Alexandru cel Mare - WikipediaBun venit la Wikipedia!

Dac dorii s contribuii

v invitm s v nregistrai/autentificai.
Alexandru cel Mare
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare
Alexandru cel Mare
355 .Hr.10 iunie, 323 .Hr.
Alexandru cel Mare luptnd cu Regele Persan Darius III
(Mozaic al lui Alexandru din Pompei, dup o pictur greac original din
sec. al III-lea .Hr., acum pierdut)
Locul naterii:Pella, Macedonia
Locul decesului:Babilon
Alexandros III Philippou Makedonon (iulie 356 .Hr. 10 iunie 323 .Hr.),
cunoscut sub numele de Alexandru cel Mare sau Alexandru al III-lea al Macedoniei
( n greac ), rege al Macedoniei (336 .Hr.-323 .Hr.) a fost
unul dintre primii mari strategi i conductori militari din istorie. Cuceririle
sale spectaculoase i-au fcut pe greci stpni ai Orientului Apropiat. La
moartea sa, la vrsta de trezeci i trei de ani, era stpnul celui mai mare
imperiu cucerit vreodat i contribuise la rspndirea culturii elene n
ntreaga lume.
Cuprins [ascunde]
1 Ascensiunea Macedoniei
2 Cuceririle lui Alexandru Macedon
2.1 Epopeea alexandrin
2.2 Asia Mic
2.3 Btlia de la Issos
2.4 Cucerirea Siriei i a Egiptului
2.5 Cderea Imperiului Persan
3 Ultimii ani
4 Legturi externe
[modific] Ascensiunea Macedoniei
n anul 340 .Hr., regele i cere fiului su, pe atunci n vrst de aispezece
ani, s-l nsoeasc la asediul din Perinth, pentru a-l nva arta i
problemele rzboiului, ca i meseria de soldat. Apoi l trimite n Macedonia;
deinnd funcia de regent, Alexandru are sarcina de a menine loialitatea
poporului n aceste momente de cumpn pentru rege. nconjurat de consilieri
experimentai precum Antipater, nva modul de funcionare a statului i se
pregtete pentru a conduce o naiune.
Tnrul regent primete mai nti la Pella o solie a perilor care dorea s
rezolve n mod pacifist problema coloniilor greceti din Perinth i Byzantion.
Cnd moesii, triburi de traci ce triau n valea superioar a rului Strimon
(astzi Struma, pe teritoriul actual al Bulgariei), se revolt, Alexandru decide
s porneasc ntr-o expediie de pedepsire a rzvrtiilor. Aceasta va lua
sfrit n anul 339, prin cucerirea i distrugerea principalului ora al
moesilor, prin vinderea ca sclavi a conductorilor barbari i prin instalarea

