Războaiele medice

490-478 a.Chr.
I.
 Greci vs perşi
 Razboaiele medice
 Lidieni şi greci
 În sec. VII a.Chr., regele lidian Alyattes II
impune Miletului un tratat de alianţă în urma
căruia Miletul îşi păstra autonomia internă, dar
trebuia să susţină Lidia în acţiunile externe, mai
ales în război.
 În 585 a.Chr. – la 28 mai - în timpul unei bătălii
dintre lidieni şi mezi, o eclipsă solară totală
paralizează armata mezilor, dar nu pe cea
lidiană, căreia Thales din Milet îi anunţase
evenimentul. Lidia îşi păstrează independenţa
faţă de perşi pentru încă patru decenii.
 Greci, lidieni, perşi
 Fiul lui Alyattes, Croisos (Cresus) (560-
546) cucereşte celelalte cetăţi greceşti de
pe ţărmul Mediteranei (nu însă şi insulele)
 Croisos este un philhelen – un personaj
care, deşi nu e gec, are o mare
consideraţie pentru cultura greacă.

 Croisos şi cetăţile greceşti
 Herodot
Croisos şi sanctuarele greceşti
Delfi
 Delfi
 Pythia
 Croisos şi oracolul
 Herodot relatează că regele Croisos a vrut să pună la
încercare oracolele din Grecia şi a trimis soli la 7 ditre
acestea.
 Le-a cerut trimişilor săi să numere 100 de zile de la
plecare şi apoi să întrebe oracolul ce face în clipa aceea
rfegele lidienilor
 Cinci oracole nu au ştiut răspunsul
 Oracolul lui Trophonios de la Lebadeea a dat un răspuns
pe jumătate exact.
 Croisos şi oracolul
 Pythia a răspuns următoarele:

 Număr firele de nisip pe malul fluviului Okeanos. Măsor adâncul

Oceanului,
Îl aud pe omul mut,
 Îl aud şi pe omul care tace.
 Miros de fiertură adulmec,
 Laolaltă, carne de broască ţestoasă şi de miel
 Aramă în lături, aramă dedesubt
 Aramă şi pe de-asupra

 Într-adevăr, Croisos fierbea într-un ceaun de aramă carne de miel şi

broască ţestoasă.
 Croisos şi oracolul
 Când Cyrus cel Mare s-a răsculat contra mezilor,
în 554/553, şi a întemeiat Imperiul Persan,
Croisos a întrebat oracolul din Delfi dacă să
poarte război cu regele persan.
 Oracolul a răspuns că, dacă regele Croisos va
trece fluviul Halys , o mare împărăţie va fi
distrusă.
 Croisos a atacat, crezând că oracolul îi prevestea
victoria, dar a fost înfrânt.
 Croisos şi oracolul
 Croisos
pe rug
 Croisos pe rug
 Detaliu
 Expansiunea persană
 Perşii cuceresc Egiptul în 525, în alianţă cu
Ciprul şi cu tiranul Polycrates din Samos şi
cu ajutorul mercenarilor greci din Egipt,
comandaţi de Phanes din Halicarnassos.
 În cetăţile greceşti cucerite, perşii
instalează tirani
 şi pretind un tribut anual
 Lumea greacă la 500 a.Chr.
 harta
 Lumea greacă şi Imperiul persan
 Luptele dinastice care duc la înlocuirea lui
Cambyses cu Dareios I Ahemenidul au
drept consecinţă reluarea războiului de
expansiune, de astă dată spre nordul Mării
Negre.
 Expediţia scitică din 514-512 se încheie cu
un eşec şi pune în evidenţă
vulnerabilitatea Imperiului persan.
 Revolta Ionienilor
 După eşecul expediţiei lui Dareios în nordul Mării
Negre, ionienii cred că se pot elibera.
 Aristagoras, guvernator numit de perşi, sub
numele de “tiran”, la Milet, proclamă - în toamna
anului 500 – isonomia - egalitatea politică a
cetăţenilor Miletului.
 Exemplul său este urmat în celelalte cetăţi
ioniene;
 se formează o alianţă contra perşilor.
 Anaximandros, Harta lumii
 Aristagoras
în Grecia, 499.
Sardes
 Revolta Ionienilor
 Incercarea de a obţine ajutor din partea Spartei
eşuează;
 Atena trimite o flotă de 20 de corăbii, iar Eretria
trimite şi ea 5 triere.
 In 498, ionienii ajung să cucerească şi să
incendieze Sardes, vechea capitală a Lidiei.
 Perşii vor invinge însă una câte una cetăţile
răsculate,
 În 495/4, Miletul este ras de pe faţa pământului,
iar locuitorii sunt deportaţi în Babilonia.
 Primul război medic
 In 490, o flotă comandată de Datis şi
Artaphernes porneşte într-o expediţie de
pedepsire;
 cucereşte cetăţile insulare, cu excepţia
Delos-ului, respectat ca sanctuar.
 În Euboia, asediază şi distruge Eretria,
transformându-i în sclavi pe toţi
supravieţuitorii.
Delos
 Marathon
 Perşii debarcă apoi în Atica, în golful de la
Marathon, la 42 de kilometri spre est de cetate.
– însoţiţi de Hippias, fostul tiran, acum bătrân: Herodot
povesteşte că, la debarcare, a strănutat şi şi-a pierdut
ultimul dinte,
– perşii încercau să răscoale ţinutul de nord-est al
teritoriului, acolo unde Peisistratizii avuseseră cei mai
mulţi susţinători.
– o tradiţie persistentă susţinea că se înţeleseseră şi cu
nobilii din cetate, în frunte cu Alcmeonizii, care
urmau, după o primă victorie, să le predea Atena.
 Armata persană
 Arcaşi
Friză Susa
 Miltiades
 Planul lui Miltiades, fostul tiran al Chersonesului
Tracic, acum unul dintre comandanţii armatei
ateniene, câştigă adeziunea populară.
 Armata de hopliţi atenieni, în număr de 9.000,
cărora li se adaugă 1.000 de plateieni şi de sclavi
eliberaţi în grabă, părăseşte Atena, pentru a nu
fi surprinsă de vreo trădare
 îşi aşează tabăra pe colinele din marginea
câmpiei de la Marathon.
 Ciocnirea e amânată în aşteptarea unui ajutor
spartan.
 Miltiades
 Miltiades
 Marathon
Coasta la
Marathon
 Victoria ateniană
– când află că acest ajutor nu va veni, Miltiades decide
să dea bătălia;
– Parcurge în fugă (nu în marş, cum se obişnuia)
distanţa dintre tabără şi câmpia unde îi aşteptau
perşii, pentru a evita pierderile din cauza arcaşilor
renumiţi ai duşmanilor.
– Bătălia e scurtă şi decisivă, atenienii reuşesc să
încercuiască liniile persane;
– Perşii se retrag pe corăbii, încearcă să debarce la
Phaleron,
– dar pe mal îi aştepta armata ateniană întoarsă în
marş forţat în cetate,
– aşa încît renunţă şi se întorc în Asia.
 Victoria de la Marathon
 Dubla
încercuire
Marathon
Victoria de la Marathon
 Marathon
 Miltiades
Coif dedicat
la Olympia
 Marathon imaginar
 Pentru Dareios, aceasta a fost o înfrângere
minoră sub aspect militar, dar supărătoare din
punctul de vedere al ideologiei imperiale, care
cerea ca Marele Rege să fie mereu biruitor.
 Pentru atenieni, victoria de la Marathon a
devenit simbolul biruinţei civice şi dovada că,
singură, Atena - până atunci o cetate ca multe
altele - avea un destin de excepţie.