Perioada clasică

3200-2000 î. Ch. civilizaţia cycladică

3000-1200 î. Ch. civilizaţia cretană (minoică)
3000-1550 î. Ch. civilizaţia heladică
(miceniană)
1200-1000 î. Ch. “veacurile întunecate”
1000-800/700 î. Ch. perioada geometrică
800/700-500 î. Ch. perioada arhaică greacă
500-336 î. Ch. perioada clasică greacă
După 336 î. Ch. perioada elenistică
 Grecia
Perioada clasică, sec.V î. Ch.
• 500-494 î. Ch. cetăţile ioniene de pe ţărmul Asiei Mici se răscoală împotriva dominaţiei Ahemenide. Sunr
ajutate de Atena şi Eubeea. Aceste confruntări între cetăţile ioniene şi perşi vor rămâne în istorie sub numele
de “războaiele medice”.
• 492 î. Ch. prima expediţie persană împotriva Greciei. Armata trimisă de Darius I este respinsă de tiburile
trace şi distrusă de o furtună lângă muntele Athos.
• 490 î. Ch. a doua expediţie persană împotriva Greciei. După ce cucereşte insula Naxos şi distruge oraşul
Eretria în Eubeea, armata persană debarcă la Marathon. Miltiade înfrânge armata persană. După moartea lui
Darius I, 486 î. Ch. urmaşul său, Xerxe I întârzie reluarea ofensivei împotriva Greciei.
• 481 î. Ch. congres panelenic la Corint, proclamă pacea în Elada pentru înfruntarea lui Xerxe I. Nu se
reușește în totalitate
• 480 î. Ch. Xerxe I trece Hellespontul, traversează Tracia şi Tesalia şi este oprit de Leonida la strâmtoarea
Thermopyle. Regele spartan rezistă trei zile dar este trădat şi cade alături de cei 300 de spartani. Temistocle
evacuează Atena care este incendiată de Xerxe I. În bătălia navală de la Salamina condusă de Temistocle,
navele uşoare greceşti le înfrâng pe cele greoaie, persane. Xerxe se întoarce în Persia iar armata lui iernează
în Tesalia. În 479 î. Ch. armata greacă este înfrântă la Plateea de spartanul Pausanias. În acelaşi timp flota
persană este şi ea nimicită la Mycale iar oraşele ioniene eliberate de sub dominaţia persană.
• 478-477 î. Ch. Liga de la Delos. Sparta se retrage din lupta împotriva Persiei. Atena ia conducerea Ioniei şi a
insulelor egeene organizându-le într-o ligă în jurul sanctuarului lui Apollo din insula Delos. Peste 200 de
cetăţi contribuie cu fonduri iar Atena devine principala putere elină. Liga de la Delos încurajează democraţia.
Liga Peloponesiacă, organizată în jurul Spartei, susţine regimurile oligarhice. Cele două vor intra în conflict.
• Din 461 î. Ch. Pericle preia conducerea demosului la Atena. “Zidurile lungi” între Atena şi porturile Pireu şi
Faleron o transformă în cea mai fortificată cetate a Eladei. Până în 449-448 î. Ch. continuă războaiele
medice. Se vor încheia cu “Pacea lui Calais” prin care Persia recunoaşte autonomia oraşelor greceşti din Asia
Mică şi rolul Atenei în Marea Egee. Între 443-429 î. Ch. Pericle este ales an de an strateg.
• “Secolul lui Pericle”.
• Pireul devine cel mai mare port al Egeei.
• Acropole este reconstruită în marmură sub supravegherea lui Fidias: 448-447 î. Ch. începe construcţia
Partenonului; 437-436 î. Ch. Propyleele; 442 î. Ch. se termină construcţia Odeonului şi a Teseionului;
• Atena atrage personalităţi spirituale ale Eladei: Sofocle, Herodot, Fidias, Anaxagoras, Protagoras,
• Oponenţii lui Pericle, în frunte cu Tucidide, liderul aristocraţilor, revenit din exil în 433 î. Ch., fac parte din
cercurile conservatoare religioase nemulţumite de iluminismul sofist al lui Pericle. ÎN urma unor procese
publice, Fidias şi Anaxagoras sunt exilaţi.
• 431-404 î. Ch. războiul Peloponesiac. Liga de la Delos (Delio-Atică) şi Liga Peloponesiacă (Megara,
Corint, Egina şi altele grupate în jurul Spartei) intră în conflict în special pentru controlarea căilor
comerciale maritime. Pericle mizează pe superioritatea maritimă a Atenei, spartanii pe armata terestră care
pustiește Attica. Conflicte permanente se succed pe toată perioada războiului. În 429 î. Ch. Pericle moare
de ciumă, care a decimat o treime din populaţia Atenei. În 424 î. Ch., exilat, Tucidide redactează Istoria
războiului peloponesiac. Atenienii ocupă insula Citera.
• 421 î. Ch. Pacea lui Nicias, o încercare de încheiere a conflictelor. În 420 î. Ch. la Atena este ales strateg
Alcibiade, nepotul lui Pericle şi elevul lui Socrate. Este adversar al lui Nicias. Atena atacă Siracuza.
Alcibiade, de teama unor acuzaţii, se refugiază la Sparta. În 413 î. Ch. înfrângerea Atenei care asediază
Siracuza este dezastruoasă. În 413 î. Ch. regele spartan Agis, la sfatul lui Alcibiade, ocupă Deceleia, nod
strategic pentru Atena. De acum înainte războiul peloponesiac se va numi “războiul deceleic”. Sparta, la
sugestia lui Alcibiade, negociază cu Persia care-i oferă sprijin în schimbul recunoaşterii autorităţii asupra
cetăţilor din Asia Mică.
• 411 î. Ch. lovitură de stat oligarhică la Atena. Sfatul celor 400 deţine supremaţia. Adunării poporului,
redusă la 5000 de membri, i se suprimă plata din tezaurul public. Flota ateniană nu recunoaşte noua
conducere, îl alege pe Trasibul ca strateg şi îl recheamă pe Alcibiade care va lupta de acum pentru Atena.
Va fi totuşi demis şi asasinat. Flota spartană înfrânge în 405 î. Ch. flota ateniană şi începe asediul Atenei.
404 î. Ch. atena capitulează. Liga maritimă este desfiinţată. Războiul peloponesiac se încheie cu
hegemonia Spartei care instituie regimuri oligarhice în cetăţile cucerite. Cetăţeni ai Atenei de refugiază la
Argos şi Teba.
• Secolul al IV-lea î. Ch.
• În 403 î. Ch. oligarhii atenieni sunt alungaţi iar democraţia restabilită
• Oraşul stat, polis-ul ca formă de organizare, intră în criză. Spiritul civic decade, din masele sărace se
recrutează mercenari care înlocuiesc trupele de hopliţi alcătuite din cetăţeni. Oamenii de cultură realizează
necesitatea panelenismului, unirii tuturor grecilor: Gorgias în 392 la Olimpia, apoi de Lisias şi Isocrate. În
Anabasis, Xenofon descrie retragerea contingentului de mercenari greci care l-au ajutat pe Cirus cel Tânăr
în luptele din Mesopotamia.
• 399 î. Ch. condamnarea la moarte a lui Socrate sub acuzaţia de corupere a tineretului
• 387 î. Ch. la întoarcere din prima călătorie în Sicilia, Platon înfiinţează propria şcoală filosofică la Atena,
în grădina lui Academos. Va dăinui până în 529 d. Ch.
• 386 î. Ch. “Pacea regelui” încheie războaiele din Grecia. Oraşele greceşti din Asia Mică şi insula Cipru
reintră în Imperiul Persan
• 376-377 î. Ch. Atena reiînfiinţează o a doua ligă maritimă care va reface puterea navală a Atenei
• 359-336 î. Ch. domnia lui Filip II în Macedonia transformă un regat semibarbar de la periferia Greciei în
cea mai mare forţă militară.
• 356 î. Ch. se naşte la Pella Alexandru cel Mare, fiul lui Filip II şi al Olimpiei, fiica regelui Epirului. În 343
î. Ch. Aristotel din Stageira va deveni dascălul lui Alexandru.
• 351 î. Ch. oratorul grec Demostene începe să îşi orientează discursurile împotriva expansiunii macedonene.
• 346 î. Ch. oratorul Isocrate susţine în discursul Filip necesitatea cristalizării unei conştiinţe panelenice şi
unirea în vederea înfruntării pericolului ahemenid. În viziunea sa regele Macedoniei este cel care poate
prelua conducerea grecilor.
• 338 î. Ch se instituie hegemonia macedoneană în Grecia. Forţele ateniene şi tebane sunt înfrânte.
• 335 î. Ch. Aristotel fondează la Atena Lykeion sau Peripatos, şcoală filosofică.
• acropole
acropole
erehteion
Parthenon 448-438 ach
parthenon
parthenon
Templul Athenei Nike 425 ach
Teatrul din Afrodisia, Turcia 1s ach
 Artă clasică

