Multicultural It A Tea in Grecia Si Turcia

Multiculturalitatea in Grecia si Turcia
2011
I.Peisajul cultural
Cuvantul cultura este unul stravechi. Metafora "cultura a spiritului" (cultura mensis) a fost utilizata pentru prima data de autorii latini. Ea a fost reluata in perioada Renasterii in acelasi sens de imbogatire a spiritului si in cercurile de filosofi francezi ai secolului al XVIIIlea. Cuvantul urma sa fie folosit pentru prima data in sens pasiv, in realitate ca un sinonim al neologismului "civilizatie". De aici, el urma s fie folosit in Germania, unde a avut din ce n ce mai mult tendinta sa se diferentieze de civilizatie. Acest din urma termen desemna mai mult achizitiile materiale ale unei societati, pe cand cultura ar fi ansamblul creatiilor sale spirituale.Cuvantul "cultura" este folosit in Antichitate, in acceptiunea de azi. Spre deosebire de istoricii francezi, autorii germani au acordat intaietate culturii in fata civilizatiei. Istoricul si filosoful german O. Spengler opune cultura civilizatiei. Pentru el, civilizatia reprezinta moartea unei culturi. "Civilizatiile sunt stadiile cele mai superficiale si mai artificiale pe care le poate atinge o comunitate umana superioara. Ele reprezinta un sfarsit; ele urmeaza devenirea ca devenit, ca existent, urmeaza viata ca moarte, evolutia ca ncremenire... Ele reprezinta un soroc irevocabil, dar la care se ajunge dintr-o profunda necesitate. "Cultura include n sfera ei de atitudine, actele si operele limitate ca geneza, intentie, motivare si fidelitate- pana la domeniul spiritului si al intelectului."1 In acest sens, in raport cu natura si societatea, omul urmureste stabilirea unor relatii de comunicare si regasire. In felul acesta, peisajului cultural ii apartin obiceiurile, traditiile, credintele si
practicile religioase, operele de stiinta si arta, ornamentele, arhitectura, sculptura, pictura si artele decorative. Peisajul cultural se naste prin dialogul activ al omului cu natura, iar n raportul omnatura, omul apare ca o fiint sociala. "Culturalul se prezinta ca o ipoteza majora a socialului si umanului."2
~1~
2011
Dimensiunea si dinamica peisajului cultural se pare ca merg "man in mana" cu cresterea domeniului patrimonial prin punerea in valoare a unei diversitati de elemente care impartasesc apartenenta lor comuna la trecut: opere si capodopere ale artelor frumoase si aplicate, lucrari si produse apartinand tuturor stiintelor si maiestriilor omenesti. Aceasta formula magica punerea n valoare- face trimitere, pe de o parte, la valorile de patrimoniu care trebuie recunoscute, iar pe de alta parte, mai contine si notiunea de "plus-valoare" (de interes, agrement, frumusete, atractivitate) cu conotatii economice.3 Dar, sfera patrimoniului cultural material (patrimoniul construit) si imaterial (manifestari culturale, obiceiuri si traditii etc.)- este ntr-o continua crestere prin acumularea continua de valori, pentru ca si sensul "monumentului" continua sa evolueze, potentialul de extindere fiind imens la dimensiuni planetare. Se pare ca tripla extindere a bunurilor de patrimoniu tipologica, cronologica si geografica- este nsotita de cresterea exponentiala a publicului lor. Contactele dintre civilizatii devin din ce in ce mai tentante, turistii fiind dornici de a cunoaste, de la aspecte legate de patrimoniul istoric, pana la invatarea de cuvinte sau expresii n vederea comunicarii. Cultura nationala reprezinta ansamblul valorilor materiale si spirituale ale unei societati, ajunse pe un anumit prag al dezvoltarii istorice. Pe lang faptul c fiecare natiune isi are cultura sa (modelul sau cultural), specificul ei (lui) difera de la o treapta de evolutie la alta, in functie de sistemul de valori pe care il produce si il adopta. Peisajul cultural reflecta, in ultima instanta, caracteristicile comunitatii umane in care se constituie si pe care o reproduce individul, precum si activitatile acestora. Evolutia peisajului cultural este determinata atat de gradul de dezvoltare a comunitatii umane cat si de continutul lor calitativ deosebit n diferite etape de dezvoltare.
II. Asezarea si limitele geografice
~2~
2011
Grecia se afla n sud-estul Europei, in Peninsula Balcanica. Se invecineaza la nord cu Bulgaria, cu Republica Macedonia si Albania, la est cu Turcia si Marea Egee, la vest cu Marea Ionica iar la sud cu Marea Mediterana. Turcia este situata in sud-estul Europei si sud-vetul Asiei. Se invecineaza la NV cu Bulgaria si Grecia, la N cu Marea Neagra, in N-E cu Georgia si Armenia, in E cu Iran si Azerbaidjian, in S cu Irak, Siria si Marea Mediterana si in V cu Marea Egee. Turcia detine aproximativ 779 452 Km2 de pamant, din care 97% din suprafata tarii se afla in Asia (Anatolia) si 3 % in Europa (Pen. Balcanica). Pozitia geografica a favorizat dezvoltarea sa social-economica a Greciei si Turciei. Caracterul pronuntat maritim rezultat din intrepatrunderea uscatului cu marea a inlesnit schimburile comerciale cu celelalte popoare din Bazinul Mediteranean sau chiar mai indepartate,ceea ce a contribuit substantial la progresul economic al tarilor. Grecia, in special, este cunoscuta drept o tara maritima, ceea ce a influentat caracteristicile sale culturale in nenumarate moduri incepand cu mitologia ( Poseidon, zeul marii, era probabil al doilea zeu ca importanta, dupa Zeus, si sa nu uitam de faimoasa epopee greaca Odiseea, care are ca element central calatoria pe mare) continuand cu gastronomia (nenumarate retete bazate pe fructe de mare si peste) si bineinteles cu numarul mare de oraseport. Aceasta influenta este cu atat mai puternica cu cat Grecia este inconjurata de apa din trei directii. De pilda asta i-a permis, prin accesul facil sa creeze nenumarate colonii de-a lungul coastelor mediteranei. La randul sau, Turcia se poate lauda cu o istorie interconectata cu marea, in special in perioada Imperiului Otoman, cand galerele turcesti dominau zone extinse din Marea Neagra si Mediterana. O particularitate a relatiei dintre mare si Turcia, comparativ cu Grecia este accesul la Marea Neagra. Asta i-a permis sa aiba schimburi culturale pe cale maritima cu tari din bazinul acesteia ca Romania sau Ucraina. Pozitia geografica este poate cea mai importanta caracteristica pentru orice tara. Fiind o peninsula, Grecia a fost oarecum ferita de invazia popoarelor barbare ca cele asiatice insa atat pozitia strategica cat si bogatiile conferite de civilizatia avansata au facut ca aceasta sa fie tinta atacurilor unor mari imperii, incepand cu Imperiul Macedonean, apoi cel Roman, devenit Bizantin si Imperiul Otoman. Turcia, in schimb, constituie poarta de trecere intre Asia si Europa. In mod evident asta a exercitat o enorma influenta asupra tuturor aspectelor culturale ale acestei tari, dand nastere prin fuzionare unei culturi absolut unice.
