De ce am ales Grecia?

Stim cu totii ca Grecia a fost una dintre destinatiile preferate ale romanilor in ultimii ani.
In afara plajelor minunate, a caldurii ce te face sa crezi ca esti intr-o alta lume si a culorii apei...
Grecia este plina de istorie si de secrete pe care le poti descoperi doar printr-o mica vacanta
aici.
Un apus de soare in Grecia te va lasa fara cuvinte. Este un cadru perfect pentru a petrece
cateva momente de neuitat alaturi de prietenii

Grecia are statiuni agitate, peisaje stncoase, plaje ascunse, orase antice. Cine
viziteaz o dat Grecia, va rmne impresionat toat viata. Exist atta varietate aici, n
care fiecare insul ofer un amestec de minuntii pe care nu se poate s le ratezi. ns
frumusetile Greciei nu se datoreaz numai insulelor sale. Toat tara este un ntins si
prietenos litoral. De-a lungul fsiilor de pmnt crestate, dintre Marea Egee si Marea
Ionic, cele mai vechi civilizatii, timpuri legendare si obiceiuri puternic nrdcinate n
trecut, se ntlnesc si convietuiesc cu tnrul mileniu. Trecutul si prezentul alterneaz,
la fel ca si schimbrile de peisaj, de la cel marin la cel muntos, oferind vizitatorilor
experiente memorabile. Poti tri n aceast tar, nconjurat de nepretuite valori istorice
si muzee, vrste strvechi - pre-clasic, roman, bizantin - toate ntr-o singur zi, sau te
poti bucura pur si simplu de viat, practicnd sporturi acvatice, fcnd croaziere pe
mare, pescuind, relaxndu-te n hotelurile luxoase, gustnd din apetisanta buctrie
traditional si sfrsind ziua ntr-unul dintre sutele de cluburi de noapte sau discoteci. O
infrastructur adecvat, pe sosele, n aer sau pe ap, face din Grecia o destinatie
extrem de accesibil tuturor celor care, ajunsi aici, vor fi liberi s-si aleag propriul stil
de viat si cu sigurant s-si fac prieteni noi. . Nimic nu se compara insa cu insulele
acestei tari mediteraneene, imprastiate haotic prin marile din sudul Europei

1.1 Asezare Geografica

Grecia se situeaza in sud-estul Europei, n Peninsula Balcanic avand capitala la Atena.
Grecia consta dintr-un fragment de continent si trei mii de insule. O cincime din teritoriul

tarii este ocupat de insule.

Grecia se invecineaza la nord cu Bulgaria,Macedonia, Albania,la est Turcia si Marea Egee, la
vest, este inconjurata de Marea Ionica iar la sud cu Marea Mediterana Se afl cuprins
aproximativ ntre paralele 3500N i 4200N i ntre meridianele 1900E i 2830E. Grecia
este format dintr-o parte continental cu numeroase golfuri i peninsule (Peloponezul, o
peninsul legat de continent prin istmul Corint) i o parte insular (aproximativ 3 000 de insule
n Marea Egee, Marea Ionic i Marea Mediteran). Insulele cele mai importante sunt Creta,
Rodos, Corfu i grupele Dodecaneze i Ciclade. Grecia are aproximativ 15 000 km de coast.

1.2 Caii de acces

Aproximativ 80% din teritoriul rii este muntos sau deluros, lucru care face Grecia una
dintre cele mai muntoase ri din EuropaIn destinatii precum Paralia - Katerini si Halkidiki se
poate ajunge cu masina personala sau autocarul, cel mai apropiat oras fiind Salonic, dar
gasiti si oferte care au transport cu avionul.Pe unule insule se poate ajun ge deasemenea
cu masina personala sau autocarul pana la Kavala, iar apoi cu fery boat-ul.Pentru celelalte
insule este recomandat avionul.

1.3Scurt istoric al aparitie si dezvoltarii turistice a Greciei

Primele urme de locuire uman n Grecia, a aprut n epoca paleoliticului (cca. 120000 la
10000 .Hr.). n timpul epocii neolitice care au urmat (aprox. 7000 la 3000 .Hr.), o mulime de
cldiri neolitice rspndite n ntreaga ar. Cldiri i cimitire au fost descoperite n Tesalia
(Sesklo, Dimini), Macedonia, la nceputul Peloponezului, etc.
Inca din epoca bronzului (cca. 3000 la 1100 .Hr.) este marcat de apariia primelor centre
urbane din regiunea Mrii Egee.(Poliochni pe Limnos). nfloritoare aezri au fost gsite pe
Creta, Grecia continental, Cyclades i Marea Egee de nord-est, regiunile n care modelele
culturale caracteristice dezvoltate,La nceputul al doilea mileniu .Hr., societile organizate de
palatul minoic a aprut pe Creta, care rezult n dezvoltarea de scripturi prima sistematic.
Minoicii, cu Knossos Palace ca epicentrul lor, a dezvoltat o reea de comunicaii cu curse din
regiunea Mediterana de Est,adoptate anumite elemente i la rndul su, a influenat decisiv
culturi pe continent i insulele greceti de pe continent Egean in Grecia, grecii miceniani
profitnd de distrugerile provocate pe Creta de erupia vulcanic pe Santorini (in jurul anului

1500 .Hr.) -au devenit forta dominanta in Marea Egee n timpul ultimelor secole. In al doilea
millenium sunt distrugeri masive din centrele miceniene in jurul anului 1200 .Hr.care a dus la
declinul civilizaiei miceniene i a provocat populaia s migreze la regiunile de coast din Asia
Mic i Cipru (prima colonizare greac).
Dup aproximativ dou secole de inactivitate economice i culturale, care, de asemenea a
devenit cunoscute ca Anii Dark (anii negri) (1150 - 900 .Hr.), apoi a urmat perioada geometric
(9lea - 8lea .Hr.) Acesta a fost nceputul Renasterii. Aceast perioad a fost marcat de
formarea si creerea alfabetului grec i componena epopeei homerice (sfritul 8-lea .Hr.) Anii
arheici care ulterior a urmat (7-lea- 6-lea .Hr.) au fost o perioad de schimbri majore sociale i
politice in Grecia,coloniile stabilite n ceea ce privete Spania, la vest, Marea Neagra la nord i
Africa de la sud (dou colonizarii grecesti) i a pus bazele pentru apogeul n timpul perioadei
clasice.Anii clasici (5lea -4lea-lea .Hr.) au fost caracterizate prin poziia dominant culturale i
politice din Atena, atat de mult incat a doua jumtate a secolului al 5-lea .Hr. a fost numit
ulterior Epoca de Aur de Pericle.
Odat cu sfritul rzboiului peloponez n 404 .Hr., Atena a pierdut rolul su de
lider.Fore noi au aprut n timpul 4-lea .Hr. macedoneni, cu Filip al II i fiul su Alexandru cel
Mare, a nceput s joace un rol de lider n Grecia. Campania lui Alexandru la est i cucerirea
tuturor regiunilor n ceea ce privete rul Indus a schimbat radical situaia n lume, aa cum a
fost la acel moment.Dup moartea lui Alexandru, vast imperiu el a creat a fost apoi mprit ntre
generalii si, care s conduc la crearea de regate care ar prevala n perioada elenistic (3-lea
1-lea .Hr.). n aceast perioad Grecia a rmas mai mult sau mai puin autonom, dar a pierdut
mult din vechea lor putere i prestigiul.Apariia romanilor pe scena i cucerirea final a Greciei,
n 146 .Hr.a forat ar s adere la marea Imperiului Roman. n timpul perioadei ocupaiei
romane (1-lea .Hr. - secolul 3 d.Hr.), cele mai multe dintre mpraiile romane, care au fost de
admirat in cultura greac, a acionat ca binefctori n oraele greceti, i mai ales in Atena.
.Vizitatori astzi la Grecia au posibilitatea de a urmri amprentele din istoria Greciei din
paleolitic.Era n epoca roman, n sute de monumente arheologice, precum i n muzee i
colecii arheologice, care sunt mprtiate n ntreaga ar Decizia data de Constantin cel Mare
pentru a muta capitala imperiului de la Roma la Constantinopol mutat n centrul ateniei la
partea de est a imperiului. Aceast schimbare a marcat nceputul anilor bizantini, n care Grecia
a devenit parte a Imperiului Bizantin. Dup 1204, cnd Constantinopolul a fost luat de ctre
cruciaii de Vest, pri din Grecia a fost repartizat n a liderilor occidentali, n timp ce veneienii
au ocupat poziii strategice n Marea Egee (insule sau orae de coast)n scopul de a controla
rutele comerciale. Reocupare a Constantinopolului de ctre bizantini n 1262 a marcat ultimele
etape ale existenei imperiului. Otoman au nceput treptat s profite de pri ale imperiului din
secolul 14 AD, i completat destramarea imperiului cu cucerirea Constantinopolului n 1453.
Creta a fost zona de final in Grecia, care a fost ocupat de ctre otomani n 1669.n jurul a patru
secole de dominaie otoman, apoi a urmat, pn la nceputul Rzboiului de independen al
Greciei n 1821. Numeroase monumente din Anii bizantini i otomani. Perioada Ocupaiei au
fost conservate, cum ar fi biserici bizantine i post-bizantine, manastiri, cladiri otomane, si
castele fermectoare diverse alte monumente, precum i asezari traditionale, destul de puine,
care pstreaz i parial structura bizantina. Rezultatul a Rzboiului de independen al Greciei
a fost crearea unui regat independent grecesc n 1830, dar cu terenuri suveran limitate. n

timpul secolului 19 i nceputul secolului 20 , noi domenii cu o populaie compacte greceti au

fost treptat inaugurate n statul elen, terenul suveranei Grecii ar atinge nivelul su maxim de la
sfritul primului razboi mondial n 1920, cu contribuia substanial a apoi prim-ministru
Eleftherios Venizelos.Statul elen a luat forma sa actual, dup ncheierea al doilea rzboi
mondial, cu includerea Insulele Dodecanese. n 1974, dup perioada de dictatur de apte ani a
avut loc un referendum, iar guvernul a schimbat de la o monarhie constituional la o
Prezideniale democraiei parlamentare, iar n 1981 Grecia a devenit membru al Comunitii
Europene / Uniunii Europene.

1.4Potential economic social al greciei

Grecia are o economie capitalist cu un sector public ce asigur aproximativ 40% din PIB. PIBul pe cap de locuitor reprezint momentan cel puin 75% din nivelul economiilor fruntae din
zona euro. Turismul asigur 15% din venitul intern brut. Imigranii reprezint aproape o cincime
din fora de munc, aceasta fiind repartizat n mare parte n agricultur i n munca
necalificat. Grecia este o beneficiar major de ajutor de la Uniunea European, acesta fiind
egal cu 3,3 % din venitul brut anual.
Economia greceasc a crescut cu aproximativ 4% pe an n perioada 2003 2007, datorit n
parte cheltuielilor cu infrastructura legate de Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, dar i
datorit disponibilitii de creditare, care a susinut niveluri record ale cheltuielilor
consumatorilor.

Dar economia a intrat n recesiune n 2009 ca rezultat al crizei financiare mondiale, a

nspririi condiiilor de acordare a creditelor i a eecului Atenei n abordarea unui
deficit bugetar n cretere, care a fost declanat de o scdere a veniturilor n stat i o
cretere a cheltuielilor guvernamentale. Economia a sczut cu 2% n 2009 i cu 4.8% n
2010. Grecia a violat Pactul de Cretere i Stabilitate al Uniunii Europene ce urmrea
ca deficitul bugetar s fie sub 3% din PIB, din 2001 pn n 2006, dar a ntrunit acest
criteriu n perioada 2007-2008, urmnd s l depeasc iari n 2009 cu un deficit ce
a ajuns pn la 15.4% din PIB. Msurile de austeritate au redus acest deficit la 9.4%
din PIB n 2010. Datoria public, inflaia i omajul sunt deasupra zonei euro, dar venitul
pe cap de locuitor este mic; omajul a crescut la 12% n 2010. Erodarea finanelor
publice printr-un decalaj al credibilitii rezultat din statisticile inexacte i declarate n
mod greit au condus ara ctre o criz financiar. Sub presiunea intens din partea UE
i a participanilor de pe piaa internaional, guvernul a adoptat un program de
austeritate pe termen mediu, care a inclus tierea cheltuielilor guvernamentale,
reducerea dimensiunii sectorului public, reducerea evaziunii fiscale, reforma sistemelor
de sntate i de pensii, i mbuntirea competitivitii prin intermediul reformelor
structurale pe pieele muncii i produselor. Cu toate acestea, Atena se confrunt cu
provocri pe termen lung, n progresul unor reforme nepopulare n faa opoziiei din
sindicate forei de munc i a publicului larg. Grevele desfurate pn n prezent de

sindicatele greceti mpotriva msurilor de austeritate au avut un impact limitat asupra

voinei guvernului n adoptarea reformelor O cretere a cotaiei cu un pas, pe scar
larg, ar putea contesta abilitatea guvernului n implementarea reformelor i ndeplinirea
obiectivelor bugetare, i ar putea duce de asemenea la revolt i violen. n aprilie
2010, o agenie lider de credit a desemnat datoria Greciei la cel mai mic rating de
credit posibil; n mai, Fondul Monetar Internaional i guvernele din zona euro au
asigurat mprumuturi de urgen pe termen scurt i pe termen mediu, n valoare de 147
miliarde dolari, astfel nct ara s poat rambursa datoriile fa de creditori. n schimb
pentru cel mai mare bailout (plan ce urmrete eliminarea dificultilor economice)
vreodat pus n practic, guvernul a anunat reduceri de cheltuieli i creteri fiscale n
valoare total de 40 miliarde dolari pe trei ani, intrnd n topul msurilor de austeritate
deja luate. Grecia, cu toate acestea, a luptat pentru creterea veniturilor i pentru
reducerea cheltuielilor cu scopul ndeplinirii obiectivelor stabilite de UE i FMI pentru
2010. Pentru a obine mai mult timp n rambursarea mprumutului ctre UE-FMI,
creditorii Greciei, solicit Atenei ca n 2011 s-i intensifice eforturile pentru creterea
impozitelor, s asigure suport ntreprinderilor publice i cheltuielile pentru sntate s
fie inute n fru. Grecia a rspuns prin introducerea unor reforme structurale majore,
dar investitorii nc se ntreab dac Grecia poate susine eforturile fiscale n faa unei
perspective economice sumbre i a nemulumirii publice.
POPULAIA: 10.760,136 (2011)
:: LOCUL N LUME: 76
STRUCTURA PE VRSTE:
:: 0-14 ani: 14.2% (biei 787,143/fete 741,356)
:: 15-64 ANI: 66.2% (brbai 3,555,447/femei 3,567,383)
:: 65 DE ANI I PESTE: 19.6% ( brbai 923,177/femei 1,185,630) (2011)
VRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 42.5 ani
:: BRBAI: 41.4 ani
:: FEMEI: 43.6 (2011)
RATA DE CRETERE DEMOGRAFIC: 0.083% (2011)
:: LOCUL N LUME: 186
RATA NATALITII: 9.21 nou-nscui/1,000 locuitori (2011)
:: LOCUL N LUME: 207
RATA MORTALITII: 10.7 mori/1,000 locuitori (2011)

:: LOCUL N LUME: 44

RATA EMIGRAIEI: 2.32 emigrani/1,000 locuitori (2011)

:: LOCUL N LUME: 37
URBANIZARE:
:: POPULAIA URBAN: 61% din populaia total (2011)
:: RATA URBANIZRII: 0.6% ritmul anual de cretere (2010-15)
ORAE MAJORE:
:: NUME: Atena (capitala) 3.252 milioane locuitori; Thessaloniki 834,000 locuitori (2009).
RAPORTUL DINTRE SEXE:
:: LA NATERE: 1.064 biei/fete
:: SUB 15 ANI: 1.06 biei/fete
:: 15-64 ANI: 1 brbai/femei
:: 65 DE ANI I PESTE: 0.78 brbai/femei
:: TOTAL POPULAIE: 0.96 brbai/femei (2011)
RATA MORTALITII INFANTILE:
:: POPULAIA TOTAL: 5 mori/1,000 nou-nscui vii
:: LOCUL N LUME: 183
:: BRBAI: 5.49 mori/1,000 nou-nscui vii
:: FEMEI: 4.48 mori/1,000 nou-nscui vii (2011)

II Analiza potentialului turistic natural al Greciei

2.1 Relieful si obiectivele legate de el

Grecia are statiuni agitate, peisaje stncoase, plaje ascunse, orase antice. Cine
viziteaz o dat Grecia, va rmne impresionat toat viata. Exist atta varietate aici, n
care fiecare insul ofer un amestec de minuntii pe care nu se poate s le ratezi. ns
frumusetile Greciei nu se datoreaz numai insulelor sale. Toat tara este un ntins si
prietenos litoral. De-a lungul fsiilor de pmnt crestate, dintre Marea Egee si Marea
Ionic, cele mai vechi civilizatii, timpuri legendare si obiceiuri puternic nrdcinate n
trecut, se ntlnesc si convietuiesc cu tnrul mileniu. Trecutul si prezentul alterneaz,
la fel ca si schimbrile de peisaj, de la cel marin la cel muntos, oferind vizitatorilor
experiente memorabile. Poti tri n aceast tar, nconjurat de nepretuite valori istorice
si muzee, vrste strvechi - pre-clasic, roman, bizantin - toate ntr-o singur zi, sau te
poti bucura pur si simplu de viat, practicnd sporturi acvatice, fcnd croaziere pe
mare, pescuind, relaxndu-te n hotelurile luxoase, gustnd din apetisanta buctrie

traditional si sfrsind ziua ntr-unul dintre sutele de cluburi de noapte sau discoteci. O
infrastructur adecvat, pe sosele, n aer sau pe ap, face din Grecia o destinatie
extrem de accesibil tuturor celor care, ajunsi aici, vor fi liberi s-si aleag propriul stil
de viat si cu sigurant s-si fac prieteni noi.

