RG-1 M 38 Din 2016

R O M Â N I A NECLA SIFICA T
M IN IST E R U L A PĂ RĂ RII N A Ţ IO N A L E Exemplar nr. /

Sfatul M ajor G eneral
R .G .-l
REGULAMENTUL
DE ORDINE INTERIOARĂ ÎN UNITATE
BUCUREŞTI
NECLASIFICAT
Şeful colectivului de elaborare: General de brigadă Marius HARABAGIU

Colectivul de elaborare: Cdor (av.) Mihalachi ANGHEL
Cdor Dorel ION IŢĂ
Col. Gheorghe MOGOŞ
Col. Iulian TOMA
Col. Ion PÎRVU
Lt.col. Adonis Marius CONSTANTINESCU
Plt.adj.pr. Gabriel Cristian GRECEA
NECLASIFICAT
2 d in 9 8
Ministerul Apărării Naţionale - MApN
Ordinul nr. 39/2016 pentru abrogarea Ordinului ministrului apărării nr. M.92/2008
pentru aprobarea R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate
în vigoare de la 15.04.2016
Pentru aplicarea prevederilor art. 17 şi art. 64 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu
m odificările şi completările ulterioare, în tem eiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea
nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea M inisterului Apărării N aţionale, cu
modificările şi completările ulterioare,
ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
Art. 1.
Se abrogă Ordinul ministrului apărării nr. M .92/2008 pentru aprobarea R .G .-l,

Regulamentul de ordine interioară în unitate, cu modificările şi com pletările ulterioare,
publicat în extras în Monitorul Oficial al Rom âniei, Partea I, nr. 815 din 5 decem brie
2012.
Art. 2.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la

data de 15 aprilie 2016.
M inistrul apărării
naţionale,
M ihnea loan Motoc
Bucureşti, 15 martie 2016.
Nr. M.39.
NECLASIFICAT
ROMÂNIA
M INISTERUL APĂRARII NAŢIONALE
Nr. |M 3 0 -
din r5.03.20IB
ORDIN
PENTRU APROBAREA R .G .-l, REG ULAM EN TUL

_________________________ DE ORDINE INTERIOARĂ ÎN UNITATE________________________
Având în vedere prevederile art. 1 alin. (2) şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind
Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru aplicarea prevederilor art. 241 din Legea iu. 53/2003 privind Codul muncii, cu
modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea iu. 346/2006, privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările uUerioare,
ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă „R.G.-l, Regulamentul de ordine interioară în unitate”, care face parte
integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ordinul intră în vigoare la data de 15.04.2016.
Art. 3. - Ordinul se tipăreşte şi se difuzează prin grija Direcţiei instrucţie şi doctrină din
Statul Major Generai, până la unităţi, instituţii şi formaţiuni militare.
M itiis tru l./ip m ^ rij n a ţio n a le ,
Mill nea Ioain Motoc
NECLASIFICAT
3 d in 9 8
NECLASIFICAT
- P a g in ă a lb ă -
NECLASIFICAT
4 din 98
NECLASIFICAT
CUPRINS
Pag.
CAPITOLUL ID ispoziţii gen era le.................................................................................................................7

CAPITOLUL lIT ip uri de relaţii şi comportamentul personalului din Armata R om âniei............ 8
SECŢIUNEA I Relaţiile dintre m ilitari............................................................................................................ 8
SECŢIUNEA a 2-a Relaţiile dintre militari şi personalul civil.................................................................. 13
SECŢIUNEA a 3-a Comportarea militarilor în diferite situaţii................................................................ ! 4
CAPITOLUL III Conducerea unităţii militare pe timp dc p a c e .......................................................... 16
SECŢIUNEA I A tribuţiile personalului cu fu n c ţii de conducere din cadrul unităţii m ilita re .........16
SECŢIUNEA a 2-a A tribuţiile m odulelor fu n cţio n a le din cadrul u n ită ţii............................................ 23
SECŢIUNEA a 3:a A tribuţiile personalului cu diferite fu n c ţii în cadrul su b u n ită ţii.......................... 32
CAPITOLUL IV Activitatea zilnica în u n ita te...........................................................................................36
CAPITOLUL V Ţinuta m ilitarilor................................................................................................................40
SECŢIUNEA I R eguli referitoare la portul uniform ei militare şi hainelor c iv ile ................................40
SECŢIUNEA a 2-a Portul se m n u lu i personal de identitate, sem nului individual de avertizare
medicală ş i al biju teriilo r.................................................................................................................................. 41
SECŢIUNEA o 3-a îngrijirea frizu rii şi a f e ţ e i .............................................................................................42
CAPITOLUL VI Sănătatea m ilitarilor........................................................................................................ 42
SECŢIUNEA 1 Igiena şi asistenţa m ed ic a lă ................................................................................................ 42
SECŢIUNEA a 2-a Scutirile şi concediile m e d ic a le....................................................................................46
CAPITOLUL VII învoiri, permisii, co n ced ii..............................................................................................47
CAPITOLUL VIII Rapoarte p erso n a le........................................................................................................ 49
CAPITOLUL IX Activităţi fe stiv e ................................................................................................................. 51
SECŢIUNEA I D epunerea Jurăm ântului m ilita r....................................................................................... 51
SECŢIUNEA a 2-a Prezentarea D rapelului de lu p tă ..................................................................................52
SECŢIUNEA a 3-a Sărbătorirea patronului spiritual al categoriei de forţe/arm ei şi/sau
specialităţii/unităţii m ilita re .............................................................................................................................52
SECŢIUNEA a 4-a Ziua veteranilor u n ită ţii................................................................................................ 53
SECŢIUNEA a 5-a Z iua porţilor d e sc h ise ..................................................................................................... 53
SECŢIUNEA a 6-a în m u n a rea arm ei m ilita rilo r........................................................................................ 54
SECŢIUNEA a 7-a Începerea a n u lu i de in stru c ţie ..................................................................................... 55
SECŢIUNEA a 8-a Festivităţile de deschidere şi de absolvire a a n ului şcolar/universitar................ 55
SECŢIUNEA a 9-a A ctivităţi organizate la clubul unităţii, sala de tradiţii militare/filiale ale
M u zeu lu i M ilitar N a ţio n a l................................... ........................................................................................... 56
CAPITOLUL X Cazarea m ilitarilor............................................................................................................. 57
SECŢIUNEA 1 întreţinerea cazărm ilor .........................................................................................................57
SECŢIUNEA a 2-a Cazarea m ilita rilo r..........................................................................................................62
SECŢIUNEA a 3-a Particularităţi privind cazarea şi activităţile în tabere de instrucţie, în cartiruire
şi p e tim p u l transporturilor m ilita re .............................................................................................................. 63
CAPITOLUL XI Dispoziţii fin a le ..................................................................................................................71
Anexa nr. 1 Numirea la comanda unităţilor m ilitare................................................................................... 72
Anexa nr. 2 Angajament de luare în primire a comenzii unităţii/marii unităţi........................................74
Anexa nr. 3 Accesul în unitatea militară şi primirea vizitatorilor......................................... .................... 75
Anexa nr. 4 Reguli de redactare a ordinului de zi pe unitate...................................................................... 79
Anexa nr. 5 Model - Registiul de misiuni în garnizoană............................................................................. 83
Anexa nr. 6 Model - Registiul penti u aprobarea lucrului în afara orelor de program........................... ..84
Anexa nr. 7 Semnul personal de identitate.................................................................................................... ..85
Anexa nr. 8 Semnul individual de avertizare medicală.................................................................................89
Anexa nr. 9 Permisiile militarilor şi întreruperea concediului de odihnă................................................... 92
NECLASIFICAT
5 d in 9 8
NECLASIFICAT
Anexa nr. 10 Registrul cu solicitările de învoire în timpul progr amului................................................. 94

Anexa nr. 1 la Model - Registrul de părăsire a garnizoanei.......................................................................95
Anexa nr. 1 lb Regislml de părăsire a garnizoanei de la ofiţerul de serviciu pe unitate...................... 96
Anexa nr. 12 Schema de principiu pentru organizarea unei tabere de instrucţie...................................97
NECLASIFICAT
6 dill 98
N E C L A S IF IC A T
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (I) Regulamentul de ordine interioară în unitate stabileşte relaţiile diîitre militari,
dintre militari şi personalul civil, regulile de conduită a militarilor în diferite situaţii, obligaţiile
militarilor şi cerinţele care stau la baza relaţiilor dintre militari, precum şi modul de desfăşurare a
activităţilor în unităţile militare.

(2) în sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea
semnificaţie:
a) unitate militară - subdiviziune organizatorică a Ministerului Apărării Naţionale cu
denumire şi stat de organizare proprii, care elaborează ordin de zi pc unitate şi desfăşoară activităţi
pentru îndeplinirea unei misiuni specifice în domeniul apărării naţionale;
b) militar - cadru militar în activitate, soldat şi gradat profesionist, student sau elev al
instituţiilor militare de învăţământ - cu excepţia elevilor colegiilor naţionale militare*, militar în
termen în situaţia în care încetează suspendarea seiviciului militar obligatoriu, cadru militar în
rezervă sau în retragere pe timpul cât poartă uniforma militară sau este conccntrat/mobilizat, soldat
şi gradat rezervist voluntar sau soldat/gradat în rezervă când este încorporat/concentrat/mobilizat;
c) modul - compartiment, birou, secţie sau serviciu, organizate potrivit dispoziţiilor actelor
normative specifice în vigoare în Ministerul Apărării Naţionale, după caz;
d) prin „comandant", în sensul prezentului regulament, se înţelege şi „şef' sau
„director/director general”, după caz.

e) personal civil - personalul civil contractual şi funcţionarul public definit în Regulamentul
de ordine interioară aplicabil personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale, aprobat prin
Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 17/2012.
Art. 2. - (1) Atribuţiile militarilor cu funcţii de conducere sau execuţie, precum şi cele
corespunzătoare altoi funcţii şi module care nu sunt menţionate în prezentul regulament se stabilesc
prin acte normative specifice/ordin de zi pe unitate.
(2) Regulile de ordine interioară care nu se regăsesc în mod cxplicit în prezentul regulament
se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare sau prin ordin de zi pe unitate.
Alt. 3. - (1) îndatoririle militarilor sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile ţării
şi de prezentul regulament.
(2) îndatoririle principale ale cadrelor militare suni cele prevăzute de Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) îndatoririle principale ale soldaţilor şi gradaţilor profesionişti sunt prevăzute în Legea nr.
" P e n tru e le v ii c o le g iilo r n a ţio n a le m ilita r e s e a p lic ă ş i n o r m e l e d e o rg a n iz a r e şi f u n c ţio n a r e p ro p rii.

7 din 98
N E C L A SIF IC A T
384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 4. - Prezentul regulament se aplică în toate structurile Armatei României.
CAPITOLUL II
Tipuri de relaţii şi com portam entul personalului din Armata României
SECŢIUNEA 1
Relaţiile ilinlre utilitari
1. Relaţiile dintre com andanţi şi subordonaţi

Alt. 5. - Relaţiile dintre militari se bazează pe disciplină, respect, loialitate, integritate şi
încredere, se cristalizează şi se consolidează prin instrucţie şi educaţie şi prin îndeplinirea
îndatoririlor/misiunilor.
Art. 6. - între militarii/personalul civil din Armata României se stabilesc minatoarele tipuri
de relaţii:
a) ierarhice;
b) de cooperare/colaborare.
Alt. 7. - (1) Comandantul este militarul/persoana căiuia i se subordonează, chiar şi
temporar, militari şi/sau personalul civil, pe linie de seiviciu.
(2) Comandantul cu funcţia imediat superioară unui subordonat este comandant nemijlocit.
(3) Comandanţii structurilor militare cu funcţii ierarhice superioare comandantului
nemijlocit al unui subordonat sunt pentru personalul subordonat comandanţi direcţi.
Art. 8. - In funcţie de gradele care li se acordă potrivit ierarhiei gradelor militare din Armata
României, militarii sunt unii faţă de alţii superiori, egali sau inferiori în grad.
Art. 9. - în cazul executării unei activităţi/unui serviciu în comun de către mai mulţi militari
între care nu sunt stabilite relaţii ierarhice, este considerat comandant militarul cu gradul cei mai
mare; la grade egale este considerat comandant militarul cel mai mare în funcţie; la funcţii şi grade
egale este considerat comandant militarul care face parte din eşalonul superior; la funcţii, grade şi
eşaloane egale este considerat comandant militarul cu cea mai mare vechime în grad.
2. Emiterea şi executarea ordinelor
Alt. 10. - (1) Ordinul este o cerinţă imperativă transmisă de comandant în conformitate cu
actele normative în vigoare, obiceiurile războiului, convenţiile şi tratatele internaţionale ia care
România este parte şi stă la baza oricărei acţiuni/activităţi militare. Ordinul este instrumentul prin
8 din 98
N EC L A SIFIC A T
care se exercită comanda unei structuri militare şi implică cca mai mare responsabilitate a
comandantului.
(2) Comandantul care dă un ordin este obligat să se convingă că subordonatul l-a înţeles şi
să-i asigure acestuia toate condiţiile pentru a executa ordinul.
(3) Ordinul trebuie să fie scurt, clar şi precis; dacă este cazul, ordinul se completează cu
datele necesare pentru a fi executat întocmai şi la timp.
(4) Comandantul trebuie să-i informeze pe subordonaţi asupra gradului de dificultate/

periculozitate a executării ordinelor, să permită manifestarea iniţiativei în îndeplinirea atribuţiilor
funcţionale şi să intervină atunci când constată că se încalcă prevederile actelor normative în
vigoare. *
(5) Comandantul este obligat să controleze modul de executare a ordinelor; el poartă
răspunderea pentru legalitatea şi urmările ordinelor date.
Art. 11. - (1) Pe linie de subordonare, ordinele se dau, de regulă, prin comandantul/şeful
nemijlocit. Şeful de stat major sau şefii de module pot da ordine personalului care nu li se
subordonează nemijlocit numai pe linie de specialitate, conform domeniului de responsabilitate.

(2) Dreptul de a anula sau a schimba un ordin îl are persoana care l-a dat sau comandantul
acesteia. în acest caz, comandantul care a anulat sau schimbat ordinul are obligaţia de a informa
persoana care a dat ordinul iniţial.
(3) După primirea ordinului, militarul răspunde: Am înţeles!, apoi trece la executarea lui.
Dacă nu a înţeles ordinul primit, raportează: Nu am înţeles. Vă rog să repetaţi ordinul! —sau numai
ce nu a înţeles din ordin. După executarea ordinului primit, militarul este obligat să raporteze de
îndeplinirea lui comandantului de la care a primit ordinul; în cazul în care ordinul a fost dat de
comandantul unităţii militare, militarul raportează şi locţiitomlui comandantului despre executarea
ordinului.
(4) Când un comandant direct dă un ordin unui subordonat, trecând peste comandantul
nemijlocit al acestuia, subordonatul care a primit ordinul îl execută şi raportează despre aceasta
comandantului său nemijlocit. Comandantul direct care a dat ordinul este obligat să îl informeze pe
comandantul nemijlocit al militarului care a primit ordinul respectiv.
(5) în cazul în care militarul constată că nu poate executa ordinul întocmai şi/sau la termenul
stabilit este obligat să raporteze imediat această situaţie comandantului de la care a primit ordinul.
Art. 12. - (1) Când un militar este în curs de executare a unui ordin şi primeşte de la un alt
comandant direct, mai mare în funcţie, un alt ordin, care împiedică executarea ordinului primit
anterior, raportează despre aceasta comandantului care i-a dat noul ordin, iar dacă acesta menţine
ordinul dat, militaml îl execută şi raportează şefului nemijlocit de primirea altui ordin.
(2) După executarea ordinului prevăzut la alin. (1), militarul raportează atât £oitfandantului
9 din 98
de la care l-a primit, cât şi comandantului de la care a primit ordinul iniţial.
3. Acordarea salutului militar

Alt. 13. - (1) Salutul militar este un semn de respect şi demnitate personală, de politeţe
militară şi onoare.
(2) Militarul este obligat să salute, în orice împrejurare, pe comandanţi şi pe superiorii în
grad, respectând prevederile „Regulamentului instrucţiei de front”, cu următoarele excepţii:
a) când se află la conducerea autovehiculului, navei sau a aeronavei;
b) când, pe timpul executării unor activităţi, salutul poate produce riscuri în desfăşurarea
acestora;
c) când este pe aliniamentul de tragere, la examene sau în cazul în care suferă de afecţiuni
care împiedică executarea salutului;

d) în sălile de mese ale unităţilor, în timpul servirii hranei.
(3) Militarii cu acelaşi grad sunt obligaţi să se salute reciproc, astfel:
a) cel mai nou în grad pe cel mai vechi în grad;
b) cel mai mic în funcţie pe ce) mai mare în funcţie;
c) cel care observă primul, în situaţia în care militarii nu se cunosc;
d) soldaţii şi gradaţii profesionişti pe elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ,
cu excepţia elevilor din colegiile naţionale militare.
(4) în cazul în cate militarii egali în grad au aceeaşi vechime în grad şi funcţii egale, salutul
militar se acordă astfel:
a) militarii-bărbaţi salută militarii-femei;
b) militarul care este singur salută pe cel care se află în deplasare şi este însoţit de alte
persoane;
c) militarul care intră înti-o încăpere sau se află în deplasare salută pe cel care este în
interior sau stă pe loc.
(5) Militarul salutat, indiferent de grad şi funcţie, este obligat să răspundă la salut.
(6) Militai ii armatelor străine, în uniformă, se salută după regulile stabilite pentru armata
noastră; la grade egale, pe teritoriul României, militarii români salută primii.
Art. 14. - (1) în exteriorul unităţilor militare, militarul în uniformă salută numai prin
ducerea mâinii drepte la coi fin ă sau, dacă este cu capul descoperit, prin înclinarea capului.
(2) La intrarea în săli de spectacole sau în localuri publice, militarul se descoperă, iar când
trece pe lângă un comandant sau un superior în grad, salută prin înclinarea capului. Când pe lângă
un militar aflat într-o sală de spectacole sau într-un local public trece un comandant sau un superior
în grad, militarul salută prin înclinarea capului, fără a se ridica în picioare.
10 d in 9 8
(3) în cazul când întâlnesc 1111 cortegiu funerar însoţit de trupe, militarii izolaţi se opresc, se
întorc cu faţa spre acesta şi salută până ce a trecut carul mortuar şi garda care îl însoţeşte. Dacă
întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii se descoperă pe timpul trecerii carului
mortuar.
(4) Când întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de tiupe, militarii aflaţi în formaţie se opresc
la comandă, se întorc cu faţa la acesta, se descoperă, rămânând în această poziţie până la trecerea
carului mortuar.
(5) Când militari izolaţi sau în grup, aflaţi în mişcare, întâlnesc o unitate/subunitate în
formaţie, cu drapel de luptă, aceştia se opresc cu faţa spre drapelul de luptă şi salută până când
acesta trece. Unităţile/subunităţile fără drapel de luptă se salută din mers, în cazul în care
subunitatea este comandată de un militar superior sau egal în grad cu militarii aflaţi în mişcare.
(6) în mijloacele de transport în comun, militarii salută comandantul sau superiorul în grad
prin înclinarea capului.

(7) Răniţii îmbrăcaţi în uniformă militară, militarii cărora starea sănătăţii nu le permite să
salute prin duccrea mâinii drepte la coi fură sau la tâmplă atunci când sunt descoperiţi salută prin
înclinarea şi întoarcerea capului spre cel salutat.
Art. 15. - (I) Dacă este chemat sau doreşte să raporteze ceva unui comandant/superior în
grad care se află într-o încăpere, subordonatul/inferiorul în grad, după ce bate la uşă şi i se permite
accesul, se descoperă, intră, salută, se prezintă şi raportează motivul pentru care a venit.
(2) Militarii din serviciul interior, când se prezintă la comandant pentru schimbare, salută,
raportează de predarea/primirea serviciului, după care se descoperă şi acţionează în raport cu
ordinele primite. La plecare, militarii salută şi apoi părăsesc încăperea.
Art. 16. - (1) între militari se folosesc următoarele formule de salut:
a) de la subordonat sau inferior în grad la comandant sau superior Î11 grad: soldaţii şi gradaţii
profesionişti: Să trăiţi dom nule! doamnă, ... gradul!\ cadrele militare: Am onoarea să vă salut,
dom nule/ doamnă, .. gradul !\

b) între militari egali în grad: Vă salut, domnule/doamnă, ... gradul!;
c) de la comandant sau superior în grad la subordonat sau inferior în grad: B ună ziua!
dim ineaţa/seara, dom nule/doam nă... gradul!.

(2) Când comandantul salută o unitate/subunitate, se adresează cu formula: Bună ziua
/dimineaţa/seara!, la care militarii care sunt în formaţie răspund cu formula: Să trăiţi!. în cazul
formaţiilor/subunităţilor constituite numai din cadre militare, la adunări şi convocări ale acestora
desfaşurate în încăperi, comandantul primeşte numai raportul, personalul aflându-se în nnV.itin
„drepţi”.
(3) în relaţiile dintre ei, militarii folosesc aceleaşi formule de salut şi în situaţia/o'ând ’sunt în
1 1 d in 9 8
NECLASIFICAT
ţinută civilă.
4. Prezentarea militarilor în faţa com andanţilor sau superiorilor în grad/funcţie
Art. 17. - La prezentarea în faţa comandantului sau superiorului în grad, militarul aplică
prevederile Regulamentului instrucţiei de front.
Art. 18. - în faţa unui comandant/superior în grad sosit în unitate se prezintă numai
comandantul unităţii. Celelalte persoane se prezintă doar când comandantul sau superiorul în grad
sosit în unitate se adresează direct lor, precum şi atunci când au fost date dispoziţii spcciale în acest
sens.
Al t. 19. - (1) Militarii se prezintă în faţa comandantului nemijlocit în următoarele situaţii:
a) când sunt mutaţi în unitate sau numiţi într-o nouă funcţie;
b) când sunt mutaţi din unitate sau au predat o funcţie;
c) la plecarea în misiune/delegaţie/detaşare, permisie sau în concediu, precum şi la
înapoiere;
d) la plecarea/înapoierea în/din spital, dacă starea sănătăţii îi permite;
e) când sunt chemaţi;
f) când au probleme de raportat;

g) când sunt trecuţi în rezervă/retragere.
(2) în situaţiile arătate mai sus, militarii, după ce salută, se adresează comandantului astfel:
a) cadrele militare: D om nule/ doamnă... gradul, sunt ... funcţia, gradul, numele, am onoarea
să mă prezint cu o c a z ia .....;
b) soldaţii şi gradaţii profesionişti: Dom nuie/ doamnă... gradul, sunt ... funcţia, gradul,
numele, mă prezint cu o c a z ia ......
(3) Când se prezintă unui comandant care îl cunoaşte, militarul nu îşi mai spune funcţia,
gradul şi numele.
(4) Prezentarea cadrelor militare în faţa comandantului se face în ţinuta militară său civilă,
după caz.
Alt. 20. - La sosirea în unitate a cadrelor militare şi soldaţilor/gradaţilor profesionişti

mutaţi/repartizaţi, comandantul unităţii sau locţiitorul acestuia îi prezintă personalului din unitate, la
prima adunare, iar în faţa subunităţilor la care sunt repartizaţi sunt prezentaţi de comandanţii
nemijlociţi.
5. Prezentarea militarilor cu ocazia controalelor sau a altor activităţi

Art. 21. - Dacă persoana sosită în control sau pentru alte activităţi ordonate de eşalonul
superior este egală sau mai mare în grad decât comandantul unităţii/subunităţii, ultimul se prezintă
celui sosit. Când persoana sosită în control este inferioară în grad, aceasta se prezintă
comandantului unităţii/subunităţii, infonnându-1 asupra scopului sosirii.
12 d in 98
Art. 22. - Când cel care execută controlul soseşte în subunitate împreună cu comandantul
unităţii, raportul se dă celui care execută această activitate, dacă este egal sau mai mare în grad
decât comandantul.
Art. 23. - Dacă pe timpul controlului soseşte un comandant mai mare în grad decât cel care
execută această activitate, raportul îl dă comandantul unităţii/subunităţii, iar cel care execută
controlul se prezintă.
SECŢIUNEA a 2-a
R elaţiile dintre m ilitari şi perso n a lu l civil
Art. 24. - (1) Militarii pot fi faţă de personalul civil în relaţie de şef, de subordonat sau pe
funcţii de acelaşi nivel ierarhic, conform statului de organizare.
(2) Personalul civil contractual/funcţionarii publici se prezintă în faţa comandanţilor
nemijlociţi în următoarele situaţii:

a) când sunt angajaţi în unitate sau numiţi într-o nouă funcţie;
b) când sunt mutaţi din unitate sau au predat o funcţie;
c) la plecarea în misiune/delegaţie/detaşare, permisie sau în concediu, precum şi la
înapoiere;
d) la plecarea/înapoierea în/din spital dacă starea sănătăţii permite;
e) când sunt chemaţi;
f) când au probleme de raportat;

g) când încetează raporturile de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale.
Alt. 25. — în cazul executării unei activităţi de serviciu, în comun, de către militari şi
personal civil, care pe linie de serviciu nu sunt subordonaţi unii faţă de alţii, cel mai mare în funcţie
este considerat şef. La funcţii egale, militarul conduce activitatea.
Art. 26. - (1) Militarii şi personalul civil, indiferent de grad şi funcţie, se salută folosind
formula B ună ziu a / dim ineaţa/ seara dom nule/ doamnă/ ... (gradul p entru m ilitari/ fu n cţia pentru
p ersonalul civil)!.
(2) Militarii, când se prezintă, folosesc aceeaşi formulă de adresare ca la salut, la care
adaugă gradul şi numele.
(3) Personalul civil, când se prezintă, foloseşte aceeaşi formulă de adresare ca la salut,
adăugând numai numele. La funcţii egale, personalul civil bărbat salută primul.
NECLASIFICAT
13 dill 98
SECŢIUNEA a 3-a
Comportarea m ilitarilor în diferite situaţii
Alt. 27. - în relaţiile dintre ei, militarii sunt obligaţi să respecte regulile de politeţe
militară. Militarii se adresează unul altuia, indiferent de relaţia de subordonare sau de grad, cu
Dumneavoastră.
Art. 28. - (1) Când un militar se prezintă altui militar, îşi spune gradul şi numele, fară a-şi
specifica arma sau titlul ştiinţific. Când se adresează subordonaţilor şi inferiorilor în grad, în
probleme de serviciu, comandanţii şi superiorii în grad îi numesc pe cei dintâi după grad şi nume
sau numai după grad, adăugând înaintea gradului cuvântul D om nule/D oam nă.
(2) Când se adresează comandanţilor sau superiorilor în grad, subordonaţii sau inferiorii în
grad adăugă înaintea gradului cuvântul D om nule/ Doamnă. Atunci când sunt mai multe cadre
militare sau la adunarea acestora, comandantul sau superiorul în grad foloseşte formula: Doamnelor
şi dom nilor ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.
(3) Când un militar doreşte să se adreseze altui militar în prezenţa unui comandant sau
superior în grad, salută, apoi cere permisiunea acestuia, astfel: D om nule/ doamnă... gradul, vă rog
să-mi perm iteţi să mă adresez dom nului/doam nei... (gradul, numele).
Art. 29. - (1) Când un superior în grad sau în funcţie intră într-o zi pentru prima dată în
încăpere, militarul care îl observă primul previne personalul prin cuvântul Atenţiune!, la care cei
prezenţi iau poziţia „drepţi”, iar cel mai mare în funcţie/grad prezintă raportul.
(2) Cu permisiunea persoanei care a intrat în încăpere, militarul care a dat raportul comandă
Continuaţi! sau Luaţi Io d , după caz.
(3) în situaţia în care persoana sosită se adresează unui militar, acesta se prezintă,
menţionând funcţia, gradul şi numele, după care răspunde la întrebare.
(4) La ieşirea din încăpere a comandantului sau a superiorului în grad, militarii iau poziţia
„drepţi” la comanda celui mai mare în grad sau funcţie dintre militarii rămaşi în încăpere.
(5) Când într-o încăpere intră mai mulţi comandanţi sau superiori în grad, care nu sunt
cunoscuţi de cel care trebuie să dea raportul, acesta prezintă raportul celui care a intrat primul în
încăpere.
Art. 30. - (1) Pe timpul servirii tiranei, Ia intrarea comandanţilor, militarii nu încetează
activitatea. Ofiţerul de serviciu îl întâmpină şi se prezintă. Când persoana sosită se adresează unui
militar, acesta se prezintă, fără să se ridice de Ia masă, după care răspunde la întrebare.
(2) Pe timpul întreţinerilor tehnice sau la curăţatul armamentului, la intrarea/apropierea
comandanţilor, militarii nu încetează activitatea. Cel care conduce activitatea sau, în lipsa acestuia,
ccl mai mare în funcţie sau în grad îl întâmpina şi se prezintă.
N E C L A SIFIC A T
14 d in 98
N ECLASJFIC AT
Ai1. 31. - (1) Când comandantul felicită sau aduce mulţumiri unui militar pentiu probleme
de serviciu, militarul răspunde: Servesc Patria!.
(2) Când comandantul felicită o unitate/subunitate, militarii acesteia răspund prin: Ura!
prelung, repetat de trei ori, iar când li se aduc mulţumiri, răspund prin: Servim Patria!.
Art. 32. - Când intră într-un lăcaş de cult sau paiticipă la activităţi religioase, cu sau fară
ceremonii militare, militarii se descoperă, mai puţin garda drapelului de luptă şi se comportă
conform convingerilor sale, fară a întreprinde acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.
Art. 33. - (1) Pe trotuar, militarul care îl însoţeşte pe comandant sau un superior în grad va
merge pe partea dinspre carosabil, iar când sunt mai mulţi militari, comandantul sau superiorul în
grad va fi încadrat de aceştia. • •
(2) La diferite adunări, spectacole sau convocări în cadrul unităţii sau în garnizoană,
desfăşurate în încăperi /să 1i/si miIare, militarii ocupă locurile începând cu rândurile din faţă, în
ordinea descrescătoare a funcţiilor şi gradelor, când nu s-au dat alte dispoziţii.
(3) Dacă la întâlnirea cu un comandant sau superior în grad subordonatul sau inferiorul în
grad nu poate trece pe lângă acesta din cauza spaţiului îngust, el este obligat să-i lase trecerea liberă;
dacă este necesar ca superioiul în grad sau comandantul să fie depăşit, trebuie să i se ceară
permisiunea, astfel: Domnule/doamna...(gradul), vă rog să-m i perm iteţi să trec.
Al t. 34. —(1) Militarii nu au voie să ţină mâinile în buzunare, nu au voie să se aşeze sau să
fumeze în prezenţa unui comandant sau a unui superior în grad şi funcţie, tară permisiunea acestuia.
D e asemenea, nu au voie să fumeze în formaţie şi pe stradă, când sunt îmbrăcaţi în uniformă.
(2) Militarii au voie să fumeze în cazarmă, în tabere sau în cartiruire, numai în locurile
special amenajate.
(3) în afara unităţii, militarii în uniformă nu au voie să transporte sacoşc sau pachete
voluminoase.
Art. 35. - (1) Când se află în societate, dacă nu se cunosc, militarii trebuie să se prezinte
reciproc în mod discret. Dacă au grade diferite, inferiorii în grad se prezintă superiorilor în grad,
astfel:
a) cadrele militare: Am onoarea să m ă prezint. S u n t... (gradul şi num ele);
b) soldaţii şi gradaţii profesionişti, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau soldaţii/gradaţii
în rezervă când sunt incorporaţ i/concentraţi/mobiIizaţi, studenţii şi elevii din instituţiile militare de
învăţământ: D om nule/doam nă... (gradul), s u n t ... (g ra d u lşi numele).
(2) La grade egale se prezintă cel care a sosit ultimul.
Alt. 36. - Trimiterea, înmânarea sau oferirea de cadouri sau bani este interzisă, atât din
partea militarului subordonat către comandant, cât şi din partea militarului inferior îp'grad către
militarul superior în grad.
NECLASIFICAT
15 d in 98
Art. 37. - în toate situaţiile militarul trebuie să aibă o atitudine decentă şi să nu aducă ofense
camarazilor sau altor persoane cu care intră în contact.
CAPITOLULUI
Conducerea imitaţii m ilitare pe timp de pace
SECŢIUNEA I
A tribuţiile personalului cu fu n c ţii de conducere din cadrul unităţii m ilitare
1. C om andantul unităţii militare