unei garnizoane ntr-un post colonial numit Alexandria, sau Alexandropolis

(undeva ntre oraele Strake Dimitrov i Sofia din Bulgaria de astzi). Aceast
expediie l-a transformat pe tnrul regent ntr-un rzboinic experimentat i un
idol pentru oamenii si.
Puin mai trziu, Alexandru l ntlnete pe tatl su n nord, pentru a-l
escorta la revenirea din Sciia. Pe drumul de ntoarcere, traversnd inuturile
moesilor, coloana macedonean cade ntr-o ambuscad pus la cale de clanurile
nesupuse, iar calul lui Filip piere rpus de o lance care l va rni i pe rege.
Alexandru sare n ajutorul tatlui su i l salveaz. ntoarcerea la Pella este
triumfal. Alexandru reprezint acum noua speran a poporului.
[modific] Cuceririle lui Alexandru Macedon
[modific] Epopeea alexandrin
Tnarul rege a nceput de foarte devreme s construiasc, n mod contient,
aceast imagine de nou Ahile: frumuseea, ndrzneala, inteligena eroului se
regaseau n el peste secolele care l despreau de rzboiul Troiei. Pentru a-i
ntemeia puterea, Alexandru i-a construit o ascenden divin i s-a dat drept
urma al lui Hercule, dup mam. Cnd trecu podul Heles, n 334, primul su act
politic a fost o ceremonie, la Troia, la mormintele lui Ahile i Patrocle.
[modific] Asia Mic
Dup ce a lsat supravegherea Greciei n seama lui Antipatros, Alexandru s-a
ndreptat mpreun cu contigentele cele mai sigure ale armatei sale spre Asia
(335). n fruntea unei armate formate din 30.000 de pedetri i 5.000 de
clrei, Alexandru pleac din Amfipolis, Tracia, i debarc la Troia.
Armata persan, mult superioar numeric, ncearc s opreasc trupele macedonene
pe malul rului Granicos n mai 334. Dei au fost obligai s traverseze rul i
s escaladeze un mal abrupt, macedonenii i-au pus pe fug pe peri dup o lupt
crncen a celor dou cavalerii, n cursul creia Alexandru a fost n pericol de
moarte de mai multe ori.
Acum ei intenioneaz s cucereasc toat regiunea de coast, astfel nct s-i
mpiedice pe peri s o foloseasc drept baz pentru a invada Grecia. Astfel,
elibereaz cteva orae de tiranii sau de oligarhii satrapi care le guvernau,
restabiliznd democraia. Unele orae, cum ar fi Halicarnas, Lampsaca sau
Aspendos, i rezist i vor fi pedepsite cu asprime.
n timpul iernii 334-333 .Hr., Alexandru cucerete cetile Lycia, Pamfilia i
Pisidia, n sudul Asiei Mici, ncredinnd guvernarea acestora prietenului su,
Nearh. Abia apoi se ndreapt spre interiorul regiunii i ocup Gordion, unde
legenda spune c a desfcut cu o lovitur de sabie nodul care fixa jugul de
carul regelui Gordios (conform legendei, cel care reuea acest lucru avea s
stpneasc imperiul). De aici se ndreapt spre est, spre munii Taurus, pe
care i traversez cu uurin.
[modific] Btlia de la Issos
Mozaic al lui Alexandru, ilustrnd Btlia de la Issos, PompeiAjuns n Tars,
Alexandru l cucerete, dup care cade grav bolnav; unii spun c din cauza
oboselii, alii c pricina ar fi fost baia n apa rece ca gheaa a rului
Cidnus. Situaia este cu att mai grav cu ct regele Spartei ncerc o revolt,
aliindu-se cu perii. Cu toate acestea, Alexandru se mobilizeaz i, ajutat de
locul propice al btliei, dar i de abilitatea sa de a-i ordona i conduce