~3~
2011
Faptul ca Turcia controleaza stramtoarea Bosfor este iarasi un element marcant traficul naval mare fiind un element intens de multiculturalizare. Ambele tari au o civilizatie extrem de veche si de bogata, si daca cea greaca este mai faimoasa, nu trebuie uitat ca Turcia se invecineaza cuIrakul, fosta Mesopotamie, leagan al civilizatiei.
III. Geologia
Grecia a fost o mare putin adanca, oxigenata in timpul Triasicului, Jurasicului, Cretacicului si chiar mai tarziu.O continua scufundare a permis formarea de straturi imense de calcar in intreaga zona. Ulterior, n timpul Cretacicului, a aparut o insula mare, ce s-a deplasat de la nord la sud, in zona dintre Salonic si Atena. Aici, straturile au fost partial erodate, iar astazi se gasesc multe roci cristaline si, de asemenea, resursele cele mai valoroase din Grecia, cum ar fi carbune, minereu de fier si mangan. Odata cu orogeneza alpina, calcarul s-a format pe intreg teritoriul tarii, 2/3 din suprafata Greciei fiind acoperita cu calcar. Pesterile si alte formatiuni carstice sunt foarte frecvente. In Grecia, vulcanismul este destul de rar intalnit, dar odata ce este produs, se pot identifica cutremure de o magnitudine destul de ridicata. Terenul Turciei este foarte complex din punct de vedere structural. Turcia poate fi considerata ca fiind un colaj format din roci sedimentare si vulcanice care fac legatura intre placa oceanica si cea continentala. Din punct de vedere geologic Turcia face parte din lantul Alpin care se desfasoara de la Oceanul Atlantic pana la Muntii Himalaya. Acest lant s-a format in periada tertiara (65 mil-1,6 mil BC) atunci cand placile Araba, Africana si Indiana au inceput sa se ciocneasca cu Placa Eurasiatica, proces care continua si astazi . Ca urmare a acestui proces, Turcia este una din zonele cele mai active din punct de vedere vulcanic si tectonic.Peste 80% din teren este dur, fragmentat si montan si, drept urmare suprafata agricola este limitata. In Grecia geologia are un impact pozitiv asupra peisajului cultural prin prezenta numeroaselor formatiuni calcaroase atractive pentru turism (cum ar fi Pestera Petralona, P. Lacurilor, P. Perama, Complexul Speologic de la Acropole etc.). Pe de alta parte in Turcia
~4~
2011
peisajul cultural este influentat de prezenta rocilor vulcanice care au permis construirea oraselor subterane in stanca vulcanica (cum sunt cele din regiunea Capadocia). Pentru Grecia, resursele practic nelimitate de calcar au avut o influenta majora asupra arhitecturii. Aceasta roca usor de prelucrat si avand o culoare deschisa, potrivita unui climat relativ calduros, a constituit materia prima pentru majoritatea creatiilor arhitectonice pentru care Grecia e faimoasa. Deasemenea marmura des intalnita a fost utilizata de marii creatori greci atat prin integrarea in arhitectura cat si prin crearea statuilor clasice care au definit secole de-a randul estetica lumii vestice. Geologia aspra poate constitui unul din motivele ce au declansat expansiunea Imperiului Otoman, lipsa de resurse pentru agricultura fortandu-i sa caute zone mai fertile. Prezenta rocilor vulcanice permitand aparitia oraselor subterane (ca cele din Capadocia mai sus amintita) a permis supravietuirea comunitatilor crestine timpurii, sub presiunea crescanda musulmana, astfel incat Turcia are in continuare o puternica comunitate crestina. Pentru Grecia, resursele practic nelimitate de calcar au avut o influenta majora asupra arhitecturii. Aceasta roca usor de prelucrat si avand o culoare deschisa, potrivita unui climat relativ calduros, a constituit materia prima pentru majoritatea creatiilor arhitectonice pentru care Grecia e faimoasa. Deasemenea marmura des intalnita a fost utilizata de marii creatori greci atat prin integrarea in arhitectura cat si prin crearea statuilor clasice care au definit secole de-a randul estetica lumii vestice. Geologia aspra poate constitui unul din motivele ce au declansat expansiunea Imperiului Otoman, lipsa de resurse pentru agricultura fortandu-i sa caute zone mai fertile. Prezenta rocilor vulcanice permitand aparitia oraselor subterane (ca cele din Capadocia mai sus amintita) a permis supravietuirea comunitatilor crestine timpurii, sub presiunea crescanda musulmana, astfel incat Turcia are in continuare o puternica comunitate crestina.
IV.Relieful
~5~
2011
Aproximativ 80% din teritoriul tarii este muntos sau deluros,un lucru care face din Grecia una dintre cele mai muntoase taridin Europa.In Grecia occidentala se gasesc lacuri si tinuturi umede.Lantul muntos central al tarii este reprezentat de Muntii Pind cu o inaltime medie de 2650 m.Lantul continua cu insulele Kythera si Antikythera pana la Creta si Rhodos.Insulele marii Egee sunt piscuri ale muntilor subacvatici care reprezinta o extensie geologica a lantului. Grecia Occidentala si Centrala cuprinde zone abrupte,inalte ,intersectate de numeroase defilee si alte forme de relief carstic,cele mai cunoscute Meteora si defileul Vikos-ultimul fiind unul dintre cele mai mari din lume,al doilea ca adancime dupa Marele Canion,cu 1100m. In lantul Olimp,se afla cel mai inalt punct din Grecia,varful Mytikas,cu o altitudine de 2919m.In nordul tarii se afla un lant muntos,Muntii Rodopi la granita cu Bulgaria.Zona este acoperita cu paduri intinse,vechi de secole.Campiile ocupa suprafete mai mari in nord,in special in Thesalia de est,Macedonia centrala si Tracia. Relieful Greciei este predominant muntos,si se caraterizeaza printr-o fragmentare accentuata.Masivele montane,inalte de peste 2000 m ,alterneaza cu depresiuni tectonice de dimensiuni variabile in care domina relieful colinar sau de campie neteda.Relieful montan este dominant si in insulele grecesti din Marea Ionica si Marea Egee.Cele mai mari dintre insule sunt Creta si Eubeea. In totalitate grupele muntoase(Muntii Pindului ,Muntii Traciei ,Muntii Olympus si Muntii Peloponezului ) apartin cutarilor alpine dar cuprind in structura lor si masive mai vechi,paleozoice asa cum sunt cele din Tracia.Convulsiile alpine au fost insotite de scufundari locale sau de ample dimensiuni cum sunt cele care au dat nastere bazinelor egeana si ionica.Deseori,fie directia cutelor ,fie coborarile pe flexuri au imprimat si directia generala de desfasurare a culmilor(Peloponezul,peninsula Calcidica,in general partea meridionala a Greciei). Muntii Pindului(Voreia,Pindos,Notia) ocupa jumatatea occidentala a tarii depasind 2000 m in varful Smolikas.Sunt prezente forme carstice dezvoltate pe calcare mezozoice(jurasice si cretacice),dar si tertiare cu desfasurare in benzi meridiene forme reprezentate mai ales ,depresiuni care cantoneaza lacuri(lacul Kremaston) alaturi de un relief ruiniforn legat de prezenta gresiilor,a marnelor grezoase mai ales in nord.Se termina printr-un tarm destul de articulat cu multe insule si peninsule deseori cu faleze dar si cu campii litorale fertile prin irigatii ca cele de la Arta. Culmile vestice sunt separate de vai care urmaresc aceeasi directie nord-sud doar unele din acestea avand caracter transversal.Comparativ cu culmile dolomitice care o directi ein
~6~
2011