Art, 38. - (I) Comandantul unităţii militare este persoana cu autoritate investită legai care
exercită actul de comandă asupra personalului structurilor subordonate, precum şi asupra celui aflat
temporar în subordine. El reprezintă unitatea militară şi trebuie să fie model de exigenţă, moralitate,
pregătire profesională, fermitate, iniţiativă şi principialitate.
(2) Comandantul poartă întreaga răspundere pentru asigurarea/menţinerea capacităţii
operaţionale a unităţii militare, respectarea disciplinei, starea morală a personalului din subordine,
păstrarea integrităţii patrimoniului şi pentru păstrarea, paza şi apărarea drapelului de luptă ai unităţii
respective.
Art. 39. - Comandantul unităţii militare, în exercitarea actului de comandă, poate atribui,
temporar, prin delegare de compctenţă, o parte din atribuţiile sale unor persoane subordonate.
Alt. 40. - (1) Comandantul unităţii militare organizează, pentiu îndeplinirea misiunilor care
revin structurii pe care o comandă, conform instrucţiunilor/regulamentelor proprii de organizare şi
funcţionare, consilii militare/şedinţe de luciu/coordonare în funcţie de eşalon, cu persoanele cu
funcţii de conducere; prin regulament propriu sau ordin de zi pe unitate se stabileşte modul de
organizare şi desfăşurare a şedinţelor, anunţând din timp temele şi subiectele care urmează a fi
discutate.
(2) La consiliile militare/şedinţele de lucru/coordonare pot participa, în afara cadrelor de

conducere, cadre militare şi personal civil care prezentă informări/analize sau contribuie cu
expertiză de specialitate la rezolvarea temelor de pe ordinea de zi.
Art. 41. - (1) Activităţile care se desfăşoară la luarea în primire a comenzii unei unităţi
militare sunt precizate în anexa nr. 1.
(2) Angajamentul care se semnează de către comandant este prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 42. - (1) Comandantul unităţii militare are următoarele atribuţii şi responsabilităţi
principale:
a) coordonează activităţile de întocmire şi executare a planurilor de instrucţie, de alertare, de

N E C L A SIFIC A T
16 din 98
N ECLASJFIC AT
mobilizare şi intervenţie şi dispune măsuri de actualizare a acestora;
b) stabileşte şi urmăreşte respectarea orarului zilnic şi folosirea integrală a timpului prevăzut
pentru instrucţie;
c) conduce activitatea de gestiune a resurselor umane şi de perfecţionare a pregătirii

profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi de apreciere/promovare a subordonaţilor pe baza
competenţelor şi performanţelor profesionale ale acestora;
d) îndrumă nemijlocit activităţile structurilor militare subordonate privind planificarea,
executarea şi evaluarea instrucţiei şi exerciţiilor;
e) asigură, prin şefii de module, promovarea, la termenele ordonate sau prevăzute în actele
normative în vigoare, a rapoartelor, sintezelor, dărilor de seamă, situaţiilor şi a altor documente

solicitate de eşaloanele superioare;
f) dispune măsuri pentru rezolvarea rapoartelor/cererilor şi propunerilor subordonaţilor sau
le trimite, cu propunerea de soluţionare, la eşaloanele superioare;

g) asigură condiţii pentru participarea subordonaţilor la slujbele confesiunii căreia îi aparţin,
în zilele de sărbătoare ale cultului respectiv, conform convingerilor lor religioase, fară să afecteze
activitatea structurii militare;
h) analizează periodic starea de sănătate a efectivelor subordonate;
i) organizează şi execută controale la subordonaţi, în scopul cunoaşterii permanente a
nivelului de pregătire, a evaluării nivelului de cunoaştere şi a modului de respectare a prevederilor
actelor normative în vigoare;
j) ordonă măsuri pentru eliminarea disfuncţionalităţilor constatate de com isiile de control;
k) raportează comandantului eşalonului superior despre modul de îndeplinire a misiunilor şi
sarcinilor primite, deciziile luate şi modul de îndeplinire a acestora, precum şi despre alte aspecte
care prezintă interes, le prezintă subordonaţilor şi îi informează pe cei cu care cooperează, în părţile
ce-i privesc;
1) urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind utilizarea eficientă a fondurilor aprobate
prin buget şi prezentarea în timp oportun a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară;
m) asigură condiţiile pentru o bună administrare a cazărmii şi răspunde de menţinerea
integrităţii construcţiilor, amenajărilor şi terenului aferent imobilelor/cazărmilor pe care le
administrează, face propuneri de modernizare a infrastructurii aferente imobilelor, în conformitate
cu prevederile reglementărilor în vigoare;
n) răspunde de măsurile de apărare împotriva incendiilor pentru bunurile pe care le deţine
unitatea, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;
o) stabileşte zile şi intervale orare pentru primirea subordonaţilor la raport,^fcoflfrolează si-,
analizează modul de rezolvare a rapoartelor, cererilor, petiţiilor şi reclamaţiilor iterônalului din
•1 17 d in 9 8
NECLASIFICAT
subordine;
p) stabileşte zile şi intervale orare pentru primirea cetăţenilor în audienţă, controlează şi
analizează modul de soluţionare a petiţiilor;
q) dispune măsuri pentru creşterea prestigiului unităţii în garnizoană, dezvoltă relaţiile dintre
militari şi civili în limitele competenţei sale profesionale şi pentru organizarea relaţiilor cu
comunitatea;
r) dezvoltă relaţii cu mass-media potrivit prevederilor actelor normative specifice şi
strategiei de comunicare a eşaloanelor superioare;

s) stabileşte regulile de acces în unitate şi de primire a vizitatorilor în conformitate cu anexa
nr. 3;
t) informează permanent locţiitorul/şeful de stat major cu datele necesare preluării de către
acesta a comenzii unităţii;
u) solicită sprijinul ofiţerului de contrainformaţii şi securitate militară pentru cunoaşterea,
prevenirea şi contracararea ameninţărilor generate de spionaj, sabotaj, subversiune, terorism, crimă
organizată şi corupţie, precum şi pentru realizarea măsurilor de protecţie a forţei; cooperează
permanent cu acesta când sesizează aspecte privind securitatea militară;
v) facilitează accesul ofiţerilor de contrainformaţii şi securitate militară desemnaţi în
obiectivele, încăperile şi la datele şi informaţiile necesare desfăşurării activităţii specifice;
\v) sesizează, în cel mai scurt timp, ofiţerul de contrainformaţii şi securitate militară cu
privire la producerea unui incident de securitate;
x) asigură organizarea modulului de securitate, coordonează activitatea acestuia şi
îndeplineşte responsabilităţile pe linie de securitate, conform normelor în vigoare;
y) organizează cooperarea, pe probleme de securitate, între modulul propriu de securitate şi
modulul de contrainformaţii;
z) răspunde de modul de implementare şi respectare a măsurilor de protecţie a informaţiilor
clasificate în cadrul structurii proprii şi al celor subordonate;
aa) asigură organizarea activităţii modulului documente clasificate şi, după caz, a
componentei Sistemului Militar dc Registre, conform normelor;
ab) răspunde de modul de îndeplinire de către personalul din subordine a responsabilităţilor

rezultate din aplicarea dispoziţiilor legale care stau la baza realizării managementului fmanciar-
contabil;
ac) răspunde de modul de organizare şi executare a controlului intern;

ad) răspunde de modul de organizare şi executare a activităţilor de securitate şi sănătate în
muncă, protecţie a mediului, supraveghere telurică şi metrologie legală, conform legislaţiei în
vigoare;
NECLASIFICAT
18 d in 9 8
N 0C LAS1FICAT
ae) verifică periodic, în conformitate cu actele normative în vigoare, modul de depozitare,
conservare şi întreţinere a armamentului, muniţiei şi tehnicii militare de la stoc şi de la serviciu;
af) conduce şi răspunde de întreaga activitate de protecţie criptografică, potrivit actelor
normative specifice domeniului;

ag) răspunde de implementarea planurilor şi a strategiilor în domeniul prevenirii şi
combaterii corupţiei şi a fraudelor.

(2) Comandantul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare.
Art. 43. - Comandantul apără şi respectă onoarea şi demnitatea subordonaţilor.
Alt. 44. - (1) Comandantul unităţii militare ordonă înscrierea în ordinul de zi pe unitate a
ordinelor/dispoziţiilor date în exercitarea şi executarea atribuţiilor ce îi revin.

(2) Regulile privind redactarea/tehnoredactarea ordinului de zi pe unitate sunt prevăzute în
anexa nr. 4.
(3) D e la obligaţia de a redacta/tehnoredacta ordin de zi pe unitate în fiecare zi lucrătoare,
prevăzută la alin. (1), se exceptează unităţile militare a căror activitate nu necesită emiterea zilnică a
unor ordine/dispoziţii pe problemele precizate la punctul 1.1. din anexa iu. 4.
2. Locţiitorul com andantului unităţii m ilitare

Art. 45. - Locţiitorul comandantului unităţii militare se subordonează nemijlocit
comandantului unităţii militare şi exercită atribuţiile comandantului pe timpul cât acesta absentează
sau nu este prezent în unitate.

Art. 46. - Pentiu a asigura continuitatea conducerii, locţiitorul comandantului unităţii
militare se informează permanent asupra modului de executare a ordinelor date şi primite de către
comandantul unităţii în toate domeniile de activitate şi îi prezintă propuneri privind cxecutarca
acestora, atunci când este cazul.

Art. 47. - (1) Locţiitorul comandantului unităţii militare coordonează activitatea de relaţii
internaţionale în cadrul unităţii.
(2) în executarea atribuţiilor care îi sunt stabilite şi aprobate de către comandant, locţiitorul
comandantului unităţii militare are dreptul de a da ordine întregului personal al unităţii.
3. Şeful de stat major

Art. 48. - (1) Şeful de stat major se subordonează nemijlocit comandantului unităţii militare
şi răspunde de întreaga activitate de stat major.
(2) Prin stat major se înţelege organul de conducere a trupelor format dintr-un anumit
număr de ofiţeri sub conducerea unui şef, care funcţionează pe lângă comandamentele unităţilor,
marilor unităţi, la nivelul categoriilor de forţe şi la nivelul întregii annate.
(3) în funcţie de misiunile unităţii şi de eşalonul reprezentat, statul m a jo r ,u n ită ţii este,'-".',
compus, de regulă, din următoarele module:
19 din 98
NECLASIFICAT
a) modulul personal;
b) modulul mobilizare;
c) modulul informaţii;
d) modulul operaţii;
e) modulul logistic;
f) modulul pentru cooperare civili-militari (CIMIC);
g) modulul instrucţie;
h) modulul comunicaţii şi informatică.

Art. 49. - (1) Şeful de stat major conduce statul major şi are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce şi analizează periodic activitatea statului major;
b) organizează, conduce şi îndrumă nemijlocit activităţile de pregătire a personalului,
subunităţilor şi structurilor din unitatea militară pentru ridicarea capacităţii operaţionale, asigurarea
capacităţii de reacţie imediată, de alertă, de mobilizare şi de intervenţie;
c) planifică şi execută controalc la structurile subordonate;
d) organizează transmiterea la timp, către structurile subordonate, a ordinelor comandantului
unităţii şi ale comandanţilor eşaloanelor superioare şi controlează îndeplinirea lor;
e) conduce şedinţele de perfecţionare a pregătirii cadrelor militare din statul major conform
reglementărilor în vigoare;
f) organizează paza şi apărarea drapelului de luptă al unităţii şi controlează cel puţin o dată
pe an starea accesoriilor acestuia, consemnând despre aceasta în ordinul de zi pe unitate conform
prevederilor Regulamentului drapelului de luptă, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale
nr. O.G. 15/1996, cu modificările ulterioare*;
g) îndrumă şi controlează activitatea privind întocmirea şi actualizarea documentelor de
evidenţă nominală şi numerică a efectivelor;
h) organizează şi controlează modul de executare a serviciului interior;
i) organizează paza bunurilor materiale care se transportă în/din unitate;
j) verifică modul de depozitare, conservare şi întreţinere a armamentului, muniţiei şi tehnicii
militare de Ia stoc şi de la serviciu, în conformitate cu actele normative în vigoare;
k) coordonează activitatea pentru elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor în domeniul

culturii şi educaţiei personalului militar şi civil, precum şi a celor de pregătire psihică pentru luptă a
acestuia;
I) cunoaşte în permanenţă situaţia efectivelor, existentul şi starea tehnicii militare, a muniţiei

şi a mijloacelor de transport;
R egulam entului drapelului d c luptă aprobat prin O rdinul m iuistiului apărării n a |io n a lc nr. O .G . 15/19% , cu m odificările ulterioare
nu a fost publicai în M onitorul O ficial al R om âniei.
NECLASIFICAT
2 0 d in 9 8
m) avizează orarul unităţii conform reglementărilor în vigoare şi îl prezintă comandantului
pentru aprobare;
n) cooidonează executarea instructajului1 ofiţerului de serviciu pe unitate înainte de intrarea
acestuia în serviciu, îi înmânează secretul vechi şi nou; asigură pregătirea şefilor de
detaşamente/echipe care pleacă în diferite misiuni;
o) organizează şi verifică redactarea la timp a ordinului de zi pe unitate, a registrului istoric
şi a jurnalului acţiunilor militare, când este cazul;

p) organizează aprovizionarea unităţii cu materiale de stat major şi instrucţie şi verifică
modul de folosire a acestora;

q) dispune măsuri pentiu îndeplinirea obiectivelor stabilite pe linia perfecţionării sistemului
informaţional şi automatizării conducerii trupelor;
r) controlează existentul, mânuirea, păstrarea şi actualizarea actelor normative specificc,
doctrinelor, manualelor, hărţilor şi regulamentelor militare aflate în unitate;
s) analizează şi face aprecieri/recomandări privind disciplina militară în unitate, cercetează,
la ordinul comandantului, evenimentele şi abaterile săvârşite, determinând cauzele şi
responsabilităţile în conformitate cu prevederile instrucţiunilor în vigoare;

t) organizează şi controlează modul de executare a serviciului de luptă permanent;
u) întocmeşte planul mascării obiectivului militar;
v) asigură îndeplinirea atribuţiilor funcţiei de şe f al structurii de securitate în unităţile în care
aceasta nu este prevăzută în statul de organizare.
(2) Î11 unităţile militare care nu au încadrată funcţia de şe f de stat major, atribuţiile acestuia
sunt îndeplinite de persoana/persoanele desemnate de comandant, de regulă, din rândul şefilor de
module şi înscrise în ordinul de zi pe unitate.
4. Subofiţerul/m aistrul militar de com andă
Art. 50. - (1) Subofiţerul/maistrul militar de comandă este liderul maiştrilor militari,
subofiţerilor, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti din unitatea şi structurile subordonate, categorii de
personal denumite în continuare „personal din aria de responsabilitate”. El este model de pregătire
profesională, exigenţă, integritate, fermitate şi principialitate.
(2) Se subordonează nemijlocit comandantului/înlocuitorului legal şi face parte din echipa
de comandă a unităţii/structurii.
(3) Subofiţerul/maistrul militar de comandă este investit cu autoritate de către comandantul
unităţii/structurii pentru tot personalul din aria de responsabilitate şi acţionează conform ordinelor
acestuia pentru îndeplinirea atribuţiilor.
f A c o lo u n d e n u e x is tă f u u c |ia d e ş e f d e s ta l m a jo r p r e v ă z u t ă în s ta tu l d e o r g a n iz a r e , in s tr u c ta ju l o f il^ ţv ţu i d e |s e r v i c i i i
e s te c o o r d o n a t d e lo c ţiito r u l c o m a n d a n tu lu i s tru c tu rii.
21 d i n 9 8
(4) Subofiţerul/maistrului militar de comandă îşi exercită atribuţiile priii/cu sprijinul lanţului
de sprijin al comenzii, care cuprinde comandantul de grupă/similare, ajutorai comandantului de
pluton/similar.
Alt. 51. - (1) Subofiţerul/maistrul militar de comandă are următoarele atribuţii:

a) monitorizează permanent şi impune respectarea normelor de ordine şi disciplină militară,
standardele de performanţă ale personalului din aria de responsabilitate, corectând la faţa locului
deficienţele constatate sau prezentându-le spre rezolvare comandantului unităţii pe cele care
excedează competenţelor sate;
b) monitorizează permanent şi impune personalului din aria de responsabilitate respectarea
regulilor de port al ţinutei militare şi de aspect exterior, acordarea de către acesta a seninelor de
respect superiorilor în grad, corectând la faţa locului deficienţele constatate sau prezentându-le spre
rezolvare comandantului unităţii pe cele care excedează competenţelor sale;
c) participă la verificarea modului de exploatare şi întreţinere a armamentului, tehnicii,
echipamentelor, facilităţilor cazărmii şi poate propune comandantului unităţii măsuri de remediere a
eventualelor problemelor constatate, care excedează competenţelor sale;
d) monitorizează desfăşurarea programului de educaţie fizică militară de către personalul

din aria de responsabilitate, colaborând cu structura de specialitate sau responsabilul în domeniu
pentru asigurarea condiţiilor desfăşurării acestuia conform standardelor;
e) participă la planificarea, organizarea şi desfăşurarea instrucţiei individuale şi colective a
personalului din aria de responsabilitate, contribuie la aplicarea întocmai a ordinelor şi precizărilor
comandantului unităţii pentru îndeplinirea misiunii unităţii;
f) raportează comandantului despre factorii cu impact asupra operativităţii unităţii: nivelul
de instruire, ordinea interioară în unitate, disciplina militară, starea de sănătate, nivelul calităţii
vieţii, moralul, selecţia, ierarhizarea şi promovarea în carieră a personalului din aria de
responsabilitate, formulând propuneri de rezolvare a problemelor constatate;
g) consiliază militarii din aria de responsabilitate înaintea prezentării acestora la raport sau
în audienţă;
h) sub îndrumarea şefului modulului personal şi mobilizare, consiliază militarii din aria de
responsabilitate privind dezvoltarea profesională/evoluţia în carieră;
i) participă şi contribuie la activităţile de promovare a tradiţiilor militare, valorilor morale
ale instituţiei militare, valorilor naţionale şi universale în rândul personalului din aria de
responsabilitate;
j) însoţeşte comandantul unităţii în vizite sau activităţi oficiale, interne sau externe, care au
legătură cu sau care privesc personalul din aria sa de responsabilitate;
NECLASIFICAT
2 2 dm 98
N 0C LAS1FICAT
k) participă la evaluări şi controale periodice sau inopinate executate în scopul cunoaşterii
permanente a nivelului de pregătire a personalului din aria de responsabilitate, a modului de
respectare a regulamentelor şi normelor incidente şi formulează propuneri pentiu optimizarea
planurilor de instruire/învăţământ pentiu personalul din aria de responsabilitate, precum şi a
procedurilor operaţionale;
1) participă la şedinţele de luciu/cooi donare ale comandantului, la activităţile
comisiilor/grupurilor de lucru în care se dezbat probleme care privesc personalul din aria de
responsabilitate;
m) participă la analiza ordinii şi disciplinei militare şi la activităţile de autoevaluare a unităţii
şi la celelalte eşaloane;
n) coordonează activitatea subofiţerilor/maiştrilor militari de comandă de la eşaloanele
subordonate;
o) participă la convocări de specialitate, competiţii, activităţi specifice cu personalul din aria
de responsabilitate, cu militari din corpuri profesionale similare ale annatelor din NATO/partenere,
sau le organizează şi conduce, la ordin;

p) colaborează şi este sprijinit în exercitarea atribuţiunilor funcţionale cu şi de către modulele
funcţionale din cadrul structurii unde îşi desfaşoară activitatea;
q) consiliază comandantul pentiu apărarea şi respectarea onoarei şi demnităţii personalului
din aria de responsabilitate;

r) iniţiază şi face propuneri privind programele de dezvoltare profesională a tuturor
militarilor din aria de responsabilitate;
s) ia la cunoştinţă zilnic, pc bază dc semnătură, de conţinutul ordinului de zi pe unitate.
(2) Subofiţerul/Maistrul militar de comandă de la nivelul categoriilor de forte,
comandamentelor şi Statului Major General asigură, în plus, infoirnarea permanentă şi oportună a
comandantului în toate aspectele privind starea corpului maiştrilor militari şi subofiţerilor, soldaţilor
şi gradaţilor profesionişti, condiţiile de muncă, moralul şi modul de implementare a programelor
care vizează aceste categorii de personal.
SECŢIUNEA a 2-a
A tribuţiile m odulelor fu n cţio n a le (lin cadrul unităţii
Art. 52. - (I) Atribuţiile modulelor/subunităţilor din compunerea unităţii militare, repartiţia
domeniilor de competenţă şi sincronizarea acestora cu responsabilităţile specifice se st^ljileso, pe
baza actelor nomiative specifice, de comandantul unităţii militare, împreună/ cu-^loct ii toiul \ ■
comandantului şi şeful de stat major.
NDCLASlFICAT
d in 0 8
N EC L A SIFIC A T
(2) în zonele de interferenţă a domeniilor de responsabilitate sunt stabilite atribuţii şi
răspunderi pentru fiecare structură subordonată, astfel încât sarcinile şi activităţile asociate
domeniului respectiv să fie complementare, să evite suprapunerea şi multiplicarea efortului pentru
îndeplinirea obiectivelor stabilite.
Alt. 53. - Şefii de module răspund de:
a) instruirea, ridicarea capacităţii operaţionale, asigurarea capacităţii de reacţie imediată şi
de disciplina militară a personalului modulelor;
b) pregătirea de specialitate din domeniul lor dc competenţă pentru întregul personal al
unităţii;
c) planificarea, organizarea, îndrumarea, controlul şi evaluările activităţilor din domeniile
lor de competenţă;
d) întocmirea şi actualizarea documentelor de planificare, organizare şi desfăşurare a
mobilizării unităţii militare şi a documentelor operative în domeniile lor de competenţă;
e) întocmirea şi actualizarea documentelor unităţii în domeniile lor de competenţă;
0 colaborarea cu celelalte module pentru îndeplinirea misiunilor unităţii.
1. M odulul personal
Alt. 54. - Modulul personal are următoarele atribuţii principale:
a) analizează şi prezintă comandantului unităţii militare necesarul de personal pentru
creşterea nivelului de încadrare cu personal şi transmite lunar pe cale ierarhică posturile vacante, în
scopul publicării acestora în Buletinul informativ al armatei;
b) organizează şi coordonează activitatea de apreciere a militarilor, instruieşte personalul
cate are calitatea de evaluator privind modul de evaluare profesională a personalului şi de elaborare
a documentelor în acest sens;
c) organizează şi coordonează activitatea de întocmire şi depunere a declaraţiilor de avere
pentru personalul care încadrează funcţii de conducere;
d) consiliază comandantul unităţii militare în domeniul gestiunii resurselor umane pentru
funcţiile din competenţa acestuia şi din structurile subordonate, privind numirea/eliberarea în/din
funcţii, mutarea, detaşarea, împuternicirea, trecerea în rezervă/încetarea contractului de muncă,
înaintarea în gradul militar (gradul profesional) următor a personalului unităţii, conferirea de
decoraţii, distincţii militare şi titluri onorifice, elaborează proiectele de ordine, respectiv propunerile
care se înaintează eşaloanelor superioare în acest sens şi ţine evidenţa acestora;
e) acordă sprijinul de specialitate comandanţilor de subunităţi/şefilor de module şi

microstructuri pentru întocmirea fişelor posturilor.
0 analizează şi prezintă propuneri comandantului unităţii militare privind perfecţionarea

pregătirii personalului prin cursuri/programe de pregătire lingvistică;
N EC L A SIFIC A T
24 d in 9 8
N fc L L A S IN L A I
g) stabileşte necesarul de completat cu resurse umane la mobilizare şi întocmeşte
documentele necesare pentru asigurarea cu resurse umane Ia mobilizare a unităţii;

h) coordonează activitatea modulelor personal ale structurilor din subordine, potrivit
i) face propuneri privind repartizarea cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti
la unităţile care, pe timpul stării de mobilizare şi război, se completează cu personal militar în

activitate;
j) face alocarea/scoaterea la/de la drepturile salariale;

k) întocmeşte, completează şi actualizează documentele de evidenţă nominală, statistică şi
informatizată a întregului personal al unităţii, conform reglementărilor în vigoare;
1) ţine evidenţa nominală a personalului militar şi civil din subordine care deţine titlul de
specialist de clasă;
m) ţine evidenţa efectivelor aflate la activităţi în cazarmă/locurile de dispunere la pace, în
misiuni pe teritoriul naţional sau în afara acestuia, în concedii, permisii, etc.;

n) gestionează activitatea de consiliere privind evoluţia în carieră a militarilor din unitate;
o) acordă sprijin ofiţerului de contrainformaţii şi securitate militară în îndeplinirea atribuţiilor

acestuia cu privire la datele din evidenţa nominală a personalului militar şi civil.
2. M odulul m obilizare
Art. 55. - Modulul mobilizare are următoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte şi actualizează documentele de planificare, organizare şi desfăşurare a
mobilizării unităţii militare pe baza concepţiei comandantului unităţii militare, în colaborare cu şefii
de module şi sub îndrumarea nemijlocită a şefului de stat major;
b) întocmeşte documentele necesare pentru pregătirea de mobilizare a unităţii, respectiv
pentru analiza pregătirii de mobilizare a unităţii, în colaborare cu şefii de module şi sub îndrumarea
nemijlocită a şefului de stat major;
c) coordonează activitatea modulelor mobilizare ale structurilor din subordine, potrivit
d) ţine evidenţa, păstrează şi asigură consultarea statelor de organizare;
e) analizează periodic statul de organizare al unităţii şi face propuneri privind modificarea
acestuia.
3. M odulul informaţii
Art. 56. - Modulul informaţii are următoarele atribuţii:
a) culege, centralizează, analizează şi prelucrează informaţiile primite şi prezintă;periodic, în
cadrul unităţii, elementele de noutate referitoare la organizarea, înzestrarea şi p/ocgêele de, acţiune
NECLASIFICAT
2 5 d in 9 8
ale armatelor altor state, evoluţiile fenomenului militar contemporan şi ale factorilor de risc şi
ameninţare la adresa intereselor naţionale şi a structurii din care face parte;
b) elaborează periodic analize/sinteze şi studii informative pe care le înaintează eşaloanelor
superioare şi le prezintă cadrelor din unitate în procesul de pregătire;
c) participă la experimentarea noilor tipuri de tehnică şi echipamente militare prevăzute să
intre în dotarea unităţilor/subunităţilor din domeniul său de responsabilitate;

d) urmăreşte aplicarea normelor de înzestrare şi asigurare a bazei materiale pentiu instrucţia
specifică, elaborând propuneri de perfecţionare, în concordanţă cu misiunile ordonate.