• Copie romană a
Doryforului în bronz a
lui Polyclet 450-440 ach
• Afrodita sec 3
marmură
• Apollo sec I bronz
• Cavalerul rampin
• Colier rodos 630 âch
• Gladiator borghese • Hercule odihnindu+se
4s
• Hermes lysip 320

• Hydra 5s
 Sfîrşitul perioadei clasice

• Apollo saurocton 350

ach
• Hermes si Dionisos copil
4s
Muzeul tumulului lui Filip al II-lea, inaugurat
în 1993, a fost construit peste morminte
lăsându-le in situ și arătând tumulul așa
cum era înainte de săpături. În interiorul
muzeului se află patru morminte și un mic
templu, eroonul construit ca templu pentru
clusterul de înmormântare al lui Filip al II-
lea. Cele mai importante două morminte (II
și III) nu au fost prădate și au conținut
principalele comori ale muzeului.
Mormântul II al lui Filip al II-lea, tatăl lui
Alexandru a fost descoperit în 1977 și a
fost separat în două camere. În camera
principală se afla un piept de marmură, iar
în el se găsea larna din aur de 24 de
carate și cântărea 11 kilograme (24 lb)
în cameră au fost găsite și panoplia aurie și fildeșă a morților, patul de înmormântare
bogat sculptat pe care a fost așezat și ulterior ars și ustensile de argint rafinate pentru
sărbătoarea înmormântării. Alte obiecte magnifice includ câteva costume de armură,
arme și ustensile funerare din bronz, împodobite cu aur.