gneral paralela nord-sud ,in Grecia de est culmile desprinse din cele occidentale sunt aproape perpendiculare pe coasta egeana.Multe sunt fara apa vara datorita precipitatiilor scazute ,infiltratiei si evapotranspiratiei. Datorita Golfului Corint Muntii Pindului se termina prin cateva culmi de asemeni calcaroase (Akarnanika si Oiti) cea din urma depasind 2000 de m. Muntii Traciei si Macedoniei ocupa nord-estul tarii ,nordul Marii Egee la granita cu Bulgaria.Spre deosebire de celelalte compartimente muntoase ale tarii,aici predomina structurile cristaline(paleozoice) aceleasi masive mediane prinse in cutarile dinarice.Culmile de aici izolate prin flexuri in masive de joasa altitudine nu depasesc 1000 de m.Sunt despartite morfologic prin vai,unele destul de largi care debuseaza in Marea Egee( Vardarul sau Axios in vest,Struma sau Strimonas care isi aduna apele din Rila si Planinele sarbesti separand peninsula Calcidica de Tracia;Nestos care vine din culmile macedo-trace si Marita (Evros) care separa Tracia de ultimul masiv cristalin de pe teritoriul Turciei (Istrand-ja-dag).Mai ales in sudul acestei regiuni exista o intinsa campie litorala uneori cu caracter deltaic(Marica),alteori cu largi golfuri ,campie care se continua in continent pe distante destul de mari(Strimonas,Marica si Axios). Olympus ,continuare spre sud a culmii Pieria,flancheaza spre nord bazinul Thessaliei.Are inaltimea maxima de 2911 m si se continua catre sud prin culmea Ossa si mai la sud Othris. Catre sud-estul Greciei ,regiunea s-a dezvoltat in cea mai mare parte pe structura cristalina continuare spre sud a aceleasi structure care incepe prin Rila-PirinRhodopol,regiunea calcidica pana in Atica.Intre acesti pinteni cristalini in nord si sud si baza de calcare in vest se gasesc doua importante depresiuni-campii Thesalia si Volos(Almyros).Culmile apar usor bombate,deseori separate fie de culoare largi evaluate,fie de mici defilee atunci cand strapung transversal culmile. O ultima culme care se ridica deasupra golfului Corinth poarta numele de Parnassos 2457m si represinta o continoare a Pindului calcaros spre sud,sud-est in Tika. Peloponezul este separate prin canalul Corinth de restul Greciei.Mai inalt in partea central cu directia nord-sud dar usor aplatizata se deface catre sud in mai multe culmi:Tavgetos 2409m,Parnon 1937m,si Argalikos 1000m.Partea central poarta numele de Arcadia,un podis calcaros uscat.Intre culmile care se deschid spre sud se gasesc golfuri urmate pe uscat de campii aluviale:Messaenia,Evrotaz.In golfurile create de culmile Peloponezului se gasesc centre pescaresti si turistice.
~7~
2011
Campia Thessaliei este cantonata intr-un bazin/depresiune tectonica foarte fertile datorita irigatiilor.Aici se afla unul dintre importantele orase din Grecia Continetala si anume Larissa.Are un climat marcat de veri foarte secetoase si o vegetatie de tufisuri care au luat vechilor paduri. Arhipelagurile din Marea Egee si Marea Ionica.Principalele insule din marea Ionica sunt: Corfu (Kekyra), Lefkada, Cephalonia (Kefallonia), Zantee (Zakythos), Paxos (Poxoi, Antipoxoi). Predomina calcarele si fenomenele carstice. Insulele din Marea Egee prezinta caracteristici ale reliefului asemanatoare partii continentale,fiind situate in grupuri distincte in Marea Egee(estul Greciei);in nord se afla Thaos (un bloc oval alcatuit din roci foarte vechi) si insula vulcanica Samothraki;alte insule :Lemos(Limnos),Lesbos(Lesvos),Chios(Khios) si Samos,se afla in apropierea coastei turcesti;in partea central a Marii Egee ,in apropiere de partea nordica a Eubeei,se intalneste Arhipelagul Sporadelor,alcatuit din roci cristaline cu o structura asemanatoare partii continentale a Greciei;mai la sud se afla arhipeagul Cicladelor (Paros,Naxos,Milos ,Thira),reprezentand o continuare a structurilor din Eubeea si din jurul Athenei. Intre Ciclade si coasta turca se afla grupul insulelor Dodecanez(Dodhecanisos)cu insula Rhodos ,cea mai mare ,cu o structura geologica variata(calcare,conul vulcanic Nisiros). Creta(Kriti) se gaseste in sudul extremla intrarea in Marea Egee.Este cea mai mare insula de aici si a cincea ca marime din Marea Mediterana.Din punct de vedere geologic este legata de sudul si vestul Greciei continentale si reprezinta un masiv calcaros ,asimetric ,abrupt catre sud si extreme de fragmentat;cel mai inat varf al Cretei este varful Stavros 2456m. Bineinteles, relieful specific care a creeat o salba de insule in jurul coastelor a adus numeroase beneficii Greciei, dintre care poate cel mai vizibil astazi este volumul de turisti care viziteaza Grecia pentru a-si petrece vacanta pe aceste insule. Fragmentare teritoriului a dus si la o oarecare diferentiere culturala intre insule de-a lungul timpului, dupa cum e evident din nasterea civilizatiei Minoice pe insula Creta. Cu siguranta, tipul relieful a avut o influenta vizibila asupra distributiei populatiei pe suprafata tarii. Cele mai dens populate zone sunt coastele si campia Tesaliei, zonele cu cea mai reduse altitudine medie.
In Turcia, partea centrala este ocupata de podisul Anatoliei,cu altitudini variind intre 800-1500m , incadrat de lanturi muntoase arcuite:Muntii Pontici in nord si Muntii Taurus in
~8~
2011
sud. Spre vest podisul se prelungeste cu culmi muntoase paralele(care ating 2500m altitudine),iar in est se uneste cu Podisul Armeniei inalt ,cu aspect muntos ,fragmentat de depresiuni(Campia Araratului,depresiunea in care s-a format lacul Van),deasupra carora se ridica conurile unor vulcani stinsi(Ararat 5156 m).Ingustele campii litorale comunica cu interiorul podisului prin vaile adanci sculptate in Muntii Pontici si Taurus.In partea europeana se intinde podisul valurit al Traciei Orientale.Turcia este afectata de cutremure puternice,in special in nord. Asezata in zona subtropicala,cu desfasurare vest-est,Turcia prezinta o serie de trasaturi fizicogeografice ce se inscriu diferentiat in peisajul treptelor de relief si anume:peisajul muntilor marginali,mai umeziti si impaduriti in special pe versantii expusi marilor,care prin dispunere constituie adevarate bariere climatice;de remarcat este si peisajul campiilor litorale (marginale) fertile si peisajul de stepa si semidesert al Podisului Central (Podisul Anatoliei). Este o regiune in care cantitatea de precipitatii cazute este redusa(250-300mm).Ploile cad mai ales iarna si primavera,verile fiind calde si uscate.La contactul cu muntii ploile sporesc atat ca frecventa sar si cantitativ.Comparativ cu rama Montana inconjuratoare,podisul se prezinta sub forma unei cuvete.Din loc in loc apar inaltimi reziduale ce depasesc 1000m. Relieful Podisului Anatoliei este reprezentat prin platouri situate la altitudini care variza intre 1000-1500 m ,o parte din ele sunt suprafete de eroziune dezvoltate pe o structura granitica si cristalina paleo-mezozoica.Aparitia in partea central-estica(in estul depresiunii Licaonia) a unor depozite vulcanice neozoice demonstreaza existent unor miscari postmiocene insotite de flexure in lungul carora au aparut masele de lava.Ele se intalnesc la contactul tectonic dintre Paleozoic si neozoicul cutat.Aceleasi manifestari vulcanice care s-au prelungit pana in cuaternar sunt cunoscute in partea vestica a Anatoliei,iar in sud-vest manifestari solfatariene si fumaroliene. In partea central a podisului se intalnesc numeroase depresiuni dintre care cea mai importanta este cea a Licaoniei.Unele cantoneaza lacuri(depresiunile Tuz si Konya) ,mlastini si saraturi,altele sunt lipsite complet de o retea de ape.In nordul Muntilor Taurus(Toros) de Vest se desprinde o treapta ceva mai inalta a Podisului Anatoliei,Podisul Lacurilor,cu inaltimi care trec de 2300m.Lacurile cele mai importante sunt Beysehir si Egridir.Podisul Lacurilor este situate la limita cu regiunea unde se intalnesc importante manifestari postvulcanice pe linii de flexura.Acestea nu exclud influente ale tectonicii in definitivarea genezei unor cuvete lacustre.