4. M odulul operaţii
Al t. 57. - Modulul operaţii are următoarele atribuţii:
a) elaborează, în colaborare cu şefii de module, documentele operative necesare ridicării
capacităţii operaţionale şi asigurării capacităţii de reacţie imediată a unităţii;
b) elaborează, în colaborare cu şefii de module, documentele operative privind intervenţia cu
foiţe şi tehnică la obicctivcic stabilite de către eşalonul superior;
c) elaborează documentele operative pentru trecerea unităţii la îndeplinirea unei misiuni în
colaborare cu şefii de module şi sub îndrumarea nemijlocită a şefului de stat major;
d) întocmeşte planul de antrenare al unităţii în vederea ridicării capacităţii operaţionale şi
asiguiarea capacităţii de reacţie imediată;
e) elaborează documentele necesare pentiu intervenţie în condiţiile stării de urgenţă şi stării
de asediu;
f) controlează şi evaluează executarea serviciului de luptă permanent.
5. M odulul pentru cooperare civili-m ilitari (CIM IC)
Alt. 58. - Modulul pentru cooperare civili-militari (CIMIC) are atribuţiile specifice pe timp
de pace, în situaţii de criză, în situaţii de război şi în perioada post-conflict care sunt prevăzute în
instrucţiunile privind activitatea CIMIC în Armata României.

6. M odulul instrucţie
Al t. 59. - Modulul instrucţie are următoarele atribuţii;

a) executarea pregătirii şi evaluării personalului care execută serviciul interior, în colaborare
cu celelalte module;
b) coordonează şi verifică instrucţia de comandament, organizează şi conduce instrucţia

individuală şi instrucţia colectivă a personalului din comandamentul unităţii;
c) planifică şi coordonează desiaşurarea activităţilor de pregătire psihologică şi control al
stresului operaţional al personalului unităţii;
d) elaborează, în colaborare cu şefii de module, documentele de planificare, executare şi
evaluare a instrucţiei de comandament, a pregătirii cadrelor unităţii şi înmânează, în timp oportun,
N C C L A SIFIC A T
2 6 d in 9 8
N EC L A SIFIC A T
comandanţilor de unităţi/subunităţi extrase din aceste documente;
e) urmăreşte îndeplinirea planului instrucţiei/planului cu principalele activităţi al unităţii, a
rezultatelor obţinute, analizează periodic procesul de instrucţie şi face propuneri pentiu
îmbunătăţirea lui;
f) elaborează documentele pentru exerciţiile la care participă sau pe care le conduce,
prezentând, totodată, comandantului unităţii militare măsurile de asigurare a acţiunilor de luptă şi de

protecţie a forţei, precum şi pe cele de protecţie a mediului pe timpul organizării, pregătirii şi
desfăşurării acestor activităţi;

g) organizează şi conduce şedinţe şi exerciţii demonstrative şi de instructaj metodic la acele
categorii dc instrucţie la caic s-au constatat deficienţe şi la temele cu conţinut complex;
li) verifică starea de întreţinere şi de funcţionare a elementelor tehnice ale bazei materiale de
instrucţie din poligoanc/tancodromuri;

i) coordonează activităţile de tradiţii militare şi educaţie civică, cultural-educative şi sportive
din unitate;
j) redactează, la ordinul comandantului, registiul istoric al unităţii şi jurnalul acţiunilor
militare;
k) organizează, planifică, elaborează documentele/planurile, respectiv ordinele specifice, şi
coordonează activităţile de prevenire şi combatere a acţiunilor antisociale, subversive şi/sau
teroriste;
1) coordonează desfăşurarea activităţilor pe linia asigurării topogeodczice.
7. Modulul logistic
Art. 60. - Modulul logistic arc următoarele atribuţii:
a) planifică şi coordonează aprovizionarea cu toate clasele de materiale;
b) planifică şi coordonează realizarea şi completarea stocurilor pentiu toate clasele de
materiale, conform eşalonării şi destinaţiei acestora;
c) organizează activitatea de hrănire şi echipare a efectivelor, în conformitate cu actele
normative în vigoare;
d) realizează managementul echipamentelor militare pe durata ciclului de viaţă;
e) organizează şi conduce asigurarea serviciilor de campanie, în conformitate cu actele
normative în vigoare;
0 planifică, organizează, coordonează, execută şi controlează operaţiunile de mişcare şi
transport necesare pentiu îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor primite;
g) participă la executarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv specifice domeniului
logistic;
l i ) fundamentează necesarul de fonduri în vederea elaborării bugetului pe anUl[urm|ăţ6r
N E C L A SIFIC A T
27 d in 98
i) analizează şi face propuneri privind asigurarea sau îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi a
gradului de ocupare a spaţiilor din cazărmi;
j) ţine evidenţa terenurilor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, a bunurilor materiale şi
utilajelor de resortul construcţii-cazare din cazarmă;
k) întocmeşte şi supune aprobării documentaţiile tehnice pentru scoaterea din funcţiune a
activelor fixe corporale şi necorporale, precum şi pentru declasarea bunurilor materiale de resortul
construcţii-cazare, altele decât activele fixe;
1) participă în comisiile de recepţie a lucrărilor de investiţii şi intervenţie executate la

construcţiile şi instalaţiile din cazarmă;
m) planifică, organizează şi desfăşoară activităţile dc instruire cu specific logistic.
8. M odulul com unicaţii şi informatică
Alt. 61. - Modulul comunicaţii şi informatică are următoarele atribuţii:
a) asigură planificarea, operarea şi mentenanţa sistemului de comunicaţii şi informatică
necesare exercitării conducerii şi controlul funcţionării acestora;
b) cooperează cu şeful structurii de securitate pentru implementarea şi menţinerea cerinţelor
privind protecţia informaţiilor clasificate în sistemele informatice şi de comunicaţii, potrivit
responsabilităţilor stabilite prin normele specifice în vigoare, dacă nu sunt asigurate de
modulul/structura de securitate;
c) coordonează activitatea unităţilor/subunităţilor de comunicaţii şi informatică;
d) informează modulele de operaţii şi instrucţie cu privire la starea de operativitate a
sistemelor de comunicaţii şi informatică şi dispune măsuri pentru remedierea deranjamentelor;
e) evaluează periodic eficacitatea sistemelor de comunicaţii şi informatică şi dispune măsuri
de perfecţionare a acestora;
f) stabileşte măsurile organizatorice şi tehnice pentru asigurarea interoperabilităţii între

sistemul propriu de comunicaţii şi informatică şi alte sisteme cu care acesta mteracţionează;
g) unnăreşte utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare din domeniul
comunicaţiilor şi informaticii;
h) asigură relaţionarea cu organele de telecomunicaţii teritoriale;
i) asigură administrarea resurselor infonnalice şi a mijloacelor electronice de prelucrare,

stocare, distribuţie, securizare şi prezentare a acestora, dacă nu sunt asigurate dc modulul/structura
de securitate;
j) desfăşoară activităţile specifice domeniului managementului frecvenţelor radio, prin

structura specializată, potrivit prevederilor în vigoare;
k) asigură planificarea întregii activităţi necesare asigurării securităţii sistemelor de
comunicaţii şi informatică, pe durata întregului ciclu de viaţă a acestora;
N EC L A SIFIC A T
28 d in 9 8
N EC L A SIFIC A T
1) îndeplineşte responsabilităţile Autorităţii Operaţionale de Securitate a Sistemelor de
Informatică şi Comunicaţii (AOSS1C) pe timpul etapelor de planificare şi proiectare a sistemelor de
comunicaţii şi informatică, dacă nu sunt asigurate de modulul/structura de securitate;
m) ţine evidenţa statistică a echipamentelor de comunicaţii şi informatică.
9. M odulul financiar-contabil
Art. 62. - (1) Activitatea financiar-contabilă se organizează potrivit legislaţiei,
regulamentelor şi normelor specifice domeniului financiar-contabil şi se execută în cadrul

structurilor specializate, prin care se realizează, în principal, următoarele:
a) planificarea financiară;
b) execuţia bugetară;
c) operaţiile de casă;
d) decontările;
e) salarizarea personalului militar şi civil;
f) organizarea şi conducerea contabilităţii;
g) inventarierea elementelor de activ şi de pasiv;
h) reevaluarea patrimoniului;
i) controlul financiar intern şi controlul financiar preventiv propriu;
j) alte activităţi specifice.
(2) Modulul financiar-contabil este structura de specialitate din cadrul unităţii prin care se
asigură managementul financiar-contabil şi îndeplinirea sarcinilor financiar-contabile ce revin
comandantului unităţii militare, în calitate de ordonator de credite.
(3) Modulul financiar-contabil are, în principal, următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) a sig u ră în to c m ire a lu c ră rilo r de p la n ific a re fin an ciară;
b) organizează şi conduce execuţia bugetară pe baza principiilor, regulilor şi legislaţiei

specifice domeniului finanţelor publice;
c) asigură utilizarea cu economicitate, eficienţă şi eficacitate a fondurilor publice alocate
prin buget;
d) asigură desfăşurarea activităţilor specifice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi
plata cheltuielilor, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;

e) coordonează activităţile specifice domeniului econom ic şi financiar-contabil de la nivelul
compartimentelor de specialitate;
f) furnizează comandantului unităţii militare şi altor structuri interesate date şi informaţii cu
privire la execuţia bugetului, nivelul stocurilor, estimări ale solicitărilor de resurse financiarei-
g) d e sfaşo a ră a ctiv ită ţile şi a cţiu n ile s p ec ifice stab ilirii şi p lă ţii d re p tu rilo r hănşş'ti c u v e n ită
personalului;
NECLASIFICAT
2 9 d in 9 8
N E C L A SIFIC A T
li) asigură organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii, organizarea inventarierii
generale a elementelor de activ şi de pasiv;
i) întocmirea şi înaintarea la termenul stabilit a situaţiilor financiare trimestriale/anuale,
precum şi a altor situaţii periodice pe baza datelor rezultate din execuţia bugetară şi din
contabilitate;
j) asigură orgaiuzarea controlului intern în domeniului financiar-contabil, precum şi a
controlului financiar preventiv propriu asupra tuturor operaţiunilor economice şi fmanciar-
contabile, care se supun acestui tip de control;

k) şeful modulului financiar-contabil consiliază comandantul unităţii militare, în scopul
luării deciziilor optime, pe problemele specifice aie managementului financiar-contabil, în
principal, cu privire la formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi
a responsabilităţilor unităţii militare în procesul bugetar;
I) îndeplineşte alte sarcini stabilite de comandant, specifice domeniului financiar-contabil,
conform legislaţiei în vigoare.
10. Modulul/structura de scciu itate
Art. 63. - Modulul/structura de securitate îndeplineşte atribuţii în toate domeniile protecţiei
informaţiilor clasificate, prevăzute în actele normative specifice.
JI. M odulul/structura cifru
Art. 64. - Modulul/structura cifru îndeplineşte atribuţii privind protecţia criptografică a
informaţiilor clasificate, managementul cifrului de stat şi al sistemelor criptografice naţionale,
NATO/UE.
12. Modulul documente clasificatc
Alt. 65. - Modulul documente clasificate se subordonează nemijlocit comandantului/şefului
unităţii militare şi are atribuţiile prevăzute de Normele privind protecţia informaţiilor clasificate în
Ministerul Apărării Naţionale.
13. Modulul informare şi relaţii publice
Art. 66. - (1) Modulul informare şi relaţii publice, încadrat pe funcţii distincte, are atribuţiile
prevăzute în Instrucţiunile privind activitatea de informare şi relaţii publice în Armata României.
(2) Personalul de infonnare şi relaţii publice care îndeplineşte prin cumul funcţia sau care
are responsabilităţi pe linie de informare şi relaţii publice stabilite prin fişa postului, îndeplineşte
aceleaşi atribuţii ca şi personalul încadrat pe funcţii distincte.
14. Modulul asistenţă religioasă/preotul m ilitar

Art. 67. - (1) Modulul asistenţă religioasă/preotul militar este îndrumătorul religios şi
spiritual în unitate, desfaşurându-şi activitatea pe baza unui program integrat în pianul de activitate
al unităţii, aprobat de comandantul unităţii militare.
N EC L A SIFIC A T
3 0 d in 9 8
(2) Modulul asistenţă religioasă/preotul militar are atribuţiile prevăzute în Instrucţiunile
privind activitatea de asistenţă religioasă în Armata României.
15. M odulul asistenţă psihologică
Art. 68. - Modulul asistenţă psihologică are atribuţiile prevăzute în Instrucţiunile privind
asistenţa psihologică în Armata României.
16. M odulul m edicului şef

Art. 69. - Modulul medicului şef are atribuţiile specifice prevăzute în „Instrucţiunile de
asistenţă medicală în Armata României”.
17. M odulul de apărare cibernetică
Art. 70. - (1) La nivelul fiecărei unităţi militare se înfiinţează/funcţionează
modulul/structura de apărare cibernetică.

(2) Modulul de apărare cibernetică are următoarele atribuţii:
a) implementează cerinţele din domeniul apărării cibernetice, soluţiile tehnice şi procedurale
aferente, asigură managementul identităţii în infrastructurile cibernetice aflate în responsabilitate;
b) asigură managementul evenimentelor cibernetice în infrastructurile cibernetice aflate în
responsabilitate;
c) implementează procedurile operaţionale pentiu asigurarea prevenirii, detecţiei şi reacţiei
la incidentele cibernetice, precum şi pentiu recuperarea datelor şi sistemelor în urma atacurilor
cibernetice împotriva infrastructurilor cibernetice aflate în responsabilitate;
d) efechiează investigaţii preliminare ale incidentelor cibernetice;
e) solicită, la nevoie, asistenţă tehnică din partea centrului operaţional de apărare cibernetică
cu care se relaţionează sau Centrul Tehnic Principal, pentiu asigurarea răspunsului la incidentele
ciberneticc şi managementul consecinţelor;
f) pune în aplicat e măsurile stabilite de Centrul Tehnic Principal.
18. M odulul juridic

Art. 71. - Modulul juridic are atribuţiile prevăzute în ..Instrucţiunile privind activitatea
legislativă şi dc asistenţă juridică în Armata României”.
19. M odulul securitate şi sănătate în m uncă, protecţie a mediului, supraveghere
tehnică şi m etrologie
Art. 72. - (1) Modulul securitate şi sănătate în muncă, protecţie a mediului, supraveghere
tehnică şi metrologie încadrat pe funcţii distincte are atribuţiile prevăzute în legislaţia naţională care
reglementează aceste domenii, precum şi în instrucţiunile privind activitatea specifică pentru
domeniile respective în Alinata României, după caz.
(2) Perso n alu l d e s ec u ritate şi săn ă ta te în m u n că, p ro iecţie a m e d iu lu i. suoraV euhere teluii.cS
şi metrologie care îndeplineşte prin cumul funcţia sau care a re responsabilităţi pe liAieVle s ec u ritate
3 1 d in 9 8
şi sănătate în muncă, protecţie a mediului, supraveghere tehnică şi metrologie stabilite prin
atribuţiile funcţionale îndeplineşte aceleaşi atribuţii ca şi personalul încadrat pe funcţii distincte.
20. M odulul apărare îm potriva incendiilor
Art. 73. - (1) Modulul apărare împotriva incendiilor încadrat pe funcţii distincte are
atribuţiile prevăzute de Normele de apărare împotriva incendiilor în Ministerul Apărării Naţionale.
(2) Personalul care îndeplineşte prin cumul funcţia sau care are responsabilităţi pe linie de
apărare împotriva incendiilor stabilite prin atribuţiile funcţionale îndeplineşte aceleaşi atribuţii ca şi
personalul încadrat pe funcţii distincte.
21. M odulul/structura specializată peutru administrarea cazărmii

Art. 74. - Modulul/structura specializată pentru administrarea cazănnii are stabilite
responsabilităţi care sunt prevăzute în „Instrucţiunile privind managementul proprietăţii imobiliare
şi administrarea cazărmilor în Ministerul Apărării Naţionale”.
SECŢIUNEA a 3-a
A tribuţiile personalului cu diferite fu n c ţii în cadrul subunităţii
1. Com andantul de subunitate

Art. 75. - (1) Comandantul de subunitate răspunde de organizarea şi executarea instrucţiei şi
a exerciţiilor, starea de operativitate şi de mobilizare a subunităţii, de educarea, disciplina militară,
starea moralului şi sănătatea personalului, de prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale, de protecţia mediului pe timpul activităţilor subunităţii, de starea telmică şi de
întreţinere a armamentului şi tehnicii din dotare, precum şi de activitatea gospodărească a
subunităţii.
(2) Comandantul de subunitate este comandantul întregului personal din subordine şi este
obligat să-l cunoască, să respecte demnitatea subordonaţilor, să evalueze în orice moment starea de
pregătire a subunităţii şi a fiecăruia dintre subordonaţii săi şi să dispună toate măsurile ce se impun
pentru menţinerea acesteia în standardele stabilite.
Alt. 76. - Comandantul de subunitate are următoarele atribuţii:
a) organizează, îndrumă şi desfăşoară instrucţia forţelor din subordine, pe baza planului
instrucţiei subunităţii;
b) execută şedinţe de pregătire cu comandanţii subunităţilor subordonate nemijlocit;

c) asigură şi controlează desfăşurarea activităţilor conform programului orar al unităţii;
d) dispune măsuri pentru menţinerea ordinii şi disciplinei militare în subunitate;
e) instruieşte şi controlează personalul subunităţilor destinate pentru serviciul interior;
f) organizează şi desfăşoară activităţi culturale, sportive şi de educaţie civică cu
NECLASIFICAT
3 2 d i» 9 8
NECLAS1 PICAT
subordonaţii;
g) verifică starea bunurilor şi a telmicii subunităţii şi dispune măsuri pentiu întreţinerea şi
menţinerea acestora în stare de operativitate;
li) verifică periodic, conform actelor normative în vigoare, existenţa, condiţiile de păstrare şi
manipulare a întregului armament şi a muniţiei aflate asupra subunităţii;
i) controlează modul de întreţinere şi exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor folosite de
subunitate, precum şi realizarea măsurilor de apărare împotiiva incendiilor;
j) ţine evidenţa nominală a rezultatelor obţinute de personalul din subordine şi a specialităţii
de clasă pe care o deţine;

k) organizează şi instruieşte subunitatea pentru executarea activităţilor în vederea ieşirii la
alertă;
I) asigură organizarea, dotarea şi instruirea subunităţii pentru executarea misiunilor pe linie
de intervenţie cu trupe şi pentiu îndeplinirea funcţiilor de sprijin.
2. Subofiţerul de com panie/sim ilare

Art. 77. - Subofiţetui de companie/similare se subordonează comandantului de
companie/similare şi are rolul de a-1 consilia pe acesta în problemele ce privesc militarii din corpul
maiştrilor militari, subofiţerilor, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti şi are următoarele atribuţii:
a) contribuie, în colaborare cu comandanţii de subunităţi, la cunoaşterea şi îndeplinirea
standardelor dc performanţă, dezvoltarea nivelul de instruire şi disciplină militară, de către maiştrii
militari, subofiţerii, soldaţii şi gradaţii profesionişti din subunităţi;
b) verifică modul de exploatare şi întreţinere a armamentului, tehnicii, echipamentelor şi
facilităţilor subunităţii şi propune comandantului de companie/similare măsuri de îmbunătăţire sau
acţionează pentiu remedierea deficienţelor constatate, după caz;
c) informează comandantul de companie/similare asupra tuturor problemelor cu impact
asupra operativităţii subunităţii: nivelul de instruire, ordinea şi disciplina militară, starea de
sănătate, nivelul calităţii vieţii şi moralul personalului din domeniul de responsabilitate, starea
armamentului, tehnicii şi echipamentului individual;
d) contribuie la executarea ordinelor şi precizărilor comandantului de companie/similare
pentru asigurarea îndeplinirii misiunii principale, precum şi a celor privind instruirea individuală şi
realizarea coeziunii pentru luptă a subunităţii;
e) participă la întocmirea planului instrucţiei subunităţii şi face propuneri pentiu optimizarea
lui;
f) participă, în cadrul subunităţii, la adunările în care se iau decizii ce vizează,.perso'iiâlii 1 din
domeniul de responsabilitate;
g) contribuie la asigurarea condiţiilor necesare şi monitorizează programul jdş educaţie ifijzicăj
33 d i n 9 8
N E C L A SIFIC A T
militară a personalului din domeniul de responsabilitate;
h) se informează cu privire la subofiţerii, maiştrii militari, soldaţii şi gradaţii profesionişti
angrenaţi în diverse forme de pregătire profesională şi îl consiliază pe comandantul de companie/
similare cu privire la nevoile de formare, precum şi în cazul acordării de recompense/aplicării de
sancţiuni;
i) informează comandantul de companie/similare asupra problemelor sociale ale
personalului aflat în domeniul de responsabilitate referitoare la spaţiul locativ, asigurarea medicală,
problemele familiale, refacerea capacităţii de muncă, nivelul de trai şi prezintă propuneri de
soluţionare;
j) coordonează activitatea administratorului de subunitate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
cazare, hrănire, echipare şi educare a personalului din domeniul de responsabilitate;
k) participă şi se implică, conform hotărârii comandantului de companie, la activităţile
practice şi exerciţiile desfăşurate de companie/similare şi subunităţile organice;
1) participă la activităţile culturalo şi de tradiţii militare şi impune normele de purtare a
ţinutei militare de către subofiţerii, maiştrii militari, soldaţii şi gradaţii profesionişti din subunitate;
m) sprijină activităţile subofiţerului/maistrului militar de comandă din cadru! unităţii
militare/structurii unde îşi desfăşoară activitatea;
n) rămâne la comanda subunităţii când ofiţerii din cadrul subunităţii absentează din unitate.
3. Administratorul de subunitate
Art. 78. - Administratorului de subunitate i se stabileşte prin ordin de zi pe unitate
programul zilnic.
Art. 79. - Administratorul de subunitate are următoarele atribuţii principale:
a) ţine evidenţa, verifică şi evaluează permanent necesarul şi starea materialelor din
gestiune, dispune măsuri pentru menţinerea lor în stare de operativitate şi raportează comandantului
subunităţii lipsurile şi disfuncţionalitălile;
b) răspunde de gestionarea, starea de întreţinere şi păstrare a materialelor subunităţii,

armamentului, muniţiei şi a tehnicii militare, precum şi de asigurarea luănirii şi cazării efectivelor,
când primeşte această sarcină;
c) asigură toate materialele necesare desfăşurării şedinţelor de instrucţie a subumtăţii,

potrivit ordinelor comandantului acesteia;
d) asigură subunităţile cu armament, muniţie, telurică şi alte materiale, conform normelor de

înzestrare;
e) ţine evidenţa militarilor, materialelor subunităţii, armamentului şi a tehnicii militare;

0 asigură muniţia necesară subunităţii pentru executarea tragerilor, exerciţiilor tactice,
serviciului de pază şi face verificarea acesteia la terminarea activităţilor respective;
34 dill 98
g) organizează şi asigură executarea curăţeniei şi menţinerea acesteia în toate încăperile şi
sectoarele repartizate subunităţii;
h) urmăreşte respectarea regulilor pentru folosirea şi întreţinerea instalaţiilor din încăperi,
încălzirea sobelor, apărarea împotriva incendiilor în locul de dispunere a subunităţii şi menţinerea în
stare bună a mijloacelor respective;
i) urmăreşte respectarea regulilor de igienă şi a normelor de protecţie a mediului în cadrul
subunităţii;
j) distribuie, la timp şi în totalitate, drepturile materiale.
4. Soldaţii şi gradaţii profesionişti

Alt. 80. - Soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt subordonaţi nemijlocit comandantului de
grupă/piesă/echipaj/echipă şi răspund de executarea întocmai şi la timp a îndatoririlor ce le revin,
având următoarele atribuţii principale:

a) să aibă un nivel ridicat de pregătire la instrucţia militară generală, instrucţia militară de
specialitate şi la instrucţia tactică, pentni a fi în măsură să acţioneze eficient pe câmpul de luptă sau
în oricare împrejurări, în acţiuni de stabilitate şi de sprijin, umanitare sau altele ordonate dc
comandantul său;
b) să-şi formeze deprinderile necesare de a acţiona potrivit specializării lor şi atribuţiilor
primite pe linia executării serviciului interior, reacţiei imediate, intervenţiei în situaţii dc urgenţă;
c) să cunoască prevederile regulamentelor militare, în părţile ce-i privesc, şi să execute în
mod exemplar îndatoririle ce le revin;
d) să cunoască şi să aplice principiile dreptului războiului, normele de drept umanitar;
e) să cunoască şi să respecte regulile de purtare a uniformei militare, să întreţină şi să
păstreze în stare bună de funcţionare echipamentul şi materialele încredinţate;
f) să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele comandanţilor lor, până la comandantul
de mare unitate inclusiv;

g) să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă şi să raporteze comandanţilor lor şi
personalului inedico-sanitar în cazul contactării unei boli contagioase;
h) să informeze imediat, prin comandantul de subunitate sau prin ofiţeml de serviciu pe
unitate atunci când execută serviciul interior, ofiţerul de contrainformaţii şi securitate militară care
asigură unitatea militară, despre prezenţa în zonă a unor obiecte, maşini şi persoane suspecte,
acţiuni de fotografiere şi/sau filmare a obiectivelor şi activităţilor militare, desfăşurate de cetăţeni
străini şi autohtoni, reţinând cât mai multe detalii despre aceştia şi mijloacele de deplasare folosite;
i) să întreţină curăţenia spaţiilor repartizate de comandanţii de subunităţi;
j) să cunoască, să întreţină şi să păstreze în stare bună de funcţionare ârfnamentul.
echipamentul, materialele şi telurica din dotare.
3 5 d in 9 8
N E C L A SIFIC A T
Art. 81. - Militarii nu au voie să părăsească locul de dispunere al unităţii decât în condiţiile
prevăzute de regulament.
Art. 82. - (1) Persoanele cu diferite funcţii din cadrul unităţii/subunităţii, în afară de
atribuţiile prevăzute în acest regulament, îşi desfaşoară activitatea conform prevederilor
regulamentelor şi instrucţiunilor de specialitate.
(2) în funcţie de sarcinile unităţii/subunităţii şi de specificul activităţii, comandanţii pot

stabili pentru subordonaţii lor, prin ordin de zi pe unitate, şi alte atribuţii, care vor fi în concordanţă
cu prevederile legilor, ale dreptului umanitar, ale regulamentelor şi instrucţiunilor în vigoare, precum
şi cu principiile stabilite în prezentul regulament.
(3) Pe timpul exerciţiilor sau al altor activităţi, pentru funcţiile nenominalizate în prezentul
regulament se întocmesc atribuţii funcţionale specifice de către statul major/şeful de modul şi se
aprobă de către comandantul unităţii militare.
(4) în situaţia în care în statele de organizare nu sunt prevăzute toate funcţiile enumerate în
cadrul Capitolului III din prezentul regulament, sau acestea sunt prevăzute dar nu sunt încadrate,
comandanţii pot stabiii pentru subordonaţii lor, prin ordin de zi pe unitate, îndeplinirea atribuţiilor
specifice unei singure funcţii, alta decât cea pe care sunt încadraţi.
(5) Atribuţiile funcţiei se înscriu în fişa postului.
Art. 83. - Fiecare militar, indiferent de treapta ierarhică pe care se găseşte, răspunde de
modul de îndeplinire a îndatoririlor generale şi a atribuţiilor funcţionale, precum şi de faptele sale.
CAPITOLUL IV
Activitatea zilnică în unitate
Art. 84. - (1) Activitatea zilnică în unitate se desfăşoară în conformitate cu programul orar
al unităţii elaborat de statul major şi aprobat de comandantul unităţii.

(2) Arborarea şi coborârea Drapelului României se execută conform Regulamentului
onorurilor şi ceremoniilor militare.
(3) După arborarea drapelului, subunităţile execută raportul şi inspecţia de dimineaţa.
(4) Pentru personalul care îşi desfaşoară activitatea în condiţii deosebite/speciale, programul
de lucru se stabileşte potrivit instrucţiunilor de specialitate şi prin consemnarea în ordinul de zi pe
unitate.
(5) semnalele acustice pentru activităţile zilnice sunt executate de gornistul de serviciu sau
cu mijloacele audio din dotarea unităţii conform Regulamentului instrucţiei de front.
(6) Prevederile alin. (l)-(3) şi (5) se aplică numai militarilor şi personalului civil din armată
NECLASIFICAT
3 6 d in 98
care execută activităţi pe teritoriul naţional.
(7) Misiunile executate în garnizoană în timpul programului de lucru, cu durata mai mică de
8 ore, fără armament şi muniţie, se consemnează în registrul special destinat prevăzut în anexa nr. 5.
Art. 85. - (1) Şedinţele de instrucţie şi celelalte activităţi zilnice încep şi se termină la orele
stabilite prin programul orar al unităţii. Când temperatura aerului scade sub minus I5°C, precum şi
pe timp nefavorabil, cum ar fi ploaie, vânt puternic, viscol, ninsoare sau la temperaturi de plus 35°C
la umbră şi mai ridicate şi la depăşirea indicelui de confort termic programul de instrucţie se poate
desfăşură, cu aprobarea comandantului unităţii militare, în încăperi sau, prin alternanţă, în încăperi
şi în afara acestora.
(2) Şedinţele de instrucţie şi celelalte activităţi zilnice încep cu instructajul de securitate şi
sănătate în muncă şi instructajul specific apărării împotriva incendiilor, conform activităţilor care
urmează să se desfăşoare.
Art. 86. - (1) Programul de lucru al militarilor şi personalului civil din armată se stabileşte,
în zilele lucrătoare, în limita a 8 ore zilnic/40 ore pe săptămână.
(2) Chemarea la serviciu sau lucrul facultativ în afara orelor de program al militarilor şi
personalului civil se aprobă de comandantul unităţii militare. Timpul lucrat se recuperează/retribuie
conform prevederilor actelor normative.