Muntele Olimp
Legendarul munte Olimp, era considerat `acoperisul lumii` si locasul zeilor in antichitate,
fiind si cel mai inalt munte cunoscut al lumii civilizate de atunci.
Daca in antichitate, Olimpul era considerat locasul zeilor, locul de unde acestia
guvernau lumea si destinele muritorilor, acum el a devenit loc de pelerinaj atat pentru
iubitorii muntelui, cat si pentru cei pasionati de arta si cultura.
Alpinistii ii calca potecile pentru a ajunge pe varfurile sale inalte de pana la 2917m (vf
Mytikas), iar turistii obisnuiti, se multumesc cu atractiile culturale, facand pelerinaje la
templele antice sau manastirile crestine situate la poalele sale. Situl arheologie de la
templul Dion este doar un exemplu, fiind si un loc unde se tine anual, in luna august, un
festival de teatru antic.
In afara ascensiunilor montane, se mai pot vizita: baia lui Zeus (situata pe valea unui
rau secat pe timpul verii), situl arheologic Dion si manastirile ortodoxe de pe munte
( Manastirea Sf. Dionisos noua, precum si cea veche, situata la aproximativ 1000m, in
apropiere de Prionia).

Varfuri principale
- Mytikas (2917m sau 2918.8 conform ultimelor masuratori;
Poate fi urcat prin Zonaria, pe un culoar de 200m sau dinspre Skala, avand de trecut un

sector stancos foarte expus, dar destul de accesibil.

- Skolio (2911m) - pe fata nordica a vf Skolio se afla trasee de escalada.
- Stefani (2909m), cunoscut si ca "tronul lui Zeus". Traseul traverseaza un culoar
asementor cu cel de la Skala la Myticas, doar ultimii cativa metrii, foarte expusi, impun
miscari mai tehnice, nu foarte dificile.
- Skala (2866m).
- Agios Antonis (2815m) - exista o statie meteo abandonata pe varf, care acum
serveste de adapost de urgenta.
- Profitis Ilias (2803m) - isi trage numele de la o capela mica in stanca, construita pe
acest varf cu hramul sfantului Ilie.
Pe muntele Olimp se afla 46 de varfuri peste 2000m si 47 cu peste 1000m.

Muntele ATHOS

Muntele Athos este un munte cu inaltimea de 2.033 m si o peninsula cu lungimea de 60 km si o

latime ce variaza intre 8 si 12 km, situat in nordul Greciei, in regiunea greceasca Macedonia
Centrala. Regiunea este autonoma din punct de vedere administrativ, alcatuind un stat

monastic cu capitala la Karyes. Muntele Athos, sau Athon, dupa o veche denumire, ar
veni de la Athos, un supranume al zeului Joe (Jupiter), care avea un templu pe unul din
varfurile Muntelui. Aici erau venerate numeroase zeitati pagane, pana la o calatorie a
Maicii Domnului, care, in trecere spre insula Cipru unde mergea sa il vada pe Lazar, cel
inviat a patra zi din morti, a descoperit populatiei locale adevarata credinta in Hristos.
De atunci Muntele Athos urma sa devina un loc important de cinstire a Maicii Domnului,
fiind supranumit Gradina Maicii Domnului. Muntele Athos a fost, este si va ramne, pe vecie,
un loc interzis femeilor. Fie ele regine, oameni de stat, calugarite sau femei simple. Nici macar
animalele de sex feminin un au ce cauta n Sfntul Munte

Muntii Pindului

Muntii pindului ocupa jumatatea occidentala a tarii avand inaltimi de peste 2000 m in
varful Smolikas. Sunt prezente forme carstice dezvoltate pe calcare mezozoice
(jurasice si cretacice),
dar si tertiare cu desfasurare in benzi meridiene, depresiuni care cantoneaza
lacuri(L.Kremaston) alaturi de un relief ruiniform legat de prezenta gresiilor , a marmelor
grezoase mai ales in nord.

Se termina printr-un tarm destul de articulat cu multe insule si peninsule deseori cu

faleze, dar si cu campii litorale.
Culmile vestice sunt separate de vai care urmaresc aceasi directie nord-sud, doar
cateva avand caracter transversal. Vara sunt fara apa din cauza lipsei de precipitatii, a
infiltratiei si evapotranspiratiei. Deasupra golfului Corint, M-tii Pindului se termina prin
cateva culmi de asemenea calcaroase (Akarnanika siOiti) cea din urma depasind 2000
m.

Cu peste 2000 de insule raspandite in cele doua mari din nordul Mediteranei marea
Egee si marea Ionica, Grecia este practic destinatia tuturor destinatiilor exotice.
Contestata, laudata, supraevaluata sau dur criticata, aceasta tara a zeilor ramane un
reper important pentru turismul mondial, dar mai ales pentru cel european. Este practic
imposibil ca, din atatea insule, turistul care isi face o minima documentare, sa nu
nimereasca paradisul perfect in propria perceptie. ontestata, laudata, supraevaluata sau
dur criticata, aceasta tara a zeilor ramane un reper important pentru turismul mondial,
dar mai selectionat pentru cel european.

Insulele Cyclos Cicladele, supranumite perlele Marii Egee, sunt in numar de 50 si

numele Cyclos e semnificativ pentru imaginea acestora vazuta de la inaltime: par a se
roti in jurul centrului, insula sfanta Dilos. Originea vulcanica este vinovata pentru
frumusetea reliefului, contrastul dintre rocile cu tenta rosie si apa verde-albastra fiind
magnific. Daca adaugam si albul caselor risipite din loc in loc, la ferestrele carora atarna
neglijent florile multicolore, intelegem de ce multi refuza sa revina pe continent. Fiecare
dintre insulele Cyclos are propriile arme prin care isi cucereste turistii, de la viata de
noapte de pe Mikonos, pacea care domneste pe Folegandros si Anafi, si pana la
spectacolul de pe Santorini. Daca cineva doreste sa le viziteze intr-un numar cat mai
mare, trebuie sa apeleze la liniile de ferryboat ce pleaca din Pireu. nici un traseu insa nu
va reusi sa le acopere pe toate, asa ca este de preferat sa ne oprim in fiecare an pe
cate una.
Insula Andros
Este un loc n care se pare c timpul s-a oprit, cu sate de munte i minunate vi pline
de izvoare cristaline i flori colorate, i cu o capital strveche, cu strdue nguste i
piee largi, nconjurate de palate de o mare frumusee. Andros este o insul
asemntoare celorlalte insule ale Greciei prin frumuseea mrii i a plajelor
strlucitoare. Este cea de-a doua insul din Ciclade din punct de vedere al mrimii, cu
un relief stncos i o vegetaie bogat. Sejurul n Andros este un minunat prilej de
relaxare n mijlocul frumosului peisaj insular.

Insulele Dodecanese Isi trag numele din numarul lor (dodeca=12) si au fost botezate
astfel atunci cand toate au protestat fata de birurile impuse de Turcia. Se intind chiar la
cativa pasi de coastele Turciei, iar istoria lor s-a legat intotdeauna de norocul - sau

ghinionul - adus de nimfa Rhodos, cea care avea sa dea numele celei mai cunoscute
insule dintre ele. Istoria acestui mic grup de insule a fost dintotdeauna zbuciumata, ele
fiind in permanenta ocupate de cate una dintre marile forte ale vremii: Imperiul Roman,
Imperiul Bizantin, cruciatii Sf. Ioan si pana la turci, in 1912, inlocuiti apoi de italienii care
le-au detinut si le-au exploatat pana in 1947, cand au revenit din nou Greciei. Evident
ca au ramas marturii ale acestui zbucium: Templul lui Apollo si Teatrul Roman in Kos,
Pestera Sfanta a Apocalipsei din Patmos, Manastirea Sfantului Ioan. Pe cea mai mare
insula, Rhodos (declarata oficial cel mai insorit loc din Europa), candva un adevarat
oras-stat, exista inca Palatul Gran Maestri, Odos Ippoton, Strada Cavalerilor sau
Acropolele, insa cea mai mare pierdere o reprezinta, fara indoiala, distrugerea
Colosului, una dintre cele 7 minuni ale lumii. Astazi, turismul a inflorit pur si simplu,
demonstrand lumii ca ospitalitatea celor din insule nu a disparut niciodata.

Insula Rhodos
Batuta de vanturi puternice dinspre vest si valurile marii Egee, iar dinspre est de
Mediterana si un soare nemilos, Rhodos este una dintre cele mai indepartate insule ale
Greciei, aflata undeva in buza Turciei, dar poate tocmai din acest motiv si una dintre
cele mai interesante.

Relieful Rhodosului este mai mult stancos si acoperit de livezi de maslini, leandri si o
specie de pini; insa nici o grija, grecul are grija sa inverzeasca totul. Insula are
frumusetea ei, mai ales daca ai inspiratia sa-ti inchiriezi o masina si sa o strabati de la
un capat la celalalt.In sudul Rhodosului se mai afla o insulita, Prassonissi, cu plaje largi,
atat la Mediterana, unde apa este linistita, fara valuri, cat si la Marea Egee. Aici apa
este impanzita cu surferi atrasi de valurile Egeei si vantul de vest. De fapt, Prassonissi
este mai degraba o peninsula unita de Rhodos printr-un istm ingust atunci cand apa
marii scade. Imi aminteste un pic de plaja de la Elafonissi, din S-V Cretei Plajele din
orasul Rhodos precum si cele din jurul sau, vezi Ixia, sunt amenajate, placute si un pic
cam aglomerate. Sunt acoperite mai mult cu pietris decat nisip, deci musai sandale de
plaja, iar apa se adanceste destul de brusc pe unele zone. Insa frumosul ramane
frumos, chiar si cu pietris. Plajele notate blue flag sunt cele dotate cu dusuri, umbrele,
sezlonguri. Iar apa marii garantat curata!
In capatul insulei, directia N-E, langa portul Mandraki se afla Eli Beach, o plaja larga, cu
nisip fin, fara vant si valuri.

Continuand cu partea de est a insulei, te poti opri si pe plajele din Kalitea si Faliraki,
Aldemar, Louis Colossos Beach, Rodos Palladium, Tsampika. De asemenea la Lindos
gasesti zone frumoase cu golfulete (recomandabil golful Sf. Paul) si nisip fin.Coborand
spre sud, zone splendide pentru plaja spre Lakhania intalnesti cale de kilometri intregi.
Putin populata insa zonaAjuns in sud, evident ca nu ai voie sa ratezi peninsula
Prassonissi, cu plaje imense. Paradis si pentru iubitorii de plaja, si pentru surferi, asa
cum spuneam.In vest, vantul este puternic, malurile stancoase iar plajele pietroase si

expuse curentilor. Dar peisajele sunt spectaculoase si ar fi pacat sa le omiti, mai ales
daca in planul de vacanta intra si un tur al insulei.

Insulele Ionice In partea de vest a Greciei continentale se afla Insulele Ionice, plasate
in Marea cu acelasi nume, la cativa kilometri de coastele Albaniei, cunoscute pentru
clima blanda, ploioasa pe timpul iernii, cu munti vesnic verzi si ape limpezi si calde. Nici
istoria lor nu a fost mai putin tensionata decat a restului tarii, dar ocupatia venetiana din
secolele XIV-XVIII a lasat in urma superba arhitectura specifica. Ceva mai tarziu,
francezii si englezii au poposit si ei cu randul aici, ramnnd amprente adanci in cultura
locala. Din 1864, insulele au revenit Greciei pentru totdeauna, construindu-si propria
identitate. Desi pline de vestigii si monumente, multe dintre ele au fost reconstruite in
urma puternicului cutremur din 1954 care le-a distrus in mare parte. Insula Ithaka este
taramul legendar al lui Ulise, iar Zakyntos - locul de origine al lui Solomos, poetul care a
scris Imnul National. De-a lungul minunatelor plaje, legate de continent atat pe apa, cat
si pe calea aerului, statiunile ofera aproape tot ceea ce-si poate dori un turist in vacanta,
ziua ori noaptea, pentru a se distra sau a se odihni. Cea mai cunoscuta dintre insulele
Ionice ramane Corfu, insula celor 3 milioane de maslini vesnic verzi, cu tavernele atat
de cautate, satele de pescari, arhitectura venetiana si multa distractie.
Insula Corfu este astazi una dintre cele mai populare destinatii turistice din regiune si
una dintre cele mai frumoase din spatiul mediteranean. O insula cu farmec, parte a
Insulelor Ionice, Corfu are o vegetatie deosebit de bogata, plaje bine intretinute si
curate, locuinte vechi ridicate intr-un stil arhitectural interesant, sate pline de culoare
unde traditiile sunt la mare pret, numeroase baruri si localuri unde viata de noapte este
pe gustul celor mai tineri si nu numai prin aerul ei special. In esenta, este un loc perfect
pentru o vacanta datorita imbinarii dintre atmosfera cosmopolita si valoarea traditiilor
elene.
Alegand sa vizitezi insula Corfu, este cazul sa te pregatesti pentru o experienta
incredibila. Un amalgam de frumuseti naturale, cu trasaturi traditionale si minunate
locuri arheologice, insula Corfu se intinde de la nordul Marii Ionice pana la intrarea Marii
Adriatice. Insula Corfu (cu numele modern Kerkyra) are 36 mile lungime si in partea
de nord, 15 mile latime. In centru este Muntele Pantocrator cu o inaltime de 998 metri.
Coasta de nord-est este mai inalta, cu stanci care inconjoara plaja, avand numeroase
golfuri si traditionalele sate pescaresti. Nordul si sudul ofera plaje lungi, acoperite cu
nisip. Este a doua insula ca marime din grupul stiut ca Sapte Insule sau Eptanisa,
avand o suprafata de 589 km2 si un litoral de 217 km lungime. Insula se situaza in
golful Otranto, in apropierea granitei cu Albania. Corfu este insula miracolelor si
minunilor, unde in fiecare moment scena se schimba fara sa afecteze armonia din
regiune. Cea mai verde insula dintre insulele Greciei, Corfu, are 3 milioane de arbori de

maslin. De asemenea, covorul de flori din locurile insulei si satele in stil adriatic, are
peisaje splendide de coasta si cateva excelente plaje separate.

