Marea colonizare greac

1.Premize
In decursul primei jumatati a mileniului I i.Hr., Grecia arhaica inaugureaza istoria
propriu-zisa a Europei, iar prin rolul ei de civilizatie - model pune bazele
civilizatiei actuale. Grecia arhaica se refera atat la cetatile Greciei peninsulare si
ale insulelor din Marea Egee, cat si la cele din Anatolia (Ionia).
Adoptarea scrierii alfabetice a facut posibila conservarea documentelor de
arhiva. Succesiunea Jocurilor Olimpice, ce a servit drept cronologie, incepea la
776 i.Hr. Totodata, este perioada reluarii contactelor cu civilizatiile Orientului si
a introducerii monedei ca mijlocitor comercial. Lumea greceasca a sec. X -VIII I.
Hr.,desi o lume de navigatori, ramane limitata la aria egeeana, fiind precedata
de migratia in Anatolia provocata de invazia dorienilor (sec. XII - XI) . Aceasta
migratie anunta un dinamism care va duce la expansiunea coloniala spre
Occidentul mediteranian si Marea Neagra. Colonizarea a contribuit la crearea
unei unitati a economiei lumii vechi, facand ca regiunile sa devina
complementatre.
Unitatea de baza a lumii grecesti din epoca arhaica era orasul - cetate (polis) ce
desemna nu numai cetatea ca atare ci si terenul agricol inconjurator marginit si
protejat natural. Acest teritoriu trebuia sa satisfaca in primul rind necesitatile de
hrana ale locuitorilor. O alta cerinta era exploatarea padurilor (lemn pentru
corabii) si a bogatiilor miniere (cupru, fier, argint, cositor) . Trebuie spus ca
marea majoritate a cerintele de mai sus erau doar in parte sau deloc
satisfacute, Grecia fiind in cea mai mare parte arida, cu soluri sarace si putin
productive, cu paduri putine (ce au disparut repede) si cu resurse minerale
limitate.
2. Cauzele colonizarii
Fenomenul colonizarii a avut un caracter de masa si s-a desfasurat pe durata
mai multor secole, devenind un mod de viata specific grecesc. Impartind zonele
de influenta cu fenicienii, grecii au patruns in toata Mediterana si in Marea
Negra.
Dintre principalele cauzele colonizarii se amintesc :
a. suprapopularea (cresterea demografica) - in genere cetatile aveau un spatiu
locuibil restrans si limitat de nevoile agriculturii, nepermitandu-se extinderea in
ogoare sau in plantatiile de smochini ori maslini. Ex. Colonia africana Cyrene
(Libia) a locuitorilor insulei Thera - Santorin.
b. foametea datorata perioadelor de seceta prelungita sau a altor dezastre
naturale; Ex. Rhegium (Calabria - Italia) colonie a cetatii Chalcis (Eubeea);
c. crize politice sau rasturnari sociale; Ex. Tarent (sudul Italiei) intemeiat de
catre rebeli exilati din Sparta;
d. ocupatia straina a orasului-mama; Ex. Massalia ( Franta - Marsilia de astazi)
intemeiata de locuitori ai cetatii Foceea ( Anatolia -Ionia) ce au fugit din calea
persilor;
e. nevoi comerciale ; Ex. coloniile Eubeei din Italia si din Sicilia ( Cumae, Naxos,
Catane, Ischia) incepind cu sec. VII i.Hr; un alt exemplu pot fi coloniile Miletului (
Ionia - Anatolia) in toata aria Pontului Euxin. Se schimba ceramica, podoabe,
ulei de masline, vin contra cereale, metale, lemn.

3. Etapele colonizarii
- Prima perioada , cca 775 -675 i.Hr. corespunde unei colonizari spontane de tip
agrar. Impantarea se face cu forta intr-un mediu indigen evident ostil, iar
relatiile cu metropola sunt reduse. Ex. Colonizarea Italiei si a Siciliei facuta in
special de catre cetatile Greciei continentale.
- A doua perioada , cca 675 - 550 i.Hr se caracterizeaza prin accentuare
preocuparilor exclusiv comerciale. Apar si colonii care nu mai au in posesie
pamanturi agricole, relatiile cu autohtonii fiind in general bune, iar cele cu
metropola stranse. Orasele Ioniei se aflau intr-un semnificativ avant economic si
din punct de vedere comercial problema debuseelor a devenit stringenta. Aria
expansiunii coloniale se extinde din Marea Neagra ( Miletul in principal) pana in
Iberia si Galia. In vestul Marii Mediterane, din acest motiv, apar primele
conflicte cu fenicienii.
4. Metropole si colonii
Se desprind cateva caracteristici principale :
- coloniile sunt state grecesti cu desavarsire autonome; dupa sec. VI i.Hr.
autonomia se manifesta prin
emiterea monedei proprii marcata cu insemnele individualizate ale coloniei;
- colonia copiaza institutiile si pastreaza traditiile metroplolei; pe parcursul
evolutiei, in numeroase cazuri (Siracuza) se instaureaza regimuri tiranice;
-legaturile intre colonie si metropola,in prima perioada, sunt sporadice; din
motive economice (comerciale), legaturile devin permanente in a doua
perioada.
Pe parcursul colonizarii s-au ivit rivalitati fie intre metropole, fie intre colonii.
Stapanirea pozitiilor-cheie, atat din punct de vedere teritorial cat si comercial a
dus in final in sec VI i.Hr. la lungi dueluri pentru hegemonie. Numarul mare al
metropolelor a suscitat la inceput , intre ele, o emulatie favorabila expansiunii
coloniale. Se ajunge chiar la fondarea unor noi colonii de catre alte colonii fara a
se mai cere nici un fel de accept al cetatii -mama. Astfel, metropole sau vechi
colonii doreau sa-si sporeasca prestigiul creand noi cetati satelit a caror
inmultire pareau sa le mareasca puterea. In deficit demografic, unele recurgeau
la mercenari si la straini, in fruntea carora se aflau doar cativa dintre cetatenii
proprii. Asa se explica vastul orizont colonial al micii Megara.