(3) Orele lucrate în afina programului de lucru, la ordin sau facultativ, perioadele de
recuperare şi aprobarea comandantului unităţii se consemnează în registrul special destinat prevăzut
în anexa nr. 6.
(4) Pe timpul executării misiunilor, exerciţiilor, tragerilor, alertelor, participării la activităţi
de control şi evaluare, programul de lucru se stabileşte de către persoanele care le-au ordonat; când
aceste activităţi se desfăşoară neîntrerupt mai multe zile, durata dc muncă stabilită pentru militari şi
personal civil din armată va putea fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media
orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de
ore pe săptămână. în toate cazurile, timpul lucrat peste durata normală a timpului de lucru prevăzut
la alin. (?) se recuperează în zile lucrătoare în următoarele 60 de zile de la data încheierii
activităţilor, la care se adaugă numărul zilelor de repaus în perioada respectivă.
(5) Pentru justificarea numărului de ore lucrate peste program pe timpul executării
misiunilor sau participării la activităţi de control şi evaluare, personalul militar şi civil va solicita de
la unităţile unde au avut loc activităţile adeverinţe din care să rezulte numărul de ore lucrate peste
programul normal de lucru. La aceste ore se adaugă timpul efectiv destinat deplasării din/în
garnizoana de reşedinţă..
(6) Prevederile alin. (1 )-(5) se aplică n u m a i militarilor şi personalului c iv il/d it/a n n a tă oareY
execută activităţi pe teritoriul naţional.
NECLASIFICAT
37 dm 98
N EC L A SIFIC A T
Art 87. - în ziua premergătoare sărbătorilor legale, sigilarea încăperilor începe la ordinul
comandantului unităţii militare.
Art. 88. - (1) Raportul companiei/similare se execută zilnic, la terminarea programului de
instrucţie din prima parte a zilei, cu întregul efectiv al subunităţii. Plutoanele independente aflate în
subordinea unor companii execută raportul împreună cu acestea.
(2) Pe timpul exerciţiilor tactice sau al altor activităţi cu o durată mai mare de 12 ore,
raportul companiei/similare nu se execută.
(3) La raportul companiei/similare nu participă militarii din serviciul interior, serviciul de
luptă, cei internaţi în cabinetul medical/staţionarul unităţii şi cei scutiţi medical care nu se pot
deplasa sau echipa regulamentar.
Al t. 89. - La raportul companiei/similare, de regulă, sc desfaşoară următoarele activităţi:
a) nominalizarea militarilor care au obţinut rezultate foarte bune la activităţile executate de
către subunitate şi a celor care au manifestat dezinteres sau au fost sancţionaţi disciplinai;
b) ieşirea/scoaterea la raport a militarilor care au probleme de rezolvat;
c) prezentarea personalului din serviciul interior pentru ziua următoare/zilele de sărbători
legale;
d) prezentarea precizărilor comandantului pentru activităţile care urmează să se desfăşoare şi
aducerea la cunoştinţă a ordinelor primite;
e) prezentarea altor probleme care interesează personalul subunităţii.
Art. 90. - (1) în cazul ieşirii la raport a militarilor, comandantul de companie/similare
stabileşte măsurile impuse de fiecare situaţie şi rezolvă toate problemele ridicate de aceştia pentru
care are competenţă, iar soluţiile vor fi comunicate întregului personal sau, după caz, celor
interesaţi.
(2) In cazul în care rezolvarea problemelor raportate nu este de competenţa comandantului
de companie/similare, acesta întreprinde toate demersurile necesare pentru rezolvarea problemelor
de către persoanele competente.
Art. 91. - Asigurarea continuităţii conducerii activităţilor în unitate, în afara orelor de

program, se organizează conform Regulamentului serviciului interior.
Art. 92. - (1) Apelul general se execută în toate unităţile până la nivel brigadă/similare de
două ori pe an; la activitate participă personalul militar prezent la program.
(2) Data şi ora executării apelului general se precizează în ordinul de zi pe unitate.
(3) La semnalul muzicii/trompetului, Adunarea pentru apel, sau la ordinul comandantului,
unitatea se adună pe platoul de adunare, cu întregul efectiv de militari, fără armament, în formaţia
„în linie” sau „în careu”. Cadrele militare din comandamentul unităţii, împreună cu fanfara, se
adună la flancul drept al formaţiei, iar comandanţii de subunităţi la flancul drept al subunităţilor pţ
N EC L A SIFIC A T
38 d in 9 8
NECLASIFICAT
care le comandă.
(4) La apelul general pe unitate, subunitatea de pază se scoate în faja corpului de pază, cu
armamentul individual, fară muniţie.
(5) La sosirea comandantului unităţii militate, locţiitorul comandantului dă raportul. După
primirea raportului, comandantul salută unitatea şi ordonă începerea apelului. Apelul se execută
nominal, pe subunităţi, de către comandanţii acestora, iar rezultatul se raportează numeric, pe cale
ierarhică, comandantului unităţii militare cu formula: D om nule/ doam nă.... la. .m odulul/
subunitatea ... în fo rm a ţie ... ofiţeri, ...maiştri militari, ... subofiţeri, ... gradaţi profesionişti s-a
executat apelul general. S u n t/n u sunt absenţi nemotivaţi.
(6) După terminarea apelului general, comandantul unităţii militare comandă Drepţi!,
inuzica/goniiştii dă/dau semnalul Terminarea apelului la care comandanţii de subunităţi, de la

pluton în sus, salută. în continuare, militarii, împreună cu fanfara, cântă Imnul naţional al României,
după care se defilează pe subunităţi.

Art. 93. - (1) Apelul de seară se execută zilnic, la ora stabilită prin programul orar al
unităţii, după caz. La apelul de scară participă soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau
soldaţii/gradaţii în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi/mobilizaţi, studenţii sau elevii
instituţiilor militare de învăţământ prezenţi la program, mai puţin cei din serviciul interior, serviciul
de luptă, cei internaţi în cabinetul medical/staţionarul unităţii, cei scutiţi medical şi cei care nu se
pot deplasa.
(2) La semnalul A dunarea pentru apel, unitatea se dispune pe platoul de adunare, fară
armament, în formaţia „în linie” sau „în careu”. Pe timp nefavorabil - temperatura sub minus 20°C,
ploaie, ceaţă densă - la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate, apelul de seară se execută în
dorm itoare.
(3) Apelul de seară se execută nominal pe subunităţi, de către gradaţii de serviciu, care, la
terminarea apelului, raportează ofiţerului de serviciu pe unitate efectivul prezent şi absent.
(4) După terminarea apelului de seară, subunităţile trec la executarea programului de seară.
Art. 94. - (1) în zilele de repaus, deşteptarea poate fi dată mai târziu decât în zilele
lucrătoare, la ora stabilită de comandantul unităţii militare.
(2) în timpul liber şi în zilele de repaus se organizează şi sc desfăşoară activităţi culturale, de
asistenţă religioasă, sportive, gospodăreşti, concursuri pe specialităţi şi pe categorii de instrucţie.
(3) La activităţile prevăzute la alin. (2) participă soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau
soldaţii/gradaţii în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi/mobilizaţi, studenţii/elevii instituţiilor
militare de învăţământ şi sunt stabilite în funcţie de preferinţele acestora; aceste activităţi se prevăd
în programul orar al unităţii.
(4) în zilele de repaus şi în ziua premergătoare acestora, după apelul de şfeaVă, se pot;
N EC L A SIFIC A T
3 9 d in 9 8
organiza vizionări de spectacole, filme şi alte activităţi cu caracter cultural.
Alt. 95. - Militarii se deplasează la sala de m ese la ora prevăzută în program, de voie,
echipaţi regulamentar; se interzice intrarea militarilor în sălile de mese îmbrăcaţi cu mantale, scurte,
salopete de lucru, îmbrăcăminte specială sau cu capul acoperit.
Art. 96. - Introducerea şi consumul băuturilor alcoolice în unităţile militare sunt permise cu
aprobarea comandantului în spaţii organizate în incinta cazărmii, astfel încât să nu se afecteze
desfăşurarea activităţilor din program, ordinea şi disciplina militară.
Alt. 97. - (1) Introducerea şi consumul băuturilor alcoolice, drogurilor şi/sau a substanţelor
halucinogene în corpul de pază, tabere, poligoane de instrucţie şi aerodromuri, pe terenurile de
instrucţic sau în punctele de lucra, în dispozitivele de luptă, pe timpul îndeplinirii unei misiuni şi în
serviciul interior sunt interzise.
(2) Prezentarea la program a personalului militar şi civil sub influenţa băuturilor alcoolice,
drogurilor şi/sau a substanţelor halucinogene este strict interzisă.
CAPITOLUL V
Ţinuta militarilor
SECŢIUNEA 1
R eg u li referitoare la porta! tini fo rm e i m ilitare şi hainelor civile
Ari. 98. - (1) Militarii poartă uniforma militară şi ţinuta civilă în conformitate cu prevederile
Regulamentului privind descrierea, compunerea şi portul pe timp de pace al uniformelor militare ale
personalului din Mini steiul Apărării Naţionale aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale
nr. M. 72/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Uniforma militarilor trebuie să fie permanent curată, bine întreţinută şi ajustată.
Comandanţii sunt obligaţi să dispună toate măsurile pentru a asigura echipamentul potrivit fiecărui
militar şi să pretindă subordonaţilor să aibă o ţinută regulamentară în toate împrejurările.
(3) în perioada când poartă uniforma militară, cadrele militare în rezervă sau în retragere
sunt obligate să respecte regulile disciplinei militare şi să se conformeze prevederilor
regulamentelor militare.
Art. 99. - Cadrele militare pot să-şi ajusteze, să-şi repare şi să-şi calce echipamentul la
atelierul de croitorie al unităţii din care fac parte, acolo unde există, în conformitate cu prevederile
Regulamentului privind descrierea, compunerea şi portul pe timp de pace al uniformelor militare ale
personalului din Ministerul Apărării Naţionale aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale
4 0 clin 9 8
nr. M. 72/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 100. - (1) Mantalele/scurtele şi beretele/şepcile de instrucţie/căciulile se păstrează pe
cuiere.
(2) îmbrăcămintea pentru lucru a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, a elevilor şi
studenţilor se păstrează în spaţii special destinate.
(3) în tabere, pe timpul încartiruirii, pe timpul odilmei, îmbrăcămintea se păstrează ordonat,
pe taburete/noptiere/în dulapuri, după caz, iar încălţămintea pe holuri, coridoare sau în uscătorie.
(4) Se interzice păstrarea în dormitoare a echipamentului şi obiectelor cu miros neplăcut şi
persistent.
SECŢIUNEA ci 2-a
P ortul se m n u lu i p ersonal de identitate, se m n u lu i individual de avertizare m edicală şi al
bijuteriilor
Art. 101. - (1) Semnul personal de identitate se poartă obligatoriu, dc întregul personal al
armatei, pe timpul desfăşurării activităţilor, la pace, în situaţii de criză şi la război, cu excepţia
activităţilor de educaţie fizică militară.
(2) Precizările privind forma, conţinutul, confecţionarea, inscripţionarea, distribuirea, portul,
retragerea şi distingerea semnului de identitate sunt prevăzute în anexa nr. 7.
Art. 102. - (1) Semnul individual de avertizare medicală asigură identificarea rapidă a
condiţiilor medicale particulare care pot influenţa, la un moment dat, starea de sănătate a militariloi
participanţi la misiuni, printr-un mijloc comun şi rapid şi oferă posibilitatea alertării personalului
medico-sanitai despre existenţa acestora în timp util.
(2) Semnul individual de avertizare medicală se poartă, obligatoriu, împreună cu semnul
personal de identitate şi în aceleaşi condiţii.
(3) Precizările privind forma, conţinutul, confecţionarea, inscripţionarea, distribuirea, portul,
retragerea şi distrugerea semnului individual de avertizare medicală sunt prevăzute în anexa nr. 8.
Alt. 103, - (1) Pe timpul executării serviciului şi când poartă uniformă militară, militarii-
bărbaţi pot purta inele la degetele mâinilor şi lănţişoare la gât, dar fară ca acestea să se vadă din
cămaşă/cămaşă bluză.
(2) Militarii-femei pot purta inele pe degetele mâinilor, cercei la urechi şi lănţişoare la gât
dar tară ca acestea să se vadă din cămaşă/cămaşă bluză.
(3) Militarilor le este interzis purtarea la vedere a tatuajelor şi a piercing-urilor de orice,fel,_
NECLASIFICAT
41 d i n 9 8
SECŢIUNEA a 3-a
îngrijirea frizu rii şi a fe ţe i
Alt. 104. - (1) Frizura militarilor bărbaţi trebuie să fie decentă, cu părul tăiat scurt în
regiunea cefei şi a tâmplelor, iar perciunii să nu depăşească mijlocul pavilionului urechilor.
(2) Bărbieritul se face ori de câte ori este nevoie pentru ca obrazul să fie ras; purtarea
mustăţii este facultativă; mustaţa trebuie tunsă scurt şi nu trebuie să dcpăşească colţurile gurii;
modificarea fizionomiei va fi conformă cu documentele oficiale de identificare.
(3) Prin excepţie de la alin. (2), militarii pot purta barbă în cazul în care au o afecţiune
medicală, certificată de medicul unităţii, care împiedică bărbieritul ori de câte oii este nevoie.
(4) Pentru îndeplinirea unor misiuni, cu aprobarea comandantului unităţii militare, militarii
poartă frizura, mustaţa şi barba conform particularităţilor misiunii.
(5) In fiecare obiectiv militar compus se poate destina o încăpere sau un spaţiu cu
amenajările corespunzătoare pentru frizerie.
Art. 105. - Pe timpul cât poartă uniforma militară, militarilor-femei le este interzisă:
a) purtarea părului lung despletit, vopsirea părului în culori stridente sau în mai multe
culori, prinderea pârului cu obiecte având forme şi culori ostentative, purtarea perucilor, meşelor,
unghiilor false sau exagerat de lungi, vopsirea unghiilor în culori stridente şi machierea stridentă;
b) purtarea oricăror accesorii care pot afecta îndeplinirea atribuţiilor sau care pot
împiedica purtarea/folosirea echipamentelor de protecţie.
CAPITOLUL VI
Sănătatea militarilor
SECŢIUNEA I
Igiena şi asistenţa medicala
Art. 106. - (I) Sănătatea militarilor se asigură prin punerea în aplicare a unui program strict
individualizat de fortificare fizică şi psihică şi prin respectarea regulilor igienico-sanitare, luarea

măsurilor profilactice şi antiepidemice, efectuarea controlului medical periodic, a consultaţiilor şi a
tratamentelor medicale.
(2) Comandanţii şi personalul medical sunt obligaţi să asigure fortificarea fizică şi psihică a
întregului peisonal şi să-i educe pe militari în spiritul respectării cu stricteţe a regulilor de igienă.
Art. 107. - (1) Regulile de igienă privesc atât militarul, cât şi colectivitatea în care trăieşte.
(2) Regulile de igienă colectivă cuprind:
4 2 d in 98
a) păstrarea curăţeniei în dormitoare, spălătoare, grupuri sanitare şi alte încăperi sau locuri
de folosinţă comună, precum şi pe terenul unde este dispusă unitatea;
b) aerisirea încăperilor şi fumatul numai în locurile special destinate;
c) acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare;
d) igiena alimentaţiei la blocul alimentar şi depozitul de alimente;
e) igiena mediului ambiant, prin strângerea şi evacuarea reziduurilor lichide şi solide.

Art. 108. - îmbăierea militarilor aflaţi la cursuri, în tabere de instrucţie, a soldaţilor şi
gradaţilor rezervişti voluntari sau soldaţilor/gradaţilor în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi, a
elevilor şi studenţilor se face cel puţin de două ori pe săptămână, iar a bucătarilor, brutarilor şi a
personalului care execută activităţi ce duc la murdărirea corpului, zilnic.
Alt. 109. - (1) Spălarea lenjeriei se face conform instrucţiunilor de specialitate. Lenjeria de
corp şi prosoapele se schimbă de două ori pe săptămână, iar cea de pat, săptămânal.
(2) Dezinfecţia, sterilizarea şi deparazitarea îmbrăcămintei, lenjeriei de coip şi de pat se
execută la termenele stabilite sub coordonarea şefului modulului logistic sau ori de câte ori este
nevoie, la propunerea medicului.
Alt. 110. - (1) Controlul medical de medicină generală al personalului care lucrează
permanent în bucătării, săli cu mese, popote, brutării, depozite de alimente, instalaţii de
aprovizionare cu apă, băi, spălătorii se execută conform instrucţiunilor privind alimentaţia
personalului din Armata României.

(2) Responsabilii cu prepararea şi servirea hranei sau persoanele special desemnate au
obligaţia de a verifica zilnic starea de igienă individuală a personalului şi de a depista persoanele
care prezintă febră, tulburări digestive sau infecţii acute ale căilor respiratorii sau pielii. Aceste
persoane nu vor fi primite în spaţiile dc preparare şi servire a hranei decât cu aviz m edical.
(3) Toate persoanele care lucrează la prelucrarea, manipularea, transportul, servirea sau
desfacerea alimentelor sunt obligate să se prezinte sau să anunţe personalul medical al unităţii în
cazul în care au febră, tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii şi să nu-şi reia activitatea decât
după primirea avizului medical.

Art. 111. - Comandantul subunităţii comunică medicului observaţiile sale cu privire la
starea sănătăţii subordonaţilor.

Art. 112. - Controlul medical periodic al cadrelor militare şi personalului civil se execută
conform reglementărilor în vigoare, iar rezultatele acestuia vor fi consemnate în fişa de aptitudine,
de cătrc medicul de medicina muncii în a cărui zonă de responsabilitate se află unitatea.
Alt. 113. - (I) Vaccinarea întregului personal al unităţii se execută în funcţie de indicaţia
m edicală individuals şi de contextul ep id em io lo g ie; v a ccin ările se c o n se m n e a ză în ordlhyf d<f,zi pe
unitate, în registrul de vaccinări şi în carnetele internaţionale de vaccinare, după caz.

4 3 d in 9 8
(2) Unităţile dispuse în raioane cu lise epidem iologie crescut execută vaccinările în funcţie
de recomandările epidemiologice.
Art. 114. - în caz de îmbolnăvire, militarul/personalul civil este obligat să informeze despre
aceasta comandantul/şeful său nemijlocit şi să solicite asistenţă medicală. Comandantul/şeful care a
sesizat că subordonatul său este suspect de a fi bolnav este obligat să solicite imediat intervenţia
medicului.
Art. 115. - (1) Dacă în unitate se ivesc cazuri de boli contagioase, medicul unităţii
raportează despre aceasta comandantului unităţii militare şi dispune măsuri pentru identificarea,
izolarea şi spitalizarea bolnavilor, executarea dezinfecţiei în subunităţi, supravegherea persoanelor
venite în contact cu bolnavii şi intensificarea controlului igienico-sanitar.
(2) La nevoie, în unitate se declară carantină.
(3) Pe timpul carantinei în interiorul unităţii se interzic adunările, se amenajează izolatoare
suplimentare şi se aplică măsuri profilactice individuale şi colective.
Art. 116. - Dacă în locuinţa unui cadm militar, soldat sau gradat profesionist sau personal
civil din armată se îmbolnăveşte o persoană de o boală contagioasă, acesta este obligat să informeze
despre aceasta comandantul nemijlocit şi să se prezinte pentru control ia medicul unităţii.
Art. 117. - Trimiterea unui militar pentru expertiza medico-militară se facc dc către medicul
unităţii, sau după caz, de către medicul la care unitatea este arondată, cu aprobarea comandantului
unităţii militare, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.
Art. 118. - (1) Consultaţia medicală şi tratamentul ambulatoriu se fac la cabinetul medical al
unităţii, de către personalul medico-sanitar, la orele stabilite prin programul orar al unităţii, cu
excepţia urgenţelor medico-chirurgicale.
(2) Tratamentele ambulatorii se pot face de către personalul sanitar pe baza recomandărilor
medicale, cu avizul medicului de unitate.
Art. 119. - (1) Soldaţii sau gradaţii profesionişti, elevii şi studenţii militari trimişi pentru
consultaţie medicală sunt însoţiţi de sanitarul subunităţii sau de gradatul de serviciu pe subunitate.
(2) După acordarea asistenţei medicale, medicul consemnează datele referitoare la starea de
sănătate în registrul de consultaţii sau foaia de observaţie clinică, iar datele legate de internări în
spitale, concedii medicale, clasări se comunică compartimentului resurse umane pentru înscrierea
acestora în dosarul personal.
(3) Militarii/personalul civil care prezintă o urgenţă medico-chirurgicală sunt trimişi imediat
la cabinetul medical al unităţii ori la spitalul militar sau civil cel mai apropiat. în timpul orelor de
program, urgenţele medico-chirurgicale sunt asistate medical pe timpul transportului la spital.
Art. 120. - (1) Tratamentul medical în cabinetul medical/staţionarul unităţii se face în baza
unor recomandări medicale de specialitate, altele decât cele care ţin de medicina generală.
NECLASIFICAT
44 d in 9 8
(2) Pentru cei internaţi cu afecţiuni psihice, biletul de internare va fi însoţit de „Raportul de
evaluare psihologică periodică”, întocmit de psihologul unităţii/psihologul care are în arondare
unitatea şi/sau de „Raportul de psihodiagnostic şi evaluare” elinică întocmit de psihologul clinician,
de caracterizările şefilor direcţi/nemijlociţi ai celui în cauză şi de declaraţiile persoanelor din anturaj
care au asistat la manifestările patologice ale bolnavului, precum şi alte documente medicale
anterioare, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.

(3) In afara orelor de program, urgenţele medico-chirurgicale se evacuează la cea mai
apropiată unitate sanitară care dispune de paturi, documentele de internare urmând a fi întocmite de
personalul serviciului medical de urgenţă.
(4) La externarea din unităţi sanitare civile, militarii vor fi reinternaţi, după caz, în spitalul
militar căruia îi este arondată unitatea din care face parte, pentru stabilirea situaţiei medico-militare
sau în vederea acordării de concedii medicale de recuperare.
(5) Militarii grav bolnavi şi cei cu afecţiuni psihice cu discernământul alterat vor fi însoţiţi,
atât la internare, cât şi la externare, de militari/personal asigurat de unităţile de care aparţin.

Alt. 121. - (1) Spitalele militare comunică, în scris, la internarea şi cu 3 zile înainte de
externarea elevilor/studenţilor militari, către unităţile de care aceştia aparţin. în situaţii excepţionale,
când din motive obiective militarul nu poate fi externat la data comunicată în scris, anunţarea se
face prin telefon sau fax.
(2) Medicii de unităţi vor urmări prezentarea elevilor sau studenţilor militari la spital pentru
internare şi înapoierea acestora la unitate după externare şi vor raporta comandanţilor; aceştia vor fi
înştiinţaţi verbal şi, ulterior, prin documente medicale de prezentarea la internare şi la externarea
militarilor de către bolnavi sau aparţinători privind data, diagnosticul şi tratamentul recomandat;
elevii şi studenţii militari sau aparţinătorii au obligaţia dc informa verbal şi ulterior prin documente
medicale despre prezentarea la internare şi la externare, data, diagnosticul şi tratamentul
recomandat.
(3) Pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, comunicarea se va face numai la
internarea de urgenţă, fară bilet de internare, iar la externarea acestora, prin biletul de ieşire din
spital.
(4) Când se constată că militarul internat în spital suferă de o boală infecto-contagioasă, dar
a fost trimis pentru internare cu alt diagnostic, spitalul militar este obligat să comunice unităţii
această constatare.
(5) La externarea din spital, toate categoriile de personal, cu excepţia celor netransportabile,
sunt obligate să se prezinte la unitate în prima zi lucrătoare cu documentele de ieşire din spital'.'
NECLASIFICAT
4 5 d in 9 8
N E C L A SIFIC A T
SECŢIUNEA a 2-a
Scutirile şi concediile medicale
Art. 122. - (1) Scutirea cadrelor militare de la programul de instrucţie/de serviciu/de lucru,
pentru caz de boală, se propune de medicul unităţii sau de către medicul de familie, dacă acesta este
altul decât medicul de imitate. Scutirile medicale acordate de unităţile sanitare sunt luate în evidenţă
de către serviciul medical a) unităţii, consemnându-se în ordinul de zi pe unitate.
(2) Scutirea medicală care se acordă elevilor, studenţilor şi cursanţilor poate fi totală sau
parţială, consemnându-se în carnetul de serviciu şi în ordinul de zi pe unitate de structura care are în
administrare şi evidenţă categoria respectivă de personal.
(3) Scutirea medicală totală se efectuează prin internare în cabinetul medical/staţionarul
unităţii în baza unor recomandări medicale de specialitate, altele decât cele care ţin de medicina
generală, sub supraveghere medicală. Scutirea medicală parţială presupune limitarea temporară a
participării la unele activităţi care pot produce agravarea bolii, conform recomandării medicale.
(4) Cadrele militare în activitate şi soldaţii/gradaţii profesionişti pot beneficia de scutiri
medicale pentru unele activităţi din programul unităţii, la recomandarea medicului de unitate sau a
comisiei de expertiză medico-militară, după caz, cu înştiinţarea comandantului unităţii militare.
Art. 123. - (1) Scutirea medicală acordată cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor
profesionişti de către personalul sanitar este de 1-3 zile, cu drept de prelungire până la 7 zile.
Scutirile medicale acordate de spitalele militare pot avea o durată de 1-15 zile, fără a se întocmi
certificat medical.
(2) Scutirile medicale şi concediile medicale ale personalului unităţii militare sunt aduse la
cunoştinţa comandantului în cel mai scurt termen şi se consemnează în ordinul de zi pe unitate.
(3) Scutirea medicală se ia în evidenţă de către modulul de personal, pentru cadrele militare,
şi de către comandantul subunităţii, pentru elevii şi studenţii militari.

(4) Comandantul unităţii militare este informat despre recomandarea medicului referitoare la
starea sănătăţii militarilor şi personalului civil din armată.
Art. 124. - Militarii beneficiază de concedii medicale potrivit prevederilor actelor normative
în vigoare.
Art. 125. - Internările, scutirile şi concediile medicale, clasările şi alte date cu privire la
starea de sănătate a cadrelor militare se consemnează în memoriul original, iar pentru soldaţii şi
gradaţii profesionişti în fişa matricolă din dosarul personal.
NECLASIFICAT
4 6 d in 98
CAPITOLUL VII
învoiri, perm isii, concedii
Alt. 126. - (1) Militarii beneficiază de învoiri, permisii şi concedii acordate în conformitate
cu legile în vigoare şi conform prevederilor anexei nr. 9 la prezentul regulament.
(2) Numărul de zile acordate ca învoiri şi permisii nu se scade din numărul de zile prevăzute
pentru concediul de odihnă.

(3) Toţi militarii care pleacă în învoiri mai mari de 8 ore, în permisii şi în concedii se înscriu
în ordinul de zi pe unitate.
(4) Pe timpul permisiilor şi concediilor, militarii au asupra lor ordinul de serviciu şi
documentele de identitate - cartea de identitate/legitimaţia militară/carnetul de serviciu, cu excepţia
cazurilor în care aceştia se deplasează în afara graniţelor României, situaţie în care documentele
militare se păstrează conform instrucţiunilor în vigoare.
(5) Militarii sunt obligaţi să raporteze localitatea unde se găsesc pe timpul permisiilor şi
concediilor, precum şi modalitatea prin care pot fi contactaţi.

(6) Durata învoirilor acordate soldaţilor şi gradaţilor profesionişti aflaţi la cursuri, elevilor şi
studenţilor din instituţiile militare de învăţământ sc stabilcsc prin regulamentele de organizare şi
funcţionare ale acestor instituţii.

(7) Categoriile de concedii pentru militari, durata, precum şi modalitatea de acordare a
acestora sunt stabilite de legile şi actele normative subsecvente în vigoare; întreruperea concediului
de odiluiă se face conform prevederilor anexei iu\ 9.

(8) în cursul săptămânii, militarilor li se pot acorda învoiri în timpul programului doar
pentru cazuri deosebite, cu aprobarea comandantului unităţii militare sau, după caz, a înlocuitorului
legal al acestuia; intervalul orar pentru care se solicită învoirea, intervalul orar de recuperare a
timpului de muncă în care militarul a fost învoit şi aprobarea comandantului se consemnează într-un
registru special destinat, prevăzut în anexa nr. 10.
Art. 127. - (1) Dacă pe timpul concediului/permisiei se ivesc situaţii neprevăzute, ce nu pot
fi soluţionate pe durata acestuia/acesteia, militarul raportează telefonic sau prin fax comandantului
care i-a aprobat concediul/permisia. Comandantul unităţii militare poate prelungi
concediul/permisia sau poate acorda o nouă permisie, după caz, pentru rezolvarea problemei
apărute La înapoiere, militarul prezintă documentele prin care justifică prelungirea permisiei.
(2) în cazul unor întârzieri din concedii sau permisii cauzate de producerea unor dezastre sau
de întreruperea circulaţiei mijloacelor de transport, militarii raportează comandanţilor nemijlociţi,
prin orice m ijlo c de co m u n ic are, situaţia creată şi solicită organelor locale sau celor q|e transport să ,
facă menţiunile respective pe ordinul de serviciu.