trupele n lupt, reuete s pun pe fug imensa armat de 600.000 de oameni pe

care perii o strnseser pe cmpia de la Issos. Darius fuge, lsndu-i n
minile nvingtorului mama, soia, fiicele i o prad de rzboi imens i se
retrage dincolo de Eufrat.
Se spune c Alexandru nu a profitat niciodat de poziia sa de nvingtor i a
tratat prizonierele cu toat consideraia cuvenit rangului lor. Btlia de la
Issos a avut mai multe puncte decisive Alexandru, cu o armat experimentat i
compact, a ntlnit o armat dezorganizat format din soldai din mai multe
ri. Btlia decisiv s-a dat la Issos. Aici, oastea lui Alexandru a ntlnit
armata persan ntr-un cmp deschis. Darius a atacat primul arucnd, n prima
faza a luptei, cavaleria. Alexandru a ateptat pe loc prima iniiativ a lui
Darius, ateptnd cavaleria. Oastea lui Alexandru s-a desprins n dou lsnd
cavaleria s intre pintre ei i, priznd-o ca ntrun clete, a distrus-o (vreo
80.000 de soldai). Apoi Alexandru a lansat un atac puternic n flancul armatei
persane. Perii pierznd grosul armatei lor(cavaleria)au inceput sa dezerteze,
lasndu-l pe Darius singur.
[modific] Cucerirea Siriei i a Egiptului
De acum, drumurile Siriei i ale Egiptului sunt n faa lui pentru Alexandru, cu
att mai mult cu ct multe orae i se predau. Singur oraul Tyr a rezistat timp
de ase luni, ceea ce va atrage asupra lui mnia lui Alexandru. Cetatea a fost
n cele din urm nvins i cei 30.000 de prizonieri luai de armata lui
Alexandru au fost vndui ca sclavi.
Apoi regele atac i cucerete Gaza, fiind rnit de dou ori.
Ocupnd Memfisul, Alexandru este ntmpinat ca un eliberator de ctre egipteni,
fiindc perii nu erau iubii n aceast parte a lumii. Dorind s rspndeasc
elenismul pe valea Nilului, tnrul rege ntemeiaz n vestul deltei oraul
Alexandria, primul cu acest nume, ce avea s devin noua capital a Egiptului,
destinat unui viitor nfloritor. El reface sanctuarele i ncredineaz
administraia Egiptului mai multor conductori civili i militari macedoneni.
Dup un lung i istovitor drum prin deert, consult oracolul zeului Amon, iar
preoii acestuia i acord titlul de fiu al lui Ra, purtat altdat de faraoni;
astfel regele devine, n ochii egiptenilor, un zeu.
Alexandru stpnete acum bazinul mediteranian i o bun parte a Asiei, fiind
onorat ca un faraon de ctre egipteni. mbtat de succes, rencepe lupta
mpotriva lui Darius n anul 331 .e.n.
[modific] Cderea Imperiului Persan
Imperiul lui Alexandru cel Mare la maxima sa ntindere.mpins de ambiia de a
ptrunde n inima Imperiului Persan i de a se proclama rege n locul lui
Darius, Alexandru traverseaz Eufratul i Tigrul fr a ntmpina rezisten.
Darius i adusese trupele - un milion de oameni, se spune - aproape de oraul
Gaugamela. Aceasta avea s fie ultima lui btlie. Cu tactica sa obinuit (n
dreapta cavaleria, iar regele n frunte, n centrul puternicei falange
macedonene), Alexandru rupe frontul armatei persane, iar Darius este nevoit s
abandoneze n lupt, carul i armele (era data de 2 octombrie 331 .e.n.).
Acum perii nu mai au o armat organizat, iar Darius nu mai este dect un
fugar. Toate capitalele sunt cucerite, iar bogiile luate, ins Alexandru i
cru pe localnici i le respect obiceiurile. Proclamndu-se rege al Asiei,
este primit ca atare la Babilon i Susa; va ntmpina o rezisten sporit n
jurul Persepolisului, unde va incendia palatele ca represalii pentru crimele

comise de Xerxes i va aduce un omagiu la mormntul lui Cirus cel Mare, la

Pasargades.
Pe urmele lui Darius, Alexandru nainteaz spre est, dar regele persan fuge mai
departe, nconjurat de tot mai puini credincioi. Alexandru l urmrete cu un
grup mic de soldai ntr-un mar forat i extenuant, pn cnd Darius moare
ucis de unul dintre satrapii care l nsoeau.
Din acest moment, Alexandru se consider succesorul i motenitorul lui Darius.
Totui, nu se va opri aici i va supune i Persia oriental (Afganistanul,
Turkestanul i Belucistanul de astzi), dar destul de greu, dup un rzboi de
aproape trei ani (330-328 .e.n.) ntr-un climat cnd torid, cnd glacial, pe un
teren dificil. Rezistena perilor nu nceteaz dect o dat cu supunerea
Sogdianei i a Bactrianei, unde Alexandru se cstorete, dup ritualurile
persane, cu prinesa Roxana, fiica nobilului Oxyartes. Pentru a realiza o uniune
adevrat ntre nvingtori i nvini, Alexandru i-a ndemnat adjuncii s
fac la fel i i-a ncurajat pe soldai s-i gseasc soii persane.
[modific] Ultimii ani
Totui, crizele sale de mnie s-au agravat (a pus s fie ucis fostul su general
Parmenion i l-a njunghiat, n cursul unei orgii, pe unul din cei mai apropiai
prieteni ai si, Clitos), iar megalomania lui decepiona: dincolo de Indus,
armata s-a revoltat i l-a forat s fac cale ntoars.
Alexandru si Porus de Charles Le Brun, 1673.Nu mai exista nici un consens n
jurul persoanei sale. Consuma foarte mult alcool, iar numeroasele campanii
ndelungate i-au periclitat sntatea. Pe de alt parte, a amnat foarte mult
momentul conceperii unui urma, astfel nct, epuizat de acest stil de via, a
fost rpus de febr i a murit la numai 32 de ani, fr s numeasc un
motenitor.El a murit in timpul unei petreceri (probabil de friguri,ori fusese
otravit);el planificase o campanie de cucerire in Arabia.La moartea lui,
imperiul a intrat, timp de dou secole, n rzboi civil. ns amprenta cultural
i administrativ lsat asupra rilor riverane ale Mediteranei orientale urma
s dea natere unei strlucite civilizaii elenistice care a supravieuit chiar
i cuceririi romane.
Moartea lui Alexandru cel MareCelui mai demn - n aceti termeni sibilinici i-a
desemnat Alexandru succesorul pe patul de moarte. Fiecare din generalii si
putea crede c acest calificativ se referea la el. Imediat, imperiul s-a
mprit n regiuni rivale conduse de "diadoci" sau "succesori" care, dup ce
s-au sfiat timp de patruzeci de ani (323-281), i-au mprit, n cele din
urm, imperiul su n trei pri: Macedonia revenea antigonizilor, Egiptul,
lagizilor, iar Asia Mica, seleucizilor.
[modific] Legturi externe