~9~
2011
La fel ca si in cazul Greciei, relieful a influentat in mod hotarator distributia densitatii populatiei. Astfel, zonele mai inalte, mai lipsite de resurse sunt slab populate, in timp ce in zonele joase si de coasta densitatea este crescuta. Astfel, in cazul ambelor tari relieful a creeat diferentierea intre zonele populate, in general mai diverse cultural si cele din zone inalte, muntoase, mai degraba traditionaliste.
V.Clima
Clima afecteaza cultura unei tari in mod hotarator. Cele doua tari au o clima relativ similara ceea ce a dus la multe similitudini. Privind de pilda, fotografii ale oraselor grecesti in paralel cu ale celor din Turcia se pot observa doua aspecte marcante unul este numarul mare de cladiri deschise la culoare. Asta face ca aceste cladiri sa absoarba mai putin din radiatia solara in timpul verilor lungi si secetoase.Din acelasi motiv, caldura verii, in orasele din Grecia si Turcia se cultiva foarte multi copaci care sa creeze umbra. Deasemenea, precipitatiile reduse fac nenecesara o inclinatie mare a acoperisurilor, nu rare fiind acoperisurile aproape drepte, intr-o singura apa.
Clima Greciei se imparte in trei categorii.Clima mediteraneana,cu ierni blande ,umede si veri calduroase,secetoase.Temperaturile depasesc rareori extremele,desi uneori au loc
ninsori chiar si in Atena sau Creta in timpul iernii.Clima alpina in special in Grecia occidentala(Epir,Grecia central,Thesalia,Macedonia Occideentala precum si partile central ale Peloponezului,cum ar fi Ahaia,Arcadia si parti din Lakonia pe unde trece lantul muntos.).Clima temperata in Macedonia centrala si estica ,precum si in Tracia ,in locuri precum Komotini,Xanthi si Evrosul de nord,cu ierni umede si geroase si veri secetoase si calduroase. Varietatea reliefului,apropierea de mare,suprafetele mariocupate de munti si de podisuri inalte au creat si diferite zone climatice in Turcia.Avand o clima subtropicala,acesta
~ 10 ~
2011
tara cunoaste o multitudine de nuanta climatic,in fuctie de conditiile de temperature,de distribuirea precipitatiilor de taria si de directia vanturilor etc. Clima Turciei este temperat-maritima pe litoralul Marii Negre si subtropicala pe litoralul Marii Mediterane.In ianuarie temperaturile medii sunt de 5 C in nord la Samsun,-4 C in podisul Anatoliei la Kayseri si 11C in sud la Antalya.Precipitatiile sunt reduse in sud si centru(in jur de 400 mm/an) si bogate in nord vest,pe litoralul Marii Negre(1600 mm/an). Este frecvent spus ca se poate experimenta fiecare din cele patru sezoane in aceeasi zi, n unele parti din Turcia.In timpul primaverii, in luna mai, turistii se pot incalzi n Marea Mediterana la soare in timp in regiunea Marii Negre primavara vin ploile, iar sud-estul Anatoliei inca doarme sub o patura de zapada. Media precipitatiilor, de la regiune la regiune,variaza enorm. Pentru o tara situata ntr-o zona de clim temperata, acest tip de clima este neobisnuit si este cauzata de natura peisajului, acesta variind de la campii joase la piscuri falnice si n special, de existenta unor laturi muntoase se desfasoara n paralel cu coasta marii.
VI.Hidrografia
Grecia nu are rauri mari. Forma si dimensiunile teritoriului sau nu sunt favorabile formarii unor artere importante. Principalele rauri ale acestei tari au cateva caracteristici comune: in cursul superior curg vai cu versanti domoli; in cursul mijlociu trec dintr-un bazin intramontan in altul ingust oferind chei spectaculoase, iar in cursul inferior meandreaza in campii costale pentru ca apoi sa se verse prin delte mlastinoase.Sunt nefavorabile navigatiei si cu utilizare limitata pentru irigatii.Printre cele mai importante se numara :Strymon ,
Axios(Vardar), Evros(Marica),Nestos(Mesta),si Aliakmon.Raurile au un debit crescut iarna si mai redus vara.Sursa principala in procesul de alimentare o constituie precipitatiile. Apele curgatoare din Turcia sunt in numar redus. Multe dintre ele se pierd in nisipuri, mlastini si saraturi.Au un regim torential cu cresteri in perioadele de toamna si iarna.Singurele artere hidrografice care reusesc sa traverseze Podisul Anatoliei sunt Kizikirmak,care traverseaza o buna parte a podisului Sakarya,Iesilimak.Ele au debite ridicate,iar in cursul superior prezinta repezisuri,cascade ceea ce confera un insemnat potential
hidroenergetic.Lacurile impun o nota aparte peisajului cultural fiind,dupa natura cuvetei,de diferite tipuri:tectonice,vulcanice,carstice si de baraj.Lacurile tectonice sunt foarte
~ 11 ~
2011
numeroase,unele
fiind
relicte.Cel
mai
mare
lac
tectonic
este
Tuz,urmat
de
Eber,Ergidir,Apolyont.Lacul Tuz Golu are o suprafata de cc 1.100 kmp,fiind situate la aproximativ 900m altitudine.In timpul verii,datorita intensei evaporatii,concentratia in saruri creste foarte mult.Pe unele suprafete apar chiar cruste de sare.Un lac tectonic,cu o adancime de circa 60 m si o suprafata de 300 kmp,cu apa dulce,este Iznik.In sudul depresiunii Licaoniei,in craterele Aici si Tuzla se gasesc lacurile cu acelasi nume,primul aflandu-se in stadiul de mlastina.Pe depozitele calcaroase si gipsifere s-au format lacurile carstice. Particularitatile climatice determina caracterul debitului raurilor, apoi relieful exercita influenta preponderent asupra caracterului scurgerii apei, asupra directiei de curgere a apelor, precum si asupra potentialului hidroenergetic. Raurile au un curs rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes al curgerii, in regiunile de campie si deluroase.Atat raurile din Turcia cat si cele din Grecia au ca sursa principala de alimentare precipitatiile si nu sunt navigabile. Lipsa raurilor a si a apelor de interior este unul din factorii care au influentat distributia populatiei pe suprafata ambelor tari. Chiar si astazi atat Grecia cat si Turcia se confrunta, in special in timpul verii (atat sezon secetos cat si sezon turistic ) cu crize de apa. Deasemenea , lipsa cailor de comunicatie de-a lungul raurilor a obligat popoarele ambelor tari sa construiasca sosele inca din antichitate. Acest aspect a fost cu atat mai dificil si mai provocator considerand relieful dominant muntos al ambelor tari. Un aspect interesant referitor la lipsa apei se regaseste in cultura Greciei-se pare ca unele din primele apeducte, sisteme de alimentare cu apa si bai au fost creeate in Grecia antica. In acea perioada un obicei obligaatoriu era sa oferi oaspetilor uzul unei bai.