• 4 7 d in 98
(3) La declararea mobilizării sau a stării de război, militarii aflaţi în învoire, permisie sau
concediu, cu excepţia concediilor medicale, întrerup din proprie iniţiativă învoirea, permisia sau
concediul, acestea fiind suspendate potrivit legii şi se prezintă imediat la unităţile lor.
Art. 128. - (I) Permisiile pentru toate categoriile de militari, în cazurile prevăzute în anexa
iu. 10, se aprobă de comandantul unităţii militare/înlocuitorul, legal. Pentru comandanţii de unităţi,
pennisiile se aprobă de către comandantul eşalonului superior.
(2) Pentru acordarea unei învoiri sau permisii, militarii se adresează pe calc ierarhică
comandanţilor care au dreptul de a o aproba.
(3) Concediile de odihnă pentru cadrele militare, soldaţii/gradaţii profesionişti şi personalul
civil din armată se efectuează potrivit planificării aprobate de comandantul unităţii militare.
(4) Cheltuielile de transport pentru ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii, soldaţii şi gradaţii
profesionişti care beneficiază de învoiri sau permisii se suportă de către aceştia.
(5) Pe timpul învoirilor, permisiilor şi concediilor, militarii pot fi cazaţi, împreună cu
familiile, în căminelc de garnizoană, în condiţii stabilite prin instrucţiuni.
(6) în afara orelor de program şi în zilele nelucrătoare, militarii şi personalul civil din armată
pot părăsi garnizoana fără ca aceasta să fie considerată învoire/permisie, prin consemnarea în
registrul special destinat în acest scop, prevăzut în anexa nr. 11a, şi înştiinţarea
comandantului/şefului nemijlocit/înlocuitorului legal/persoana desemnată dc comandant. în situaţii
neprevăzute, militarii şi personalul civil din armată părăsesc garnizoana cu înştiinţarea
comandantului/şefului nemijlocit/înlocuitorului legal şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, care va
consemna acest fapt într-un registru special, prevăzut în anexa nr. 11b.
Alt. 129. - (1) Planificarea concediilor de odihnă ale cadrelor militare, soldaţilor şi
gradaţilor profesionişti, pentru anul următor se întocmeşte până la 15 decembrie a anului în curs şi
se aprobă conform reglementărilor în vigoare.
(2) Concediile se stabilesc eşalonat, în tot cursul anului, cu respectarea prevederilor actelor
normative, ţinându-se seama de interesele serviciului şi de nevoile personale ale cadrelor, fară ca
numărul celor aflaţi în acelaşi timp în concediu să depăşească 1/3 din efectiv.
(3) La cererea celor în cauză, concediul de odihnă poate fi fracţionat în cel mult trei părţi.
Una dintre acestea va avea o durată de cel puţin jumătate din numărul total al zilelor de concediu de
odihnă şi se va efectua în lunile iulie-august. în această perioadă nu se vor planifica activităţi care să
necesite prezenţa personalului din majoritatea structurilor armatei sau a mai mult de o treime din
cadrul unei structuri şi se poate depăşi efectivul de o treime prevăzut la alin. (2).
(4) Dacă se solicită plecarea în concediu pentru a urma un tratament medical în staţiune,
fracţiunea de concediu va fi stabilită de comun acord cu medicul unităţii.
(5) în instituţiile militare de învăţământ, concediile de odihnă ale cadrelor didactice se

N E C L A SIFIC A T
4 8 d in 98
N E C L A SIFIC A T
program ează în funcţie de programul de învăţăm ânt.
(6) Cadrele m ilitare şi soldaţii şi gradaţii profesionişti au dreptul la docum ente m ilitare de
transport dus-întors gratuite sau contravaloarea acestora şi la prim irea soldei cu anticipaţie pentru
efectuarea concediului de odihnă, potrivit reglem entărilor în vigoare.
Alt. 130. - (I) Concediile de odihnă se efectuează la data planificată. M odificarea perioadei
concediului de odihnă, atunci când este cazul, se face de către comandantul care a aprobat
planificarea şi numai în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Concediul planificat la sfârşitul lunii
decem brie se poate continua în cursul lunii ianuarie a anului următor.

(2) Dacă, din m otive tem einice, concediul de odihnă nu a putut fi efectuat în cursul anului
calendaristic pentru care se cuvine, acesta va fi acordat în anul următor, cu toate drepturile aferente.
Com pensarea în bani a concediului dc odihnă neefectuat este permisă în conform itate cu
reglem entările în vigoare.

(3) Cadrelor m ilitare, gradaţilor şi soldaţilor profesionişti care au fost chemaţi din concediu
de odilmă, la ordinul com andantului unităţii m ilitare, li se ram bursează cheltuielile de transport sau
se eliberează noi docum ente de transport pentru continuarea concediului, în condiţiile stabilite prin
actele norm ative în vigoare.

(4) Concediul de odihnă suplim entar, de studii, paternal, de maternitate, pentru creşterea
copilului, precum şi pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap se acordă conform actelor
nonnative în vigoare.
Art. 131. - Soldaţii şi gradaţii profesionişti pot beneficia de învoiri după două săptămâni de
la data începerii instrucţiei individuale de bază, numai după ce au fost instruiţi privind protecţia
inform aţiilor clasificate şi au sem nat un angajam ent în acest sens.
CAPITO LU L VIII
R a p o a r te p erso n a le
Art. 132. - (1) M ilitarii/personalul civil pot solicita sprijinul com andanţilor, pe linie
ierarhică, pentru rezolvarea problem elor personale şi au dreptul să facă raport personal în legătură
cu acţiunile abuzive ale unor com andanţi sau cu dispoziţiile care încalcă prevederile legale.
(2) Rapoartele personale pot fi adresate verbal sau în scris; rapoartele adresate în scris
trebuie să cuprindă datele de identificare ale m ilitarului - grad, num e, prenum e şi UM în care este
încadrat să fie sem nate şi datate.
(3) Este interzisă form ularea de rapoarte colective.
Alt. 133. - Raportul personal trebuie să fie făcut în limitele politeţii military, săjşe refere i •
49 din 98
N EC L A SIFiC A T
numai la problemele care pot fi probate cu dovezi şi să privească strict persoana militarului în
cauză.
Art. 134. - (1) Militarii prezintă rapoartele personale com andanţilor nemijlociţi. Dacă
obiectul raportului personal depăşeşte competenţa comandantului nem ijlocit, militarul solicită ca
raportul să fie înaintat şi comandanţilor ierarhici sau cer aprobarea pentru prezentarea la raportul
acestora. Nici un comandant nemijlocit sau direct nu are dreptul să interzică subordonatului să iasă
la raportul comandantului ierarhic imediat superior, fiind obligat să-i îndeplinească această
solicitare.
(2) Raportul personal care conţine sesizări sau reclamaţii împotriva unui com andant se face
în scris şi se adresează comandantului imediat superior celui reclamat.
(3) în raportul personal scris trebuie să se menţioneze toate datele necesare care să-i perm ită
com andantului să ia o hotărâre fară să mai fie nevoie să-l chem e pe m ilitar la raport. Dacă este
necesară o cercetare amănunţită, în vederea clarificării unui caz complex, comandantul poate chema
militarul la raport.
Alt. 135. - (1) Comandantul este obligat să primească rapoartele personale prezentate de
m ilitari/personalul civil şi să acorde toată atenţia rezolvării legale a acestora, manifestând înţelegere
şi solicitudine. Atunci când problemele la care se referă militarul/personalul civil nu se încadrează
în prevederile legilor şi regulamentelor în vigoare, comandantul trebuie să îi explice m otivele pentru
care cererca sa nu poate fi soluţionată favorabil.
(2) Comandantul care audiază şi/sau analizează rapoartele personale com unică rezolvarea
lor direct m ilitarilor în cauză, iar problemele de ordin general le poate aduce la cunoştinţă întregii
unităţi/subunităţi.
A lt. 136. - (1) Comandantul nemijlocit este obligat să analizeze raportul personal al
subordonatului şi să ia măsuri pentru a-1 rezolva. Dacă raportul personal nu este de com petenţa sa
pentru rezolvare, îl va înainta de îndată organului competent, com unicând despre aceasta şi
subordonatului în cauză.
(2) Se interzice trimiterea raportului personal pentru rezolvare/cercetare persoanelor ale
căror acţiuni l-au provocat.
Art. 137. - Răspunsurile asupra modului de rezolvare a rapoartelor personale se comunică,

verbal sau în scris, celor interesaţi, de către comandantul în com petenţa căruia revine soluţionarea
acestora, în termenul cel mai scurt posibil, fară a depăşi 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării
rapoartelor.
Art. 138. - Dacă a primit răspunsul la raport, dar acesta nu-1 satisface, şi este convins că
problema nu a fost analizată pe baza legilor şi reglem entărilor în vigoare, m ilitarul/personalul civil
poate să se adreseze, cu un raport personal, comandantului/şefului nemijlocit celui căruia i-a adresat
NEC LA SIFIC A T
50 din 98
N EC LA SIFIC A T
raportul personal anterior, menţionând şi răspunsurile primite de la eşaloanele ierarhice cărora li s-a
adresat.
Art. 139. - (1) Pe timpul activităţilor de inspecţie/control, în situaţia în care prin planul de
inspecţie/control este prevăzută executarea revistei de front a unităţii, militarii şi personalul civil pot
raporta verbal şi pot preda rapoarte personale direct preşedintelui com isiei de inspecţie/control.
(2) Preşedintele comisiei de inspecţie/control soluţionează pe durata controlului rapoartele
personale ce intră în competenţa sa şi comunică rezultatul persoanei în cauză. Rapoartele personale

a căror rezolvare nu este de competenţa sa, precum şi acelea care necesită o cercetare sunt trimise
ierarhic eşalonului com petent, odată cn propunerile sale, comunicând despre aceasta şi militarului în
cauză.
Art. 140. - (1) Comandantul care comite un abuz faţă de un subordonat pentru că acesta a
făcut un raport personal scris răspunde disciplinar sau penal, după caz.
(2) M ilitarul/personalul civil care, prin raportul său, face intenţionat o sesizare, reclamaţie
sau cerere pe bază de date ireale sau încalcă regulile politeţii militare în redactarea sau prezentarea
verbală a acestuia, răspunde disciplinar sau sub altă formă a răspunderii juridice, după caz.
Art. 141. - (1) Comandanţii! unităţii militare exccută lunar adunări fată ordine de zi cu
personalul unităţii, pe categorii de militari şi personal civil.
(2) La începutul fiecărei adunări, comandantul unităţii m ilitare informează personalul despre
modul în care au fost soluţionate problem ele ridicate în şedinţa anterioară.
Art. 142. - Comandanţii de la toate eşaloanele sunt obligaţi să controleze, odată cu
disciplina militară, şi modul cum se rezolvă rapoartele personale ale m ilitarilor şi personalului civil.
Art. 143. - Evidenţa rapoartelor personale ale militarilor şi personalului civil se ţine în
registrele special d estin ate.
CAPITOLUL IX
A ctiv ită ţi festive
SECŢIUNEA 1
Depunerea jurăm ântului militar
Art. 144. - (1) Jurământul m ilitar se depune de către fiecare m ilitar la intrarea sa în rândurile
forţelor armate, după ce şi-a însuşit principalele îndatoriri ce îi revin, sem nificaţiile jurământului
m ilitar, ale drapelului de luptă şi cerinţele disciplinei militare.
(2) După rostirea Jurământului militar, elevilor/studenţilor si/X /turnanţilor
unităţilor/instituţiilor de învăţământ militar, soldaţilor profesionişti şi cadrelor (militare li se
N E C LA SIFIC A T
51 din 98
N E C L A SIFIC A T
înm ânează insigna simbol a Jurăm ântului militar, însoţită de certificatul acesteia sem nat de
comandantul unităţii militare.
Art. 145. - (1) Depunerea Jurăm ântului m ilitar are loc după cum urmează:
a) pentru soldaţii profesionişti, după încheierea modulului instrucţiei individuale de bază, la
data aprobată de şeful Statului M ajor General;
b) pentru elevii şi studenţii m ilitari: în ultim a zi lucrătoare dinaintea zilei de 25 octombrie;
c) pentru cursanţii militari de la cursurile de form are a cadrelor militare în activitate pe
filiera indirectă, de regulă, după opt săptăm âni de la începerea instruirii, la data aprobată de şeful
Statului Major General/structurii centrale care are în subordine unitatea/instituţia organizatoare, în
principiu într-o zi de vineri, dar nu m ai târziu de 15 decembrie;
(2) data depunerii Jurăm ântului m ilitar se înscrie în ordinul de zi pe unitate.
(3) Ceremonia m ilitară desfăşurată cu ocazia depunerii Jurământului m ilitar se desfăşoară în
conform itate cu prevederile Regulamentului onorurilor şi cerem oniilor militare, aprobat prin
Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 63/2013.
SECŢIUNEA a 2-a
Prezentarea drapelului de lupta
Art. 146. - Drapelul de luptă al unităţii se prezintă de către com andantul unităţii m ilitare
tuturor militarilor, studenţilor şi elevilor din anul I ai instituţiilor m ilitare de învăţăm ânt, precum şi
cursanţilor de la cursurile de form are a cadrelor m ilitare în activitate pe filiera indirectă, la începutul
seriei de instrucţie/anului de învăţământ.
Alt. 147. - Ceremonialul m ilitar desfăşurat cu ocazia prezentării drapelului de luptă se
desfaşoară în conform itate cu prevederile Regulamentului onorurilor şi cerem oniilor militare,
aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 63/2013.
SECŢIUNEA a 3-a
Sărbătorirea patronului spiritual al categoriei de forţe/arm ei ţi/sau specialităţii/unităţii militare
Art. 148. - Marile unităţi, unităţile şi instituţiile de învăţăm ânt m ilitar îşi pot alege/stabili
patroni spirituali. Aceştia pot fi personalităţi istorice sau militare, personaje legendare sau biblice
ale căror trăsături, atitudini, spiritualitate sau conotaţie sim bolică se asociază cu specificul, tradiţiile,
activitatea ori aspiraţiile respectivei structuri militare.
Alt. 149. - Patronul spiritual se aprobă de către ministrul apărării naţionale cu avizul
Comisiei de heraldică şi denumiri a M inisterului Apărării Naţionale şi poate fi reprezentat pe
N E C L A SIFIC A T
52 din 98
N E C LA SIFIC A T
obiectele heraldice conform reglem entărilor în vigoare.
Art. 150. -- De ziua patronului spiritual se organizează ceremonii religioase, adunări festive,
întreceri sportive, spectacole evocatoare, vizite la instituţii de cultură, mese festive, cu participarea
cadrelor m ilitare şi a familiilor acestora. La activităţi pot fi invitaţi veterani de război, reprezentanţi
ai cultelor, precum şi alte persoane de drept public.
SECŢIUNEA a 4-a
Ziua veteranilor unităţii
Art. 151. - în scopul consolidării spiritului de corp peste generaţii, în respectul înaintaşilor,
în fiecare unitate se organizează anual, în zi nelucrătoare, ziua veteranilor unităţii.

Art. 152. - Evenimentul se desfaşoară, în principiu, în unitate, după un program care va
cuprinde urm ătoarele activităţi:

a) întâlnirea veteranilor, în cadru festiv, cu personalul m ilitar şi civil al unităţii;
b) prezentarea condiţiilor de instruire, a tehnicii m ilitare m oderne, poligoanelor, sălilor de
specialitate, echipam entelor, a condiţiilor de viaţă ale m ilitarilor şi a unor exerciţii dem onstrative;
c) evocarea principalelor m om ente din viaţa participanţilor legate de activităţile desfăşurate
în unitate;
d) organizarea de activităţi cultural-sportive.
SECŢIUNEA a 5-a
Ziua porţilor deschise
Al t. 153. - Pentru asigurarea transparenţei şi deschiderii arm atei faţă de societate, în unităţi
se instituie ziua porţilor deschise, de regulă o dată pe an .
Art. 154. - (1) Locurile din unitate unde se pot organiza activităţile prilejuite de ziua porţilor
deschise sunt:
a) locul d e dispunere a drapelului de luptă;
b) biroul com andantului unităţii militare;

c) sala de adunări;
d) capela militară;
e) m uzeul ori sala tradiţiilor unităţii militare;
f) clubul şi biblioteca;
g) baza sportivă/sala de sport;
h) sala d e mese;
i
f NECLASIFICAT
5 3 d in 9 8
NECLASIFICAT
i) dormitoarele;
j) sălile de clasă;
k) sălile destinate pregătirii de specialitate şi laboratoarele din instituţiile militare de
învăţământ;
1) terenurile de instrucţie.
(2) In funcţie de dotarea cu tehnică de luptă şi echipament militar a unităţii respective, se pot
organiza expoziţii dc armament şi/sau (elinică de luptă.
Art. 155. - Activităţile prilejuite de ziua porţilor deschise se organizează în perimetrul
unităţii, exceptând compartimentele/spaţiile de lucru unde se desfăşoară activităţi cu caracter
clasificat şi se consemnează în ordinul de zi pe unitate.
Art. 156. - (1) Accesul persoanelor sau al grupurilor de persoane în unitatea militară se face
după înscrierea acestora în registrul de vizitatori, pe baza documentelor de identitate; pentru
grupurile organizate se solicită tabele nom inale de la reprezentanţii legali/conducătorii acestora,
care vor avea viza comandantului unităţii militare.
(2) Copiii personalului militar în activitate şi ai personalului civil din armată, care nu posedă
carte de identitate, vor avea acces pe baza permisului de intrare a! părinţilor.
SECŢIUNEA a 6-a
lumânarea armei militarilor
Art. 157. - lumânarea armei militarilor constituie un eveniment important în viaţa acestora
şi se desfăşoară cu ocazia primirii soldaţilor încorporaţi, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti în
bazele/centrele de instruire şi a elevilor şi studenţilor în instituţiile militare de învăţăm ânt, fiind un
moment festiv pentru întreaga unitate. Cu această ocazie se scoate drapelul de luptă, iar
comandantul unităţii militare prezintă cadrele cu funcţii de conducere.
Art. 158. - (I) Armamentul individual care urmează a fi înm ânat este aşezat pe mese
dispuse în faţa subunităţii.
(2) Comandantul de subunitate ia arma cu mâna dreaptă de gâtul patului, cu m âna stângă de
baza ţevii, cu încărcătorul îndreptat în jos, şi o înm ânează fiecărui m ilitar nou sosit, rostind: In
numele Patriei, fţi înmânez arma!. Militarul care primeşte arma o apucă cu mâna stângă de gâtul
patului, cu mâna dreaptă de baza ţevii, răspunzând: Servesc Patria'.
(3) Pe timpul desfaşuiăiii activităţii, comandantul unităţii militare ori locţiitorul sau şeful de
stat major trece pe la subunităţi şi înmânează, personal, armele unor militari.
(4) Festivitatea se încheie cu alocuţiunea comandantului unităţii m ilitare privind
semnificaţia activităţii desfăşurate.
NECLASIFICAT
54 d in 9 8
N E C LA SIFIC A T
SECŢIUNEA a 7-a
începerea anului de instrucţie
Ait. 159. - (1) Festivitatea începerii anului de instrucţie în unităţile şi comandam ente are loc
în prima zi de luni după finalizarea Sărbătorilor de iarnă - 24.12-07.01 cu participarea întregului
efectiv al unităţii.
(2) Data începerii instrucţiei cu o nouă serie de soldaţi şi gradaţi profesionişti în şcolile de
aplicaţie/centrele de pregătire/unităţile de instm cţie specifice arm elor/serviciilor/specialităţilor

militare se stabileşte prin ordin al şefilor statelor m ajore ale categoriilor d e forţe ale armatei sau prin
ordinul com andanţilor com andam entelor subordonate SMG, după caz.
(3) La ora fixată, unitatea se adună în form aţia „în linie” sau „în careu”, în funcţie de
numărul subunităţilor, cu drapelul de luptă la flancul drept.

(4) Comandantul unităţii m ilitare/reprezentantul eşalonului superior este întâmpinat şi i se
prezintă onorul şi raportul. El salută Drapelul de luptă, trece în revistă unitatea, se întoarce în faţa şi
la centrul formaţiei şi salută. După răspunsul ia salut, se dau com enzile La picior — ARM! şi Pe loc
-REPAU S!.
A lt. 160. - Comandantul unităţii militare/reprezentantul eşalonului superior prezintă
m ilitarilor rezultatele obţinute de unitate în anul de instrucţie încheiat/seria anterioară şi obiectivele
de îndeplinit pentru noul an de instrucţie/seria care începe.
Alt. 161. - La finalul festivităţii, unitatea m ilitară prezintă onorul la drapelul de luptă, apoi
subunităţile defilează şi se deplasează la câmpul de instrucţie, cu cântec. în această zi, instrucţia se
desfăşoară, de regulă, în teren.
SECŢIUNEA a 8-a
Festivităţile de deschidere f i de absolvire a anului şcolar/universitar
Art. 162. - (1) Festivităţile de deschidere a anului şcolar/universitar se desfaşoară în

conform itate cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniu, după cum urmează:
a) festivitatea de deschidere a anului şcolar pentru învăţământul liceal şi postliceal se

desfaşoară la data stabilită prin ordinul anual al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice;
b) festivitatea de deschidere a anului universitar pentru învăţământul superior se desfăşoară
în conform itate cu prevederile Legii educaţiei naţionale iu. 1/2011, cu m odificările şi com pletările
u lterioare, în p rin cip iu la 1 o cto m b rie sau în p rim a zi lu crăto are a lunii octombrie;
c) festivitatea de deschidere a anului de învăţăm ânt pentru învăţăm ântul de(forfnare co n tin u ă'
N E C L A SIFIC A T
.î 55 dill 98
N E C L A SIFIC A T
se desfăşoară în prima zi lucrătoare a lunii octombrie.
(2) Festivităţile de absolvire a program elor de studii universitare, liceale şi postliceale se
desfăşoară după cum urmează:
a) pentru învăţământul liceal, cu o zi înainte de data stabilită prin ordinul anual al
ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, în principiu, într-o zi de joi;
b) pentru învăţământul postliceal şi universitar, în principiu, în ultima zi lucrătoare a lunii
iulie.
(3) Festivităţile de absolvire a program elor/cursurilor de formare continuă
universitară/nonuniversitară se desfăşoară conform planurilor de învăţământ şi ordinului

com andanţilor instituţiilor.
Art. 163. - (1) La festivităţile prevăzute )a art. 157 pot participa reprezentanţi ai autorităţilor
publice, centrale şi locale, ai societăţii civile, cadre m ilitare în rezervă şi în retragere, veterani de
război, părinţi, rude şi prieteni ai militarilor.
(2) Coordonarea festivităţilor de deschidere, respectiv de absolvire a anului
şcolar/universitar se realizează de către Secţia Învăţământ/Direcţia instrucţie şi doctrină/Statul
Major General.
SECŢIUNEA a 9-a
Activităţi organizate la clubul unităţii, sala de tradiţii militare/filiale ale M uzeului Militar
Naţional
Alt. 164. - (1) Clubul de unitate este destinat pent™ organizarea activităţilor culturale,
artistice, de divertism ent şi recreere pentru studenţi, elevi şi soldaţi şi gradaţi profesionişti. La club
se pot desfăşura şi unele activităţi pentru cadrele m ilitare şi familiile acestora, în garnizoanele în
care nu funcţionează cercuri militare.
(2) Clubul funcţionează, de regulă, în instituţiile m ilitare de învăţăm ânt şi în unităţi de tip
batalion/sim ilare. în celelalte unităţi/form aţiuni, activităţile specifice clubului se organizează în
sălile stabilite de comandanţi şi am enajate în acest scop. în cadrul clubului se poate amenaja un bar,
unde militarii pot consuma răcoritoare, cafea şi unele băuturi slab alcoolice.
(3) Spaţiile necesare clubului trebuie să cuprindă, de regulă, bibliotecă, săli de jocuri, de
audiţii şi lectură şi staţie de radioamplificare.
Alt. 165. - (1) Sala de tradiţii militare a unităţii se înfiinţează la brigăzi, regimente şi
batalioane, cu aprobarea şefului statului m ajor al categoriei de forţe sau a comandantului
com andam entului subordonat SMG şi este destinată cultivării tradiţiilor de luptă ale armatei, armei
şi unităţii, precum şi dezvoltării respectului pentru valorile specifice instituţiei ostăşeşti şi cultului
N E C L A SIFIC A T
56 din 98
NECLASIFICAT
pentru eroii neamului.
(2) în sala tradiţiilor se expun, respectând principiile muzeografice, obiecte, uniforme,
arm am ent, teluiică, decoraţii, insigne, docum ente, fotografii şi alte materiale referitoare la trecutul
unităţii, de la înfiinţare şi până în prezent. Tem atica expoziţională pune în evidenţă transform ările
de ordin organizatoric, participarea la campanii militare, eroii şi m arile personalităţi ale unităţii,
evoluţia dotării şi înzestrării, principalele misiuni îndeplinite de-a lungul anilor, inclusiv cele cu
caracter econom ic şi social.
(3) La instituţiile m ilitare de învăţăm ânt, la com andam entele de mari unităţi şi la unităţi, în
funcţie de nivelul patrimoniului, dotarea tehnico-m ateriaiă, resursele financiare şi existenţa
personalului specializat se pot înfiinţa, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, filiale ale
M uzeului M ilitar Naţional. Acestea fac parte din reţeaua muzeală militară şi sunt deschise atât
pentru m ilitari, cât şi pentru public.
C A PITO LU L X
C a za rea m ilita rilo r
SECŢIUNEA 1
Întreţinerea cazărmilor
Art. 166. - (1) Elem entele com ponente ale infrastructurii dintr-o cazarmă sunt:
a) sector adm inistrativ com pus din: pavilion com andam ent, pavilioane subunităţi, săli de
specialitate pentru pregătirea tehnico-tactică, spaţii pentru centrul de transm isiuni, post de
transform are/grup electrogen, centrală termică;
b) sector baza materială pentru instrucţie personal com pusă din: bază sportivă, teren de
instrucţie, poligon;
c) sector logistic care are în com punere: spaţii destinate preparării hranei, îm băierii
personalului, depozitării alim entelor şi servirii mesei, spaţiu pentru m entenanţa echipam entelor
m ilitare din dotare, depozit pentru m uniţii, depozit pentiu arm am ent, depozit pentm M RH, depozit
auto, rem ize pentiu adăpostirea echipam entelor militare din dotare, punctul de control/acces în
unitatea militară;
d) cabinet medical şi cabinet dentar, unde este cazul;
e) îm prejm uire perimetrală;
0 alte elem ente, în funcţie de specificul unităţii militare.
(2) Terenurile şi construcţiile din cazarm ă, precum şi toate încăperile clădunu;, sau
NECLASIFICAT
57 d in 98
N ECLA SIFICA T
aflate în conservare, vor fi menţinute permanent în ordine şi curăţenie prin grija
subunităţilor/compartimentelor ce le au în primire; gestionarea şi întreţinerea construcţiilor din
unitate se asigură de către administratorul cazărmii, cu sprijinul subunităţilor/ compartimentelor
care au în primire spaţiile respective.
Art. 167. - (1) Curăţenia încăperilor şi a sectoarelor exterioare se execută zilnic, de regulă
dimineaţa, de către personalul subunităţii, sub conducerea administratorului subunităţii/gradatului
de serviciu pe subunitate sau a unui gradat ori subofiţer, în timpul prevăzut prin orarul unităţii;
personalul care execută curăţenia nu este scutit de program ul de instrucţie.