grecesti de pe coasta Asiei Mici de sub stapanirea persana si de a razbuna suferintele grecilor
din timpul razboaielor medice (490449 i.H.). Unii istorici moderni considera, totodata, ca Al.
avea in vedere reinvierea faptelor de lupta glorioase ale strabunilor sai legendari, descrise de
Homer in Iliada, si poate ideea realizarii, prin unirea Europei cu Orientul, a unei monarhii
universale.
Al. si armata sa aveau de infruntat un imperiu care continua sa fie o mare putere militara, dar
care era minat din interior, in special de permanentele revolte din diversele provincii (satrapii)

care doreau sa se elibereze de sub stapanirea lui Darius al III-lea Codomannos, membru
indepartat al dinastiei Ahemenizilor, devenit conducatorul imperiului in 338 i.H.
Debutul campaniei lui Al. impotriva Persiei are loc in Asia Mica (Anatolia), acesta dispunand de o
armata alcatuita din cca 30 000 de pedestrasi si 5 000 de calareti. Trupele persane au fost
estimate la cel mult 50 000 de soldati, intre care trupele de mercenari ale grecului Memnon din
Rodos (Rhdos). Prima ciocnire intre cele doua armate se desfasoara pe malurile fluviului
Granicos (334 i.H.), armata persana fiind nimicita. Cucerirea Asiei Mici a fost insotita de
eliberarea de sub stapanirea persana a cetatilor grecesti de aici (Milet, Efes, Halicarnas s.a.) in
care regimurile politice aristocratice, favorabile supunerii fata de Persia, au fost inlaturate.
In Lydia, Al. a taiat cu spada celebrul nod gordian, alcatuit din fasii de scoarta de copac si care
fusese folosit, potrivit traditiei, la jugul carului de razboi al regelui Gordias. Dezlegarea nodului
prevestea, conform oracolelor, intrarea Asiei in stapanirea celui ce reusea aceasta fapta. In anul
urmator (333 i.H.), Al. a trecut la cucerirea regiunilor aflate la sud de Asia Mica, incepand cu
Siria.
Aici, la Issos, Darius Codomannos a fost infrant si silit sa-si lase in mana lui Al. atat tezaurul, cat
si familia. Pana in 332 i.H., cucereste Siria, Fenicia si Palestina, indreptandu-se apoi spre Egipt.
Regatul faraonilor intrase sub stapanirea persana inca din anul 525 i.H. iar acum prezenta lui Al.
era un bun prilej de a se elibera de sub jugul persan, ceea ce a usurat actiunea regelui
macedonean. Ajuns la Memfis (stravechea capitala a tarii), se incoroneaza cu dubla coroana a
faraonilor egipteni, aduce jertfe zeilor Egiptului, apoi in oaza de la Siwah, preotii il proclama fiu
al
marelui
zeu
Amon.
In nordul tarii, la varsarea Nilului in Marea Mediterana, in fata insulei Pharos, intemeiaza
celebrul oras Alexandria
Dintre cele 34 de orase pe care, potrivit traditiei istorice, le-a intemeiat pe cuprinsul imperiului
sau si care-i poarta numele, Alexandria din Egipt a avut cel mai maret destin, devenind nu
numai cel mai mare port al Mediteranei de rasarit, dar si cel mai mare centru cultural si stiintific
al
Antichitatii.
In anul 331 i.H., Al. paraseste Egiptul pentru a cuceri Mesopotamia si a se indrepta astfel spre
centrul Imperiului Persan. Aici, in campia de la Gaugamela, a avut loc a treia mare infruntare
militara a campaniei sale in Orient. Darius Codomannos a fost infrant din nou si obligat sa se
retraga. In urmarirea sa, Al. a ajuns la Babilon, care s-a predat fara lupta tanarului rege, apoi la
Susa (una din capitalele Imperiului Persan), unde a capturat tezaure de aur si argint ale casei
regale a Persiei. Dupa ocuparea Persepolisului (principala capitala persana), cucerirea imperiului
era, practic, incheiata. Darius s-a refugiat in Media, la Ecbatana, apoi in Bactria unde a fost
prins si ucis de satrapul (guvernatorul) acestei provincii, Bessos, care urmarea, de altfel, sa se
incoroneze
ca
rege
al
Persiei.
Dupa moartea lui Darius, armata acestuia s-a destramat, iar posesiunile teritoriale ale regelui au
intrat sub stapanirea lui Al. In anii urmatori (330327 i.H.), Al. a cucerit zona din sudul Marii
Caspice, teritoriu controlat de satrapul Bessos, ajungand apoi in Gedrosia, in Bactria, in masivul
Hindukush (pe teritoriul de azi al Afghanistanului), apoi in Sogdiana, unde s-a casatorit cu fiica
unui
nobil
local,
Roxana
(327
i.H.).
Dupa aceasta casatorie, dezaprobata violent de catre unii dintre apropiatii sai, care au platit cu
viata pentru nemultumirea lor, Al. a trecut masivul Hindukush, patrunzand in nord-vestul Indiei.
Aici a intrat in conflict cu unul dintre regii locali, Paros, care a fost nevoit sa recunoasca
protectia macedoneana. In timpul acestei campanii, Al. a strabatut actualele provincii Punjab
si
Sind,
ajungand
pana
la
Oceanul
Indian.
Revolta soldatilor sai, istoviti de lungile si chinuitoarele campanii militare, si vestea rascularii
unora dintre satrapiile asiatice il vor determina pe Al. sa faca drumul inapoi, catre Babilon,
traversand cumplitul desert al Gedrosiei. In paralel cu acest traseu, la ordinul sau, o expeditie
maritima condusa de Nearchos a explorat drumul maritim de-a lungul coastelor Oceanului
Indian. Jonctiunea trupelor s-a realizat la Carmania, de unde Al. a ajuns la Babilon prin Susa si
Ecbatana.
Dupa aproape treisprezece ani de domnie, Al. a murit la Babilon, in 323 i.H., cel mai probabil in
urma unui
acces
de
malarie.
Rege macedonean si monarh oriental, Al. s-a straduit sa imbine traditiile grecesti cu cele
orientale, institutiile politice ale Greciei cu cele ale Imperiului Persan. Contopirea celor doua