VII.Vegetatia si fauna
Grecia este o zona montana, cu terenuri neregulate si diverse formatiuni geomorfologice, elemente ce sunt in conjunctura cu locurile geografice si climatul mediului inconjurator, care creeaz condiii favorabile pentru cresterea si proliferarea padurilor.
In padurile Greciei exista frumoase si importante conifere (brad, pin) si foioase (stejar, fag, artar si altele), acoperind zone mari (34 milioane ha.), adica 25% din suprafata Greciei, in mare parte in zonele montane din : Taygetos, Vitina, Ossa, Olymp, Pindos, Gramos, Vermion i Rodopi. Aceste paduri constituie o mostenire naturala importanta nu doar pentru Grecia, ci
~ 12 ~
2011
si pentru intreaga Europa. Fiind teritorii nealterate, ele ofera habitatul necesar pentru evolutia i supravietuirea unui mare numar de specii de animale cum ar fi: lupii, caprioarele, caprele salbatice (numite kri-kri, care in trecut au fost aproape in intregime exterminate, iar la ora actuala sunt protejate de lege), vulpile sau porcii mistreti.
In munti isi au cuiburile pasarile de prada - soimii, vulturii sau bufnitele.Dintre insecte, n Grecia traiesc scorpioni, ale caror muscaturi, insa, nu sunt mortale pentru om, centipede i cicade, al caror tarait poate fi neplacut pentru unii dintre vizitatori. Exista aici i vipere, ale caror muscaturi, la fel ca i cele de scorpion sau centipede, pot fi extrem de neplacute. In apele marii traiesc o multitudine de specii de pesti, foci, broaste testoase marine si alte animale rare. Copacii cel mai des intalniti in Grecia, mai ales pe insula Creta, sunt maslinii si chiparosii. In trecut, pe teritoriul grec cresteau si cedri, platani si arbori de eucalipt, care au fost insa taiati si folositi la constructia navelor de catre italieni. In ziua de zi au mai ramas numai cateva exemplare care amintesc de padurile de altadata. Daca doriti sa le vedeti, cautati-le mai ales in prapastiile izolate si greu accesibile, de-a lungul tarmului sau in munti.
In Grecia mai cresc si castani comestibili, stejari de carmaz si pini de Alep, diferite specii de arbusti si tufisuri mediteraneene, dintre care Erica arborea, mirtul sau "laptele lupului" (Euphorbia cyparissias). In munti cresc plante medicinale si aromatice, printre care oregano, cimbrul, levantica, maghiranul, rozmarinul s.a. Pe insula Corfu se pot admira aproape patruzeci de specii de orhidee. Dintre plantele agricole, in Grecia se cultiva vita-de-vie, citricele, maslinii, rodiile si diferite cereale. Legumele cresc aici atat pe camp, cat si n solarii acoperite cu folii de plastic.Fauna si flora Turciei se remarc printr-o mare diversitate datorita caracteristicilor geografice diferite , climatul variat si reliefului . In munti si in regiunile din interiorul tarii traiesc uri, lupi i pisici slbatice, precum i cerbi i cprioare. n timpul plimbrilor n mijlocul naturii i n zonele rurale se intalnesc turme de oi sau de capre, uneori i cmile, cu mersul lor ncet. Dintre psrile rpitoare, pot fi cel mai adesea vzui vulturii, oimii i vindereii (o specie de oim, lat. Falco tinnunculus) ,prezena lor constituind un semn c v aflai ntr-un col al Europei nc nealterat de influena civilizaiei moderne. Aceasta biodiversitate impresionanata este inca unul din factorii pentru care ambele tari sunt destinatii de vacanta atat de cautate. Totodata, atat Grecia cat si Turcia au o puternica cultura a vanatorii, atestata de picturile pe vase traditionale descoperite in ambele tari. Turcia a mers atat de departe incat are ca simbol national lupul.
~ 13 ~
2011
In vreme ce pe tot cuprinsul Europei se regasesc 12 000 de specii de plante, nu mai putin de 9000 dintre acestea cresc in Turcia, locul preferat al multor specii endemice (adica cele care cresc doar aici). Numarul de specii de plante endemice este de 1750 in Europa, in comparatie cu 3000 de plante endemice care cresc in Turcia, iar 600 dintre aceste se afla in Antalya. Unul dintre cele mai importante motive pentru care Turcia are o fauna atat de bogata, este faptul ca Anatolia a fost ca un adapost pentru ele in perioada glaciara. Totodata, Turcia se afla la intersectarea a trei habitate diferite pentru plante, lucru nemaintalnit in nici o alta tara europeana. 30% din plantele cultivate de om se afla in campia anatoliana (de exemplu: cirese, migdale, piersici, grau, linte, naut, smochine, lalele, ghiocei si crocus). Unele plante endemice ale Turciei includ si specii spontane, dar care sunt folosite in prepararea mancarurilor. Orhideea: exista cateva specii endemice de orhidee aici. Sahlep-ul este o bautura facuta din orhideele Cephalanthera kotschyana si Dactylorhiza Osmanica, cultivate in orasul Mara. Sorbul: singura specie endemica de sorb a Turciei este prezenta in orasul Rize si din nefericire, este pe cale de disparitie. Salvia: Turcia are multe specii endemice de salvie, cultivate in mai multe orase(de exemplu: Salvia Cilicica in Adana, Salvia Pisidica in Afyon, Salvia Smyrnaea, etc.). Sofranul: planta de sofran, adica crocusul, este cultivata in Safranbolu. Sofranul este folosit in bucataria regionala la desertul Zerde si in pilafuri. De altfel, bucataria ambelor tari este extrem de axata pe plante aromatice, si condimente din care se obtin sosuri si salate renumite.Multitudinea de plante cultivate reflecta pe deoparte conditiile fizico-geografice, cat si caracterul explorator care se regaseste in ambele culturi. Astfel, calatorii aveau obiceiul de a aduce din calatorii diferite seminte pe care le cultivau. Pentru greci, maslinul a capatat o insemnatate speciala. Pe langa faptul ca uleiul de masline este folosit in gastronomie extrem de mult, maslinul a devenit practic unul din simbolurile nationale. Oficial insa, simbolul national grec este delfinul, simbolizand legaturile stravechi cu marea.
VIII.Solurile
~ 14 ~
2011
Trecutul geologic framantat, conditiile climatice variate si aspre,marea diferentiere de nivel si-au pus puternic amprenta pe conformatia solului din aceste state.Aceste conditii au dus la formarea de soluri diferite dupa structura si compozitia lor chimica.