Capitala insulei, numita Corfu sau Kerkira,

oras medieval, este si principalul port si cel mai mare oras din Insulele Ionice, avand
aproximativ 30.000 de locuitori. In acelasi timp este si un oras modern, frumos si
primitor, construit pe un promontoriu, stilul arhitectural fiind un amestec straniu de
influente siciliene, venetiene, franceze si engleze, marturii a tot atatea dominatii straine,
care s-au impletit cu traditiile si tehnicile locale. Un stil arhitectural unic, aducand si mai
mult farmec localitatii. S-au pastrat foarte bine cladiri si vile vechi, elegante, palatele ce
altadata erau proprietatea unor familii instarite, pietele amenajate in maniera franceza
sau fortaretele, care in trecut aparau insula de atacuri.
Dezvoltandu-se de-a lungul timpului, orasul este astazi impartit in doua sectiuni, cea de
nord si cea de sud, fiecare avand traditiile, povestile si obiectivele sale. In partea de
nord se gaseste Orasul Vechi / Palaiopoli, delimitat de Piata Esplanada si noua
fortareata. Piata centrala, Esplanade sau Spianada, a devenit piata publica in perioada
ocupatiei franceze, fiind proiectata de arhitecti si decoratori francezi, iar efectul este si
astazi deosebit.
Insula Paxi
Paxi este o insuli mic, de numai douzeci de kilometri ptrai, dar incredibil de fermectoare,
cu o mulime de golfuri pitoreti cu ap cristalin, cu stnci de forme interesante i peteri
misterioase, cu plaje strlucitoare i cu o atmosfer de calm i armonie. Este cea mai mic
dintre insulele din Marea Ionic i se afl la odistan de 12 mile marine de Corfu. Simbolul ei
este este tridentul lui Poseidon, cu ajutorul cruia, spune legenda, zeul antic al mrilor i
oceanelor ar fi creat insula din spuma valurilor. Pe insul se afl 54 de sate care merit vizitate,
precum i mai mult de aizeci de vechi biserici bine pstrate, cu fresce i icoane rare i
valoaroase. Paxi este nconjurat de o serie de insulie mai mici, dintre care cea mai frumoas
este Antipaxi, de numai cinci kilometri ptrai, fascinant prin linitea ei netulburat i
frumuseea mrimi

Golful Saronic La doi pasi de Atena se afla insulele din Golful Saronic, practic o
prelungire a Atenei catre mare, fiind aruncate in calea tuturor vapoarelor. Istoria lor se
leaga de cea a orasului de pe uscat, si chiar se pot mandri ca Navplion si Egina au
fost capitale ale Greciei mari. Ce le deosebeste insa este atmosfera specifica unor
insule, salbatica si curata, intrerupta pe alocuri doar de micile porturi pescaresti, in care
poti descoperi cladiri construite in stilul neoclasic si strazi pavate cu piatra. Turistii
occidentali sunt in continuare uluiti de numarul urias al ambarcatiunilor ce opresc in
port, de al magazinelor si cafenelelor, ca sa nu mai vorbim despre imaginea creata de
caii si magarii ce se plimba agale prin mijlocul orasului. Kythera este una dintre putinele
insule pe care turismul modern nu a reusit sa patrunda, ramanand departe de
binefacerile aglomeratiei
din marile centre turistice.
Insulele Sporade Unul
dintre grupurile de insule
mai putin cunoscute
marelui public sunt
Sporadele, situate in nordestul Atenei, pana spre
coastele Turciei. Practic,
sunt destul de imprastiate,
jumatate (Sporadele de
nord) fiind langa tarmul
Greciei continentale, iar
cealalta jumatate
(Sporadele de est) - la
cativa pasi de Turcia. Cele
din nord au o vegetatie cu
adevarat luxurianta, cu mici
cascade care coboara de
pe dealurile inverzite si vai ce sfarsesc pe plajele fine. Cele din est se bucura de
arhitectura civilizatiilor care i-au ocupat taramurile de-a lungul anilor. Caracteristica lor
principala este totusi lipsa masiva a turistilor, ceea ce le confera un farmec aparte,
apreciat de cei care vor sa descopere primii locuri salbatice, oameni simpli si obiceiurile
lor nealterate de civilizatia secolului XXI.
Insula Skiathos
Frumuseea natural a insulei Skiathos este cu siguran ceea ce va impresiona
vizitatorul atunci cnd se va apropia cu vaporul sau cu avionul. Insula Skiathos,
nzestrat n mod unic de natur, este literalmente nconjurat de mai mult de 60 de
plaje cu nisip fin. Putei alege pentru not o plaj linitit sau una cosmopolit, una mai

larg sau una mai mic. De asemenea, n pdurile de pini pline de vegetaie rar, v

putei bucura de frumoase drumeii.

Pentru plaje bine organizate, cu beachbar-uri, cu sporturi nautice i salvamari, v
recomandm plaja Koukounaries, desemnat ca fiind una dintre cele mai frumoase
plaje din lume, dar i altele cum ar fi: Megali, Ammos, Vassilias, Achladies, Kalamaki,
Agia Paraskevi, Vromolimnos, Troulos i Banana. Plaje mai linitite putei gsi pe partea
de nord i nord-vest a insulei, recomandate fiind Mandraki, Elia, Angistros, Megalos i
Mikros Aselinos i Kechria. Nu ratai o excursie la frumoasa plaj Lalaria, unde putei
ajunge doar pe mare, la fel ca i la insula Tsougria.
Insula Skopelos
Skopelos este insula cu cea mai bogat vegetaie din Grecia. Aici verdele pdurilor de
pin i albastrul ireal al Mrii Egee creeaz un tablou idilic, dezvluindu-v un mic
paradis n inima Eladei. Skopelos este poziionat ntre insulele Skiathos i Alonissos.
Este a doua ca mrime dintre Sporadele de Nord, cu o lungime de 17 km i o lime de
8 km. oseaua de coast se ntinde pe 67 km fcnd mai uor accesul spre plaj. Hora
(Skopelos Town), este cea mai mare localitate i capitala insulei, avnd o frumusee
aparte datorit caselor albe cu ceramic colorat,construite n stil tradiional, strduelor

nguste i plajelor sublime mrginite de pduri verzi.

Creta Creta are un loc aparte atat in turismul grecesc, cat si in impartirea
administrativa. Din cauza dimensiunilor sale (este a cincea ca marime din Mediterana),
nu face parte, practic, din nici un arhipelag. De-a lungul istoriei a stat marturie
evenimentelor ce au legat Europa, Africa si Orientul, iar multe din cele ce s-au petrecut
aici au lasat cate un semn vizibil si astazi. Insula are 260 de kilometri lungime si doar 30
latime, cu o suprafata de circa 300 de km patrati. Este brazdata de un lant muntos, ca o
coloana vertebrala care o strabate de-a lungul spinarii sale, cu varful Oros Psiloriti ce se
ridica pana la 2.456 de metri. Locuitorii de aici sunt cunoscuti pentru spiritul lor liber,
acelasi care i-a impins in multe razboaie, incepand din vremea regelui Minos si pana la
rebeliunile impotriva turcilor. Dincolo de munti, raurile ce coboara catre tarm sunt una
dintre atractiile insulei, iar orasele, ridicate de-a lungul secolelor, inseamna deopotriva
muzee, temple, castele, ulei de masline, mancare delicioasa, vin renumit, vegetatie
unica, muzica din belsug, sporturi nautice, hoteluri de toate felurile si mult soare.

Thassos este cea mai nordica insula a Marii Egee , fiind situata foarte aproape de
tarmul Macedoniei. Este situata in golful Kavala si este cea mai apropiata de Grecia
continentala (8 km). Thassos se afla prea departe de Keramoti si estuarul raului Nestos.
Ocupa o suprafata de 380 km . La partea sa cea mai intinsa masoara 22 km de la est
la vest si 26 km de la nord la sud . Are o circumferinta de aproximativ 100 km , fiind mai
mica decat Rodos si mai mare decat Samotraki.

Acesta fotografie a insulei Thassos a fost facuta

din spatiu pe 10 aprilie 1993. se pot vedea si
insulitele Thassopoula (nord), Kinira (est) si
Panagia (sud)

Thassos este o insula muntoasa . Cel mai inalt punct al insulei este varful Ipsarion ,
care se ridica pana la 1127 m desupra nivelului marii. Dupa Ipsario urmeaza varful
Profitis Ilias (1108 m) .Thassos are plaje minunate pe tot intinsul tarmului . Cateva dintre
cele mai importante ar fi: Skala Prinos, Rachoni, Pachis, Glykadi, Papalimani, Glyfada,
Nisteri, Agios Vassilios, Limanaki, Makiramos, Golden Beach, Skala Potamia, Kinira,
Paradise Beach, Aliki, Thymonia, Astris, Psili Ammos, Agios Antonios, potos, Pedkari,
Metallia, Limenaria, Tripiti, Skala Maries, Klisma, Skala Kallirachi, Skala Sotiros.In
privinta climei si a morfologiei rocilor, Thassos este speciala in comparatie cu celelalte
insule ale Marii Egee. Aproape toate celelalte insule au un pamant nefertil in partea
nordica pentru ca sunt afectate de vanturi nordice puternice pe tot timpul anului.
Dimpotriva, Thassos nu este afectata de vanturi atat de puternice si chiar si cand bate
vantul, de obicei bate dinspre nord, este de viteza redusa si foarte rar bate dinspre sud.
Insula Corfu este astazi una dintre cele mai populare destinatii turistice din regiune si
una dintre cele mai frumoase din spatiul mediteranean. O insula cu farmec, parte a
Insulelor Ionice, Corfu are o vegetatie deosebit de bogata, plaje bine intretinute si
curate, locuinte vechi ridicate intr-un stil arhitectural interesant, sate pline de culoare
unde traditiile sunt la mare pret, baruri si localuri unde viata de noapte este pe gustul
celor mai tineri si nu numai prin aerul ei spe.

Insula Paxi
Paxi este o insuli mic, de numai douzeci de kilometri ptrai, dar incredibil de fermectoare,
cu o mulime de golfuri pitoreti cu ap cristalin, cu stnci de forme interesante i peteri
misterioase, cu plaje strlucitoare i cu o atmosfer de calm i armonie. Este cea mai mic
dintre insulele din Marea Ionic i se afl la odistan de 12 mile marine de Corfu. Simbolul ei

este este tridentul lui Poseidon, cu ajutorul cruia, spune legenda, zeul antic al mrilor i
oceanelor ar fi creat insula din spuma valurilor. Pe insul se afl 54 de sate care merit vizitate,
precum i mai mult de aizeci de vechi biserici bine pstrate, cu fresce i icoane rare i
valoaroase. Paxi este nconjurat de o serie de insulie mai mici, dintre care cea mai frumoas
este Antipaxi, de numai cinci kilometri ptrai, fascinant prin linitea ei netulburat i
frumuseea mrimi

2.1Potential turistic al climei

Clima Greciei este tipic mediteraneean, cu temperaturi medii anuale ale aerului n jur
de 25C. Pe perioada sezonului turistic vremea este destul de stabil - cu cer senin sau
foarte puini nori, iar temperaturile sunt de aproximativ 30C. n lunile toride de var
iulie, august - temperatura aerului poate ajunge pn la 35C la umbr.
Uneori se nregistraz ploi i furtuni, dar acestea nu dureaz de regul mai mult de o zi.
Cele mai ridicate temperaturi sunt n regiunea sudic a rii, n special pe inslulele Creta
i Ciclade: uneori i de peste 40C n timpul verii. Cele mai nsemnate cantiti de
precipitaii se nregistreaz n nord-vestul Greciei, n zona insulei Korfu, n timpul iernii.
Majoritatea turitilor viziteaz Grecia pentru a se bucura de soare i de valurile mrii.
De la sfritul lui aprilie i pn la sfritul lui noiembrie, temperatura apei este aici n
jur de 20-25C. Vara bate n Grecia un vnt rcoros i plcut, numit meltemi, datorit
cruia temperaturile ridicate i razele soarelui pe plaj sunt mai suportabile. n august
sufl dinspre sud, din Africa, un vnt fierbinte pe care localnicii l numesc "livas" - sau
(n traducere) "libian". Perioada in care sa iti alegi sa petreci vacanta in Grecia depinde
nu doar de timpul disponibil, ci si de tipul de personalitate pe care il ai. Insa luat ca
atare, orice moment este potrivit pentru a veni in Grecia. Fiecare anotimp isi are
farmecul sau, la fel cum fiecare anotimp are si neajunsuri.
Lunile iulie si august sunt minunate daca esti pregatit. Acesta este momentul in care
majoritatea oamenilor vin in Grecia pentru ca acum au putut sa isi planifice sarbatorile si
ce ar putea fi mai frumos decat sa stai la mare in lunile cele mai toride ale anului? Este
mult mai aglomerat si locurile sunt mai greu de gasit, dar viata de noapte e in plin avant
si plajele sunt insufletite de o multime de oameni. Recunoaste ca Grecia este distractiva
vara. Mult mai distractiva decat pot crede oamenii iar multi turisti care au petrecut aici o
vara intreaga, au devenit rasfatati. Atena poate fi destul de caniculara in timpul zilei, dar
diminetile si dupa-amiezile tarzii sunt ideale pentru Plaka si Psiri, daca nu sunt foarte
aglomerate. Atena devine pustie in august, mai ales dupa a doua jumatate a lunii si
daca temperaturile nu sunt foarte ridicate, este un moment ideal sa iti petreci timpul in
oras. Poti obtine preturi foarte avantajoase de la hoteluri in aceasta luna. Daca ai de

gand sa fii in Atena pe perioada acestor luni, sa te asiguri ca ai aer conditionat in

camera.
In lunile mai iunie si septembrie- octombrie tremperaturile nu urca atat de mult si
insulele sunt mai linistite. Viata de noapte nu s-a stins de tot dar plajele sunt aproape
pustii pe insulele putin mai ferite. Poate o sa prinzi o zi doua de ploaie, dar nu-i nici o
problema. Este momentul potrivit pentru a merge pe insule precum Mykonos, Santorini
si Rodos pentru ca nu sunt supraaglomerate de turisti. Daca te duci la inceputul
primaverii sau la sfarsitul verii, atunci adu cu tine si un pulover mai calduros, dar
probabil nu vei avea nevoie de mai mult de atat. Vremea in Atena este perfecta pentru
cine in aer liber (majoritatea restaurantelor in Atena sunt in aer liber), poti pierde vremea
in cafenele, pe plaje, poti vizita ruinele de la Acropole sau poti explora orasul si
imprejurimile. De regula vremea ramane destul de calda pana la inceputul lui
decembrie, cu ploi marunte.
Din noiembrie pana in martie poate fi frig si ploaie, dar aceasta clima poate fi
asemenata cu aceea a unei veri indiene. Atena devine insufletita pe parcursul acestor
luni si nimic nu se compara cu noptile petrecute in oras. Uneori mai si ninge. Nu mai
mult de o singura data pe anotimp, asa ca este prea rar pentru a fi un eveniment. In
orice caz in munti ninge atat de mult incat sa fie ideal pentru partiile de schii.Luna
februarie poate fi destul de racoroasa cu ploi, dar poate fi si ceea ce localnicii
numesc ,,halcyones, adica o o perioada de timp cu temperaturi asemanatoare
primaverii, cand si mersul la plaja devine o idee foarte tentanta. Merita riscul, pentru ca
si atunci cand nu beneficiezi de ,,halcyones, vanturile sunt moderate si viata de noapte
este in floare, mai ales pe timpul ,,Apokreas-ului, un carnaval local. Au loc parade si
festivitati grandioase langa Moschaton si in orasul Patras. Tavernele nu inchid decat
noaptea tarziu iar barurile, cluburile si cafenelele sunt pline de oameni joviali. Cand se
termina Apokreas, cu 40 de zile inainte de Paste, lucurile se mai linistesc odata cu
intrarea in post. Tocmai in aceasta perioada primavara incepe si are loc o explozie
uriasa de copaci, plante si flori salbatice inflorite care fac ca siturile arheologice ale
Atenei si imprejurimile sa para o gradina a paradisului.
Aprilie este de obicei luna sfintei sarbatori de Pasti si este o feerie. Daca esti destul de
norocos si vei fi pe insula cand toate florile isi vor arata toata splendoarea iar mirosul de
miel fript iti va gadila narile, vei intelege de ce in aceasta perioada foarte multi turisti vin
fie si pentru cateva zile, pentru a se bucura de sfintele Pasti. Este ideal sa iti petreci
timpul in Atena pentru ca nu exista trafic de vreme ce majoritatea localnicilor nu se afla
in oras. Clopotele bisericilor bat, exista ceremonii si procesiuni care culmineaza in
noaptea dinspre duminica iar cantecele corurilor se ridica diafan in aerul placut al
orasului. Unii localnici pleaca din oras pe insule sau la tara duminica, dar majoritatea
raman aici pentru a lua masa in familie si apoi se plimba prin Plaka sau la Acropole,
zicandu-si unii altora Christos Anesti (Hristos a inviat!) si Alithos Anesti

Vremea pe insula Creta

Pe cea mai important insul a Greciei - Creta - verile sunt uscate i toride, iar iernile sunt
blnde i ploioase. Creta se numr printre cele mai nsorite insule din regiunea Mrii
Mediterane. Temperaturile sunt aici foarte plcute tot anul, cu excepia lunii decembrie, cnd
este frig. n ianuarie i februarie vremea este primvratic, temperaturile ajungnd ziua pn la
cca 16 ? 18 C. Noaptea, ns, sunt posibile scderi ale temperaturii sub zero grade. n luna
martie ncepe adevrata var, cu temperaturi de pn la 30 C, deci Creta este o destinaie
excelent pentru petrecerea vacanei aproape n tot timpul anului. n lunile iulie i august, cnd
temperaturile pot ajunge pn la 40 C, se ncumet s viziteze Creta numai adevraii iubitori
de cldur i veri toride.
Atena

Temperatur aer
Temperatura apei
Chalkidiki

10

11

12

10

11

12

10

11

12

Temperatur aer
Temperatura apei
Corfu

Temperatur aer
Temperatura apei
Creta

10

11

12

10

11

12

Temperatur aer
Temperatura apei

Rodos

Temperatur aer
Temperatura apei
Thassos

10

11

12

Temperatur aer
Temperatura apei

2.3 Reteaua hidrografica si obiective legate de ele

Majoritatea raurilor mari din Grecia isi au izvoarele in Muntii Pindului. Printre ele se
numara Aliakmon, Pinios, Acheloos, Kalamas si Arahthos. Raurile Evos si Nestos au
izvoarele in Bulgaria dar strabat teritoriul Greciei. In Peloponez raurile principale sunt
Alfios si Eurotas care isi au sursa in Muntii Taygethos.Principalele lacuri sunt localizate
in nordul tarii in regiunea Macedonia, iar printre ele se numara Volvi, Vegoritis, Trihonis,
Bistonis si Koronia.Totalitatea lacurilor insumeaza 59890 ha, iar raurile acopera 327 100
ha.Cel mai mare rau ca lungime este Aliakmon- 297km, iar cel mai mare lac este
Trichonis cu o suprafata de 95 840km .
Lacul Trichonida