(2) Cel puţin o dată pe săptămână se execută curăţenia generală în cazarmă şi în toate
încăperile, sub conducerea administratorilor de subunităţi. Pe timpul curăţeniei generale, lenjeria de
pat şi saltelele se scot în curte, se scutură şi se aerisesc.
Al t. 168. - Mobilierul unei camere nu poate fi mutat în altă cameră ori clădire sau dintr-o
subunitate în alta fară aprobarea administratorului cazărmii.
Art. 169. - (I) Inventarul, instalaţiile şi utilajele din centrale termice, spălătorii, bucătării,
brutării, săli de mese, magazii de alimente vor fi păstrate în ordine şi curate, respectându-se cu
stricteţe regulile de folosire, întreţinere şi igienă.
(2) După întrebuinţare, vesela se sterilizează prin fierbere, iar periodic se dezinfectează.
(3) Pe timpul verii, ferestrele de Ia bucătării, săli de mese, magazii de alimente, spaţii cu
activitate permanentă cum sunt serviciul de permanenţă şi de pază sau tura, serviciul dc luptă
permanent, vor fi prevăzute cu plase din metal, textile sau din m ase plastice.
Art. 170. - (1) Grupurile sanitare trebuie să fie întreţinute curate, dezinfectate zilnic şi să
aibă o bună aerisire şi iluminare.
(2) Spălătoarele vor fi prevăzute cu lavoare/chiuvete şi cădiţe pentru picioare. Lângă spaţiile
cu activităţi productive cum sunt atelierele, parcurile auto, brutăriile, bucătăriile şi spălătoriile se
montează duşuri cu apă caldă.
(3) In lipsa instalaţiei de alimentare cu apă şi de canalizare, în spălătoare se montează

recipiente pentru apă, cu capac, prevăzute cu o instalaţie simplă de colectare, distribuţie şi evacuare
a apei.
Art. 171. —în fiecare spălător sc montează robinete sau armături pentru băut apă. Când nu
există în apropiere instalaţii de alimentare perm anentă cu apă, în încăperile locuite se amplasează
vase cu apă potabilă emailate sau inoxidabile, prevăzute cu robinete şi capace închise cu lacăt, care
se spală şi se umplu zilnic cu apă provenită din surse autorizate, cu avizul medicului, sub
supravegherea administratorului de subunitate/gradatului de serviciu pe subunitate, care păstrează
cheile de la lacăt.
Art. 172. - Fumatul este permis în locuri special am enajate în exteriorul clădirilor, cu avizul
N ECLA SIFICA T
58 din 98
N EC L A SIFIC A T
cadrului tehnic din unitate cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor.
Ai1. 173. - (1) în sectorul fiecărei com panii/sim ilare se afişează, pe un panou dispus într-un
loc vizibil, următoarele:

a) orarul zilnic al unităţii;
b) programul săptămânal de instrucţie;
c) repartiţia pentru întreţinere a sectoarelor subunităţii;

d) extrasul din planul înviorării cu variante, loc, ţinută, la instituţiile militare de învăţăm ânt
şi centrele/bazele de instruire;
e) tabelul cu rândul la serviciu al gradaţilor de serviciu pe com panie/sim ilare, plantoanelor;
0 instrucţiunile proprii de apărare îm potriva incendiilor, planurile de evacuare pentru
persoane şi bunuri materiale;

g) alte docum ente pe care com andantul subunităţii le apreciază ca necesare sau sunt
ordonate de eşaloanele superioare.
(2) Ferestrele de Ia stradă vor asigura m ascarea activităţilor din interior.
(3) în încăperile de la etaj, precum şi în cele de la parterul clădirilor care au subsoluri
funcţionale se interzice deplasarea m ilitarilor în cadenţă sau în pas alergător ori fugă, precum şi
dispunerea unor fişete sau dulapuri m asive şi subansam ble grele de la tehnica de luptă ori transport.
Art. 174. - (1) încăperile şi podurile unităţii sunt prevăzute, obligatoriu, cu două rânduri dc
chei.
(2) Un rând de chei de la birourile şi fişetele cadrelor din com andam entul unităţii se
păstrează la persoana caic le foloseşte, iar al doilea rând la ofiţerul de serviciu, în cutii sigilate.
(3) Un rând de chei de la camera de armam ent, sălile de pregătire de la subunităţi, clubul
subunităţii, poduri se păstrează la gradatul de serviciu, iar al doilea rând la comandantul subunităţii;
un rând de chei de la încăperile subunităţilor în care sunt gestionate informaţii clasificate se
păstrează la ofiţerul de serviciu pe unitate în cutii sigilate, iar al doilea rând la structura de securitate
în plic sigilat.
(4) Când subunitatea pleacă din garnizoană, cheile de la încăperi se predau la ofiţerul de
serviciu pe unitate.
(5) Cheile de la m agaziile, depozitele, remizele, atelierele şi laboratoarele unităţii se
păstrează la ofiţerul de serviciu pe unitate, în cutii sigilate.

(6) Predarea şi primirea cheilor se face de către persoanele împuternicite.
1. în c ă lz ir ea şi aerisirea în c ă p e r ilo r
Art. 175. - (1) începerea perioadei de încălzire a încăperilor în sezonul reê nmoi-amnl
orar de încălzire p e în căp eri, în fu n cţie de d estin aţia acestora, se stabilesc prin ordin de.-zi/pe unitate,
după verificarea şi revizia instalaţiilor de încălzire centrală, a sobelor şi curăţirea coişurjlor de fum,
N E C L A SIFIC A T
59 dill 98
NECLASIFICAT
lucrări stabilite şi executate prin grija administratorului cazărmii.
(2) încetarea perioadei de încălzire se consem nează prin ordin de zi pe unitate.
Art. 176. - (1) încălzirea sobelor din dorm itoare se va term ina cu o oră înainte de ora
stingerii. în încăperile folosite ca săli de specialitate, birouri, cancelarii de subunităţi sau pentru alte
scopuri, încălzirea sobelor se face în orele stabilite prin ordinul de zi pe unitate. In sobele din
spălătoare, focul se aprinde de către planton, la ordinul gradatului de serviciu, cu o oră înainte de
ora deşteptării.
(2) Lem nele şi cărbunii pentru încălzitul sobelor se păstrează în lăzi dispuse în locuri anum e
destinate.
(3) Aprinderea focului la sobele încălzite cu gaze naturale se face de către m ilitarii instruiţi
în acest scop
(4) Instalarea/construirea de sobe noi se face cu aprobarea unităţii m ilitare utilizatoare cu
atribuţii în adm inistrarea im obilului, la propunerea administratorului cazărmii.
(5) Exploatarea centralelor tcnnicc se face numai cu personal autorizat, în condiţiile stabilite
prin norm e. Programul de funcţionare zilnică a centralelor term ice se stabileşte de către
adm inistratorul cazărmii şi se înscrie în ordinul de zi pe unitate, în funcţie de program ul unităţii,
tem peratura mediului exterior şi în conform itate cu numărul dc ore stabilit prin norm a tehnică
privind consumul de com bustibili pentru încălzire, aferentă cazărm ii în care funcţionează unitatea
militară.
(6) Pentru supravegherea focului în sobe se numeşte, prin ordin de zi pe unitate, personal
m ilitar sau civil care va fi instruit asupra regulilor de încălzire a sobelor şi asupra m ăsurilor de
apărare îm potriva incendiilor; personalul numit pentru supravegherea focului în sobe nu execută
alte activităţi.
(7) Programul orar de încălzire, persoanele care supraveghează încălzitul sobelor şi
instrucţiunile de exploatare a acestora se afişează la loc vizibil, pe perete, în apropierea sobelor de
către responsabilul cu supravegherea tehnică în unitate.
Art. 177. - Se interzice folosirea sobelor defecte, im provizate sau neverificate, lăsarea
sobelor fară supraveghere pe timpul încălzirii, folosirea com bustibilului lichid la aprinderea focului
în sobele încălzite cu lemne şi cărbuni, menţinerea în funcţiune a sobelor cu uşiţa de la focar
deschisă, precum şi spargerea lem nelor în încăperi, pe coridoare sau pe scări.
Art. 178. - în perioada de încălzire a încăperilor, uşile şi ferestrele acestora sunt etanşate,
folosindu-se pentru aerisire un num ăr limitat de ferestre. T erm om etrele se fixează pe pereţii interiori
ai încăperilor, departe de sobe şi instalaţii de încălzire, la înălţimea de 1,50 m faţă de pardoseală.
Art. 179. - (1) Aerisirea încăperilor se face de către plantoane, sub supravegherea gradatului
de serviciu pe subunitate. în dorm itoare, aerisirea se face înainte de culcare şi după deşteptare.
N E C LA SIFIC A T
60 din 98
N E C L A SIFIC A T
(2) Pe timpul verii, podurile şi subsolurile clădirilor se aerisesc în permanenţă. Iarna,
aerisirea acestora se execută după program ul stabilit de comandantul subunităţii.
Art. 180. - (1) D eschiderea ferestrelor pentiu aerisire se face, de regulă, atunci când militarii
au ieşit din încăperi. Dacă militarii trebuie să rămână în încăperi, ferestrele se deschid numai pe o
singură parte a încăperilor şi se fixează, obligatoriu.
(2) Instalaţiile de ventilaţie existente trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare, pentru
a asigura aerisirea corespunzătoare a încăperilor.
(3) Instalaţiile de aer condiţionat, acolo unde există, se folosesc potrivit precizărilor stabilite
de adm inistratorul cazărmii.
2. Iluminatul cazărmii
Art. 181. - (1) în cazarm ă se asigură iluminatul exterior şi interior. Iluminatul interior este
de lucru, de serviciu ori veghe. M odul şi programul de ilum inare se stabilesc de către
adm inistratorul cazărm ii în funcţie de program ul unităţii, perioada din zi cu lumină naturală şi de
condiţiile specifice de lucru din încăperi.
(2) Iluminatul de serviciu ori veghe se asigură în dormitoare, pe coridoare, scări şi în

grupurile sanitare, pe timpul când militarii dorm , precum şi în alte locuri stabilite de comandantul
unităţii, la propunerea adm inistratorului cazărm ii. In grupurile sanitare, iluminatul de seiviciu se
asigură de la lăsarea întunericului până în zorii zilei.
(3) Dacă iluminarea se face cu petrol, lăm pile de seiviciu ori veghe ard cu lumina normală.
A bajururile sau globurile lăm pilor şi ale becurilor de serviciu sau veghe din dorm itoare au culoarea
albastră.
(4) Iluminatul exterior al intrării în cazarmă, precum şi al altor zone, stabilite de
com andantul unităţii, se asigură de la lăsarea întunericului până în zorii zilei.
Art. 182. - (1) Pentru cazurile de întrerupere temporară a ilum inatului electric, în unitate şi
la subunităţi trebuie să existe sistem e alternative de alim entare cu energie electrică, lăm pi, felinare,
lanterne de m are putere sau alte m ijloace de iluminare; numărul şi locul acestora se stabilesc de
către adm inistratorul cazărmii.
(2) Sarcina menţinerii în stare de funcţionare a instalaţiilor electrice de ilum inat revine
adm inistratorului cazărm ii, prin personalul specializat din subordine, iar a lăm pilor, felinarelor sau a
altor m ijloace de iluminare, adm inistratorului de subunitate şi gradatului de serviciu.
(3) în încăperile unde pe timpul alertelor se desfăşoară activităţi, toate ferestrele vor fi
prevăzute cu m ijloace pentru cam uflarea luminilor.
NECLASIFICAT
61 d in 9 8
N EC L A SIFIC A T
SECŢIUNEA a 2-a
Cazarea militarilor
Art. 183. - (I) Cazarea militarilor în rezervă pe timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi, a
soldaţilor şi gradaţilor profesionişti care parcurg modulul instruirii individuale sau modulul
perfecţionării instruirii de specialitate, a elevilor, studenţilor şi cursanţilor unităţilor/instituţiilor
m ilitare de învăţământ, precum şi a personalului unităţii, pe timpul exerciţiilor şi m isiunilor se
asigură în spaţiile special amenajate din cazărmi, separat, potrivit corpului m ilitar din care fac parte
şi separat militarii-bărbaţi de militarii-femei.
(2) Cazarea militarilor-femei se asigură în spaţii special destinate acestora şi dotate conform
reglementărilor interne ale unităţii, în funcţie de specificul acestora.
(3) Este interzis accesul militarilor-bărbaţi în spaţiile destinate exclusiv militarilor-femei şi
accesul militarilor-femei în spaţiile destinate exclusiv militarilor-bărbaţi, cu excepţia cazului când
accastă acţiune se produce pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, fară a aduce atingere
intimităţii acestora.
(4) Este interzisă cazarea temporară sau perm anentă a militarilor sau a personalului civil din
armată în spaţii din cazarmă cu altă destinaţie.

(5) în situaţii deosebite, cu aprobarea comandantului unităţii, în anum ite încăperi pot fi
introduse paturi pentru odihna cadrelor.
(6) în cazarmă pot fi cazate cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti şi personalul
civil participanţi la convocări sau la activităţi similare, numai atunci când în căm inele de garnizoană
sau în hoteluri nu este posibilă cazarea. Jn această situaţie, unitatea militară organizatoare va asigura
spaţiile necesare şi dotarea corespunzătoare a acestora.
(7) în cazarmă pot fi cazaţi, cu aprobarea com andanţilor, soldaţii şi gradaţii profesionişti
care nu au domiciliul stabil în garnizoană, pe o perioadă determinată de timp, în pavilioane care
sunt neutilizate la momentul respectiv şi care au destinaţia, prin construcţie, de spaţii de cazare sau
au fost transform ate ulterior pentru această utilitate.
Art. 184. - Paturile se dispun la o distanţă de cel puţin 50 cm faţă de pereţii exteriori ai
încăperii, aliniate, astfel încât să existe loc pentru taburet/noptieră, iar spaţiul dintre rânduri să
permită adunarea militarilor. Paturile vor fi uniforme şi prevăzute cu tăbliţe individuale pe care se
înscriu gradul, numele, prenumele militarului şi subunitatea din care face parte.
Art. 185. - (I) Armamentul, echipamentul şi lenjeria se curăţă numai în încăperile sau
locurile stabilite, amenajate corespunzător.
(2) Pentru curăţatul încălţămintei, la intrarea în clădiri se asigură ştergătoare de picioare.
n e c l a s if ic a t
62 d in 9 8
N ECLA SIFICA T
SECŢIUNEA a 3-a
Particularităţi privind cazarea şi activităţile îii tabere de instrucţie, în cartiruire şi pe timpul
transporturilor militare
1. Cazarea în tabere de instrucţie

A ii 186. - ( 1 ) Pentiu organizarea şi amenajarea judicioasă a taberei de instrucţie, prin ordin
de zi pe unitate se num eşte un administrator al taberei de instrucţie care îndeplineşte atribuţiile
stabilite de com andantul unităţii, în funcţie de condiţiile specifice în care se dispun trupele.
(2) în taberele de instrucţie, trupele se dispun în clădiri şi/sau în corturi. Locul pentru
instalarea taberei de instrucţie trebuie ales, pe cât posibil:
a) în apropierea unui curs de apă, însă în afara zonei inundabile;
b) aproape de o staţie de cale ferată şi de cel puţin un drum auto;
c) departe de centre aglomerate şi de construcţii industriale;
d) central faţă de terenurile de instrucţie şi în apropierea poligonului de tragere;

e) în terenuri cu acoperire naturală.
Art. 187. - (1) în domeniul securitate şi sănătate în inuncă, comandantul unităţii are
responsabilităţile prevăzute pentru angajator în legislaţia naţională, precum şi responsabilităţile
stabilite prin actele nonnative specifice Ministerului Apărării Naţionale.
(2) în perioada de pregătire, dislocarc, desfaşurare şi încetare a activităţii în tabăra de
instrucţie, personalul unităţii va fi instruit şi controlat cu privire la cunoaşterea şi aplicarea normelor
de securitate şi sănătate în muncă.
(3) Pe timpul activităţilor militare, personalul unităţii are obligaţia de a acţiona cu
respectarea dispoziţiilor s p e c ific e domeniului securitate şi sănătate în muncă, aplicabile.
(4) Cercetarea accidentelor de muncă se face potrivit dispoziţiilor S.S .M .-l, Instrucţiuni
privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în m uncă în Armata
României, aprobate prin Ordinul m inistrului apărării nr. M. 219/2007.
Alt. 188. - (1) în perioada de planificare, pregătire, dislocare, desfaşurare şi încetare a
activităţii în tabăra de instrucţie, personalul unităţii va acţiona în conform itate cu legislaţia
aplicabilă în domeniul protecţiei mediului.
(2) Responsabilităţile com andantului unităţii pe timpul activităţilor militare, în domeniul
protecţiei m ediului, sunt prevăzute în P.Med.-3, Protecţia m ediului pe timpul activităţilor militare,
aprobată prin Dispoziţia şefului Corpului de control şi inspecţie nr. A 1047/2011, denum ită în
continuare P.Med.-3.
NECLASIFICAT
6 3 d ill 9 8
n e c l a s if ic a t
(3) în etapa de planificare a activităţii, în vederea stabilirii m ăsurilor ce se impun pentru

respectarea legislaţiei de mediu, com andantul unităţii num eşte prin ordin de zi pe unitate un com itet
de protecţie a m ediului care îşi desfaşoată activitatea potrivit dispoziţiilor P.Med.-3.
(4) Pe baza liniilor directoare ale planificării m ăsurilor de protecţia mediului stabilite de
comandantul unităţii, persoana desem nată cu protecţia m ediului întocm eşte Planul de protecţie a
mediului pe timpul activităţilor m ilitare, cu respectarea dispoziţiilor P.Med.-3.
(5) Cercetarea accidentelor ecologicc se execută de către o com isie stabilită potrivit
prevederilor „Instrucţiunilor privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de protecţie a m ediului în
Armata Rom âniei”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării nr. M. 14/2008.
Alt. 189. - ( l) Tabăra de instrucţie organizată în corturi, prezentată ca schemă de principiu
în anexa nr. 12, se îm parte în porţiuni dreptunghiulare prin linii longitudinale şi transversale, care
servesc în acelaşi timp şi drept căi de acces. Flancurile şi frontul taberei de instrucţie trebuie să se
găsească la o distanţă de cel puţin 40-50 m faţă de drum urile publice.
(2) în adâncime, tabăra de instrucţie se îm parte în fâşii prin trei linii paralele cu frontul
acesteia, linia din faţă, linia din mijloc şi linia din spate. Distanţa dintre linii, în adâncime, este
determ inată de mărimea şi sistemul de dispunere a corturilor, construcţiilor şi instalaţiilor necesare.
(3) Pentru circulaţia autovehiculelor pe roţi şi a celor pc şenile se am enajează câte un drum
de spate de-a lungul taberei de instrucţie, prin folosirea căilor de acces deja existente.
Art. 190. - (1) Tabăra de instrucţie se îm parte prin linii transversale, perpendiculare pe
frontul ei.
(2) Liniile transversale se trasează între subunităţi. Porţiunea din tabăra de instrucţie
cuprinsă între liniile transversale, de la linia din faţă până la drumul din spate, poartă denum irea
subunităţii care este dispusă în prima fâşie.
(3) In prima fâşie, între linia din faţă şi cea din mijloc, se dispun subunităţile, în corturi sau
în barăci, în ordinea lor numerică.
(4) în fâşia a doua, între linia din m ijloc şi cea din spate, se dispun statul m ajor al unităţii,
centrul de comunicaţii, com partim entul docum ente clasificate, punctul medical, bucătăriile şi sălile
de mese.
(5) Drapelul de luptă se păstrează într-un cort special destinat, dispus lângă cel al
com andantului unităţii militare.
(6) în fâşia a treia, între linia din spate şi drumul din spate, se dispun depozitele, atelierele şi
alte construcţii de gospodărie.
(7) Piesele de artilerie, tancurile, autom obilele şi tractoarele se dispun în parcuri cu tehnică
m ilitară, am enajate între linia din spate şi drumul din spate, la flancurile frontului taberei de
instrucţie. Sectoarele de teren pentru amenajarea parcurilor se stabilesc de către com andantul marii
N E C L A SIFIC A T
64 din 98
N EC LA SIFIC A T
unităţi/unităţii sau de către com andantul taberei de instrucţie.
(8) Parcurile cu tehnică militară din tabăra de instrucţie cuprind aceleaşi sectoare ca şi cele
ale parcurilor perm anente, precum şi m ăsurile de m ascare corespunzătoare.
(9) D epozitele de muniţie şi explozivi se dispun în afara lim itelor taberei de instrucţie, la
distanţele prevăzute de reglem entările în vigoare.
(10) Punctele de colectare a deşeurilor precum şi locurile de fumat sunt dispuse respectând
prevederile reglem entărilor în vigoare.
Art. 191. - (1) Locurile pentiu corturi se am enajează de-a lungul frontului subunităţii, câte
trei sau câte două. Intervalele de front dintre m arginile corturilor vecine sunt de 2,5 m, iar distanţa
în adâncim e, de 5 m.
(2) Pentru lucrul şi cazarea cadrelor m ilitare şi a personalului civil se va destina un num ăr de
corturi în funcţie de capacitatea acestora. Pentru adm inistratorul de subunitate se destinează un cort
separat, iar soldaţii şi gradaţii profesionişti se cazează îm preună cu subunităţile lor.
(3) Pe linia ultimului rând de corturi ale fiecărei com panii se am enajează un teren pentiu
adunarea subunităţii.
(4) P e linia rândului doi de corturi, se dispun corturi pentiu ofiţerul de serviciu pe unitate, iar
corturile pentru pază se instalează în fâşia a doua.
(5) în prim a fâşie, în spatele corturilor com paniilor, se am enajează locurile pentiu păstrarea
apei de băut, se instalează spălătoarele, iar înapoia acestora, corturile cu rastele pentiu arm am ent, în
apropierea cărora se am enajează locurile pentru întreţinerea acestuia.
(6) U m brelele-ciupercă pentiu plantoanele de serviciu se instalează pe linia din faţă, câte
una la flancurile drept şi stâng ale com paniilor/sim ilare.
(7) T erenurile pentru sport se am enajează, de regulă, înaintea liniei din faţă, în dreptul
fiecărei subunităţi. în funcţie de condiţiile locale, frontul taberei poate să nu fie în linie dreaptă, iar
intervalele dintre subunităţi pot să fie mai mari sau mai mici.
(8) Dacă personalul se dispune în barăci, intervalele dintre acestea trebuie să fie de cel puţin
20 m.
(9) T abăra de instrucţie se am enajează şi se dotează cu m ijloacele necesare stingerii

incendiilor şi intervenţiei în caz de dezastre.
2. C a z a re a în c a r tiru ir e
Art. 192. - (1) în cartiruire, unităţile/subunităţile se instalează în clădirile diferitelor instituţii

de stat sau particulare, precum şi în locuinţele populaţiei, de com un acord cu reprezentanţii
adm inistraţiei publice locale, în baza ordinelor de predare em ise de centrele m ilitare
zonale/judeţene.
(2) După dispunerea în cartiruire, sunt interzise m utările dintr-un im$>jY în laltul ifără\
N E C L A SIFIC A T
65 d in 98
NECLASIFICAT
aprobare.
Ait. 193. - (1) Localităţile stabilite pentru cartiruire se cercetează, înainte de dispunere, din
punct de vedere sanitaro-epidemic.

(2) înainte ca spaţiile destinate să fie ocupate, comandantul com paniei/sim ilare dispune
măsuri d e curăţenie şi dezinfectare, apoi repartizează în ele personalul, tehnica şi materialele.

A lt. 194. - (1) Plutoanele se dispun, pe cât posibil, grupate.
(2) Ofiţerilor, m aiştrilor militari şi subofiţerilor li se rezervă încăperi separate, în apropierea
subunităţilor subordonate lor.
(3) Cazarea m ilitarilor se face în case nelocuite sau în încăperi separate de cele ocupate de
civili.
(4) Tehnica militară se grupează pe subunităţi şi se adăposteşte pe terenuri virane şi străzi, în
parcuri, curţi şi livezi, care asigură o bună mascare.

(5) în raionul d e dispunere a com paniilor se stabilesc încăperi şi porţiuni de teren pentru
desfăşurarea programului de instrucţie.

Art. 195. - (1) Depozitele se instalează în clădiri separate, situate în locuri asigurate
îm potriva incendiilor.
(2) Pentru bucătării, brutării şi băi se stabilesc încăperi separate, iar dacă nu este posibil,
acestea se instalează la o astfel de depărtare faţă de clădiri încât să nu poată provoca incendii.
3. O rd in e a in te rio a ră în ta b ă r a de in stru cţie
Art. 196. - Program ul zilnic în tabăra de instrucţie se stabileşte de eătre com andantul
acesteia, p e baza ordinului dat de com andantul unităţii m ilitare.

Alt. 197. - (1) în tabăra de instrucţie se organizează paza surselor de aprovizionare cu apă
potabilă. Cursurile de apă se folosesc numai dacă nu se poate asigura aprovizionarea cu apă din
puţuri forate.
(2) Este interzisă spălarea autovehiculelor pe cursurile de apă, aceasta făcându-se num ai în
locurile special amenajate.
(3) Apa pentru băut, spălat şi prepararea hranei se va lua din surse autorizate, se va
transporta cu m ijloace om ologate, se va foiosi numai cu avizul medicului, luându-se m ăsuri de pază
perm anentă şi de protecţie îm potriva contaminării.

Art. 198. - (1) Locurile şi planificarea subunităţilor pentru scăldatul personalului se stabilesc
de com andantul taberei de instrucţie. Locurile se m archează cu jaloane sau semne plutitoare, se
am enajează cu podeţe, plaje improvizate, um brare şi se asigură cu m ijloace de salvare şi de
acordare a primului ajutor medical.

(2) Pentru prevenirea înecului se organizează o echipă de înotători de serviciu. în scopul
acordării primului ajutor, la locurile de scăldat se num eşte un m edic sau un sanitar de serviciu.
N E C L A SIFIC A T
66 din 98
N E C L A SIFIC A T
(3) Pe timpul scăldatului, comandanţii de subunităţi sau detaşamente organizează
supravegherea, de pe mal, a militarilor.
Alt. 199. - (1) Limitele raionului taberei de instrucţie, dincolo de care se interzice ieşirea
personalului, se stabilesc de către com andantul acesteia, se com unică întregului personal al taberei
şi se înscriu în ordinul de zi pe tabără.
(2) Teritoriul taberei de instrucţie trebuie să Fie menţinut în ordine şi curăţenie, iar liniile
acesteia, drum urile şi potecile dintre corturi, pe timp uscat, vor fi stropite cu apă.
Alt. 200. - (1) Pe toate drum urile din tabăra de instrucţie se instalează indicatoare de
circulaţie pentru autovehicule, precum şi panouri de avertizare, prevenire şi respectare a măsurilor
de protecţie a mediului de către personalul acesteia.
(2) Pentru autovehiculele pe şenile se stabilesc căi de acces separate.
4. P ro g ra m u l ziln ic în tab ăra de in stru cţie
Alt. 201. - (1) Pentru toate unităţile/subunităţile din tabăra de instrucţie, deşteptarea se
stabileşte la aceeaşi oră.

(2) Raportul, inspecţia de dim ineaţă şi apelul de seară se execută în locurile stabilite de
com andantul taberei de instrucţie.

Art. 202. - (I) Pentru apelul de seară, la semnalul Adunarea pentru apel, gradaţii de
serviciu şi plantoanele se adună în faţa corturilor/barăcilor, iar subunităţile, în locul stabilit de
comandantul taberei de instrucţie.
(2) Pe timp nefavorabil, cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe tabăra de instrucţie, apelul de
seară se poate face în corturi sau încăperi.

Alt. 203. - Comandantul taberei de instrucţie va adapta activităţile de instrucţie la condiţiile
specifice de dispunere şi stare a vremii, luând toate măsurile de prevenire a accidentelor.
5. P a rticu la rită ţi pe tim p u l ca ză rii în ca rtir u ir e
Alt. 204. - (1) în fiecare încăpere se num eşte un şef, din rândul militarilor cartiiuiţi, Şeful
încăperii răspunde de disciplina m ilitară, ordinea interioară, integritatea bunurilor, precum şi de
respectarea măsurilor de apărare îm potriva incendiilor.
(2) Se interzice folosirea bunurilor populaţiei sau ale instituţiilor publice fără
consimţământul proprietarilor şi fără aprobarea com andanţilor nemijlociţi. Militarii sunt obligaţi să
protejeze bunurile populaţiei, precum şi mediul înconjurător din zona în care sunt cartiiuiţi.
Alt. 205. - (1) Pe timpul dispunerii în cartiruire, arm amentul se păstrează în încăperi
amenajate în acest scop, iar obiectele personale şi lenjeria militarilor, în raniţe.
(2) în caz de alertă, în raionul de dispunere al fiecărei unităţi se stabilesc punpte .d^’âciuhaire
pe subunităţi. Comandanţii de subunităţi şi şefii de încăperi sunt obligaţi să stabileasoă ieşirile idinY •
încăperi şi căile de acces spre punctele de adunare.
67 din 98
N E C L A SIFIC A T
(3) Pentru celelalte activităţi care privesc ordinea interioară şi program ul m ilitarilor se vor
respecta regulile stabilite în prezentul regulam ent, adaptate Ia situaţia concretă.
6. Particularităţi privind transporturile militare

Art. 206. - (1) Pentru executarea transportului pe căile de com unicaţie rutiere, feroviare,
m aritim e, fluviale sau aeriene, unitatea se organizează pe coloane sau pe eşaloane.