Solurile cele mai raspandite in Grecia sunt din categoria fersialitice levigate ,soluri brun-acide de padure mediteraneana,soluri aluviale si regosoluri calaroase pe cand in Turcia solul este de cele mai multe ori nisipos,argilos si pietros ,dupa compozitia mecanica, iar dupa compozitia chimica rosu si brun.
IX.Populatia
Populatia Turciei atinge in prezent cifra de 60.7771.000 locuitori.Sporul natural destul de ridicat reprezenta 15,8.Structura de varsta a populatiei remarca ponderea crescuta a grupei 15-59 ani(54,9%) urmandu-i de 15 ani(38,5%). Densitatea populatiei 80,4 loc/kmp pune in evidenta comparativ cu alte perioade de crestere destul de rapida a aesteia cu concentrari dispersate fie in regiunea litorala-aria metropolitana Istambul,aria Izmir,Adana fie in interior aria aglomerarii Ankara,concentrarea industriala Zonguldak.La nivelul tarii valori ce trec de 100 loc/kmp se intalnesc in lungul litorarului Marii Negre si litoralul egeean.Valori intre 50-100 loc/kmp sunt proprii tot regiunii nordice (pontice) dar si egeene;in rest,adica in limita podisului propriu-zis,valorile sunt cuprinse intre 5-50loc/kmp. Exista o accentuate mobiliate dinspre mediul rural spre cel urban cauzata de dezvoltarea industriei prin amplificarea ramurilor traditionale ,aparitia unor ramuri de varf,a transporturilor,a unor ramuri ale sectorului agricol (culturile intensive). Noile prospectiuni si descoperires unor noi resurse de subsol au antrenat forta de munca contribuind astfel la o redistribuire intre provincii.Pe sectoare de activitate repartitia populatiei ocupate este urmatoarea:47,8% in agricultura,20,7 % in industrie si 31,5 % alte sectoare.Migratia catre orase ,catre centre care se dezvolta vertiginous din punct de vedere industrial a insemnat si o crestere a populatiei urbane cu 15%(61%) fata de anul 1976(44%). Reteaua urbana se afla intr-o permanenta extindere si structurare in privinta marimii si functiilor urbane.
~ 15 ~
2011
Migratia din directia ruralului catre urban are consecinte culturale extrem de semnificative ca de pilda alterarea valorilor traditionale. Aceste efecte insa sunt prea numeroase si ramificate pentru a putea fi prezentate succint. Pe teritoriul actual al Turciei s-au succedat mai multe generatii de orase,incepand cu cele antice:cele hitite,intre care Bogaz-Koi(Hattusas),apoi cele elene.Colonizarea elena a litoralului Marii Egee,Marmara si Marii Negre a dus la formarea unor orase comerciale:Milet(la randul sau,acesta intreprinde colonizarea nordului egeean,a Marii Marmara,a celui sudic al Marii Negre),Efes,Bizant,Heracleea(azi Eregli),Sinope.Generatiiei antice de orase ii succeed cea a oraselor feudale ,apoi cea moderna sic ea contemporana,ultimele in special ca fenomen-efect al industralizarii(Zonguldak,Eregli). Exista orase cu peste 1 milion locuitori:Ankara,Istambul,Adana,Zonguldak,Bursa si Eregli. Reteaua urbana se incadreaza structurii bipolar avand in vedere orasele Ankara si Izmir,centre de mare polarizare.Exista de asemenea in lungul uneia din cele mai inseminate cai de comunicatie si al unui areal cu inseminate resurse. Bineinteles, orasele comerciale se afla sub semnul multiculturalitatii. Aceasta multiculturalitate este totodata o urmare a popularii timpurii a acestei zone, si a valurilor succesive de nationalitati ce au dominat de-a lungul timpului anumite zone. Aceasta multiculturalitate este reflectata si in neomogenitatea etnica a Turciei, creand practic identitatea cultura a tarii. In prezent populatia este impartita ca etnie intre aproximativ 75% turci, 18% kurzi, si restul procentelor impartite intre arabi, abhazi, albanezi, bosniaci etc. Influentele sunt vizibile in arhitectura (se pot observa influentele bizantine, din orientul mijlociu, Europa estica, dar si, odata cu industrializarea, Europa Occidentala, cu ale sale cladiri moderniste) literatura (influentata in vechime de literatura persana si araba, astai cautand sa se apropie mai degraba de vest) muzica (ce sta ca dovada a interactiunile culturale cu lumea araba, europa si numeroasele popoare cucerite in timpul expansiunilor) dar si in toate celelate aspecte ale culturii. In general natiunea elena este destul de omogena. Doar in Epir se intalnesc valahi de limba romana. Grecii de origine turca traiesc mai ales in Tracia si Dodecanez. Grecii din strainatate formeaza o comunitate putenica. Se pare ca numarul celor care traiesc in afara granitelor este de cca 4 milioane. Istoria milenara si in acelasi timp bogata in evenimente a Greciei, aparitia timpurie a asezarilor mai ales in regiunea litorala au influentata in buna masura repartitia teritoriala a populatiei, inclusive regiunile de concentrare a acesteia.
~ 16 ~
2011
Fata de valorile densitatii medii (80.5 loc/km2) mai ales in regiunile litorale estice, sud-estice, valorile sunt mult crescute avand in vedere prezenta unor orase importante(Atena, Pireu, Lavrion) sau unor activitati care necesita forta de munca sustinuta. Sunt, prin urmare, cateva regiuni marcate de un numar sporit al populatiei astfel: regiunea Attika unde sunt concentrate activitati industrial:siderurgie, petrochimie, constructii de nave, industria textile, material de constructii in centre ca: Atena, care detine peste 60 % din productia industrial a Greciei, Pireu, Lavrion, vestul, sud-vestul insulei Eubea cu centre ca: Chalkida, Eretria, Karystos regiune in care se exploateaza carbuni, material de constructie unde este prezenta industria alimentara.In vestul regiunii Attika, nu departe de golful Corint se gasesc cateva centre (Antikyra, Lamia) in care se exploateaza bauxite si local se prelucreaza(Antikyra). O alta regiune cu concentrare umana deosebita, care depaseste cu mult valoarea medie a densitatii populatiei pe tara este Salonic. In afara de numarul mare al activitatilor industriale(constructii de masini, industria chimica, textile etc)exista o pondere insemnata a celor comerciale si de transport, orasul port Salonic, fiind al doilea in Grecia si implicit al regiunii Macedonia-greceasca. Un numar important de centre (Kalamaria,Alexandreia, Kofalia, Cevgelija) prin activitatile lor antreneaza o forta de munca deosebita. Dispersata dar suficient de concentrata este forta de munca in Peloponez, regiune agricola dar si turistica reprezentativa. Aceata distributie vine in continuitatea traditiei urbane a Greciei, avand unele din cele mai vechi si mai impresionante orase in intreaga Europa. Formare timpurie a oraselor a dus la transformari intense in cultura greaca, una din cele mai importante fiind aparitia oraselor cetate , locul de nastere al democratiei. Aceasta traditie a puterii celor multi reverbereaza pana in prezent, dupa cum a fost evidet in timpul revoltelor pe fondul crizei economice dinn ultimii ani. Desi prezente in nenumarate tari afectate de criza, in Grecia acestea au fost printre cele mai intense si de lunga durata.