Lacul cel mai mare al Greciei, un loc linstit si uimitor prin frumusetea sa
naturala.Inconjurat de sate, accesibile cu barca, lacul are o suprafata de 97 de
km patrati si o adancime maxima de 58 m.Pe peninsula greac ngust i
muntoas nu se puteau forma mari sisteme de ruri. Predomin rurile de
munte, scurte, tumultuoase, cu praguri pitoreti i cascade, ce deseori curg spre
mare prin canioane nguste. Cel mai lung ru al Greciei Aliakmon (aproape 300
km). alte ruri mari sunt - Ebros, Nestos, Strimon, Vardar, Aheloos. Rurile nu
sunt convenabile pentru transport acvatic, dar joac un rol important ca surse de

energie.
n Grecia sunt mai mult de 20 lacuri cu suprafaa de 10-100 km.p. Cele mai mari
i mai adnci dintre ele au provenien tectonic. La acestea se refer Trihonis
(95,5 km.p.), Volvi (75,6 km.p.), Vegoritis (72,5 km.p.). sunt multe lacuri carstice.
Ele, de regul, sunt mici, se alimenteaz predominant din ape subterane. Cel
mai mare din ele Ianina (22

2.4Principalele compomente ale invelisului

bigrafie

Flora
Grecia este o ar cu o vegetaie relativ bogat, cca jumtate din teritoriul ei fiind
acoperit de pduri cu o structur foarte variat - cresc aici att coniferele montane, ct
i plantele specifice regiunilor de coast.
Copacii cel mai des ntlnii n Grecia, mai ales pe insula Creta, sunt mslinii

i chiparoii. n trecut, pe teritoriul grec creteau i cedri,

platani i arbori de eucalipt, care au fost ns tiai i folosii la construcia navelor de
ctre italieni. n ziua de zi au mai rmas numai cteva exemplare care amintesc de
pdurile de altdat. Dac dorii s le vedei, cutai-le mai ales n prpastiile izolate i
greu accesibile, de-a lungul rmului sau n muni.
n Grecia mai cresc i castani comestibili, stejari de carmaz i pini de Alep, diferite
specii de arbuti i tufiuri mediteraneene, dintre care Erica arborea, mirtul sau "laptele
lupului" (Euphorbia cyparissias). n muni cresc plante medicinale i aromatice, printre
care oregano, cimbrul, levnica, maghiranul, rozmarinul .a. Pe insula Corfu putei
admira frumuseea a aproape patruzeci de specii de orhidee.
Dintre plantele agricole, n Grecia se cultiv via-de-vie, citricele, mslinii, rodiile i
diferite cereale. Legumele cresc aici att pe cmp, ct i n solarii acoperite cu folii de
plastic. Merit menionai i bananii, cu fructe oarecum diferite de cele pe care le tim
din magazine - sunt mai dulci i mai mici. n grdini putei vedea i migdali i nuci.

De cnd s-a constat c omul este cauza dispariiei unor specii de animale i plante, c
mediu nconjurtor este pe cale de degradare accentuat, c peisajele originare i
documentele trecutului geologic sunt ameninate cu distrugerea, ocrotirea naturii a
trecut din sfera de interes doar a unor naturiti i iubitori ai naturii, n cea a organizaiilor
statale i guvernamentale.
Din punct de vedere geografic, Grecia aparine de sudul Europei i de zona estic a
Mediteranei, i reprezint o zon de trecere dintre trei continenete: Europa, Asia i
Africa.
ncepnd cu anul 1937, Grecia a nceput s-i identifice zonele naturale de
importan ecologic (forestier, tiinific,
peisagistic, etc.) i le-au clasificat ca zone
protejate. Astfel, astzi n Grecia exist 5
categorii principale de zone protejate:
- Parcuri naionale;
- Zone forestiere;
- Monumente protejate ale naturii;
- Rezervaii pentru jocuri i vntoare;
- Parcuri marine.
Grecia este o zon montan, cu terenuri neregulate i diverse formaiuni
geomorfologice, elemente ce sunt n conjunctur cu locurile geografice i climatul
mediului nconjurtor, care creeaz condiii favorabile pentru creterea i proliferarea
pdurilor.
n pdurile Greciei exist frumoase i importante conifere (brad, pin) i foioase
(stejar, fag, arar i altele), acoperind zone mari (34 milioane ha.), adic 25% din
suprafaa Greciei, n mare parte n zonele montane din :Taygetos, Vitina, Ossa, Olymp,
Pindos, Gramos, Vermion i Rodopi. Aceste pduri constituie o motenire natural
important nu doar pentru Grecia, ci i pentru ntreaga Europ. Fiind teritorii nealterate,

ele ofer habitatul necesar pentru evoluia i supravieuirea unui mare numr de specii
de animale slbatice i plante. A fost estimat faptul c, n funcie de varietatea biologic,
flora natural din Grecia este una din cele dou de acest fel, pe lng cea din Peninsula
Iberic din Europa, n timp ce viaa slbatic din aceast ar ocup i ea o poziie de
invidiat, att prin mamiferele de aici, ct i prin psri, indiferent dac ele vieuiesc n
pdurile Greciei sau migreaz aici.
O reea de pduri protejate a fost fondat n parcurile forestiere din: Parnitha,
Sounion, Parnassos, Ainos, Iti, Prespa, Samaria, Vikos Aoos, Olymp, care ocup un
loc promitor. n plus, pe lng rolul lor protector, acestea constituie puncte de atracie
pentru vizitatorii care vin aici cu diferite scopuri. Pitoretile pduri ale Greciei (Pdurea
Haidou din Xanthi, pdurile venic verzi din Insula Sapientza, etc.) joac un rol
important n conservarea mediului nconjurtor. Reeaua de regiuni protejate este
complectat de cele marcate cu un rol special n conservarea i dezvoltarea mediului
nconjurtor n Grecia. Acestea includ Pdurea Dadin de pe malurile Evrosului, unde un
numr mare de specii rare de psri de prad care sunt pe cale de dispariie (vulturul
pescar, vulturul negru, etc.), gsesc aici refugiu i protecie n calea dispariiei.
Parcul Naional Parnitha (Attica) se ntinde pe o

suprafa de 3.800 ha., a fost nfiinat n 1961 i

conine pduri de brad i pin, ca de altfel i tufriuri,
care sunt specifice vegetaiei mediteraneene
(gorunul, arbuti, rodia, copacul lui Iuda, etc.). Aici
sunt zone rcoroase i fertile, cu un microclimat
specific, care sunt acoperite de plante aeriene, slcii i pduri de foioase.
Parcul are un numr mare de specii diferite de animale, dar populaia lor este
mic. Sumt incluse animale precum cprioara, bursucul, dihorul, nevstuica i veveria
i, mai nou, a aprut aici vulturul auriu. Dintre insectele care exist n zon, sunt cteva
care reprezin o ameninare pentru pdurile de pin.
Parcul Naional Parnasssos (Grecia Central) a fost nfiinat n 1938 i are o

suprafa de 3.600 ha., predominnd aici speciile vegetale de brazi i pini, i de

asemene aici mai exist o varietate de plante rare. Principala specie de plant care
crete pe crestele nsorite, este iarba fescue, alturi de alte tipuri de plante slbatice.
Fauna zonei cuprinde specii de animale
slbatice comune, cum sunt: vulpea, iepurele,veveria
i acalul. Mai exist cteva specii rare de psri,
cum sunt oimul i vulturul, numrul mare de vrbii i
diferite familii de ciori. Aici mai ntlnim i o varietate
larg de erpi i insecte.
Parcul Naional Iti (Grecia Central) este situat n sudul vii rului Sperchios i a

luat fiin n 1966. O parte din teritoriu este acoperit de pduri de brad i pin negru.
Printre aceste pduri ntlnim exemple de Iily Lilicum Cholcedonium alpin, n timp ce
pdurile de stejari, arbuti, oleandru cresc pe pantele
joase.
Fauna Munilor Iti este bogat n special n
cprioare i cerbi, capre slbatice i mistrei slbatici.
Mai este aici i o larg varietate de psri, incluznd
vulturi, ulii, oimi, bufnie, potrnichi i pupeze. Alte
specii care prezint interes sunt broasca i broasca estoas, dar i reptilele i
numeroasele tipuri de insecte.
Parcul Naional Vikos Aoos (Epir). Zona Pindului,

care are o suprafa de 12.600 ha. i include Strmtoarea

Vikos i Ravena Aoos, a fost declarat Parc Naional n
1973. pdurile sale sunt alctuite din arari, stejari, slcii, dar
include i pduri de ulm , tei i alun, brad cedru i pin cu
scoara alb i neagr.
Fauna din regiune este foarte bogat n specii de mamifere, cum ar fi: urs, lup,
cprioar, capr slbatic, mistre slbatic, fa de animalele mai mici cum sunt pisica
slbatic, iepurele de cmp, dihorul i veveria; mai multe specii de peti care vieuiesc
n apele rurilor, de asemenea, i vidre i numeroase insecte de ap interesante .

Parcul Naional Olympos (Tesalia). Acesta a fost primul Parc Naional al Greciei

(1937), care are o suprafa de 5.000 ha. i este unul dintre cele mai lungi din lume, iar
din 1982 a devenit Rezervaie a Biosferei. Reedina zeilor mitologiei greceti,
Muntele Olimp (2917 m.) este brzdat de trectori adnci deasupra crora se nal
piscuri de peste 2900 m.- Myticas (2950 m.), Stefani,
Dios,Skala,Pantheon, ai cror
versani sunt mbrcai de codrii de
stejar, platan, ulm, fag, brad, pin,
ienupr, mslin i fistic. Cuprinde
aproximativ 1700 de specii de plante, incluznd cteva specii rare i chiar exemplare
unice de flori slbatice. Pantele joase sunt acoperite de
specii mediteraneene de maquis, gorun, cedru, rodii
amestecate cu alte specii de foioase i conifere .
Dintre speciile de animale, mamiferele sunt cele mai
numeroase: lup, vulpe, acal, cprioar, mistre, capra
slbatic, i mamifere mai mici, cum sunt bursucul, dihorul,
nevstuica, iepurele slbatic i veveria. Dintre psrile care vieuiesc aici, sunt: uliul,
vulturul, alte psri de prad, ciocnitori, mierla de zpad,etc.
Parcul Naional de pe Muntele Ainos (Insula Kefallinia ) situat n Marea
Ionic, constituie singurul loc din Grecia n care pot fi observai cai, care triesc n
slbticie.
Pdurea Dadia (Evros Tracia). Zona protejat a pdurii Dadia este rezervaie
natural unic n Europa, pentru psrile de prad de aici, din 38 de specii din Europa,
36 pot fi gsite aici. Zona include rezervaii extinse de pduri de stejar i pin, n care
vieuiesc psri de prad.
Valea Fluturilor (Insula Rhodos) este situat n partea de vest a insulei, la
aproximativ 5 km. sud-est de satul Tholos. Valea este despicat de rul Pelican i este
n deriv cu mnstirea Kolopetra. Iat o clasificare a speciilor de fluturi din Insula
Rhodos:

Clasa: Lepidoptera.* Grupa: Heterocera.* Subdiviziunea: Noctuoidea.* Diviziunea:

Arctiida.* Subdiviziunea: Callimorphonae.* Genul: Panaxia.* Specia: Quadripunctaria
Poda.*, care n realitate aparine de familia moliilor. Insula Rhodos poate fi mndr de
fenomenele remarcabile de conservare a speciei ntr-un numr aa de mare, dar nu se
poate bucura de o existen unic a acestei specii, deoarece mai exist i n alte pri
ale Greciei i n alte ri. Valea Fluturilor, care este principalul habitat, conine milioane
de fluturi n timpul verii, n special, n luna august, cnd migraia de insecte este
complet.
Muntele Diriys (Insula Evia) este cel mai nalt munte din aceast zon (1743
m.), foarte aproape de mare i la 35 km de Chalkis,capitala insulei. Pdurea este
alctuit din brad, n timp ce pantele dinspre satul Steni sunt acoperite de pduri
inestetice de castani. La poalele muntelui este Strmtoarea Agali, dintre satele loutsa i
Ayios Athanasios.
Insula mai cuprinde n teritoriul su i urmtoarele rezervaii: Pdurea de castani
din Metochi i Platoul Veromonerei, de lng satele Metochi i Androniano; Pdurea
Platania, din nordul Eviei, de lng satul prokopi; Pdurea ameitoare din Keresea, din
nordul Eviei; Strmtoarea Dimosari, din sudul Eviei, care este distribuit de la sud spre
nord.

Din punct de vedere al

zonelor protejate de lege pentru
speciile de psri care triesc
aici, teritoriul Greciei este
mprit n urmtoarele regiuni:

TRACIA: care cuprinde

urmtoarele areale special
protejate:
1. Delta Evrosului:
Avnd o suprafa de
cca. 10.000 ha, Delta rului
Evros este situat la grania
greco-turc, i include n acest
teritoriu lacurile de coast Skepi i Nypon, i lagunele Polukia, Drama i Laki. Aici exist
un habitat divers, el cuprinznd zone precum: insulie nisipoase, dune de nisip, diferite
mlatini, lagune, etc. Societatea elen care se ocupa cu protecia naturii a construit aici
o staiune biologic, prin care au ncercat s controleze vnatul ilegal, organizarea
teritoriului i drenajul apelor.
n ultimii ani importana deltei pentru speciile de psri de aici a fost redus, iar
pdurile de pe malul Evrosului au fost tiate i aproape toate luncile sunt afectate
negativ de utilizarea neorganizat a apei. Dintre speciile de psri care sunt pe cale de
dispariie, amintim: cormoranul pigmeu (Phalacrocorax pygmeus), btlanul de noapte
(Nycticorax nycticorax), btlanul Squacco (Ardeola ralloides), egreta mic (Egretta
garzetta), egreta alb (Egretta alba), btlanul cenuiu (Ardea cinerea), ibisul lucios
(Plegadis falcinellus) i vulturul cu coad alb (Haliaaeetus albcillia).
Alte specii care triesc aici sunt: cormoranul (Phalacrocorax carbo sinensis)-la
nceput existau aproximativ 100 de perechi,dar au mai rmas cca. 15 perechi, btlanul

purpuriu (ardea purpurea)-cca. 15 perechi, gsca de peter (Tadorna ferruginea)- sunt

1-5 perechi, raa feruginoas (Aythya nyroca)-cca. 20 de perechi, piciorongul negricios
(Himantropus himantropus)-aprox. 10 perechi, fluierarul mic (Charadrius
alexandrinus)- aprox. 50 de perechi, pescruul
mediteranean (Larus melanocephalus)- cca. 1000 de
perechi, pescruul ciocat (Gelochelidon
nilotica)- cam 50-100 de perechi, etc. Delta este,
de asemenea, o zon de atracie i pentru
psrile de prad, care se cuibresc n zona de
deal, n partea de nord a deltei; dintre acestea
psrile flamingo (Phoenicopterus ruber) sunt
cele mai ntlnite. Dintre psrile migratoare are sunt ntlnite aici amintim: pelicanul alb
(Pelecanus onocrotalus), barza alb (Ciconia ciconia), ibisul lucios (Pelegadis
falcinellus), gsca cu frunte alb (Anser albifrons), lebda mut (Cygnus dor), gsca cu
piept rou (Branta ruficollis), uliul de mlatin (Circus aeruginosus), uliul orecar (Circus
cyaneus), etc.
2. Muntele Evros:
Zona include munii din nordul Alexandropolisului i strmtoarea Avanta, areale
n care vnatul este interzis. Arealul de pdure protejat are o suprafa total de 7200
ha. i include pduri de pini, stejari, maquis, etc. Mai jos, dealurile mai erodate sunt
formate din diferite aflorimente n roc i chei, n timp ce lng sate ntlnim zone
pentru culturi.