(2) Efectivele transportate sunt obligate să asigure paza şi securitatea telmicii militare,
m aterialelor şi m ijloacelor de transport şi să păstreze cu stricteţe disciplina militară şi secretul pe
tim pul transportului.
Art. 207. - Prin ordin de zi pe unitate, în raport cu efectivele şi tehnica transportate, la
fiecare coloană/eşalon de transport se num esc comandantul coloanei/eşalonului, şeful logisticii,
ajutorul com andantului pentru asigurarea acţiunilor şi protecţia forţei, medicul sau sanitarul şi
m edicul sau tehnicianul veterinar.
Alt. 208. - (1) Com andantul unităţii m ilitare/subunităţii care se transportă pe căi de
com unicaţie m aritim e sau fluviale, de com un acord cu comandantul detaşam entului de nave de
transport/com andanţii de nave, stabileşte modul de îm barcare şi de dispunere a subunităţilor în
com partim entele navelor, organizarea serviciului de perm anenţă şi activităţile ce se vor desfăşura pe
tim pul transportului, precum şi m odul de participare a efcctivclor şi tchnicii m ilitare care se
transportă la realizarea unor m ăsuri de asigurare a acţiunilor şi protecţie a forţei.
(2) Com andantul unităţii m ilitare/subunităţii care se transportă cu aeronave, de com un acord
cu com andantul eşalonului de zbor, stabileşte m odul de îm barcare şi de dispunere a m ilitarilor şi a
m aterialelor, regulile d e siguranţă p e tim pul transportului, precum şi modul de participare a
efectivelor şi tehnicii m ilitare care se transportă la realizarea unor m ăsuri de asigurare de luptă.
Art. 209. - Com andantul coloanei/eşalonului de transport execută cu întregul personal
instructajul privind modul de com portare şi regulile de prevenire a accidentelor pe timpul
transportului.
Art. 210, - (1) Se interzice transportul în cadrul coloanei/eşalonului de transport a

persoanelor şi m aterialelor care nu aparţin unităţii/subunităţii ce se transportă, cu excepţia acelora
care fac parte din organele de transporturi militare.
(2) Pentru efectuarea unor lucrări şi verificarea gradului de siguranţă la/în vagoanele
eşalonului/pe navă, personalului adm inistraţiei transporturilor şi al organelor de transporturi m ilitare
i se acordă accesul cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe eşalon/navă.
(3) Regulile de acces la bordul aeronavelor m ilitare româneşti sunt stabilite prin normele
specifice aviaţiei militare.
Art. 211. - M ilitarii care au pierdut eşalonul de transport trebuie să se prezinte imediat la
şeful organului de transporturi m ilitare sau la şeful staţiei/portului în care au răm as, să raporteze
N E C L A SIFIC A T
6 8 din 98
NE C L A SIFIC A T
indicativul de transport şi cauzele care au dus la pierderea eşalonului şi să solicite sprijin pentru a
ajunge la unitatea lor.
7. A trib u ţiile p erso n a lu lu i cu d iferite fu ncţii pe tim p u l tra n sp o rtu lu i
Alt. 212. - Comandantul coloanei/eşalonului de transport răspunde dc siguranţa
transportului, de respectarea ordinii şi disciplinei pe timpul transportului şi staţionării, precum şi de
ajungerea la destinaţie în timpul ordonat, cu întregul personal, cu toate autovehiculele, tehnica de
luptă şi materialele.
Alt. 213. - Comandantul coloanei de autovehicule are urm ătoarele atribuţii:
a) organizează coloana astfel încât aceasta să cuprindă autovehiculele cu posibilităţi de
deplasare egale şi cu încărcături utile uniforme, în funcţie de m isiunea încredinţată;
b) execută instructajul cu şefii şi cu conducătorii de autovehicule, cărora le precizează
misiunea, itinerarul de deplasare, m ăsurile de securitate şi sănătate în muncă pe timpul
transportului, ordinea de încolonarc şi dispunerea în raionul de concentrare sau staţionare;

c) organizează controlul tehnic al autovehiculelor şi dispune măsuri de rem ediere a
defecţiunilor constatate;
d) organizează sau exccută, în prealabil, recunoaşteri pe itinerarele insuficient cunoscute sau

pe sectoarele de dram greu accesibilc.
Art. 214. - Com andantul eşalonului dc transport are urm ătoarele atribuţii:
a) pune în execuţie docum entele de transport întocm ite de modulul logistică;
b) asigură executarea îmbarcării şi debarcării eşalonului de transport în mod organizat şi la
term enul fixat;
c) urm ăreşte luarea în prim ire a instalaţiilor şi m aterialelor din vagoane şi com partim ente/la
nave, păstrarea acestora şi predarea lor în întregim e la staţiile/porturile de debarcare;
d) organizează conducerea, asigurarea m aterială, tehnică şi m edicală a eşalonului, serviciul
pe eşalon şi dispune m ăsuri de apărare îm potriva incendiilor;

e) num eşte în cadrul eşalonului echipe de încărcare-descărcare, de restabilire a circulaţiei,
iar în cazul accidentelor, dispune măsuri de salvare;
f) în cazul deraierilor, incendiilor, înzapezirilor, surpării terasam entelor şi altor evenim ente,
dispune măsuri de înlăturare a urmărilor acestora şi participă la restabilirea cât mai rapidă a
circulaţiei;
g) în cazul producerii unui accident soldat cu decesul unei persoane, com andantul eşalonului
de transport inform ează în timpul cel mai scurt com andantul unităţii în care a fost încadrat, direct
sau prin ofiţerul de serviciu pe unitate, cooperează cu organul de urm ărire penală, luând măsuri
pentru conservarea probelor, precum şi pentru interzicerea accesului oricărei persoane/la locul
/ ': / j . J
taptei înainte de sosirea organului de cercetare penală sau a procurorului, predă decedatijl; la cel mai
69 din 98
NEC LA SIFIC A T
apropiat spital m ilitar sau civil, împreună cu obiectele personale ale acestuia;
h) înştiinţează pe şeful comenduirii de transporturi m ilitare despre militarii rămaşi în
stajie/port, precizând indicativul eşalonului de transport, numele celor rămaşi şi staţia/portul;
i) organizează, la una din opririle făcute pe timpul apropierii de staţia de debarcare,
alimentarea/încălzirea pe timp de iarna şi pornirea motoarelor autovehiculelor;
j) supraveghează respectarea regulilor de protecţie a mediului pe timpul transportului;
k) organizează, în toate etapele, siguranţa nemijlocită a transportului, pe baza dispoziţiilor
eşalonului superior;
1) dacă este posibil, dispune măsuri de redistribuire a persoanelor şi materialelor în cazul
aeronavelor care sunt nevoite să întrerupă misiunea de transport şi să aterizeze în alt Ioc decât cel de
destinaţie.
Alt. 215. - în cazul defectării unor vagoane pe timpul transportului executat pe calea ferată,
comandantul eşalonului de transport cere înlocuirea lor. Dacă vagoanele defecte nu pot fi înlocuite,
personalul din aceste vagoane se repartizează, temporar, în alte vagoane ale trenului. în cazul
defectării unui vagon cu tehnică militară, dacă 1111 este posibilă transbordarea în timp util pe un alt
vagon, acesta se scoate din garnitură şi se lasă cu pază militară. După transbordare, prin grija şefului
organului de transporturi militare, se vor lua măsuri ca vagonul să se ataşeze, pe parcurs sau în
staţia de debarcare, la unitatea de origine, depunând documentele necesare plăţii transportului.
Art. 216. - (1) Comandantul subunităţii care se transportă se subordonează comandantului
coloanei sau al eşalonului de transport.
(2) Pe timpul transportului, pe lângă îndatoririle prevăzute în prezentul regulam ent,
comandantul subunităţii este obligat:
a) să repartizeze tehnica şi personalul subunităţii pe autovehiculele, vagoanele sau
compartimentele destinate pentru subunitatea sa;
b) să comunice personalului din subunitate indicativul eşalonului şi persoanele cu diferite

funcţii în cadrul coloanei/eşalonului;
c) să numească şefi de autovehicule, de vagoane şi de compartimente, personalul pentru
ecliipele speciale şi din seiviciul de permanenţă;
d) să conducă personal îmbarcarea şi debarcarea subunităţii sale, să asigure dispunerea şi
fixarea corectă a teluricii militare pe materialul rulant, pe nave sau pe autovehicule;
e) să verifice periodic starea tehnicii militare fixate pe materialul rulant sau pe navă.
Art. 217. - (1) Serviciul de pază şi serviciul de intervenţie, precum şi modalitatea de
desfăşurare a acestor activităţi sunt stabilite în conformitate cu prevederile actelor norm ative în
vigoare.
(2) Răspunderea privind luarea măsurilor de apărare îm potriva incendiilor o au

NEC LA SIFIC A T
70 din 98
com andanţii/şefii de la toate eşaloanele pentru obiectivele, bunurile m ateriale şi valorile pe care le
deţine unitatea militară, cu oricc titlu, conform norm elor de apărare îm potriva incendiilor în
Ministerul Apărării Naţionale.
CA PITO LU L XI
D ispoziţii finale
Art. 218. - în toate actele norm ative specifice din Ministerul Apărării Naţionale, în locul
denumirii „consilierul comandantului/consilierul pentru maiştri militari şi subofiţeri” se va citi
„subofiţerul/maistrul militar de com andă”.

Art. 219 Atunci când în actele norm ative specifice ale M inisterului Apărării Naţionale se
face trimitere la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 92/2008 pentru aprobarea „R .G .l-
Regulamentului de ordine interioară în unitate”, trimiterea se consideră făcută la dispoziţiile
ordinului de aprobare ai prezentului regulament.

Art. 220. - Anexele nr. 1-12 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Prezentul regulament implementează, ia art. 102 şi anexa nr. 8, prevederile STANAG 2347
(EDITION 2), MEDICAL WARNING TAG
NECLASIFICAT
71 d in 9 8
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 1
(ait. 41)
NUMIRF.A LA C O M A N D A U N IT Ă ŢILO R M ILITARE
Numirea la com andă se face pe bază de ordin. Predarea-prim irea funcţiei de com andant de
unitate militară se execută în baza ordinului de zi pe unitate, în prezenţa unui reprezentant al
eşalonului superior.
Odată cu predarea-prim irea funcţiei, com andantul eşalonului superior verifică, printr-o
comisie num ită de el, starea generală a unităţii m ilitare, starea m aterialelor şi a tehnicii m ilitare de
la serviciu şi de la stoc, precum şi modul de gospodărire a acesteia. Cu acest prilej, se întocm eşte
actul de predare-prim ire a funcţiei.
în actul de predare-prim ire a funcţiei se menţionează: efectivul control şi cel prezent;
concluziile asupra clim atului organizaţional în unitate, sănătăţii, disciplinei, nivelului instrucţiei,
gradului dc operativitate şi de pregătire pentru m obilizare a unităţii; procentajul asigurării cu
telinică m ilitară şi alte materiale; condiţiile de cazare; starea baêi materiale, a poligoanelor şi a
terenurilor de instrucţie; situaţia economico-financiară (în cazul ordonatorilor secundari de credite
situaţia se întocm eşte atât pentru activitatea proprie, cât şi centralizat la nivelul unităţilor militare
din finanţare); situaţia derulării programului (în cazul directorilor de program e m ajore); situaţia
investiţiilor în curs de derulare; situaţia contractelor de acluziţii publice; situaţia pagubelor; stadiul
implementării recom andărilor formulate de Curtea de Conturi a României şi Direcţia audit intern;
starea unităţii m ilitare din punct de vedere al protccţiei mediului. în plus, se va menţiona predarea-
primirea cazărm ii cu terenurile, construcţiile şi instalaţiile aferente, potrivit dosarului tehnic,
precum şi starea tehnică şi de întreţinere a acestora. Actul de predare-primire a funcţiei se
întocm eşte în două exem plare şi se semnează de com andantul care primeşte şi de comandantul care
predă com anda unităţii militare. Comandantul care a luat în primire funcţia raportează în scris
comandantului eşalonului superior, anexând, pentru avizare, actul de predare-primire.
Exemplarul nr. 1 al actului de predare-prim ire răm âne la eşalonul superior, iar exemplarul
ru. 2 se trim ite unităţii militare.
Cu prilejul luării în primire, comandantul nou num it în funcţie este informat despre
rapoartele şi despre problem ele personale ale subordonaţilor.
Pe timpul predării-prim irii funcţiei, noul com andant este direct răspunzător de activităţile
din unitate.
La luarea în prim ire a funcţiei, comandantul/şeful unităţii sau marii unităţi m ilitare este
obligat să sem neze un angajam ent individual, în faţa reprezentantului eşalonului superior care
participă la predarea-prim irea funcţiei. După semnare, acesta se păstrează îm preună cu exem plam l
nr. 2 al actului de predare-prim ire a funcţiei la structura de docum ente clasificate, în dosarul
N EC L A SIFIC A T
72 din 98
NECLASIFICAT
com andantului.
Com andantul subunităţii/şeful m odulului execută personal predarea-prim irea funcţiei, pe
baza ordinului de zi pc unitate, întocmind şi sem nând actul de predare-primire. Acest act se
întocm eşte într-un exem plar şi are conţinutul adaptat la specificul subunităţii sau al
com partim entului.

Term enul pentru predarea şi prim irea funcţiei, precum şi modalitatea de desfăşurare a
acestei activităţi se stabilesc conform prevederilor actelor norm ative în vigoare.
N ECLASIFICAT
7 3 d ill 9 8
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 2
(art. 41)
- MODEL -
ANGAJAMENT
DE LUARE ÎN PRIM IRE A COMENZII
UNITĂŢII/M ARII UNITĂŢI
Subsemnatul, .......................................................................................... . numit prin ordinul

......................... în funcţia de com andant/şef al Unităţii Militare nr.................... . îmi asum întreaga
răspundere pentru asigurarea desfăşurării activităţilor în unitate conform prevederilor legilor,
regulam entelor militare, ordinelor eşaloanelor superioare şi mă oblig:
1. să acţionez cu fermitate pentru menţinerea în permanenţă a capacităţii de luptă a unităţii;
2. să iau măsurile necesare pent™ asigurarea utilizării integrale şi cu eficienţă maximă a
resurselor umane, materiale şi financiare în vederea realizării planului cu principalele
activităţi/instrucţiei;
3. să veghez ca în unitate să fie menţinută disciplina militară;
4. să asigur integritatea patrimoniului unităţii, să urm ăresc în permanenţă menţinerea
telmicii şi armamentului în stare de operativitate.
Am luat cunoştinţă de dispoziţiile legale privind răspunderea disciplinară, materială, civilă,
contravenţională sau penală, în cazul încălcării obligaţiilor reieşite d in atribuţiile funcţionale.
D a ta ...................... Semnătura
NECLASIFICAT
7 4 d in 98
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 3
(art. 42 )
ACCESUL ÎN UNITATEA MILITARĂ ŞI PRIMIREA VIZITATORILOR
I. Accesul în unitatea militară
1. Accesul în unitatea militată este permis numai pe la punctul de control. în unităţile
militare unde sunt mai multe intrări se vor lua măsuri pentiu reducerea acestora la strictul necesar,
iar accesul vizitatorilor se va executa printr-o singură intrare. In cadrul aceleiaşi cazărmi sau
obiectiv m ilitar se va delimita accesul persoanelor pe zone. Accesul se face pe bază de delegaţie
permanentă de control sau delegaţie de serviciu, perm is de acces perm anent sau bilet de intrare cu
consemnarea în „Registrul de intrare în unitate a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor”,
aflat pe suport fizic sau electronic. Toate persoanele sunt obligate să prezinte documentele de acces
atât la intrarea, cât şi la ieşirea din unitate. Se interzice reţinerea la punctul de control a legitimaţiei
militare, pennisului de acces sau a altor acte de identitate, precum şi a oricărui alt document oficial
folosit pentru certificarea identităţii, pe care vizitatorii le prezintă la punctul de control-acces al
unităţii militare. Personalul de serviciu pe punctul de control sau de acces prezintă vizitatorilor
regulile m inim e de securitate şi sănătate în muncă şi de apărare îm potriva incendiilor, specifice
unităţii, întocm ite de personalul de specialitate, iar aceştia semnează de luare la cunoştinţă în
registrul de vizitatori, la rubrica OBSERVAŢII.

2. La propunerea com andanţilor unităţilor militare din cazarmă, comandantul obiectivului
militar stabileşte regulile cu privire la circulaţia, ordinea interioară în incinta cazărmii şi locurile
unde au acces persoanele străine de unitate.
3. Acccsul în unitatea militară al ofiţerilor, m aiştrilor m ilitari, subofiţerilor, soldaţilor şi
giadaţilor profesionişti şi personalului Civil din armată care aparţin unităţii m ilitare respective sc
face pe baza permisului de acces perm anent sau a cârdului de acces în cazul unităţilor m ilitare care
deţin sistem e integrate de securitate.
Modelul şi conţinutul permisului de acces pennanent/cardului de acces în unitate se
stabileşte de către comandantul marii unităţi m ilitare sau de şeful structurii din structura centrală,
pentru unităţile subordonate.
în mod obligatoriu, permisul de acces perm anent/caidul de acces în unitate cuprinde num ele
şi prenumele cu iniţiala tatălui, fotografia posesorului, tip carte de identitate, data emiterii,
semnăUira comandantului unităţii militare sau a persoanei îm puternicite în acest scop şi locul pentru
vize.
4. Permisele de acces permanent sau caidurile de acces în unităţile militare, sunt em ise şi
luate în evidenţă de structura de securitate, pe baza aprobării comandantului tSiiifâţii I m ilitare
respective.
•, N E C L A SIFIC A T
75 dm 98
N E C L A SIFIC A T
Periodic, şeful structurii de securitate verifică existenţa şi autenticitatea perm iselor de acces
permanent sau a cârdurilor de acces ale personalului m ilitar şi civil, prin confruntarea acestora cu
docum entele personale de identitate.
La m utarea posesorilor acestora sau la încetarea raporturilor de muncă, perm isele de acces
perm anente se ridică şi se anulează de către unitatea m ilitară care le-a emis.
M ilitarilor care au fost înaintaţi în grad li se schim bă perm isele de acces perm anent în
termen de 30 de zile de Ia data respectivă.
5. Pierderea permisului de acces permanent/cardului de acces se raportează imediat, ierarhic,
anunţându-se şi structura de securitate. Com andantul/şeful unităţii m ilitare dispune cercetarea
îm prejurărilor în care s-a produs pierderea şi dispune măsuri, prin intermediul structurii de
securitate din subordine, pentru prevenirea folosirii neautorizate a docum entelor pierdute.
Până la înlocuirea permisului de acces perm anent/cardului de acces, persoana care l-a
pierdut prim eşte un perm is/card de acces provizoriu.
Evidenţa perm iselor/cârdurilor de acces pierdute sau sustrase se ţine de către unitatea
m ilitară em itentă, iar personalul din serviciul pe punctul de control este atenţionat, pentru a preveni
eventuala folosire de către alte persoane a acestora.
6. Accesul m ilitarilor şi persoanelor civile care nu aparţin unităţii m ilitare este perm is cu
aprobarea com andantului sau a persoanelor stabilite dc com andant; intrarea în unitate se face pe
baza biletului de intrare eliberat de personalul de serviciu pe punctul de control, numai după ce
acesta a verificat datele de pe legitimaţia militară sau cartea de identitate. Biletul de intrare este
valabil o singură dată, în ziua emiterii, şi se restituie la punctul de control, la ieşire. La plecare,
personalul de serviciu pe punctul de control vizează biletul de intrare, precizând ora sosirii şi a
plecării.
La intrarea în cazarm ă, personalul de serviciu pe punctul de control înm ânează m ilitarilor şi

persoanelor civile care nu aparţin unităţii m ilitare un ecuson cu înscrisul VIZITATOR, pe care
aceştia sunt obligaţi să îl poarte la vedere, pe toată durata vizitei în unitate.
Accesul în unitatea militară cu aparate care au posibilităţi telmice de fotografiere/film are, de
înregistrare audio/video, de copiat sau de com unicare la distanţă se realizează conform Norm elor
privind protecţia inform aţiilor clasificate în MApN.
Carnetele cu biletele de intrare/matca îm preună cu cele detaşate/vârf se predau după

consum are la modulul docum ente clasificate, unde se păstrează minimum 6 luni, după care se
distrug cu proces-verbal.
In cazul convocărilor, bilanţurilor sau altor activităţi la care participă mai mult de 5 persoane
din afara unităţii m ilitare, accesul în cazarmă se face pe bază de tabel nominal, aprobat de
comandantul unităţii militare, în care vor fi înscrise gradul, numele şi prenum ele, unitatea şi
N EC LA SIFIC A T
7 6 dm 98
N EC LA SIFIC A T
numărul legitimaţiei m ilitare/seria şi numărul buletinului ori cărţii de identitate. Persoanele trecute
în tabel nu se mai înscriu în „Registrul de intrare a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor
în unitate”. La term inarea activităţilor tabelele se retrag la structura responsabilă şi se clasează în
mape/dosare.
Militarii care au sarcini perm anente de control au acces în unităţile m ilitare pe baza
delegaţiei perm anente de control sau delegaţiei de seiviciu, eliberată şi sem nată de m inistrul apărării
naţionale sau de com andantul unităţii m ilitare care are drept de control, după caz, fară a li se mai
elibera bilet de intrare în unitate şi fară a mai fi înscrişi în „Registrul de intrare a persoanelor străine
şi d e evidenţă a vizitatorilor în unitate”.
Când în unitate sosesc, fară să fie anunţaţi, ministrul apărării naţionale, şeful Stalului Major
General, secretarii de stat, şeful Corpului de control şi inspecţie, secretarul general al MApN,
generali, amirali şi com andanţi ai eşaloanelor superioare, precum şi com isiile/echipele de control,
personalul de seiviciu pe punctul de control îi întâm pină, se prezintă, îi legitim ează şi raportează
imediat ofiţerului de serviciu pe unitate. Dacă sosirea persoanelor arătate mai sus este anunţată în
tim p oportun, acestea sunt întâm pinate de către com andantul unităţii m ilitare la intrarea principală
în unitate. In această situaţie, personalul de seiviciu pe punctul de control nu mai face legitim area şi
verificarea docum entelor de intrare.
în am bele situaţii, nu se eliberează bilete de intrare.
Persoanele străine de unitatea m ilitară care au aprobare să viziteze unele sectoare din cadrul
acesteia sau pentru a participa la diferite solemnităţi cu caracter m ilitar sunt însoţite şi se deplasează
numai pe traseele stabilite şi aprobate de către comandantul unităţii.
7. A ccesul/ieşirea în/din unitatea m ilitară al/a autovehiculelor se face pe la intrarea stabilită
de com andantul u n ităţii m ilitare, sub supravegherea personalului d e serv iciu d e la această intrare
sau de la punctul de control şi numai după ce s-au verificat docum entele care perm it intrarea/ieşirea
în/din unitatea militară. încărcătura autovehiculelor, vehiculelor hipo şi a altor m ijloace d e transport
se verifică de către personalul de la punctul de control, iar accesul/ieşirea este perm is/ă numai dacă
aceasta corespunde cu cea specificată în docum entele legale.
Persoanele străine de unitatea m ilitară care sosesc cu autovehicule au acces numai după ce
sunt legitim ate şi li se eliberează bilete de intrare în unitate. Parcarea autovehiculelor se face pe
locul stabilit de com andantul unităţii militare.
Intrarea şi parcarea m ijloacelor de transport, proprietate personală, în incinta unităţii m ilitare
este perm isă numai cu aprobarea com andantului acesteia.
Accesul rezerviştilor în unitatea m ilitară pentru executarea pregătirii m ilitare se face'potrivit
ordinelor com andantului unităţii m ilitare. Accesul personalului diplom atic şi' ay m em brilor'
birourilor ataşaţilor militari acreditaţi în Rom ânia se face în baza inform ării scrise a Sfectiei'legături
7 7 d in 98
N EC L A SIFIC A T
externe pentru apărare din Ministerul Apărării Naţionale în care se va menţiona seria şi numărul
actului de identitate pentru fiecare membru al delegaţiei şi însoţitorul perm anent din partea acestei
structuri.
8. Aprobarea accesului, în obiectivul militar, al cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care

au şi cetăţenia altui stat, precum şi al persoanelor apatride se acordă de comandantul/şeful
obiectivului, în baza rapoartelor pentru desfăşurarea activităţilor aprobate de ministrul apărării
naţionale, conform prevederilor Directivei privind cooperarea internaţională în domeniul apărării, în
vigoare.
Aprobarea pentru participarea cetăţenilor străini şi a cetăţenilor români care au şi cetăţenia
altui stat la activităţi în obiectivele militare şi/sau zonele militare restricţionate, altele decât cele
prevăzute în Directiva privind cooperarea internaţională în domeniul apărării, se acordă în baza
rapoartelor de desfăşurare a activităţilor respective, aprobate de ministrul apărării naţionale,
secretarii de stat, şeful Statului M ajor General sau şefii statelor m ajore ale categoriilor de forte şi ai
com andam entelor subordonate SMG, potrivit nivelului de subordonare al fiecărui obiectiv militar.
Accesul cetăţenilor străini în obiectivul m ilitar şi/sau zona m ilitară restricţionată se acordă
de către comandantul/şeful obiectivului, în baza aprobării activităţilor.

în situaţia în care cetăţenii străini participă la activităţi sau vizitează locuri unde se
vehiculează informaţii clasificate, aprobarea de acces este condiţionată de avizarea activităţii dc
către Direcţia contrainformaţii şi securitate militară.
Accesul membrilor echipelor de verificare şi observare pe timpul inspecţiilor, evaluărilor şi
observărilor terestre sau aeriene notificate de către celelalte state se face potrivit instrucţiunilor care
reglem entează aplicarea în Armata României a prevederilor actelor internaţionale pe linia
controlului armamentelor, creşterii încrederii şi securităţii la care Rom ânia este parte.
II. Primirea vizitatorilor
Vizitarea studenţilor şi elevilor este permisă în zilele de repaus, cel mai târziu până la apelul
de seară. în situaţia când vizitatorii sunt din alte localităţi decât cea în care este dispusă unitatea
militară, vizitarea este permisă şi în cursul săptăm ânii, dar numai după term inarea programului de
instrucţie/învăţământ.
Subofiţerul sau gradatul de serviciu pe punctul de control ori ajutorul acestuia conduce
vizitatorii în locul/camera special amenajat/ă cu mese şi scaune, îi înscrie în Registrul de intrare a
persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor în unitate, după care îi anunţă pe cei vizaţi.
NECLASIFICAT
7 8 d in 98
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 4
(art. 44)
REGULI DE REDACTARE A ORDINULUI DE ZI PE UNITATE
1. Ordinul de zi pe unitate se elaborează în fiecare zi lucratoare şi este sem nat de către
comandantul unităţii militare/sim ilari, locţiitorul comandantului şi şeful de stat major.
Ordinul de zi pe unitate se redactează în Registrul pentru înscrierea ordinelor de zi pe unitate
sau poate fi tehnoredactat pe o staţie de lucru PC independentă, acreditată conform reglementărilor

în vigoare pentiu prelucrarea şi stocarea informaţiilor clasificate nivel „SE C R E T ”.
întocmirea lui se face pe capitole, astfel:

1.1. C ap ito lu l I cuprinde problem e de com andament care se referă, în principal, la:
a) num irea personalului din serviciul pe unitate şi m odificările care survin, pentru ziua
următoare, iar pentru zilele de repaus şi prima zi lucrătoare care urm ează după acestea se face în
ziua care precede prim a zi de repaus;
b) datele privind organizarea şi desfăşurarea instrucţiei, num iri de comisii de control în
acest domeniu, înaintări în grad, depunerea jurământului m ilitar şi altele asemenea;
c) m işcările zilnice ale personalului - mutări, detaşări, plecări - specificându-se itinerarul
de deplasare sau sosiri din m isiuni, concedii şi perm isii, învoiri m ai mari de 8 ore, trecerea în
rezervă, primirea m ilitarilor pentru completări, scutiri m edicale şi altele asemenea;
d) numirile în funcţii ale cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, încadrarea
în muncă a personalului civil sau desfacerea contractelor de muncă încheiate cu aceştia;
e) seriile ordinelor de serviciu şi ale altor docum ente/im prim ate/form ulare cu regim special
date în folosinţă.
1.2. C ap ito lu l II se referă la probleme de natură adm inistrativă, cum sunt:
a) declasarea şi casarea bunurilor materiale;
b) problem ele m edicale, m işcările de bunuri m ateriale sanitare şi veterinare;
c) alocarea şi scoaterea de la drepturi de hrană şi băneşti;
d) ordinele de im putare şi de soluţionare a contestaţiilor;
e) com isiile de cercetare administrativă, com isiile de inventariere şi alte comisii stabilite
prin reglementările în vigoare, persoanele care execută controlul financiar preventiv.
1.3. C a p ito lu l UI se referă Ia primirile sau predările de arm am ent şi muniţie, declasările,
casările şi scăderile de m uniţie şi ordinele referitoare la întreţinerea, păstrarea şi conservarea
armamentului.
1.4. C ap ito lu l IV cuprinde prim irile sau predările de tehnică m ilitară şi ordinele referitoare
la exploatarea, întreţinerea şi repararea tuturor categoriilor de tehnică militară.
1.5. C a p ito lu l V se re fe ră la p ro b le m e le leg ate d e în zestrarea cu teh n ică de toal6 c ategoriile!'
2. Proiectele ordinului de zi pe unitate, pe fiecare capitol, se redactează de'către o' tSersnană

N EC LA SIFIC A T
79 din 98
N E C L A SIFIC A T
stabilită de comandantul sau şeful unităţii militare, din cadrul fiecărui m odul, într-un carnet-concept
sau, în cazul în care volumul inform aţiilor este mare, pe medii de stocare a informaţiilor, sau se
transm it în reţea informatică internă autorizată conform reglem entărilor în vigoare. T oate
înscrisurile vor conţine baza legală în care se desfăşoară activitatea, problem ele de natură
adm inistrativă sau m işcările echipam entelor şi personalului.
Pentru aprobarea înscrierii în ordinul de zi pe unitate, inform aţiile vor fi listate, aprobate şi
predate conform reglem entărilor în vigoare, îm preună cu mediul de stocare a informaţiilor,
persoanei care este numită de com andant/şef pentru întocmirea ordinului de zi pe unitate. După
integrarea proiectului în ordinul de zi pe unitate, persoana care integrează returnează mediul de
stocare a informaţiilor şi listingul proiectului ordinului de zi pe unitate persoanei care l-a întocm it,
iar după înapoiere, această persoană va şterge informaţiile de pe mediul de stocare a inform aţiilor
şi/sau de pe staţia de lucru pe care s-a redactat proiectul ordinului de zi pe unitate şi va distruge
docum entele dactilografiate, conform prevederilor legale în vigoare, cu sprijinul personalului
com partim entului docum ente clasificate din unitate.
Proiectele ordinului de zi pe unitate care se referă la adm inistrarea bunurilor m ateriale şi
băneşti vor fi vizate pentru controlul financiar preventiv, conform reglem entărilor în vigoare, se
analizează de către locţiitorul com andantului şi şeful dc stat m ajor al unităţii militare, apoi sunt
prezentate com andantului/şefului unităţii militare cave aprobă înscrierea lor în ordinul de zi pe
unitate.
în situaţia când inform aţiile se transmit pe un mediu de stocare a inform aţiilor, acesta
trebuie să fie înregistrat corespunzător nivelului de clasificare al inform aţiilor ce vor fi transmise.
Pentru aprobarea înscrierii în ordinul de zi pe unitate, inform aţiile sunt listate, luate în evidenţă în
anexa nr. 1 - Registrul pentru evidenţa personală a documentelor, aprobate, înregistrate la
Com partim entul docum ente clasificate şi predate conform reglem entărilor în vigoare, împreună cu
mediul de stocare a informaţiilor, persoanei care este numită de com andant/şef pentru întocm irea
ordinului de zi pe unitate din ziua respectivă. După integrarea proiectului în ordinul de zi pe unitate,
persoana care integrează returnează suportul magnetic şi listingul proiectului ordinului de zi pe
unitate persoanei care l-a întocm it, iar după înapoiere, aceasta va şterge inform aţiile de pe mediul de
stocare a inform aţiilor şi de pe staţia pe care s-a redactat proiectul ordinului de zi pe unitate,
periodic, de regulă lunar, iar proiectul ordinului de zi se păstrează conform prevederilor legale în
vigoare.
După aprobarea ordinului de zi pe unitate şi extragerea din acesta a datelor necesare

întocm irii proiectului Registrului istoric, formatul electronic se constituie ca produs infonnaţional
pentru întocmirea unor extrase ori pentru Registrul istoric. Periodic, dar nu mai târziu de 30 zile
calendaristice, şeful structurii de securitate verifică salvarea fişierelor care au stat la baza redactării
N EC L A SIFIC A T
go dill 98
NECLASIFICAT
ordinului de zi pe unitate.
3. La redactarea/tehnoredactarea ordinului de zi pe unitate se vor avea în vedere
următoarele:
3.1. C apitolele din ordinul de zi pe unitate sunt înscrise/tehnoredactate în fiecare zi
lucrătoare de către persoana numită în ordinul de zi pe unitate nr. 1 şi redactate în registrul special
sau listate pe file de hârtie format A4 sau A3, cu cel puţin două ore înainte de term inarea
program ului, astfel încât să se permită luarea la cunoştinţă de către persoanele desem nate de
com andantul unităţii militare.