X.Miscarea migratorie in cele doua tari

Circa 3 milioane de turci au migrat catre tarile Uniunii Europene poate fi numita o tara de origine pentru migratie;insa Turcia este o tara cautata de altfel datorita trecerii frontierei foarte rapid. Din prima zi de existen a Republicii, migraia a servit ca un instrument
~ 17 ~
2011
important n procesul de construire a naiunii. Modelele de migraie s-au schimbat n mod constant. Migraia forei de munc temporare spre Europa de Vest ntre anii 1960 i 1970 s-a transformat intr-un proces de rentregire a familiei, care a condus n final la crearea de comuniti puternice ale Turciei in UE. Dup ce perioada de recrutare a forei de munc a fost oprit n anii 1970, noi tipuri de emigranii turci - n special solicitani de azil de origine kurd din provinciile de est ale Republicii - au nceput s soseasc n Europa de Vest n timpul anilor 1980 i 1990. De-a lungul acestui proces, Germania a rmas o destinaie pentru emigrani de origine turca. n ceea ce privete imigraia, Turcia s-a fost confruntat cu un aflux semnificativ i constant de turci de pe teritoriile fostului Imperiun Otoman.In timp, acest model traditional de imigrare a ncetat iar n ultimul deceniu, noi micri pe scar larg au ctigat importan. Aceste noi fluxuri de migraie cuprinde solicitani de azil, refugiaii, emigranii ilegali ai forei de munc i de tranzit n drumul lor spre UE. Problema migratiei a avut un impact considerabil asupra relatiilor Turciei cu UE. Turcia prin poziia geografic, cu 7200 km de coast care mrginete alte opt state, mpreun cu o politic de acordare a vizelor relativ usoara, o face o destinaie cautata i o ar de tranzit pentru fluxurile de migraie ilegala pentru populatia asiatica catre Europa. Micrile neregulate ale migraiei n Turcia cuprinde trei tipuri de migrani care se suprapun: refugiailor i solicitanilor de azil, migranilor de tranzit i muncitorilor clandestini. Migratia intensa atat inspre cat si din directia Turciei vine practic ca o continuare istorica . Aceasta a fost o caracteristica a tarii dintotdeauna si bineinteles are certe repercursiuni. Emigrantii care au calatorit catre vest au facilitat transferul cultural, inlesnind modernizarea tarii. In schimb, refugiatii sau muncitorii clandestini au contribut in multe parti ale tarii la formarea de ghetouri. Totusi, in aceeasi filiera istorica ei continua procesul de transformare multiculturala al tarii.
Minoritati etnice
Populaia din Grecia este destul de omogena, cu o valoare estimat de 98% de origine greac. Cele mai mari grupuri minoritare sunt albanezi, armeni, bulgari, igani, macedoneni slavi, pomaci (slavi din Bulgaria), turci, i vlahi (un grup de romni). Populaia musulman, estimat la circa 120.000, este concentrat n Tracia (Grecia regiunea estica terenurilor) i
~ 18 ~
2011
Insulele Dodecaneze n largul coastei de sud-vest a Turciei. La nceputul anilor 1990, populaia albanez a fluctuat i a provocat tensiuni internaionale, n calitate de refugiai ilegali, au intrat in Grecia ca s scape de condiiile instabile ale Albaniei. Majoritatea populaiei turc este de etnie turc. Alte grupuri etnice includ Abkhazians, Adjarians, Albani, Arabi, Asirieni, Bosnieci, Circassians, Hamshenis, Kurzi, Laz, Pomaks, Roma, Zazas i 3 minoriti recunoscute oficial( prin tratatul de la Lausanne), Armeni, Greci i Evrei. Kurzii, un grup etnic distinct, concentrat mai ales n SE rii, sunt cea mai mare etnie nonturc, estimat la aproape 18% din populaie potrivit CIA-ului. Alte minoriti dect cele 3 minoriti oficial recunoscute nu au privilegii speciale, n timp ce termenul minoritate rmne un subiect sensibil n Turcia. Acordul bilateral al schimbrii de populaie dintre Grecia i Turcia, semnat la 30 ianuarie 1923, a avut efect n 1920, mutarea a aproape 1,5 milioane de greci din Turcia si, de asemenea, cca 500.000 de turci au venit din Grecia. Minoritile din vestul Europei includ Levantines care au fost prezeni n ar (n particular Istanbul i Izmir) nc din perioada medieval.
Religie
Constituia Greciei recunoate religia ortodox ca fiind predominant n ar, garantnd n acelai timp libertate de credin pentru toi. Guvernul grec nu deine statisticile gruprilor religioase i nu accept ntrebri n legtur cu acestea. Potrivit Departamentului de Stat, o valoare estimat de 97% din cetenii greci au afirmat c aparin ortodoxiei greceti. De asemenea, n urma sondajuluiEurostar Eurobarometer din anul 2005, 81% din cetenii greci au rspuns c ei cred n existena unui Dumnezeu, reprezentnd al treilea mare procentaj din rile membre UE, avnd n fa doar peMalta i Cipru. Dintre acetia o populaie cuprins ntre 700,000 i 1,000,000 aparin dogmei ortodoxe n stil vechi. Estimrile minoritilor musulmane recunoscute(cea mai mare parte localizat n Tracia) pornesc de la 98,000 pn la 140,000 de musulmani (ntre 0.9% i 1.2%), n timp ce comunitatea imigrant turc este cuprins ntre 200,000 i 300,000. Imigranii albanezi din Grecia (aproximativ 700,000) sunt n general asociai cu religia musulman, dei majoritatea nu aparin unei orientri religioase. n urma Rzboiului Greco-Turc, desfurat ntre 19191922 i a Tratatului de la Lausanne din 1923, Grecia i Turcia au acceptat transferul populaiei bazat pe identitatea cultural i naional. Prin urmare aproximativ 500,000 de musulmani din Grecia, majoritatea turci, dar i alte naionaliti de musulmani au fost dai la
~ 19 ~
2011
schimb cu 1,500,000 de greci din Asia Minor (actuala Turcie). Atena este singura capital UE care nu a construit lcae de cult destinate populaiei musulmane. Iudaismul exist de peste 2,000 de ani n Grecia. Evreii originari din Peninsula Iberic erau rspndii n oraul Salonic (n 1900 erau aproximativ 80,000), fiind peste jumtate din populaie. n zilele noastre numrul de greci evrei este estimat la 5,500, acetia fiind cei care au supravieuit n urma ocupaiei germane i a holocaustului din timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial. Sunt ntlnii nSalonic, Corfu, Rodos. Greci membrii ai bisericii romano-catolice sunt n jur de 50,000, la care se adaug populaia imigrant aparinnd cultului romano-catolic estimat la aproximativ 200,000. Protestani, incluznd i Biserica Evanghelic Greceasc i Culturile Libere Evanghelice sunt n jur de 30,000. Ansamblul lui Dumnezeu AG, Biserica Internaional a Evangheliei Drepte i alte biserici penticostale aparinnd Sinodului Grec al Bisericii Apostolice au peste 12,000 membrii. Biserica Penticostal Independent este cea mai mare biseric protestant din Grecia cu peste 120 de biserici. Nu sunt date oficiale referitoare la numrul adepilor acestui cult, dar Biserica Ortodox Greac estimeaz 20,000. Martorii lui Jehova au raportat 28,243 de membrii activi. De asemenea sunt 651 de mormoni, 501 de adventiti de ziua a aptea, 30 de metoditi liberi. Religia greac veche a reaprut ca Neopaganism elen.