Aceast zon este una dintre cele mai importante zone din Europa pentru
psrile de prad de aici. Aici ntlnim 24 de specii de psri de prad, dintre care
amintim: vulturul cu coad alb (Haliaeetus albicilla), vulturul egiptean (Neophron
percnopterus), vulturul pleuv (Gyps fulvus), vulturul negru (Aegypius monachus),
vulturul cu labe scurte (Circaetus gallicus), vulturul pestri (Aquila pomarina), vulturul
aurit (Aquila chrysaetos), vulturul nclat (Hieraaetus pennatus), vulturul rtcitor (Falco

peregrinus), vulturul bufni (Bubo bubo), etc. alte specii de psri ntlnite aici sunt :
ciconia neagr (Ciconia nigra), ciocnitoarea ptat pe mijloc (Dendrocopos medius),
pasrea cnttoare de mslin (Hippolais olivetorum), sfrnciocul mascat (Lanius
nubicus), etc.
3. Lacul Ismaris sau Mitrikou:
Fcnd parte din inutul Ramsarului, aceast zon
include o suprafa de 3200 ha. de areal special protejat,
plus nc o zon mediteranean special protejat, unde
vnatul este interzis. Este un lac natural,cu ap lin, fiind
singurul din aceast zon care cuprinde i mlatini, i
este format chiar naintea estuarului rului Filior. Lacul este nconjurat de stufriuri i,
vara, este acoperit de vegetaie plutitoare, n timp ce de-a lungul rului se ntlnesc
pduri de salcie.
Dintre speciile de psri pe care le ntlnim aici, amintim: btlanul lucios (Ardea
purpurea), raa slbatic afurisit (Tadorna ferruginea), raa feruginoas (Aythya
nyroca), piciorongul cu aripi negre (Himantropus himantropus), fluierarul cu pinteni
(Hoplopterus spinosus), etc. Numrul speciilor de gte
care ierneaz aici arat o mare fluctuaie, depinznd de
condiiile de vreme i de intensitatea vnatului, putnd fi
observate aici n timpul iernii specii precum gsca cu frunte
alb (Anser albifrons), gsca gri (Anser anser), dar i
specii de cormoran (Phalacrocorax carbo sinensis), pelican dalmaian (Pelecanus
crispus), raa cu frunte alb (Oxyura leucocephala) i alele.

4. Porto Lagos i Lacul Vistonis:

Avnd o suprafa de aproximativ 13.000 ha., zona acesta este un complex de
lacuri cu ap dulce i srat. Cel mai mare dintre acestea este Lacul Vistonis,care este

nconjurat de stufri, de zone de tamarisc-uri, platforme de sare, pduri, mici lacuri de

ap dulce i lunci umectate. Aceast zon mai include i urmtoarele lagune: Lagos,
Lafri, Lafrouda, Ksirolimni sau Fanaria, Arogi sau Karatza, Mesi sau Alyki, Ptelea, Elos
sau Limni.
Dintre speciile de psri pe care le ntlnim aici, amintim: cormoranul pigmeu
(Phalacrocorax pygmy), btlanul de noapte (Nycticorax
nycticorax), egreta mic (Egretta garzetta), btlanul gri
(Ardea cinerea), raa feruginoas (Aythya nyroca),
piciorongul cu aripi negre (Himantropus himantropus),
fluierarul cu pinten (Hoplopterus spinosus), ciocrlia
Calandra (Melanocrypha calandra), sfrnciocul cenuiu (Lanius minor), marele flamingo
(Phoenicopterus ruber), etc. Dintre psrile migratoare ntlnim aici pelicanul alb
(Pelecanus onocrotalus), ibisul lucios (Plegadis falcinellus),
iar dintre cele care vin aici iarna sunt n special psri de
ap, precum cormoranul (Phalacrocorax carbo sinensis),
cormoranul pigmeu (Phalacrocorax pygmeus), pelicanul
dalmaian (Pelecanus crispus), egreta alb (Egretta alba),
gsca cu frunte alb (Anser albifrons), gsca cenuie (Anser
anser), raa slbatic (Tadorna tadorna), raa slbatic afurisit (Tadorna
ferruginea),raa cu frunte alb (Oxyura leucocephala), liia (Fulica atra), etc .
5. Rul Filior:
Dei nu este o zon protejat, zona cuprinde o vale adnc cu rmuri nalte,
pduri de stejar i pajiti. Aceast zon include o gam variat de psri de prad, cum
sunt vulturul egiptean (Neophron percnopterus),vulturul gulerat (Gyps fulvus), vulturul
cu picioare scurte (Circaetus gallicus), vulturul ptat (Aquila pomarina), vulturul auriu
(Aquila chrysaetos) i vulturul nclat (Hieraaetus pennatus), dar i alte specii precum
ciconia neagr (Ciconia nigra), ciocnitoarea cu pat pe mijloc (Dndrocopos medius) i
pasrea cnttoare de mslin (Hippolais olivetorum).

.Muntele Olimp:
Din ntreaga suprafa de 39.000 ha. a
teritoriului,cca. 5.000 de ha. din partea estic a
muntelui este protejat ca parc naional, iar alte
suprafee sunt conservate ca rezervaie a
biosferei i teritorii special protejate. Olimp este
considerat cel mai nalt munte de pe teritoriul
Greciei i se remarc prin mreia vrfurilor, a
stncilor i versanilor mpdurii.
Zona prezint importan din punct de vedere al diferitelor specii de psri de
prad pe care le ntlnim aici: vulturul brbos (Gypaetus barbatus),
vulturul egiptean, vulturul cu picioare scurte, vulturul auriu, vulturul
nclat (Hieraaetus penmatus), vulturul pleuv (Gyps fulvus),
oimul Eleonorei (Falco eleonorae), etc.. Alte specii de psri care
triesc n aceast zon sunt ciconia alb (Ciconia ciconia), potrnichea de stnc
(Alectoris graeca), bufnia (Bubo bubo), bufnia tengmal (Aegolius fenereus),
ciocnitarea cu cap cenuiu (Picus canus), ciocnitoarea neagr (Dryocopus martius),
ciocnitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocnitoarea cu trei degete
(Picoides tridactylus) i altele.
3. Lacul Kerkini:
Fcnd parte dintr-un areal special protejat, acest lac este un rezervor de ap
dulce, utilizat pentru irigaii i n alimentaie, i s-a format din apele revrsate ale rului
Strymon. Iniial, acest loc era un lac mltinos, dar n anii 50 s-a construit aici un dig.
Chiar i astzi se mai ntlnesc cteva mlatini acoperite de vegetaie plutitoare, n
partea de nor a lacului. Lacul este nconjurat de pmnturi agricole, de plantaii de plop
i de dealuri acoperite de pduri diferite.
Fiind una dintre cele mai importante zone umede ale Greciei pentru speciile de
psri care triesc aici, varietatea lor este remarcabil: cufundarul mic (Tschybaptus
ruficollis), cufundarul crestat (Podiceps cristatus), cormoranul (Phalacrocorax carbo

sinensis), cormoranul pigmeu (Phalacrocorax pygmeus),

egreta mic, btlanul cenuiu (Ardea cinerea), btlanul
cenuiu (Ardea purpurea), ciconia alb, ibisul lucios (Plegadis
falcinelus), gsca cenuie (Anser anser), raa feruginoas
(Aythya nyroca), piciorongul cu aripi negre
(Himantropus himantropus), i altele. n pdurile din apropiere se
ntlnesc numeroase specii de psri rpitoare, precum uliul negru
(Milvus migrans), vulturul cu picioare scurte, vulturul ptat (Aquila
pomarina) i vulturul nclat. n timpul migrrilor pot fi observate
corcodelul (Podiceps cristatus), pelicanul alb (Pelecanus onocrotalus), egreta mic,
ciconia neagr, etc. dintre speciile de psri de ap care migreaz iarna aici amintim
cormoranul, cormoranul pigmeu, pelicanul dalmaian, egreta alb, gsca cu frunte alb
(Anser albifrons), gsca cenuie, cocorul (Grus grus) i altele.
4. Delta Axiosului, Loudiasului i Aliakamonului:
Zona se ntinde pe o suprafa de cca. 26.500 ha., din care 11.000 ha sunt
conservate n areale special protejate. Aceast delt cuprinde lagune srate, platouri de
sare i ntinse platouri de noroi, iar o parte din zon a fost transformat n urma
irigaiilor n puni i zone agricole.
Aici exist cteva specii de psri care populeaz zona, cum sunt: btlanul de
noapte (Nycticorax nycticorax), egreta mic, egreta alb, btlanul purpuriu, ibisul lucios,
piciorongul cu aripi negre, ciocrlia (Melanocrypa calandra), pescruul mediteranean
(Larus melanocephalus) i altele. Dei numrul psrilor care migreaz aici iarna s-a
redus n ultimii ani, totui mai ntlnim aici cormoranul pigmeu, pelicanul
dalmaian,vulturul cu coad alb i vulturul ptat.
5. Lacul Volvi i Lacul Koronia:
Aceast zon este special protejat, incluznd cele dou lacuri cu ap dulce,
care au ca furnizori praie i toreni unii n timpul iernii. Lacurile sunt nconjurate de
zone agricole, dealuri, mlatini nguste i stufriuri.

Dintre speciile de psri care vieuiesc n aceast zon, amintim: egreta mic,
btlanul de noapte, btlanul cenuiu, btlanul purpuriu, ciconia alb, raa slbatic
afurisit (Tadorna ferruginea), vrabia (Accipiter brevipes), vulturul ptat, vulturul nclat,
crsteiul mic(Porzana parva),sfrnciocul cenuiu (Lanius minor), etc. Aceste dou lacuri
constituie un loc important de hran pentru pelicanul alb, n timpul verii, i n timpul
migraiilor pentru pelicanul dalmaian, corcodelul crestat (Podiceps cristatus), corcodelul
cu cap negru (Podiceps negricollis), liia (Fulica atra) i,uneori, raa cu cap alb (Oxyura
leucocephala).
6. Lacul Vegoritis i Lacul Petron:
Cele dou lacuri sunt situate ntr-o zon de munte i zona n care sunt ele este
considerat rezervaie natural pentru vnat.
Dintre speciile de psrile care vieuiesc aici, amintim cormoranul pigmeu,
vulturul egiptean, vulturul cu picioare scurte, uliul de mlatin (Circus aeruginosus), uliul
ginilor (Circus pygargus), vulturul auriu, vulturul cu coad alb, etc. principalele specii
care migreaz iarna aici sunt corcodelul crestat, raa cu creast roie (netta rufia) i
liia.

EPIR: zona include parcuri naionale i areale special protejate:

1. Valia Calda sau Parcul Naional Pindos:
Zona are o suprafa de 8.000 ha., face parte din Lanul Muntos Pindos i
include Valia Calda sau Parcul Naional Pindos. Este caracterizat de vrfuri golae,
creste stncoase, izvoare i pduri dese de pin i fag.

Zona prezint importan pentru speciile de

psri de prad care exist aici, cum sunt: vulturul

egiptean,

vulturul gulerat, vulturul imperial (Aquila heliaca),

oimul (Falco biarmicus), specii de ciocnitori, precum
ciocnitoarea ptat pe mijloc (Dendocopos medius) i
ciocnitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus).
2. Vikos-Aos sau Parcul Naional
Zagorohoria
3. Golful Amvrakikos

TESALIA: zona cuprinde un parc naional

marin i areale special protejate:
1. Parcul Naional Marin din Alonissos
2. Muntele Kato, Tempi, Muntele Ossa
i Delta Piniosului:
Aceste areale sunt mprite astfel: dou
sunt zone special protejate i dou sunt zone
forestiere protejate. Dintre acestea, Valea Tempului ocup cca. 1.762 ha., iar Complexul
Forestier de pe Muntele Ossa are o suprafa de cca. 16.900 ha. O parte din Muntele
Ossa este rezervaie destinat vnatului controlat i Delta Piniosului este i ea o
rezervaie pentru vnat. Peisajul de aici este foarte divers, el cuprinznd puni, pduri
de mslini slbatici, pduri de brad i fag, iar pe pantele estice ale Muntelui Ossa cresc
castani. Delta Pinosului cuprinde ruri i teritorii mpdurite, tufriuri i dune de nisip.
Speciile de psri care vieuiesc aici sunt: btlanul de noapte, ciconia neagr,
ciconia alb, vulturul egiptean, vulturul gulerat, vulturul cu picioare scurte, vulturul ptat,
vulturul auriu, vulturul nclat, oimul, oimul peregrin (Falco peregrinus), potrnichea
de stnc (Alectoris graeca),bufnia, pescruul (Alcedo atthis),muscarul semicolorat

(Ficedula semitorquata), vulturul brbos (Gypaetus barbatus),vulturul negru (Aegypius

monachus), vulturul pescar (Pandion haliaetus), oimul
Eleonorei (Falco eleonorae), etc.
GRECIA CENTREL (STEREA ELLADAS): zona
include parcuri naionale i areale special protejate.
1. Muntele Parnassos - Parc Naional
2. Muntele Iti - Parc Naional
3. Muntele Parnitha Parc Naional:
Aadar, o parte a muntelui este amenajat ca parc naional, avnd o suprafa
de 3.812 ha. Munii sunt acoperii de pduri de brazi (Abis cephalonica) i de pini (Pinus
helepensis), iar la mare altitudine se gsesc cteva chei i puni. Din pcate, zona
este profund afectat n ultimul timp de dorina de recreere a oamenilor.
Aici au fost observate specii de psri cum sunt: vulturul gulerat, vulturul cu
picioare scurte, vulturul auriu, oimul peregrin, bufnia i pasrea Rppell (Sylvia
rueppelli).
4.Parcul Naional Sounionului
5. Delta Spercheios zon special protejat
6. Lagunele Messolonhi i Aitolikon, Delta Achelosului i Evinosului
zone special protejate

PELOPONEZIA: zona include areale

special protejate:
1. Laguna Kotychi
2. Laguna Kalogria, Pdurea
Strofylia i Mlatinile Lamia
3. Ravena Vouraikos i Kalavryta

INSULELE EGEE: cuprind parcuri

naionale i monumente ale naturii special
protejate:
1. Insulele: Kira Panagia, Gioura,
Piperi i Skantzoura:
Zona n care sunt situate insulele
este protejat ca parc marin, iar Insula
Piperi este protejat ca monument al
naturii. Pe teritoriul acestor insule ntlnim
abrupturi stncoase, peteri i, dincolo de
rmurile acestora, insulie stncoase.
Unele poriuni din insule fie sunt goale, fie sunt acoperite de tufriuri i arbuti.

Dintre speciile de psri ntlnite aici sunt: uliul Eleonorei, pescruul Audouin
(Larus audouinii), vulturul cu picioare scurte, vulturul Bonelli 8Hieraaetus fasciatus) i
altele.
2. Golful Kalloni:
Este un golf larg, cu zone srate adnci, mici mlatini i platforme de sare. Mai
exist aici i pduri de mslini i pini.
Speciile de psri care vieuiesc aici sunt: ciconia alb, raa slbatic afurisit,
vulturul auriu, vulturul nclat, vulturul Bonelli, uliul peregrin, bufnia, ciocnitoarea cu
pat pe mijloc, egreta alb, ibisul lucios, etc.
INSULELE IONIENE:
includ zonele:
1. Parcul Naional Ainos
( Cephalonia)
2. Parcul Naional Marin
Zakynthos

INSULA CRETA:

1. Parcul Naional Samaria

Din suprafaa total a teritoriului Lafke Ori, 4.840 ha.
este considerat Rezervaie a Biosferi i 4.500 ha. este Parc
Naional. Este o zon montan izolat din sud-estul coastei
insulei,care cuprinde chei spectaculoase, platouri acoperite
de puni i de cteva poriuni de pduri de pin i perene de
stejar.
Zona este important pentru speciile de psri, cum
sunt: vulturul brbos, vulturul gulerat, uliul peregrin, potrnichea Chukar (Alectoris
chukar), pasrea Rppell, cioara cu cioc i labe roii (Pyrrhocorax pyrrhocorax) i
vulturul Bonelli.
2. Lacul Kourna, Delta Almirosului i Coasta Georgipolis:

Zona include un lac de ap dulce, un ru i cteva mlatini de coast. Este o

zon n care specii de psri precum btlanul, ibisul, psrile de prad, i altele, vin s
se hrneasc i s se cuibreasc.
Varietatea i bogia ecosistemului Greciei ofer o mulime de oportuniti pentru
cei care i doresc s aib experiene de vacane alternative.

III Analiza potentialului turistic antropic al Greciei

3.1 Obiective religioase turistice
Manastirile de la Meteora
Meteora
Meteora, situata in campia Thesaliei, in apropiere de Kalambaka, intre muntii Koziakas
si Antichassia, este unul din cele mai cunoscute centre monahale ale Rasaritului crestin.
O adevarata padure de piatra ce izbucneste in mijlocul campiei plaseaza ansamblul
monastic intr-un peisaj de o maretie tulburatoare. Meteorele reprezinta cel mai
important centru monahal ortodox al grecilor, dupa Sfantul Munte Athos.

Exista in aceste locuri peste o mie de stanci foarte abrupte si foarte inalte, formate cu
saizeci de milioane de ani in urma in asa numita perioada tertiara care, cu manastirile
lor seculare in varf, ilustreaza parca simbolic calea dificila, dar frumoasa pe care trebuie
sa o urmeze crestinul catre "Preainaltul Domn al boltilor ceresti".Traseul de la
Kalambaka pana la manastiri este fermecator. In dreapta si stanga apar stanci inalte,
salbatice. Dupa un parcurs incantator ajungi la Meteora, unul din cele mai frumoase
locuri de pe pamant, iar ca fenomen natural, unicul din lume.Meteora este in totalitate
pamant sfant, loc sfant zidit si pazit de Dumnezeu, pentru ca aici s-a sfintit fiecare
stanca, fiecare pestera, fiecare piatra, pentru ca o multime de cuviosi ascetici si martiri
s-au rugat si s-au indumnezeit pe stancile si vaile acestui loc.