3.2. Din punct de vedere tehnic, staţia de lucru independentă pe care se redactează OZU va
fi fonnată din calculator şi imprimantă A4 sau A3. Accesul la această staţie de lucru se execută
conform precizărilor com andantului, pe baza reglem entărilor în vigoare. Ordinul de zi pe unitate se
tehnoredactează cu produsul „M icrosoft Office W ord”, utilizând fontul „Times New Rom an”,
m ărimea 14, în lim ba română cu diacritice, spaţiere „La un rând’7„Single” şi setarea paginii astfel:
margini - „S us”/„T op” = 20 nun, „Jos”/ „Bottom ” = 20 nun, „La stânga”/„Left” = 25 m m , „La
dreapta”/„R ight” = 15 mm; orientare - „Tip portret”/„Portrait” ; pagini - „M argini în
oglindă”/„M irror m argins” . Nu sunt adm ise completări, ştersături, corecturi sau înlocuiri de pagini,
după sem narea ordinului de zi de către comandantul unităţii militare.
3.3. La unităţi şi mari unităţi, instituţii de învăţăm ânt, ordinul de zi pe unitate este scris sau
telm oredactat de către o persoană din modulul personal; la statele m ajore ale categoriilor de forţe şi
com andam ente, de către o persoană din structura de secretariat sau stat m ajor, iar la
com andam entele care nu au astfel de structuri, de către cel care ţine evidenţa personalului.
P rin dispoziţii ale şefilor structurilor centrale se pot stabili atribuţiile şi responsabilităţile de
aprobare şi redactare a ordinului dc zi pe unitate.
3.4. Persoanele stabilite de com andantul unităţii m ilitare iau cunoştinţă de conţinutul
ordinului de zi pe unitate sub sem nătură şi răspund de com unicarea lui, în părţile de interes,
întregului personal din subordine.
4. Registrul de ordine de zi pe unitate se înregistrează, m ânuieşte şi păstrează conform
instrucţiunilor în vigoare.
5. Pentiu întocm irea, înregistrarea şi gestionarea ordinului de zi pe unitate prin
tehnoredactare, se procedează astfel:
5.1. La începutul anului calendaristic se înregistrează, în anexa nr. 7 - Registrul unic pentru
evidenţa m aterialelor necesare desfăşurării activităţii cu docum ente, prevăzut în Ordinul m inistrului
apărării naţionale nr. M. 9/2013 pentru aprobarea N orm elor privind protectia inform aţiilor
clasificate în Arm ata Rom âniei, Registrul de evidenţă a ordinelor de zi pe unitatjg aj^tărui m odej
este redat în continuare. Acesta se încheie la sfârşind fiecărui an calendaristic, odaţă du oi'dinul tje zi;
N E C L A SIFIC A T
81 din 98
N EC LA SIFIC A T
pe unitate şi are acelaşi termen şi regim de păstrare ca ordinul de zi pe unitate.
După semnarea de către comandantul unităţii, ordinul de zi pe unitate se ia în evidenţă în
registrul special destinat.
- MODEL -
R O M Â N IA
M IN IS T E R U L A P Ă R Ă R II N A Ţ IO N A L E
(drnumirea MaitJ(ii mii ture)
R E G I S T R U L
D E E V ID E N Ţ Ă A O R D IN E L O R D E ZI P E U N IT A T E
A n u l__________ v o lu m u l_________
începui l a _____________n r . ___
T erm inal l a ____________n r . ___
Inventariat sub n r . _______________
Nr. de D ata în reg istră rii N iv elu l de

Nr. file O b servaţii
în registrare Ziua Luna A nul cla sifica re
N otă; 1. N r. de în r e g istr a re co resp u n d e n u m ă ru lu i o rd in u lu i d e z i pe un itate

2. în u n ităţile m ilitare un de ord in u l dc zi pe un itate se elab orează în fiecare zi
lucrătoare, se va tip ă ri/ed ita reg istru l co resp u n ză to r n u m ă r u lu i de z ile d in tr-u u an pentru
care se elaborează acesta.
5.2. Filele redactate se păstrează într-o mapă specială la m odului/personalul responsabil cu

redactarea ordinului de zi pe unitate.
5.3. După efectuarea verificării anuale a docum entelor clasificate, înregistrate în anul
precedent, ordinul de zi pe unitate se clasează şi se păstrează conform instrucţiunilor arhivistice în
vigoare.
Ordinul de zi pe unitate tehnoredactat poate fi clasat şi arhivat, astfel:

a) în mapă tip, care poate fi formată din mai multe volume, num erotate în ordine
crescătoare;
b) sub formă de registru, prin legarea, şnuruirea şi copertarea filelor folosite pentru
înscrierea ordinului de zi.
NECLASIFICAT
8 2 d in 9 8
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 5
(art. 84)
- MODEL -
ROM ANIA
M INISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Unitatea Militară nr............
R E G IS T R U L
D E M IS IU N I ÎN G A R N IZ O A N Ă
G rad u l, D ata/ L o cu l şi
N r. M ijlocul de Şefu l C om an d an t
n u m ele şi S tru ctu ra Interval scop ul
crt. tran sp ort n em ijlocit /Ş e f
p ren u m ele orar m isiu n ii
NECLASIFICAT
8 3 d in 98
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 6
(art. 86)
-MODEL-
ROMANIA
M INISTERUL APĂRĂRII NAŢION ALE
Unitatea Militară tir.............
REGISTRUL
l’E N R U A P R O B A R E A L U C R U L U I ÎN A F A R A O R E L O R U E P R O G R A M
Data şi
Gradul, Data/intervalul intervalul AVIZUL APROBAREA
încăpere
Nr.
numele şi orar solicitat orar în care şefului comandantului/ Observaţii
crt. Nr.
premmiele Motivul se execută nemijlocit şefului DM
recuperarea sigiliu
NECLASIFICAT
84 d m 9 8
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 7
(art. 101)
S E M N U L P E R S O N A L D E ID E N T IT A T E
1. Forma şi conţinutul
Sem nul personal de identitate este format dintr-o plăcuţă confecţionată din metal uşor,
antialergic, rezistent la ardere şi cu posibilitatea de a fi divizată în două părţi prin rupere, la care se
ataşează un lănţişor de purtare şi are forma şi conţinutul prevăzute în schem ele urm ătoare:
Exem plu:
N ECLASIFICAT
8 5 d in 9 8
NECLASIFICAT
2. Fişa tehnică
Fişa tehnică privind confecţionarea semnului personal de identitate, inscripţionarea şi
aprovizionarea acestuia se execută la solicitarea statelor majore ale categoriilor de foile ale armatei
şi com andamentelor subordonate SMG pentru efectivele din subordine, precum şi pentru efectivele
structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, prin grija Comandamentului logistic
întrunit.
3. Distribuirea şi portul
Semnul de identitate se asigură inscripţionat personalului m ilitar în activitate, prin serviciul
logistic al unităţii, se distribuie ca material pe bază de semnătură pe borderoul de
repartiţie/distribuţie şi se scade odată cu distribuirea, operaţiunea evidenţiindu-se de către serviciul
personal al unităţii în memoriul original/dosarul personal.
Rezerviştii primesc semnul personal de identitate pe timpul mobilizării structurilor în care
sunt încadraţi.
Semnul personal de identitate se poartă la gât, pe 1111 lănţişor, Iară a fi expus la vedere, pe
NECLASIFICAT
8 6 dill 9 8
NECLASIFICAT
sub îmbrăcăminte.
Este interzisă purtarea la gât a semnului personal de identitate pe timpul activităţilor de
educaţie fizică militară.
în situaţia pierderii, deteriorării sau flirtului semnului personal de identitate, posesorul
raportează comandantului direct şi solicită, prin raport scris, confecţionarea unui nou semn de
identitate, iar cheltuielile aferente se suportă de solicitant.

La modificarea datelor inscripţionate pe semnul de identitate, posesorul este obligat să
predea semnul vechi şi să solicite prin raport scris confecţionarea unui nou semn de identitate, care
va fi distribuit gratuit.
4. Retragerea
în cazul dccesului personalului pe timpul îndeplinirii m isiunilor, plăcuţa se va rupe
longitudinal în două jum ătăţi, din care una va fi recuperată şi predată comandantului acestuia, care o
va înainta, ierarhic, Ia compartimentul de personal al unităţii, iar cealaltă jum ătate va fi depusă
împreună cu răm ăşiţele decedatului.

Semnul personal de identitate se retrage de la titular de către com partimentul de personal, în
următoarele situaţii:
a) la trecerea în rezeivă sau direct în retragere;
b) la transferarea în afara Ministerului Apărării Naţionale;
c) la încetarea contractului de angajare;

d) la scoaterea din evidenţă de către centrul militar;
c) după dem obilizarea unităţilor.
Sem nele personale de identitate ce au aparţinut cadrelor m ilitare trecute în rezervă vor fi
trim ise centrelor militare pe raza cărora îşi stabileşte domiciliul, odată cu m em oriile originale şi
fişele de evidenţă, de către com partimentele de personal ale unităţilor respective.
La repartizarea cadrelor militare în rezervă, pentiu completarea unităţilor la m obilizare şi
război, centrele m ilitare trimit unităţilor respective, odată cu fişele de evidenţă tip B, şi semnele
personale de identitate ale acestora.
5. Distrugerea
Semnul personal de identitate retras de la posesorul decedat/trecut direct în retragere/căruia
i-a încetat contractul, în condiţiile legii, se distruge în unitatea militară gestionară de către o com isie
numită prin ordin de zi pe unitate, din care face parte, în mod obligatoriu, o persoană din
compartimentul de personal.
Semnul personal de identitate retras de la personalul scos din evidenţa centrului m ilitar se
distruge în cadml acestuia, de către o com isie numită prin ordin de zi p e .,Imitate 'dej către
comandantul centrului m ilitar, din care face parte, în mod obligatoriii, persoaiiă din
87 dill 98
N E C L A SIFIC A T
com partimentul evidenţă mobilizare şi rechiziţii.
Scăderea din gestiune a semnului personal de identitate se face pe bază de proces-verbal, în
care se m enţionează şi datele de identificare inscripţionate, sem nat de membrii com isiei şi aprobat
de comandatul unităţii militare.
NECLASIFICAT
8 8 d in 9 8
NECLASIFICAT
A N E X A Nr.8
(art. 102)
S E M N U L IN D IV ID U A L D E A V E R T IZ A R E M E D IC A L A
1. Forma şi conţinutul
Semnul individual de avertizare m edicală este format dintr-o plăcuţă confecţionată din metal
uşor, antialcrgic, rezistent la ardere, care se ataşează împreună cu semnul personal de identitate pe
un lănţişor de purtare şi are forma şi conţinutul prevăzute în schem ele următoare:
O O
NUM E PRENUM E
CNP
G P S A N G V IN Ă /R h .
A L E R G IC /A L L E R C Y
T R A T A M EN T/TJSES
C O N D IŢ II
M E D IC A L E :
40 mm
Exemple:
O O O O
V L A D U M IR C E A V L A D U M IR C E A
157020140179 15702 0 1 4 0 1 7 9
A .2 (R H -) A .2 (R H -)
P E N IC IL IN A NONE
P L A V IX NONE
7 5 m g /zi
D E X T R O C A R D IE
D E X T R O C A R D IE
2. Conţinut
Semnul individual de avertizare m edicală trebuie să conţină cele mai im portante date
m edicale ale fiecărui m ilitar şi alertează personalul m edico-sanitar despre posibila existenţă a acelor
condiţii m edicale particulare care pot sta la baza suferinţei sale la m om entul respectiv.
Cele mai im portante dintre aceste condiţii m edicale particulare sunt:
a) alergic la antibiotice, de exem plu penicilină;
b) alergie la m edicam ente, de exem plu barbiturice;
c) sensibilitate la agenţi biologici, de exemplu sem l de cal;
N E C L A SIFIC A T
89 din 98
N EC LA SIFIC A T
d) sensibilitate la agenţii de imunizare-reacţiile severe;
e) sensibilitate la anestezice;
f) tratamentul cronic, de exemplu anticoagulant. Trebuie precizat exact numele
preparatului, doza zilnică, frecvenţa administrărilor şi calea de administrare;
g) Alte particularităţi medicale (ex. dextrocardie, diabet zaharat, agenezie renală etc.).
3. Fişa tehnică
Fişa tehnică privind confecţionarea semnului individual dc avertizare m edicală,
inscripţionarea şi aprovizionarea acestuia se execută la solicitarea statelor m ajore ale categoriilor de
forţe şi comandamentelor subordonate S.M.G, pentru efectivele din subordine, precum şi pentru
efectivele structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, prin grija Comandamentului
logistic întrunit.
4. Distribuirea şi portul
Semnul individual de avertizare medicală se asigură, inscripţionat, personalului m ilitar în
activitate, de către serviciul logistic al unităţii, cu sprijinul structurii m edicale de specialitate a
unităţii în care este încadrat/arondat, se distribuie ca material pe bază de sem nătură pe borderoul de
repartiţie/distribuţie şi se scade odată cu distribuirea, operaţiunea evidenţiindu-se de către serviciul
personal al unităţii în memoriul original/dosarul personal.
Rezerviştii primesc semnul personal de identitate pe timpul m obilizării structurilor în care
sunt încadraţi.
Semnul individual de avertizare medicală se poartă la gât, pe un lănţişor, fără a fi expus la
vedere, pe sub îmbrăcăminte.
Este interzisă purtarea la gât a semnului individual de avertizare medicală pe timpul
activităţilor de educaţie fizică militară.
în situaţia pierderii, deteriorării sau flirtului semnului individual de avertizare m edicală,
posesoiul raportează comandantului direct şi solicită, prin raport scris, confecţionarea unui nou
semn individual de avertizare medicală, iar cheltuielile aferente se suportă de persoana în cauză.
5. Retragerea
In cazul decesului personalului pe timpul îndeplinirii m isiunilor, plăcuţa va fi depusă

împreună cu răm ăşiţele decedatului.
Semnul individual de avertizare medicală se retrage de la titular de către modulul
personal/structura medicală de specialitate, în urm ătoarele situaţii:
a) la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) la transferarea în afara M inisterului Apărării Naţionale;

c) la încetarea contractului de angajare;
d) la scoaterea din evidenţă de către centrul militar;

N EC LA SIFIC A T
9 0 din 98
NECLASIFICAT
e) după demobilizarea unităţilor.
Semnele individuale de avertizare medicală ce au aparţinut cadrelor m ilitare trecute în
rezervă vor fi trim ise centrelor militare pe raza cărora îşi stabileşte dom iciliul, odată cu memoriile
originale şi fişele de evidenţă, de către modulele de personal ale unităţilor respective.
La repartizarea cadrelor militare în rezervă, pentru completarea unităţilor la m obilizare şi
război, centrele m ilitare trimit unităţilor respective, odată cu fişele de evidenţă tip B, sem nele
personale de identitate şi semnele individuale de avertizare m edicală ale cadrelor militare
respective.
6. Distrugerea
Semnul individual de avertizare medicală retras de la posesorul decedat/trecut direct în
retragere/căruia i-a încetat contractul, în condiţiile legii, se distruge în unitatea m ilitară gestionară
de către o com isie numită prin ordin de zi pe unitate, din care face parte, în mod obligatoriu, o
persoană din modulul personaj/structura medicală de specialitate.
Semnul individual de avertizare medicală retras de la personalul scos din evidenţa centrului
m ilitar se distruge în cadrul acestuia, de către o com isie numită prin ordin de zi pe unitate de către
comandantul centrului m ilitar, din care face parte, în mod obligatoriu, o persoană din
compartimentul evidenţă m obilizare şi rechiziţii.
Scăderea din gestiune a semnului individual de avertizare medicală se face pe bază de
proces-verbal, în care se m enţionează şi datele de identificare inscripţionate, semnat de membrii
comisiei şi aprobat de comandatul unităţii militare.
NECLASIFICAT
91 d in 9 8
NECLASIFICAT
A N E X A N r.9
(art. 126)
P E R M IS IIL E M IL IT A R IL O R
ŞI ÎN T R E R U P E R E A C O N C E D IU L U I D E O D IH N Ă
I. ACORDAREA PERM ISIILO R PENTRU MILITARI

1. pentru anum ite situaţii şi evenim ente, la care se va adăuga timpul pentru deplasarea la şi
de la domiciliu:
a) la încheierea căsătoriei - 5 zile lucrătoare;
b) la naşterea copiilor - 5 zile lucrătoare;
c) la mutarea familiei dintr-o localitate/garnizoană în alta - 5 zile lucrătoare;
d) în caz de accidentare sau îm bolnăvire gravă a unuia dintre m em brii familiei - 4 zile
lucrătoare;
e) în situaţia unor dezastre care au afectat domiciliul celui în cauză, al părinţilor, socrilor
ori copiilor acestuia - 10 zile lucrătoare;
f) pentru ajutarea părinţilor, socrilor infirmi sau înaintaţi în vârstă, la rezolvarea unor
problem e de importanţă majoră - 3 zile lucrătoare;
g) în cazul decesului unui membru al familiei, părinţi, fraţi, surori sau bunici ai acestuia ori
ai soţiei/soţului - 5 zile lucrătoare;
h) în cazul căsătoriei părinţilor, copiilor, fraţilor sau surorilor m ilitarului, precum şi ai
soţiei/soţului - 3 zile lucrătoare;
i) pentru alte situaţii sau evenim ente excepţionale, dc natură să justifice permisia solicitată
- până la 3 zile lucrătoare.
2. Permisii, cu durata de 3 zile lucrătoare, se acordă lunar pentru:
a) deplasarea la fam ilie - soţie, soţ, copii, părinţi - în cazul când aceasta dom iciliază în altă
localitate situată la o distanţă mai m are de 300 km;
b) deplasarea în centre urbane a cadrelor care execută serviciul în unităţi izolate.
De aceste permisii beneficiază şi personalul m ilitar care urmează cursuri la instituţii m ilitare
de învăţăm ânt sau de perfecţionare.
Evidenţa perm isiilor acordate cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti se ţine
inclusiv în documentele de evidenţă nom inală, prin grija modulului de personal, care răspunde de
înscrierea cu exactitate a datelor.
II. CHEM AREA LA SERVICIU A CADRELOR M ILITARE, A SOLDAŢILOR Şl

GRADAŢILOR PROFESIONIŞTI ÎN TIM PU L EFECTUĂRII DE CĂTRE ACEŞTIA
CONCEDIULUI DE ODIHNĂ
1. Chemarea la serviciu, în timpul efectuării concediului de odihnă se poate face, în mod

excepţional, după cum urmează:
NECLASIFICAT
9 2 d in 9 8
N E C L A SIFIC A T
1.1. la ordinul com andantului unităţii m ilitare care a aprobat concediul, în urm ătoarele
cazuri:
a) dislocarea unităţii sau a subunităţii din care face parte cel aflat în concediu;
b) constatarea unor nereguli la locul săli de muncă de producerea cărora este direct
răspunzător, iar înlăturarea lor nu este posibilă în absenţa sa;
c) dispariţia unui docum ent clasificat care se afla în păstrarea celui plecat în concediu;
d) când se dispune trecerea în rezervă a ofiţerului, maistrului militar, subofiţerului sau

încetarea contractului de angajare a soldatului sau gradatului profesionist;
e) când a comis o faptă penală ori sancţionabilă disciplinar, pentru a cărei elucidare se
im pun măsuri urgente;
0 când au Ioc dezastre sau incendii, iar pentru înlăturarea urm ărilor acestora se impune
prezenţa sa la unitate;
g) executarea unor m isiuni neplanificate sau care necesită prezenţa personalului la unitate.
1.2. la declararea stării de război sau a m obilizării, precum şi în situaţii deosebite stabilite de
ministrul apărării naţionale, concediile de odihnă, de studii, vacanţele şi perm isiile se suspendă,
cadrele m ilitare, soldaţii şi gradaţii profesionişti în activitate fiind obligaţi să se prezinte de îndată la
unităţile m ilitare de care aparţin.
2. Fiecare chem are din concediu se consem nează în ordinul de zi pe unitate, precizându-sc
motivul care a determ inat-o.
Când chem area are loc în condiţiile prevăzute la punctul 1.1. lit. a), f), şi g) sc mai
m enţionează num ărul, data ordinului şi cine îl emite. Dacă cel chem at din concediu se află în altă
localitate decât cea în care este dislocată unitatea, se înscrie în ordinul de zi pentru a beneficia de noi
docum ente gratuite de transport şi de ram bursarea cheltuielilor legate de cazare, hrănire şi transport
ale cadrului militar şi ale familiei sale, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a
întreruperii concediului de odilină.
De regulă, im ediat după încetarea cauzelor pentru care au fost chem ate la serviciu în timpul
efectuării concediului de odihnă, cadrele m ilitare şi soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt trim işi să-şi
continue concediul sau sunt reprogram aţi, în raport cu nevoile celor în cauză şi ale unităţii m ilitare.
NECLASIFICAT
93 d in 98
NECLASIFICAT
A N EX A Nr. 10
(art. 126)
- MODEL -
ROMANIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Unitatea Militară nr.............
R E G IS T R U L
C U S O L IC IT Ă R IL E DE ÎN V O IR E ÎN T IM P U L P R O G R A M U L U I
G rad u l, nu m ele şi prenum ele,

D ata şi
- D ata şi
intervalu l orar A V IZ U L A PRO BAREA
Nr. in terv a lu l orar
în ca re se şefului com a n d an tu lu i O bservaţii
crt. so lic ita t -
execută n em ijlocit /şefu lu i U .M .
- M o tiv u l -
recup erarea
NECLASIFICAT
9 4 d in 98
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 11a
(art. 128)
- MODEL-
ROMANIA
M INISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Unitatea Militară nr............
R E G IS T R U L
DE P Ă R Ă SIR E A G A R N IZ O A N E I
L u a r e la
P e rio a d a s o lic ită rii c u n o ş tin ţă
N r. G r a d u l, n u m e le şi în lo c u ito r la
a d re s a , telefo n (p e rs o a n a O b s e rv a ţii
c rt. p re n u m e le c o m a n d ă /în lo c u ito r
m ijlo c de t r a n s p o r t d e s e m n a tă d e
c o m a u d a n t)
NECLASIFICAT
9 5 d in 9 8
NECLASIFICAT
A N E X A Nr. 11b
(a rt. 128;
- MODEL-
ROMANIA
M INISTERUL APĂRĂRII NAŢION ALE
Unitatea M ilitară n r.............
R E G IS T R U L D E P Ă R Ă SIR E A G A R N IZ O A N E I D E L A O F IŢ E R U L D E S E R V IC IU PE
U N IT A T E
Perioada
Gradul, numele
solicitării,
şi preuumele Data şi ora Modul de îuştiiuţarc al
Nr. adresa,
pcrsoauci care înştiinţării persoanei desemnate de Observaţii
crt. telefouui
părăseşte O.S.U. comandant
şi mijlocul
garnizoana
dc transport
NECLASIFICAT
9 6 d in 9 8
[ H X X X X)K x x x * M >0< W X w X X - H >(■■>< K X KX K )( )( >
!Z ^
5S =
DE INSTRUCŢIE
UNEI TABERE
PENTRU ORGANIZAREA
DE PRINCIPIU
SCHEMĂ
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 8 d iii 9 8

RG-1 M 38 Din 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RG-1 M 38 Din 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

R O M Â N I A NECLA SIFICA T

M IN IST E R U L A PĂ RĂ RII N A Ţ IO N A L E Exemplar nr. /

Şeful colectivului de elaborare: General de brigadă Marius HARABAGIU

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Se abrogă Ordinul ministrului apărării nr. M .92/2008 pentru aprobarea R .G .-l,

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la

Bucureşti, 15 martie 2016.

PENTRU APROBAREA R .G .-l, REG ULAM EN TUL

modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

integrantă din prezentul ordin.

M itiis tru l./ip m ^ rij n a ţio n a le ,

Mill nea Ioain Motoc

CAPITOLUL ID ispoziţii gen era le.................................................................................................................7

Anexa nr. 10 Registrul cu solicitările de învoire în timpul progr amului................................................. 94

activităţilor în unităţile militare.

„director/director general”, după caz.

" P e n tru e le v ii c o le g iilo r n a ţio n a le m ilita r e s e a p lic ă ş i n o r m e l e d e o rg a n iz a r e şi f u n c ţio n a r e p ro p rii.

1. Relaţiile dintre com andanţi şi subordonaţi

să-i asigure acestuia toate condiţiile pentru a executa ordinul.

datele necesare pentru a fi executat întocmai şi la timp.

(4) Comandantul trebuie să-i informeze pe subordonaţi asupra gradului de dificultate/

răspunderea pentru legalitatea şi urmările ordinelor date.

subordonează nemijlocit numai pe linie de specialitate, conform domeniului de responsabilitate.

3. Acordarea salutului militar

care împiedică executarea salutului;

prin înclinarea capului.

dom nule/ doamnă, .. gradul !\

dim ineaţa/seara, dom nule/doam nă... gradul!.

f) când au probleme de raportat;

Alt. 20. - La sosirea în unitate a cadrelor militare şi soldaţilor/gradaţilor profesionişti

5. Prezentarea militarilor cu ocazia controalelor sau a altor activităţi

R elaţiile dintre m ilitari şi perso n a lu l civil

nemijlociţi în următoarele situaţii:

f) când au probleme de raportat;

de serviciu, militarul răspunde: Servesc Patria!.

grad va fi încadrat de aceştia. • •

1. C om andantul unităţii militare

(2) La consiliile militare/şedinţele de lucru/coordonare pot participa, în afara cadrelor de

a) coordonează activităţile de întocmire şi executare a planurilor de instrucţie, de alertare, de

b) stabileşte şi urmăreşte respectarea orarului zilnic şi folosirea integrală a timpului prevăzut

c) conduce activitatea de gestiune a resurselor umane şi de perfecţionare a pregătirii

competenţelor şi performanţelor profesionale ale acestora;

d) îndrumă nemijlocit activităţile structurilor militare subordonate privind planificarea,

executarea şi evaluarea instrucţiei şi exerciţiilor;

normative în vigoare, a rapoartelor, sintezelor, dărilor de seamă, situaţiilor şi a altor documente

f) dispune măsuri pentru rezolvarea rapoartelor/cererilor şi propunerilor subordonaţilor sau

le trimite, cu propunerea de soluţionare, la eşaloanele superioare;

strategiei de comunicare a eşaloanelor superioare;

ab) răspunde de modul de îndeplinire de către personalul din subordine a responsabilităţilor

ac) răspunde de modul de organizare şi executare a controlului intern;

conservare şi întreţinere a armamentului, muniţiei şi tehnicii militare de la stoc şi de la serviciu;

af) conduce şi răspunde de întreaga activitate de protecţie criptografică, potrivit actelor

normative specifice domeniului;

combaterii corupţiei şi a fraudelor.

ordinelor/dispoziţiilor date în exercitarea şi executarea atribuţiilor ce îi revin.

2. Locţiitorul com andantului unităţii m ilitare

sau nu este prezent în unitate.

acestora, atunci când este cazul.

3. Şeful de stat major

h) modulul comunicaţii şi informatică.

k) coordonează activitatea pentru elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor în domeniul

I) cunoaşte în permanenţă situaţia efectivelor, existentul şi starea tehnicii militare, a muniţiei