civilizatii a vizat, practic, toate domeniile: de la armata pe care imperiul sau se baza, formata
atat din greci, cat si din orientali, la administratie, in care a pastrat vechiul sistem al satrapiilor,
conduse insa de macedoneni sau greci, si la scolile de traditie greaca intemeiate mai ales in
orasele
care
ii
purtau
numele,
adevarate
oaze
de
elenism
in
Orient.
Evenimentul care a simbolizat in cel mai inalt grad fuziunea intre Occident si Orient a fost marea
ceremonie de nunta, organizata dupa intoarcerea din India, la Babilon, in timpul careia peste 10
000 de soldati si generali macedoneni si greci s-au casatorit cu femei din Orient. Exemplul dat
de Al. era graitor: pe langa Roxana din Sogdiana, a mai luat de sotie pe fiica lui Darius
Codomannos
si
pe
fiica
unui
inalt
dregator
persan.
Imensul imperiu constituit de Al. nu a supravietuit mortii creatorului sau. Dupa lupte crancene
intre diadohi (urmasii sai, generali in armata macedoneana), imensul stat euro-asiatic s-a
impartit in mai multe structuri statale distincte intre care cele mai puternice si mai stabile au
fost: Egiptul, condus de Ptolemeu, Siria, condusa de Seleucos, si Macedonia, care i-a revenit lui
Antigonos.
Statele succesorale Imperiului Macedonean sunt denumite state elenistice, iar perioada cuprinsa
intre disparitia imperiului si cucerirea de catre romani a acestor teritorii poarta numele de epoca
elenistica.