Pentru marturia ei crestina, istorica, arhitectonica, artistica si geografica, Meteora este

recunoscuta si ocrotita de UNESCO si de alte organizatii internationale. Prin Legea nr.
2531/11.10.1995 si Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Greciei, teritoriul Sfintei
Meteora a fost proclamat, din octombrie 1995, "loc sfant, imuabil si inviolabil", ceea ce-i
asigura protectia si-i garanteaza autenticitatea.

Simbol al puterii de rugaciune si jertfa al intregii Ortodoxii, Meteora este unul din acele
locuri unde prezenta harului este vie si lucratoare, iar binecuvantarea divina se revarsa
din plin in sufletele pelerinilor.In noua locatie, pe una dintre stancile cele mai mari, inalta
de 613 metri fata de nivelul marii, incepe, cu o munca titanica, ridicarea unei manastiri.
Aceasta manastire poarta si astazi denumirea de "Marea Meteora" (Megalo Meteora);
ea parta hramul "Schimbarea la Fata".Astfel, cu timpul, mai toate stancile Meteore au
fost cuprinse de manastiri. De jos, de la baza stancilor, abia se disting cateva fragmente
de zidire; de sus insa, de langa clopotnita Manastirii Sfantul Nicolae, de pilda, ceea ce
vezi te infioara.

Dintre manastirile existente atunci, unele sunt astazi in stare de ruina: Sfantul Duh,
Sfantul Dimitrie, Sfantul Nicolae Padova, Sfantul Antonie, Sfanta Manastire Pantocrator,
Ipsilotera, Sfantul Gheorghe Mandilas, Intampinarea Domnului, Manastirea Maicii
Domnului, Schitul Doumbiani, Manastirea Sfantul Grigorie, Manastirea Sfantul Ioan
Botezatorul, Manastirea Sfantul Modest, Manastirea Caligrafilor (aflata pe cea mai inalta
stanca).
Altele se conserva bine si fiinteaza si in prezent constituind o puternica atractie atat
pentru pelerini cat si pentru turistii din intreaga lume. Manastirile vietuite de la Meteora
sunt urmatoarele: Manastirea Marea Meteora (Schimbarea la Fata), Manastirea
Varlaam (1350), Manastirea Sfanta Treime (1458-1476), Manastirea Sfantul Stefan
(1350), Manastirea de la Rusanu (1380) si Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsa (1527).

Pastrate cu mare grija si evlavie de catre monahi, aici pot fi admirate numeroase
manuscrise si icoane de pret, moaste ale sfintilor si opere de arta miniaturala, fresce de
o valoare inestimabila apartinand Scolii Cretane si Macedoniene.
Marea Meteora
Manastirea cunoscuta sub numele de "Marea Meteora" este situata pe o stanca aflata
la marginea padurii de stanci la o inaltime de 613 de metri deasupra albiei raului Pinios.
Suprafata ei superioara, unde se afla manastirea, este de 10.000 metri patrati.

Urcusul este de 250 metri, iar culuarele sapate in stanca si cele 115 trepte abrupte si
neregulate conduc pasii pelerinilor, cu efort, dar fara teama si in deplina siguranta, pana
la intrarea in manastire. Turnul cu balcon pentru scripete si plasa-lift, construit in 1520,
este edificiul care se zareste din departare si primul care intampina dupa
urcus.Manastirea a fost construita prin munca si pe cheltuiala binecuvantatilor Atanasie
si Ioasaf, in anul 1388, si este cea mai reprezentativa manastire din tot ansamblul de la
Meteora. Sfantul Atanasie, venit din Athos, a intemeiat pe stancile Meteorei o mica
sihastrie.
In prima chinovie a Sfintei Meteora, succesor si impreuna ctitor cu Sfantul Atanasie a
fost Cuviosul Ioasaf (1350-1423), fostul imparat bizantin Ioan Vresis Paleologul. Ulterior,
in 1541-1542, asezamantul a fost renovat si completat de calugarul Simeon si ucenicii
sai.In secolele XVI-XVIII manastirea numara pana la 300 de monahi si eremiti, fiind o
chinovie exemplara. Cu timpul, numarul crescand al monahilor a facut din aceasta
micuta biserica o adevarata lavra. Slujirea din aceasta biserica a fost savarsita, fara
intrerupere, pana in zilele noastre.

Mareata si impunatoare, Biserica Schimbarea la Fata a Domnului Iisus Hristos are un

iconostas minunat sculptat in lemn poleit cu aur si un tron ecumenic decorat cu sidef cu
incrustatii artistice (1616-1617).Frescele sunt minunate, dateaza din secolul al XVI-lea
si se refera la ciclul dogmatic, istoric si liturgic iconogragic al bisericii ortodoxe, o fericita

imbinare de arta macedoniana si cretana. Dupa estimarile specialistilor, unele lucrari

apartin ucenicului lui Teofanis, Georgi Cretanul.
Manastirea Varlaam
Manastirea Varlaam, modesta ca suprafata, dar impozanta, se afla in apropiere de
Marea Meteora, pe o solida stanca inalta de 373 de metri. Conform traditiei, ea a fost
locuita pentru prima oara de pustnicul Varlaam care a construit aici in jurul anului 1350
o bisericuta cu hramul Sfintilor Trei Ierarhi si cateva chilii.

Varlaam a urcat pe stanca cu schele succesive, sprijinite pe grinzi infipte in gaurile

dintre stanci. Mai tarziu schelele au fost inlocuite cu scari mari de sfoara si plasa. In
anul 1922 au fost cioplite in piatra 129 de trepte care-l conduc pe vizitator, in deplina
siguranta, pana in varful stancii unde se afla manastirea. Plasa se mai foloseste si
astazi doar pentru transportul alimentelor si al materialelor necesare intretinerii sfantului
lacas.

Manastirea Varlaam, in forma cunoscuta astazi, a fost ctitorita dupa aproape doua sute
de ani, pe la 1517-1518, cand s-au stabilit aici cuviosii parinti Teofan (+1544) si Nectarie
(+1550). Originari din nobila familie a Apsarazilor de la Ioannina, fratii Nectarie si
Teofan, recladesc "Biserica Sfintii Trei Ierarhi" pe ruinele vechilor ziduri si, mai tarziu,
construiesc "Biserica Tuturor Sfintilor" si "Biserica Sfantului Ioan Botezatorul".

Biserica cu hramul Tuturor Sfintilor a fost inaltata in douazeci de zile cu materiale de

constructie ridicate pe stanca meteorica intr-o perioada de 22 de ani. Din punct de
vedere arhitectural biserica se aseamana cu manastirile de pe Muntele Athos.
\
Paraclisul Sfintilor Trei Ierarhi care are o singura incapere, a fost refacut in anul 1627 si
pictat in fresca de Stergios si Kirillos in stil postbizantin, caracteristic primei jumatati a
secolului al XVII-lea.

Alte cladiri care dainuie pe platforma stancii de la Varlaam sunt: vechea Trapeza, azi
muzeu, Vatra sau Bucataria, una dintre cele mai frumoase constructii de acest fel si
Spitalul.
Spre sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea a functionat la
Manastirea Varlaam un renumit atelier specializat in broderie cu fir de aur.Printre
odoarele manastirii care se pastreaza in sacristie se afla moastele multor sfinti, odajdii,
cruci, vase de cult din argint, centura de fier a ctitorului manastirii, epitaful brodat cu aur,
evanghelii, manuscrise vechi pe pergament si sute de carti.

De asemenea, la Manastirea Varlaam se pastreaza "Evanghelia" atribuita Imparatului

Constantin Porfirogenetul, din anul 959. Evanghelia pastreaza semnatura imparatului.
Printre documentele acestei manastiri se pastreaza si unele romanesti de danie.
Manastirea Rousanou
Manastirea Rousanou, numita dupa numele fondatorului ei, se afla intre Manastirile
Varlaam si Sfanta Treime, la sud-est de Marele Meteor, pe culmea unei stanci zvelte,
verticale, din padurea de piatra de la Meteora. Un culoar de beton si un pod suspendat
te duc pe crestetul stancii complet izolate, unde se afla manastirea.

Numele manastirii provine de la satul Rosana din Tessalia in care s-a nascut cel dintai
ctitor. Acesta este un ansamblu incantator, cu patru etaje, care a capatat forma
arhitectonica de baza in deceniul trei al secolului al XVI-lea. Biserica si cateva chilii se
situeaza la parter, iar la etaj arhondaricul cu camerele de primire, chilii si alte incaperi
auxiliare.Vizitatorul care trece pe la poalele acestei stanci este cuprins de un sentiment
de teama si admiratie privind laturile aproape vericale ale stancii care se continua cu
zidurile manastirii. Intreaga suprafata a varfului stancii constituie incinta manastirii.

La Manastirea Rousanou, pe langa "Schimbarea la Fata a Domnului Iisus Hristos", la 4

decembrie se cinsteste cu deosebita evlavie Sfanta Mucenita Varvara. Pe la mijlocul

secolului al XVI-lea a functionat la Manastirea Rousanou un atelier de manuscrise.

Majoritatea manuscriselor si documentelor acestei manastiri sunt pastrate la Biblioteca
Nationala din Atena.
Manastirea Sfanta Treime
Manastirea Sfanta Treime se inalta deasupra unei foarte abrupte stanci singuratice.
Manastirea Sfanta Treime este construita pe stanca ce se inalta la nord-est de
Manastirea Sfantul Stefan.

Varful stancii are o suprafata de aproximativ un hectar, aici aflandu-se alaturi de biserici
chiliile calugarilor, bucataria, sala de mese si o mica bucata de pamant cultivata.
Panorama ce se vede de la Manastirea Sfanta Treime este de vis, la est aflandu-se
Manastirea Sfantul Stefan, la vest, Manastirea Varlaam si Marea Meteora, iar la sud,
Kalambaka.

Manastirea Sfantul Stefan

Manastirea Sfantul Stefan este cea mai accesibila pentru pelerini. Aici se poate ajunge
din doua directii: din satul Kastraki sau din orasul Kalambaka, din partea de sud-vest.
Manastirea este ca o cetate, construita in varful unei stanci gigantice cu o suprafata de
7.500 metri patrati.

Desene si gravuri vechi arata ca in trecut, la Manastirea Sfantul Stefan se putea urca
mai lesne decat la celelalte lacasuri meteorice datorita unui pod mobil ce facea legatura
intre stanca pe care se afla manastirea si versantul Koukoula, diametral opus. Ulterior,
podul mobil din considerente de paza si securitate, a fost inlocuit de un altul, fix, cu
lungimea de 8 metri, pe care se ajunge in deplina siguranta la manastire.Manastirea
Sfantul Stefan este cea mai veche asezare monahala de pe Muntele Meteora, fiind
fondata in anul 1192 de catre sihastrul Ieremia. In anul 1333, Andronic al III-lea
Paleologul a renovat-o, luand-o sub protectia sa.
Manastirea Sfantul Nicolae Anapafsas
Pe crestetul ros de intemperii al unei stanci uriase, sta agatata cea mai mica manastire
de pe Muntele Meteora, numita Sfantul Nicolae Anapafsas, adica Sfantul Nicolae
"Odihnitorul". Ea se ridica la sud-vest de stancile Meteorei, si intre manastirile parasite
Prodromu si Pantocrator.

Manastirea, in forma ei actuala, a fost construita la sfarsitul secolului al XV-lea si

inceputul secolului al XVI-lea, probabil peste ruinele unui lacas mai vechi. Se crede ca
numele manastirii vine de la numele persoanei pe cheltuiala careia s-a construit prima
ctitorie.
Suprafata redusa si ingustimea stancii pe care este asezata manastirea a constituit
cauza principala a realizarii de constructii cu mai multe etaje. Astfel, la primul nivel se
afla biserica si trapeza, iar la al doilea, chiliile.Manastirea Vatoped este una dintre cele
mai mari si importante manastiri din Sfantul Munte Athos, avand una dintre cele mai
mari obsti de calugari din munte. Manastirea situata in partea de nord-est a peninsulei
Athos, este inchinata Bunei Vestiri, pranuindu-si hramul in data de 25 martie, in aceasta
zi avand loc mare priveghere si procesiune.Pe o carare ce porneste din Careia, se
merge pe poteci racoroase si tainice, parte urcand, parte coborand, spre indepartata
manastire Vatoped. Pe drum, masinile parcurg mai bine de 20 de kilometri, pe drumul
forestier. Cararile spre Vatoped sunt insa incarcate de mari trairi duhovnicesti.

A doua, ca marime, in Sfantul Munte Athos, manastirea Vatoped a fost intemeiata,

potrivit traditiei locului, undeva pe la sfarsitul secolului al IV-lea, de catre imparatul
Teodosie I cel Mare. Ctitorul ei cel dintru inceput a fost insa Sfantul imparat Constantin
cel Mare.
Manastirea Vatoped - Sfantul Munte Athos
Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos
este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea
de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a
acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar
portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre
toate manastirile din Sfantul Munte.Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu
regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte
gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc
tot Muntele.

Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea

Lavra, Manastirea Vatoped, Manastirea Iviron, Manastirea Hilandar, Manastirea
Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu,
Manastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea Caracalu, Manastirea Filoteu,
Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronichita,
Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul
Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza

inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de

calugari ortodocsi.
Manastirea Hilandar - Sfantul Munte Athos
Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos
este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea
de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a
acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar
portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre
toate manastirile din Sfantul Munte.
Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in
cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de
manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.

Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea

Lavra, Manastirea Vatoped, Manastirea Iviron, Manastirea Hilandar, Manastirea
Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu,
Manastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea Caracalu, Manastirea Filoteu,
Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronichita,
Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul
Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza
inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de
calugari ortodocsi.

Marea Lavra a Athosului

Manastirea Marea Lavra este cea dintai asezare chinoviala din Athos si prima din
eparhia Sfantului Munte. Aceasta manastire athonita a fost intemeiata pe la anul 963
prin osardia pustnicului Atanasie din Trapezunda, si cu ajutoare banesti date de catre
imparatii Bizantini, Nichifor Focas (963-959) si Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes: 969973). Ea este asezata la capatul peninsulei, aproape de tarm. Manastirea avea pe
vremuri ca la 200 de calugari greci.

Manastirea Lavra a crescut practic prin grija Sfantului Atanasie Athonitul, a carui viata
se impleteste inseparabil cu inceputurile manastirii. Se stie insa ca viata monahala
curgea in Athos cu mult inaintea venirii placutului lui Dumnezeu Atanasie, dupa traditie
chiar din vremea Sfantului imparat Constantin cel Mare, insa Sfantul Atanasie este cel
care a statornicit viata de obste in acest loc binecuvantat de Dumnezeu si ocrotit de
Maica Domnului.
Biserica Paraportiani (Grecia, Insula Mykonos) a fost construit pe locul uneia dintre
porile unui zid de piatr, ntre secolele XVI i XVII. Arat ca o construcie lefuit
grosolan n cret. Este una dintre cele mai fotografiate biserici ortodoxe din lume.

De fapt Paraportiani reunete patru biserici cu patru stiluri arhitecturale: Bizantic,

tradiional, occidental i autohton.

Biserica Sfantul Apostol Andrei - Patras

Biserica Sfantul Apostol Andrei este o mareata biserica din orasul grecesc Patras.
Orasul Patras este al treilea oras ca marime din Grecia si este capitala judetului Ahaia,
ce se afla in nordul peninsulei Peloponez, la 215 de kilometri vest de Atena. Orasul se
afla la poalele muntelui Panchaikon, cu deschidere la Golful Patras.

Istoria orasului Patras se intinde pe o perioada de patru milenii, sub dominatia

Imperiului Roman, el devenind unul dintre marile centre cosmopolite din estul bazinului
mediteranean.

Patras este numit "poarta occidentala a Greciei" datorita faptului ca el este un centru
comercial international, in timp ce portul sau foarte animat reprezinta punctul ce
comunica cu Italia si intr-adevar, cu restul Europei Occidentale

.
Conform traditiei crestine, orasul Patras a fost locul martiriului Sfantului Apostol Andrei.
Acest sfant apostol a si propovaduit in acest loc invatatura crestina incredintata lui direct
de catre Mantuitorul Hristos.

In orasul Patras sunt doua mari biserici legate de Sfantul Apostol Andrei:biserica cea
veche, ridicata pe locul martiriului sau, si biserica cea noua, despre care vom vorbi in
cele ce urmeaza.
Sfantul Apostol Andrei - 30 noiembrie
Sfantul Apostol Andrei este ocrotitorul orasului Patras. El s-a nascut in Betsaida, un
orasel de pe malul lacului Ghenizaret, fiind fiul lui Iona, din Galileea, si fratele lui Petru,
primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Inainte de a fi Apostol al Domnului, Sfantul
Andrei a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul.
Auzind, a doua zi dupa Botezul lui Iisus in Iordan, pe Sfantul Ioan, aratand cu degetul
catre Iisus si zicand: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan, 1, 29),
Sfantul Andrei l-a lasat pe Ioan si a urmat lui Hristos, zicand fratelui sau Petru: "Am
gasit pe Mesia, care se talcuieste Hristos" (Ioan, 1, 41). Drept aceea, Sfantului Andrei i
se mai spune si "Apostolul cel dintai chemat al Domnului".