Larna de aur și coroana de mormânt auriu a lui Filip.

În anticameră se afla un alt piept cu o altă larvă de aur care conținea oasele unei
femei înfășurate într-o pânză auriu-violet cu o diademă aurie decorată cu flori și
smalț, indicând o regină (probabil soția tracă a lui Filip, Meda) [22] care prin tradiție s-
a sacrificat la înmormântare. De asemenea, a fost inclus un alt pat de înmormântare
parțial distrus de foc și pe el o coroană de aur reprezentând frunze și flori de mirt.
Deasupra intrării în mormânt, în ordinea dorică, se află o pictură pe perete magnifică
de 5,60 metri (18,4 ft) reprezentând o scenă de vânătoare, se credea a fi opera
celebrului Philoxenos din Eretria și s-a gândit să-i arate pe Filip și Alexandru.
Rămâne din pira funerară a lui Filip al II-lea
Alături de el în Mormântul I, un membru
distinctiv al familiei sale (probabil
Nikissipoli, o altă dintre reginele sale), a
fost înmormântat cu câțiva ani înainte într-
un mormânt al cistului, găsit din păcate
jefuit. Singura pictură de perete din
mormânt ilustrează răpirea lui Persefone
de către Hades, Demeter tăcut și cele trei
Soare neprejudecate cu Hermes, Ghidul
sufletelor, care conduc drumul și o nimfă
speriată care a asistat la groaznicul
eveniment. Acesta este un exemplu unic
de pictură străveche, despre care se crede
că este opera celebrului pictor
Nikomachos, precum și una dintre puținele
reprezentări care au supraviețuit ale
vechilor viziuni mistice ale vieții de apoi.
Great Tumulus of Aigai, capitala Macedoniei in timpul lui Filip al Iil -lea
n 1978 A fost descoperit Mormântul III, lângă mormântul lui Filip, despre care se
crede că aparține lui Alexandru al IV-lea de Macedon, fiul lui Alexandru cel Mare,
ucis la 25 de ani de la asasinarea lui Filip. Este puțin mai mică decât mormântul II și,
de asemenea, nu a fost prădată. De asemenea, a fost amenajată în două părți, dar
numai camera principală conținea un corp cremat. Pe un piedestal de piatră a fost
găsită o hidria fină de argint, care conținea oasele cremate, iar pe ea o coroană de
stejar auriu. De asemenea, existau ustensile și armament rafinate care indicau
statutul regal. O friză îngustă cu o cursă de căruțe de un mare pictor decora pereții
mormântului. Rămășițele unei canapele mortuare din lemn împodobite cu aur și
fildeș sunt notabile pentru o reprezentare rafinată a lui Dionysos cu un flautist și un
satir.

Mormântul IV, descoperit în 1980, avea o intrare impresionantă cu patru coloane

dorice, deși este puternic deteriorat și poate conține comori valoroase. A fost
construită în secolul al IV-lea î.Hr. și poate aparține lui Antigonus II Gonatas.

Marele tumul a fost construit la începutul secolului al III-lea î.Hr. (de către Antigonos
Gonatas) poate peste tumuli individuale mai mici pentru a proteja mormintele regale
de la alte prăpastii, după ce uluirea Galati a jefuit și a distrus cimitirul. Materialul din
deal conținea multe stele funerare anterioare.
mormântul lui Philip II al Macedoniei
Vergina, Macedonia, Grecia Facade of Philip II of Macedon tomb in Vergina,
Greece. The door is made of marble and the order is doric.
mormântul lui Philip II al Macedoniei
Vergina, Macedonia, Grecia
mormântul lui Philip II al Macedoniei
Vergina, Macedonia, Grecia
Model of Philip II tomb
The golden larnax and the golden grave
crown of Philip.
Remains from the King's tomb
Scene from the throne of Queen Eurydice
"Hades abducting Persephone" fresco
Răpirea Persefonei, cca
366 î.H., partea centrală
a unei picturi murale
dintr-un
mormânt regal de la
Vergina, Grecia de Nord,
(reprodus Gombrich),
descoperit în 1970 de
Manolus Andronikos.
Presupus a fi mormântul
lui tatălui lui Alexandru
cel Mare, regele Filip al II-
lea al Macedoniei, omorât
în 336 î Ch.
Tomb III, probably belonged to Alexander
IV of Macedon, fiul lui Alexandru cel Mare
 • Eonochoe 640

• Lutrofor 7s
Malia 1900
• Crater corintic 600