In anul 356 i.H.,la data de 21 iulie,in capitala Macedoniei (Pella) s-a nascut fiul lui Filip al
II-lea si al unei bacante tebane numita Olimpia,Alexandru Macedon. Filip a pus bazele
imperiului ce avea mai tarziu sa fie condus de fiul sau.Olimpia,mama lui Alexandru,credea
ca fiul sau fusese conceput cu ajutorul unei zeitati egiptene.Din acest motiv ea insista pe
educatia spirituala a fiului sau.Mai tarziu,ea ii gasi fiului sau o doica si o persoana care sa-i
formeze caracterul si sa-l invete sa aiba anumite limite.Aceasta persoana era Leonida,o
femeie cu o fire foarte aspra.Cu ajutorul Leonidei,Alexandru invata economia si moderatia
in toate lucrurile.Tatal baiatului,Filip,decise sa gaseasca o persoana mai potrivita pentru
educatia fiului sau,si astfel il gasi pe filozoful grec Aristotel.Aristotel fu insarcinat de Filip sa
se ocupe cu educatia lui Alexandru intr-un orasel obscur,departe de intentiile mamei sale
de a-i impune anumite lucruri.In acest orasel micut numit Meiza,Alexandru isi deschise
inima spre gramatica,muzica,geometrie si alte stiinte.In urma invataturilor sale,Alexandru
ajunse sa iubeasca Iliada,chiar ajungand sa se asemene cu unul din eroii acestei
opere,Ahile.Alexandru considera ca el si eroul din Iliada,Ahile,aveau destine paralele.
Crescand,Alexandru deveni din ce in ce mai diferit de tatal sau.Spre deosebire de Filip,care
era o persoana ce facea excese,ce avea nenumarate aventuri,ce bea fara
masura,Alexandru era un om normal,cunoscandu-si foarte bine limitele.Toate aceste
calitati ale lui Alexandru se datorau mamei sale,care a vrut sa-i dea o educatie
aparte,astfel
incat
sa
nu
ajunga
ca
tatal
sau.
Peste cativa ani,Filip fu asasinat la nunta fiicei sale.Dupa tragica moarte a tatalui
sau,Alexandru fu proclamat rege de catre generalii tatalui sau,avand numai 20 de ani.
Dupa cateva lupte importante castigate de Alexandru,acesta isi dovedi maturitatea de care
toti
ceilalti
se
indoiau,considerandu-l
chiar
imatur.
In primavara anului 334 i.H.,Alexandru Macedon porni la lupta cu 30.000 de oameni spre
imperiul persan.El a obtinut victoria asupra persilor si a mercenarilor greci condusi de
generalul
Memnon
la
Granicos.
Patrunzand in Cilicia in toamna anul 333 i.H.,Alexandru avu prima comfruntare militara
directa cu Darius al III-lea,langa Issos.In urma acestui triumf,familia lui Darius cazu in
mana macedonienilor.Darius ii propuse mai tarziu lui Alexandru pacea,dar fu refuzat.
In anul 332,Alexandru cel Mare patrunse in Egipt,unde nici o cetate nu avu curajul sa
opuna rezistenta.Prin ofrande aduse zeului Amon,Alexandru se declara fiu al zeului ce-i
dadea dreptul de a ocupa tronul Egiptului.Ajuns rege,Alexandru a intemeiat orasul
Alexandria,unde a fost construita mai tarziu una din cele 7 minuni ale lumii (Farul din
Alexandria).
Peste ceva timp,in anul 324 i.H.,Alexandru se insura cu Sateira,fiica lui Darius.
In anul 323,la data de 13 iulie,Alexandru se stinse din viata (din cauza sanatatii sale) la
varsta de numai 33 de ani.Alexandru cel Mare nu desemna nici un succesor.Cauza mortii
sale
pare
sa
fi
fost
malaria.
Dupa moartea lui Alexandru Macedon,imperiul cladit de el s-a destramat cu aceeasi
rapiditate cu care a fost intemeiat.Generalii sai au inceput sa se certe pentru tron,insa
imperiul a ajuns sa fie condus de diadohi;acestia il proclamau ca rege pe fratele lui

Alexandru,Archaidos.
Powered
cel
mai

by
complet

site

http://www.referat.ro/
cu
referate