Sfantul Andrei a urmat Mantuitorului, insotindu-l pe drumurile Tarii Sfinte. A fost martor
faptelor minunate savarsite de Domnul, s-a impartasit din cuvantul dumnezeiesc, si, mai
presus de toate, a vazut Patimile Domnului, a plans moartea Lui pentru noi si s-a intarit
in credinta, in ziua Invierii.
Traditia Bisericii ne spune ca, dupa Inaltarea Domnului la cer si dupa Cincizecime,
Apostolii au tras la sorti si au mers in toata lumea, pentru propovaduire. Atunci, acestui
"intai chemat", i-a cazut sortul sa mearga in Bitinia, Bizantia, Tracia si Macedonia, cu

tinuturile din jurul Marii Negre, pana la Dunare si Scitia (adica Dobrogea noastra) si
pana in Crimeia.
Tot Sfanta Traditie ne mai spune si ca Sfantul Andrei a avut un sfarsit de mucenic, fiind
rastignit, in orasul Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, careia
i s-a spus "Crucea Sfantului Andrei".

Biserica cea veche din Patras

Exact pe locul in care a fost martirizat Sfantul Andrei, astazi se inalta o basilica ortodoxa
- biserica cea veche a orasului Patras. Aceasta a fost ridicata peste ruinele unei foste
basilici bizantine, daramata de turci, care la randul ei fusese ridicata peste ruinele unui
templu antic grecesc; templul era inchinat zeitei Demetra.

Biserica cea veche a orasului, ridicata in imediata apropiere a bisericii celei noi, a fost
construita intre anii 1836-1843. Langa aceasta biserica veche se afla si "fantana
Sfantului Andrei", inca un loc in care credinciosii vin cu mare evlavie. Conform traditiei
locului, acesta era locul in care Sfantul Apostol predica "Vestea cea Buna".

Biserica Sfantul Apostol Andrei - biserica cea noua

Biserica cea noua a orasului, de factura bizantina, a fost intemeiata in anul 1908 de
catre regele George I, fiind sfintita in anul 1974 de catre mitropolitul orasului, episcopul
Nicodim. Biserica Sfantul Andrei din Patras, este cea mai mare biserica din Balcani, in
interiorul ei putand incapea un numar de 5.500 de credinciosi.

Aceasta sfanta biserica are o arhitectura impresionanta. Lucrarile de constructie au fost

supravegheate de catre arhitectul Anastasioa Metaxas, iar dupa moartea acestuia
(1937) de catre architectul Georgios Nomikos.

Domul central al bisericii se afla la o inaltime de 46 de metri. Asupra acestuia se inalta o

cruce de cinci metri, in intregime placata cu aur. Alaturi de aceasta, biserica mai este
presarata cu inca 12 cruci mai mici. Acestea, dimpreuna cu cea mare, au un frumos
simbolism: Hristos si cei doisprezece Apostoli.

3.2Obiective turistice cultale istorice

Castelele Greciei
sunt legate de numeroase legende si povestiri cavaleresti si traditii , acum devenite
simboluri ale securitatii si puterii militare. Desi, in zilele noastre sunt utilizate ca
decoruri pentru a prezenta diverse evenimente culturale si sociale, inca mai au puterea
de invada mintea vizitatorilor cu imagini din vremurile regilor si cavalerilor si a reginelor
de la curte, cu ale lor povesti de amor si istorisiri.

1. Palatul Cavalerilor din Rhodos

Locatie: Rhodos, Insula Rhodos

Construit intre zidurile vechiului oras Rodos, la inceputul secolului 13 de catre cavalerii
ordinului Saint John of Jerusalem, castelul consta in 205 camere si o camera de
conferinte care adesea gazduia diverse summit-uri europene sau mondiale. Scopul sau
era de a servi ca resedinta pentru guvernatorul insulei. In timpul ocupatiei otomane,
palatul a fost utilizat ca fortareata.
In prezent atrage sute de vizitatori si detine Muzeul de Arheologie din Rhodos si este
unul dintre cele mai bine conservate castele ale Europei. Datorita acestui castel si al
farmecului medieval al insulei, Rhodos mai este numita Insula Cavalerilor.

2. Fortareata
Venetiana
Locatie: Naxos, Insula Naxos

Meterezele inalte ale Fortaretei Venetiene pot fi admirate in orasul Naxos, cel mai
aglomerat si principalul oras al insulei cu acelasi nume. Acest castel a fost construit din
ordinul lui Marco Sanudo, cuceritor al Cicladelor in 1207 si a facut din insula Naxos
sediul ducatului sau. Pe langa resedinta sa, castelul mai continea si diverse institutii
administrative.A fost proiectat in forma de pentagon, cu cladiri si vile in stil venetian. Si
astazi isi mai pastreaza incantatoarea atmosfera medievala.

3. Castelul
Chora
Locatie: Folegandros, Insula Naxos
De fapt, asa-zisul castel din orasul Folegandros nu este altceva decat o parte din
vechea asezare medievala Chora, ce a fost amenajata in asa fel incat sa apere
populatia si proviziile sale de invazia cotropitorilor si a piratilor.Castelul propriu-zis a fost
declarat de catre Marco Sanudo, duce al Insulei Naxos, in 1212 imediat dupa ce a intrat
in posesia insulei.
Peretii caselor interioare sunt construite in asa fel incat sa constituie ziduri de aparare
pentru castel.In interior se afla cateva biserici vechi cu o structura arhitecturala
impresionanta si decoratiuni interioare spectaculoase

4. Palatul
Knossos
Locatie:Insula Creta
Conform mitologie grecesti, proiectul palatului a fost realizat de catre anticul arhitect
Dedalos (tatal legendarului Ikarus), un proiect ce a prezentat o asemenea complexitate
incat nimeni nu ar fi putut gasi calea de iesire daca ar fi fost abandonat in mijlocul
palatului
Miturile grecesti leaga constructia acestui palat de temutul Rege Minos si legendele
Labirintul Minotaurului si Icarus . Acestea povestesc cum regele Minos i-ar fi inchis
pe arhitectul Dedalos si fiul sau in interiorul palatului pentru a nu putea dezvalui nimanui
maiestuosul proiect al acestuia. Insa arhitectul , a construit doua seturi de aripi pentru
el si fiul sau pentru a-si lua zborul din turnurile palatului, insa dupa cum stiti legenda lui
Icarus acesta si-a gasit sfarsitul in apele Marii Egee. Labirintul interior a fost caminul
Minotaurului in mitologia greaca si multi dintre localnci asociaza palatul Knossos cu
legenda lui Theseus doborandu-l pe Minotaur.
Este unul dintre cele mai bine conservate palate din timpul civilizatiei minoniene.

5.Castelul
Koroni ( Manastirea Timiou Podromou)
Locatie: Koroni, Peninsula Messinian
Este situat la baza unui castel venetian ale carui ziduri adapostesc astazi imensa
Manastire Timiou Podromou. Capela bizantina si fundatiile templului Artemisei ofera o
priveliste minunata .

6.Castelul Bourtzi.
Locatie: Nafplio, peninsula Peloponezia

Bourtzi este o mica peninsula iar castelul se afla localizat chiar in mijlocul portului
Nafplio, Venetienii au finailzat fortificarea lui in 1473 pentru a proteja orasul de pirati si
invadatorii veniti de pe mare. Dupa ce au grecii l-au recastigat de la turci in 1822 a
servit drept fortareata defensiva pana in 1865. Apoi a fost transformata in resedinta
executorilor celor condamnati in castelul Palamidi. Din 1930 si pana in 1970 a servit ca
hotel.

7. Castelul
Palamidi
Locatie : Naflipo, peninsula Peloponezia

Palamidi este de fapt o fortareata militara situata pe creasta unui deal, la o altitudine de
216 m , construita de venetieni in timpul celei de-a doua ocupatii a insulei Creta, in
perioada 1686 1715.

8. The
Achilleion Palace
Locatie: Gastouri, Insula Corfu

Acest palat a fost construit in secolul 19 ( 1889 1891) la ordinul reginei austro-ungare
Elizabeth (cunoscuta in istorie sub numele de Sissy), cu scopul de a fi resedinta de
vacanta. In urma asasinarii reginei in 1898, palatul a fost cumparat de catre Kaiser
William II al Germaniei.
Imparateasa Sissy a indragit foarte mult mitologia greaca , iar dintre persoanajele sale,
Achilles a fost favoritul sau , astfel incat i-a dedicat lui acest palat. Gradina interioara
este absolut incanatatoare , un loc perfect pentru desfasurarea unei nunti
spectaculoase, medievale si extrem de mult apreciata de cei mai buni fotografi. Este
una dintre atractiile principale ale insulei Corfu.
Probabil cel mai impozant monument este ceteta Acropole din atena care cuprinde
partenonul,propileele,templul zeitei atena nike,erehteionul cu vestitlee
cariatide.Sclupturile si pictuirile sunt si ele perfecte

Acropole

Acropole inseamna oras pe margine si pe intreg teritoriul Greciei puteti vedea astfel de

orase antice situate pe un deal inalt, pentru a fi protejat de invadatori. Cea mai
cunoscuta insa, este acropola din Atena, aceasta oferind o priveliste impresionanta
vizitatorilor. Acest platou stancos cocotat deasupra Atenei contine o gama larga de
bogatii arhitecturale si arheologice, majoritatea datand dn perioada clasica a Greciei
antice.
Situl Acropole este inconjurat de o zona publica incantatoare, cu copaci si alei pavate.
Cel mai important monument de pe Acropole este Parthenonul, urmat de templul Atenei
Nike, Erectheion si Propylea, Noul Muzeu Acropole, Teatrul lui Dionis si Odeonul lui
Herodes Atticus. In nordul Acropolei se afla trei mari spatii deschise: Agora, Agora
Romana si Biblioteca lui Adrian

Parthenon

Este cel mai important si mai cunoscut monument al civilizatiei vechi grecesti, fiind
deseori considerat simbolul Greciei. Este dedicat zeitei Athena Parthenos, patroana
orasului Atena. Constructia sa a durat 9 ani, iar decoratiile exterioare au fost finalizate 6
ani mai tarziu, in 432 B.C. Monumentala constructie a fost initiata de Perikles,
supervizata de Pheidias, faimosul sculptor atenian, in timp ce Iktinos si Kallikrates au
fost arhitectii cladirii.
Este construit in stil doric, cu 8 coloane pe fiecare din fetele mici si 17 pe cele doua
mari.
De-a lungul epocilor, Parthenon-ul si-a pastrat caracterul de lacas religios, fiind
transformat pe rand in biserica bizantina, latina si apoi in moschee musulmana.

Erechtheion

Templul Erechtheion este un templu construit in stil ionic. Partea sa principala este
impartita in doua sectiuni, dedicate venerarii celor 2 zeitati principale din Attica: Athena
si Poseidon-Erechtheus.
In partea de sud se gasesc sculpturile faimoaselor Cariatide.

Templul lui Nike

Construit tot in stil ionic, templul este dedicat zeitei Atena Nike. Pe una din cele 4 fete
ale sale (fata estica) se regaseste un bazorelief descriind o conferinta a zeilor, in timp
ce pe celelalte 3 sunt scene din diverse batalii.
Templul lui Poseidon
Constructia Templului lui Poseidon, zeul Marii, a inceput prin anul 500 i. Ch. dar
monumentul nu a fost niciodata terminat. Templul si atractiile sale au fist distruse de
persani in anul 480 i. Ch. Templul lui Poseidon pe care il puteti vizita in zilele noastre a

fost construit pe locul unor ruine al unui alt templu. In acelasi timp a fost construit si
Templul Atenei, pe locul unde era sanctuarul oferit zeitei.
Sanctuarul a inceput sa se darame in sec I d. Ch. Pausenii, care navigau de-a lungul
coastei in anul 150 d. Ch. credeau ca templul proeminent de pe deal era de fapt
Templul Zeitei Atena.

Calatorii moderni au vizitat Sounio cu mult inaintea de inceperea excavatiilor, printre ei

fiind si Lord Byron in anul 1810. Excavatiile au inceput in anul 1897 si se continua si
astazi.
Marmura locala a fost folosita pentru coloanele Templului, din cele 34 de coloane initiale
supravietuind doar 15 astazi. Coloanele au fost taiate cu 16 fete in loc de 20, fiind
redusa suprafata expusa la vant si apa de mare.
Pe partea de est a Templului lui Poseidon se afla o friza ionica (partea ce se gaseste
deasupra coloanelor) realizata din 13 placi de marmura pariana. Astazi foarte erodata,
ea contine scene din batalia lapitilor cu centurii precum si aventurile lui Tezeu ( care
dupa unele legende era fiul lui Poseidon). Tot pe partea estica este descrisa si batalia
dintre Poseidon si Atena pentru dominarea Aticii (una dintre provinciile Greciei unde se
afla si Atena).

Templul Olimp

Conform traditiei, intemeierea sactuarului merge inapoi in tipurile mitice ale lui
Deucalion. Locul a fost locuit din timpuri preistorice si cultul zeului Zeus, este atestat
inaca de la inceput. In 515 BC Peisistratos
cel tanar , incepe contructia monumentalului templu care insa nu este finalizata datorita
sfarsitului tiraniei in Athena. Mai tarziu templul este finalizat de catre imparatul roman
Adrian in 124/125 AD. In interiorul templulu se gasea o colosala statue ( din aur si
fildes) a lui Zeus.
Templul lui Zeus

Desi acesta s-a prabusit in timpul unui cutremur in secolul VI, ruinele rmasa inca ne dau
posibilitatea de a ne imagina maretia de odinioara a templului. Pe temelia cu trei trepte
stateau 78 de stalpi, aranjati pe 6 randuri, fiecare coloana avand inaltimea de 10,53m si
diametrul de 2,23m. Inaltimea totala a
templului era de 20m.

Templul zeitei Hera - Heraion

Acesta se afla paralel cu templul lui Zeus, si este cel mai vechi templu din Olimpia.
Templul in stil doric a avut 96 de colosne dispuse pe 6 randuri, avand inaltimea de
5,2m. Coloanele originale din lemn au fost inlocuite de-a lungul timpului cu cele din
piatra.

Olympia Antica
Olympia a fost locul de desfasurare a
Jocurilor Olimpice in antichitate.

Situl Arheologic Tegea

Situl Arheologic Messene

Messene a fost un oras in antichitate.

Portul Pireu
Portul Piraeus este cel mai mare port al
Greciei. A fost construit in vremea lui
Temistocles, cand zidurile orasului au fost
construite (anul 478 d. Ch.), si orasul era
construit de arhitectul Hippodamus. A
castigat foarte repede importanta atunci cand
Atena a devenit putere navala.

Portul Piraeus se intinde pe o distanta de 8 kilometri sud-vest de Acropole, de aici

plecand multe ferryboat-uri grecesti.Piraeus este compus din 3 porturi dintre care
Marele port este cel mai mare fiind asezat in partea de vest. De aici pleaca toate
navele mari. Jumatate de kilometru mai la est, dupa un deal, se intinde portul Zea, care
este mai mult un port de yacht-uri dar si punctul de plecare pentru multe excursii spre
insule. Ultimul port estye Flisvos, la 7 kilometri la est de Zea, si este un port pentru
excursii. Portul Piraeus este un port comercial si de aceea, nu o sa gasiti prea multe
restaurante si hoteluri in port.Piraeus este unul din cele mai importante porturi

comerciale din Marea Mediterana. Zone portului este considerata zona industriala
avand o importanta particulara in economia Greciei, de altfel avand strazi, piete mari,
strazi cu 3 benzi si parcuri.
Colosul din Rhodos

Colosul din Rhodos este o statuie imens construit n antichitate pe insula Rhodos din
Grecia si reprezinta una din cele apte minuni ale lumii. Statuia l nfiseaza pe zeul
grec al Soarelui, Helios i msura ntre 32 i 36 de metri.
Construcia s-ar fi realizat n 12 ani i ar fi fost finalizat n anul 282 .C. Dup unii, ea
strjuia intrarea n portul din insul. Conform cercetrilor mai noi, s-ar fi aflat
aproximativ pe locul unde n prezent este intrarea n Castelul Templierilor.
A sasea minune a lumii antice poate aspira la o istorie epica, poate chiar mitologica. In
anul 305 i.Hr, regele Demetrios al Frigiei si al Lidiei, temut si cunoscut sub numele de
asediatorul cetatilor, i-a invitat pe locuitorii insulei Rodos sa participe a o campanie
impotriva metropolei Alexandria. In calitate de parteneri comerciali ai Egiptului, ei au
refuzat cu hotarare cererea lui Demetrios. Acest refuz a dat ocazia specialistului in
asedii sa atace mai intai capitala Insulei Rodos, in locul Alexandriei. Cum succesul se
lasa asteptat, Demetrios a pus sa fie construit cel mai mare turn de asediu din lume,
faimosul Helepolis, distrugatorul de cetati, inalt de 30 de metri. Acest monstru, facut
din lemn de stejar, putea fi apropiat de zidurile cetatii cu ajutorul unor roti. Mai tarziu,
inginerii au calculat ca erau necesari 1400 de oameni pentru a-l misca. De a inaltimea
turnului, se puteau arunca somoiage aprinse si se puteau catapulta pietre de cincizeci
de kilograme. Din mijlocul celor noua etaje, peste cetatea asediata era coborat un fel de
pod mobil, iar la baza turnului se afla un berbec, ce a produs o spartura in zidul cetatii
inca de la primul atac. Locuitorii din Rodos, infricosati, au implorat ajutor din partea
protectorului insulei, Helios, zeul soarelui. In cazul in care acesta le-ar fi ascultat
rugaciunile, ei i-au promis chiar si o statuie, mult mai mare si mai frumoasa decat toate
reprezentarile zeilor din acea epoca. Ajuta-te si cerul te va ajuta!. Ceea ce a salvat
cetatea a fost faptul ca locuitorii sai au sapat in cursul noptii si in mare graba, un sant
mare, in care au intrat a doua zi rotile din fata ale turnului. Colosul de lemn nu a mai

putut fi miscat si a astupat bresa din zidul cetatii cu propriul sau corp. Demetrios s-a
retras deceptionat.
Locuitorii Insulei Rodos si-au tinut promisiunea si au inceput realizarea statuii divine.
Imoralitatea mijloacelor puse in practica pentru implinirea juramantului sacru nu parea
sa-i deranjeze, astfel incat aceste mijloace au provocat ruinarea, apoi sinuciderea
arhitectului Chares din Lindos, in urma unei false evaluari a cheltuielilor.
Statuia era construit din bronz i ntrit ulterior cu fier i piatr. Se spune c au fost
folosite 15 tone de bronz i 9 tone de fier, ns calculele arat c aceste cantiti au fost
chiar mai mari. Mai tarziu nu s-a putut sti daca era vorba de placi din cupru fixate in
argila sau daca bronzul a fost turnat pe portiuni deasupra. In vechile scrieri se
precizeaza totusi ca s-au folosit peste 12 tone din acel aliaj, ceea ce corespundea unei
grosimi medii de 1,6 mm. Avea o nlime de 33 m i sttea pe un soclu nalt de 15 m.

Muzeul Agora

Muzeul Agora se afla intr-o cladire ce dateaza din secolul II i.e.n. si care a fost
reconstruita in 1953 - 56. Cladirea se numeste Stoa lui Attalos si a fost construita de
regele Attalos II al Pergamonului (160 - 139 i.e.n.), fratele si succesorul lui Eumenes II,
care a construit Stoa lui Eumenes pe partea de sud a dealului Acropole.
Stoa este o galerie interioara lunga, marginita de unul sau mai multe siruri de coloane si
care era folosita de vechii greci ca promenada umbrita sau ca loc public de intalnire.
Muzeul Agora expune artefactele descoperite in situl arheologic Agora. Expozitia incepe
de la sud, cu mareata statuie a lui Apolo Patroos - secolul IV i.e.n., comandata de
Pausanias sculptorului Euphranor. Aceasta este urmata de un capitoliu ionic pictat secolul V i.e.n., doua statuete - secolul II, o preoteasa flancata de doua herme, o stela
din marmura inscriptionata cu o lege impotriva tiraniei - 336 i.e.n., o sculptura din
templul lui Hefaistos si un ornament arhitectural din Stoa lui Zeus.
In sala din spatele muzeului se afla o colectie de materiale expuse in ordine
cronologica. Expozitia incepe cu materiale din perioada Neolotica - sec. III i.e.n.;
perioada micena (1500 - 1100 i.e.n.) este reprezentata de vase si obiecte de ritual
funerar, materialele din epoca de fier - sec. XI i.e.n.doua pietre funerare si vase cu

motive protogeometrice si geometrice. Perioada arhaica - sec. VI i.e.n. este

reprezentata printr-o statuie din bronz si o
statuie de teracota.

Muzeul National de Arheologie Atena

Muzeul National de Arheologie reprezinta un

important reper al Atenei, acesta adapostind
o adevarata comoara de sculpturi clasice si bijuterii ale perioadei micene. Muzeul a fost
renovat si extins pentru Olimpiada din 2004, iar acum este clasat printre primele 10
muzee din lume.
Colectia micena include masti, cupe, vase si bijuterii din aur scoase la lumina de
Heinrich Schliemann in 1876. Nu ratati masca mortuara despre care s-a crezut in mod
eronat ca ii apartine lui Agamemnon; acum se stie ca i-a apartinut unui rege dintr-o
epoca anterioara. Interesante sunt si vasele Vaphio ornate cu tauri, descoperite intr-un
mormant dintr-un sit Peloponez.
Printre exponatele Muzeului National de Arheologie se mai numara fresce de pe insula
vulcanica Santorini si ramasitele mecanismului Antikythera - cel mai vechi calculator
mecanic. Figurinele ciclade sunt printre cele mai vechi sculpturi descoperite in Grecia aprox. 2.000 i.e.n. - si totusi dau dovada
de
o modernitate impresionanta.
Muzeul Acropolelor

Este unul dintre cele mai importante muzee din lume. El gazduieste temporal
capodoperele civilizatiei grecesti antice, dedicate celor mai importante sanctuare

atheniene.la ora actuala au inceput pregatirile pentru contruirea unui nou muzeu. Multe
piese unice de arta ce ornamentau Acroplolele au fost furate si trasferate in strainatate.
Cel mai mare jaf de acest gen a avut loc in sec 19 de catre Lord Elgin.

3.3 Obiective economice cu functie turistica

Barajul Mornos este situat n partea central a Greciei i a fost construit pe rul
omonim, la 25 km N de o zon activ seismic. Construciile la baraj au nceput n anul
1972, iar dup finalizare (1978) a rezultat un lac cu o suprafa de 18,5 km 2 i un volum
de 780 milioane mc. Scopul acestui baraj situat la o distan de 220 km VNV de Atena
este alimentarea cu ap a capitalei elene. Barajul, construit din pmnt, se ncadreaz
n categoria celor de greutate i are coronamentul lung de 850 m i lat de 10 m.
Localitatea cea mai apropiat (7 km) este Lidoriki.

3.4Traditii si obiceiuri specific Greciei

Fiindca foarte multi romani merg acum in Grecia, consider ca este bine sa cunoastem
anumite lucruri despre aceasta tara, precum si despre oamenii ei.
Grecia este o tara traditionala, un amestec de vechi si nou, cu obiceiuri bine marcate,
unele dintre ele devenind legi nescrise, respectate de poporul grec
Fetele grecilor nu trebuie sa-si faca griji in a-si achizitiona o locuinta, ele sunt favorizate,
familia fiind obligata sa asigure o locuinta pentru fiecare fata. Barbatii nu au acest
noroc, in schimb ei trebuie sa se insoare cu o fata care are casa asigurata.
In privinta caselor, este inca o problema: la sate constructia satelor se realizeaza in plan
orizontal, iar in mediul urban, in plan vertical. (noi avem la sate case, iar la oras blocuri,
asemanator, deci). In mod obligatoriu, la subsol/demisol este magazinul sau atelierul de
lucru, la parter stau parintii, la primul etaj copii (sau fata care primeste ca zestre
locuinta), iar daca sunt copii, se face inca un nivel.

Grecii dau o atentie deosebita curtii din jurul casei. Cu totii am remarcat gradinile
frumos amenajate si ingrijite ale grecilor. Ei sustin ca gradina scoate in evidenta
valoarea casei, din acest motiv ei nu concep existenta casei fara o curte sau o gradina
care sa desfete privirile si placerile grecilor.
Masa traditionala a grecilor contine obligatoriu masline. Ei consuma masline la orice:
doar cu paine, la salate, la sandwich-uri, etc.
Deasemenea, uleiul de masline se produce in gospodariile taranilor greci precum vinul
la romani.
Nici o pisica nu va vagabonda in cautare de apa sau mancare, locuitorii ingrijind pisicile
chiar si daca nu sunt ale lor. Pisicile si-au castigat acest drept din perioada bizantina,
cand intr-o biserica, o pisica a prins un soarece tocmai cand se pregatea sa-si dea
drumul in pocalul cu apa sfintita. De atunci, pisicile au voie sa se plimbe in voie prin
biserici si sunt protejate de localnici.
Un obicei, care desigur l-au intalnit toti cei care au calatorit in Grecia este faptul ca toate
magazinele sunt inchise intre orele 13 si 17. 00, atat din cauza caldurii, cat si pentru
siesta de dupa amiaza. Grecii respecta cu sfintenie aceasta pauza, nerespectarea ei
fiind o adevarat jignire. In plus, la greci se insereaza mai repede si intr-un timp mai scurt
decat la romani
Cunoscutul dans Zorba grecul este defapt un amestec a doua dansuri grecesti
combinate de producatorii filmului Zorba, care sub nici o forma nu erau greci.
Cafenelele grecesti sunt un loc unde barbatii se intalnesc si discuta. Acest loc este
dedicat barbatilor. La sate, taranii sunt revoltati daca vad femei in cafenea. (femeia
moderna de la oras a inceput sa intre si ea in cafenea, impreuna cu barbatii). Intr-o
cafetarie traditionala, o persoana trebuie sa aiba trei scaune: unul pentru asezat, unul
pentru picior, unul pentru cot. Am incercat sa-mi imaginez cum arata un om pe aceste
scaune, dar impresia mea este ca persoana respectiva e mai mult culcata decat sa stea
pe scaun. Acest obicei s-ar putea sa-si aiba originea din faptul ca grecii au fost
intotdeauna doritori de confort. Primele scaune cu spatar au aparut la greci, romanii
preluandu-le de la romani, care au conceput scaunul sub forma unui taburet. Acestia la
randul lor au preluat ideea de la egipteni, care au avut scaune drept butuci, piedestale,
din diferite materiale.
Orice restaurant care se respecta trebuie sa aiba scaune de lemn.

Grecii obisnuiesc sa-si faca diverse urari, astfel ca pe data de intai a fiecarei luni se
ureaza sa ai o luna buna, pe 1 septembrie se ureaza o iarna buna, iar pe 1 martie sa ai
o vara buna!
Postul mare de Paste incepe cu o mare batalie cu faina. Oamenii se protejeaza cu
haine speciale, iar cantitatea folosita este de 1000 - 2000 kg.
Spargerea farfuriilor : clar, grecilor le place sa sparga ba una, ba alta, mai ales la
petreceri. Cand frumoase fete incep sa danseze zeibekiko ori hasapiko, in jurul lor
zboara paharele si farfuriile, multe foarte valoroase, care se prefac in tandari. Pare
excesiv, periculos ? In anii '30 comesenii obisnuiau sa arunce la picioarele
dansatoarelor, in semn de respect si barbatie, cu cutite. Din fericire, cum fetele erau
adesea ranite, s-a renuntat si s-a trecut la farfurii. Mai zgomotoase, fac mai multa
mizerie, dar sunt mai putin periculoase. Sunt insa si pe placul poftei de viata a grecilor.

IV Propuneri si strategii de valorificare superioare a turismului in Grecia

Pentru modernizarea si dezvoltarea activitatii de turism in statiuni,pe principiile
dezvoltarii durabile ,de tara membra a Uniunii Europene,obligate sa faca fata
concurentii in domeniu .realizarea de proiecte de lucrri pentru ridicarea gradului de
confort a structurilor de primire turistice cu funciuni de cazare i alimentaie,
diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la
nivelul ntregii staiuni, pentru a crete competitivitatea acesteia pe piaa turistic
dezvoltarea i diversificarea agrementu lui i a agrementului sportiv,
a dotrilor pentru divertisment cultura monitorizarea activitii de turism in Grecia
(echipare,semnalizare i circulaie) i limitarea circulaiei auto n zonele strict
protejatepericlitate, la nivelul capacitii optime de suport ecologic d e z v o l t a r e a
activitii de turism cu respectarea zonelor speciale
d e conservare, att pentru rezervaiile naturale i a surselor hidrotermale i de
appotabil, dar i pentru siturile arheologice i rezervaiile arhitecturale i
urbane;mbuntirea managementului la nivel de staiune i de unitate prestatoarede
servicii turistice;dezvoltarea dotrilor tehnice i hidro-edilitare oreneti n concordan
cuamplificarea activitii de turism i a urbanizrii;evitarea disfuncionalitilor ntre
turism - comunitate local - economie -mediul natural i construit multitudinea
edificiilor religioase cu puternica amprenta a trecutului istoric

Preferintele turistilor romni pentru petrecerea vacantelor n strainatate

Existenta unui numar foarte restrns de structuri de primire turistica, de

categorie superioara sau de lux

Resurse financiare limitate alocate modernizarii structurilor de primire turistica

existente n aceasta zona, care sa satisfaca cerintele clientilor cu pretentii
deosebite

Inexistenta unor materiale promotionale adecvate adresate punctual fiecarui

segment de piata vizat, iar n cazul ofertei internationale, populatiei fiecarei tari,
pe piata careia se doreste penetrarea, n funtie de particularitatile acesteia
Rezulatul acestor analize se concretizeaza n ideea ca potentialul turistic al zonei

este dezvoltat , iar pentru valorificarea lui se impune ntocmirea unui plan strategic de
marketing. Zona turistica Grecia oate fi exploatata daca, elobornd un program de
marketing corespunzator, bazat pe o promovare intensa, este prezentata segmentului
de piata adecvat.
Valorificarea potentialului turistic de care dispune Grecia presupune n primul rnd
ntocmirea unui program promotional. Acest program de marketing si propune ca
obiectiv general promovarea zonei ca destinatie pentru turism itinerant.
Obiective :

informarea celor interesati despre posibilitatile de practicare a turismului stiintific

n zona, a turismului itinerant, sportiv, de vnatoare si pescuit, ct si a altor forme.

crearea si imbunatatirea imaginii privind serviciile complementare

promovarea ofertelor speciale de pret pentru grupuri, copii si in extrasezon

extinderea canalelor de distributie si dotarea lor cu materiale promotionale

nlaturarea convingerilor negative formate in rndul potentialilor turisti

promovarea ofertelor speciale, pentru servicii noi, suplimentare

revigorarea si imbunatatirea publicitatii

realizarea unor cataloage turistice, pliante si a altor materiale promotionale strict

necesare
Aceasta prezentare sintetizata in Grecia o putem ncheia cu urmatoarea

recomandare si invitatie n acelasi timp.

Renumita prin frumusetea peisajului si bogatia patrimoniului cultural national
acumulat n decursul veacurilor, Grecia se recomanda, fara nici o ndoiala, ca una
dintre cele mai interesante parti din lume pentru toti cei care doresc sa cunoasca
extraordinarele valori existente aici si care asteapta, cu mult interes,
In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al Greciei este necesar
luarea unor masuri concrete :

Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe

elementele de specificitate.

Strategie initial de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de

publicitate, prin crearea unei baze de date continnd agentii de turism din romnia si
prin furnizarea continua de informatii - calendar al evenimentelor, actualizarea
produselor si alte activitati similare, plasarea reclamelor n publicatiile de turism
international

Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta

nise de piata n crestere, Grecia cu proximitatile sale are un potential ridicat si este bine
pozitionat, astfel nct se poate ncepe capitalizarea acestor resurse si oportunitati.

Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelo

de transport in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de

prestari servicii, a echipmentelor tehnico edilitare.

necesitatea nfiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de

aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila n vederea

eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de alta
parte obiectivele pe care un astfel de serviciu si le propune:
. promovarea sustinuta a "dezvoltarii turistice n scopul cresterii beneficiilor
obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice.
. promovarea imaginii reale a Greciei.
. abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze
ntr-un cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale
tuturor actorilor publici si privati implicati n turism;
. identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de
exploatare este scazut si naintarea de propuneri n vederea introducerii ct mai
rapide a acestora n circulatia turistica;
. analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de
asociere cu alte tari
. initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea
atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta.

Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragherea investitorilor

Organizarea unor tururi / circuite turistice - programe turistice pe circuite

straini

tematice

(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

Organizarea unor evenimente / manifestri cultural-artistice etc. (n

parteneriat public / privat), care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri
de promovare si dinamizare a turismului

Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o

imagine pozitiva a turismului din Grecia(reviste de profil, brosuri, pliante, harti si ghiduri
turistice, ilustrate etc.)

Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia

turismului local, cu participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici de profil,

institutiilor de nvatamnt cu specific de turism si altor factori., avnd ca finalitate
identificarea resurselor si a posibilitatilor de finantare a unor proiecte, precum si
elaborarea unor strategii si politici pe termen scurt, mediu

Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru

lucratorii si lung profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale pentru
pensiunile mici etc.

GEOGRAFIE

GRECIA

S T U D E N T: G AV R I L A
CRISTIAN