Turcia este un stat secular, fr o religie oficial de stat; Constituia Turciei militeaz pentru libertatea religiei i a contiinei. Aproximativ 99% din populaie e nregistrat, ns, ca fiind musulman, majoritatea fiind sunnii; cu toate acestea, un sondaj realizat n 2007 a constatat c aproximativ 3% dintre aduli i definesc relaiile cu religia ca fiind fr convingere religioas sau c nu cred n obligaiile religioase. Majoritatea musulmanilor sunt sunnii (85-90%) iar o larg minoritate sunt alevi (10-15%), o comunitate n cadrul Twelver Shi'a Islamului, comunitate ce numr 711 milioane de persoane. n ar sunt i civa practicani ai sufi. Cea mai nalt autoritate religioas islamic este Preedinia Cultelor (n turc Diyanet leri Bakanl) care interpreteaz coala de drept Hanafi i este responsabil pentru reglementarea funcionrii celor 75.000 de moschei ale rii, a angajailor locali i a imamilor provinciali. Un sondaj realizat la nivel naional n 2007 a artat c 96,8% din cetenii turci au o religie, n timp ce 3,2% sunt nereligioi i atei. n Turcia, triesc aproape 100.000de minoriti. ara are aproximativ 64.000 de cretini, majoritatea fiind armeni apostolici, asirieni, ortodoci greci i aproximativ 26.000 de evrei, n principal sefarzi. Conform raportului din 2002, dat de Centrul de Cercetare Pew, 65% dintre turci cred c religia este foarte important, n timp ce un sondaj din 2005 dat de Eurobarometru arat faptul c 95% dintre turci cred n existena lui Dumnezeu.
~ 20 ~
2011
O Biseric Ortodox a avut sediul la Istanbul nc din secolul al IV-lea d.Hr. Cu toate acestea, statul turc nu recunoate statutul ecumenic al Patriarhului Bartolomeu I, episcopul primar ntre egali n ierarhia tradiional a cretinismului ortodox i oblig Biserica s opereze sub restricii semnificative. Un numr dintre proprietile i colile Bisericii, cum ar fi orfelinatul Bykada si coala teologic din Halki, au fost expropriate sau nchise.
Limba
Limba ofociala a Greciei este greaca. In plus, sunt vorbite, de asemenea, un numar de limbi minoritare neoficiale dar si dialecte ale limbii oficiale, greaca (greaca capadociana, dialectal cretan, grace pontica, Tsakonian, Yevanic . Cele mai importante limbi straine invatate de catre greci sunt: engleza, franceza, spaniola, italiana si germana. n plus, muli greci n Grecia i n diaspora sunt bilingvi n alte limbi sau dialecte, cum ar fi limba englez, Arvanitika, aromn, slav macedonean, bulgara, albaneza, rus i turc.
~ 21 ~
2011
Harta: Minoritati lingvistice in Grecia
Limba oficial, turca , este vorbit de 90% din populaie. Limbile minoritare include: kurda, vorbita de 6% din populaie. Araba este vorbita de 1,2% din populaia turca; majoritatea acestor vorbitori sunt vorbitori bilingvi de araba si turca. Alte limbi minoritare includ cerchez, vorbita de mai mult de 0,09% pe ntreg teritoriul rii, greci, armeni i Judezmo, o limba romanica vorbita de evrei. Radiodifuzorul public TRT difuzeaz programe n limba local i dialecte araba, bosniac, cerchez i kurd cteva ore pe sptmn. Canalele TV n limba kurd, TRT6, au fost deschise la nceputul anului 2009.
~ 22 ~
2011
XI.Scurt istoric
Istoria Greciei este aceea a unei natiuni, nu a unui tinut: potrivit grecilor, nationalitatea inseamna limba, religie, stramosi si obiceiuri si, in cea mai mica masura teritoriu. In Epoca Bronzului, Grecia a cunoscut trei civilizatii separate: cea cicladica, in al treilea mileniu, cea minoica, avand centrul in Creta, dar cu influenta asupra tuturor insulelor din Egee, si cea miceniana, cu centrul pe continent, dar care s-a raspandit in Creta, aproximativ in 1450 i.Hr., cand cultura minoica a intrat in declin. Si cultura minoica, si cea miceniana au cunoscut apogeul la sfarsitul celui de-al doilea mileniu, cand erau dominate de o religie si o birocratie centralizate. Epoca de declin si perioada arhaica.Aproximativ in 1200 i.Hr., Grecia a intrat intr-o perioada de declin.Saracia domnea pretutindeni, iar populatia a scazut si multe mestesuguri au disparut.Renasterea culturala, din jurul anului 800 i.Hr., a dus la aparitia cetatilor stat, a unor arme, a unei arte si politici noi.Coloniile grecesti s-au extins pana la Marea Neagra, in Siria de astazi, nordul Africii si vestul Mediteranei. Grecia se definea prin zonele unde locuiau grecii. Perioada clasica a fost mereu considerata apogeul civilizatiei grecesti.Secolul V i. Hr., a fost marcat de razboiul peloponesiac, in care cetatea-stat Atenasi aliatii sai au luptat impotriva cetatii-stat Sparta si a aliatilor sai.In sec.IV i.Hr., Sparta, Atena si Teba s-au infruntat pentru suprematie, fiind invinse, in cele din urma, de Filip, regele Macedoniei, in 338 i. Hr. Grecia elenistica.Alexandru cel Mare(Macedon) a implinit nazuintele tatalui sau, Filip, de cucerire a persilor.El a creat un imperiu care se intindea din India, in est, pana in Egipt, in sud.Perioada elenistica a fost marcata de raspandirea limbii, a religiei si a culturii grecesti in teritoriile cucerite de Alexandru.Dominatia macedoneana a fost inlocuita de cea romana in 168 d.Hr.Dupa ce romanii au cucerit-o, Grecia a devenit centrul cultural al Imperiului Roman.Razboaiele civile dintre conducatorii romani s-au incheiat pe teritoriul grec cu batalia de la Actium, din Thessalia(31 i.Hr.). In 323, imparatul Constantin a stabilit capitala la Constantinopol, ulterior Imperiul a fost divizat in cel de Rasarit, unde se vorbea greaca, si cel de Apus, unde se vorbea latina.
~ 23 ~
2011
In timpul Imperiului Bizantin, care la sfarsitul secolului al IV-lea, a urmat vechiul Imperiu Roman de Rasarit, Grecia a devenit ortodoxa.Cand capitala, Constantinopolul, a fost cucerita de cruciati, in 1204, Grecia a fost iar impartita intre venetieni si franci.Orasele Constantinopol si Mystras au fost recastigate de grecii bizantini in 1261, dar capturarea Constantinopolului de catre turci, in 1453, a marcat sfarsitul Imperiului Bizantin.In urma sa au ramas sute de biserici si o bogata arta religioasa. Istoria Turciei incepe in secolele XII-XIII odata cu aparitia turcilor din Asia Centrala care au patruns in Asia Mica. Osam I (1281-1326) uneste triburile turcilor anatolieni, punand bazele unui stat independent.Sunt cucerite posesiunile byzantine din Asia Mica si astfel in 1354, si face din Adrianopol (1366) pentru un secol resedinta sultanilor otomani.Sultanul Mehmed al II-lea cucereste, in 1453, Constantinopolul si il transforma in noua capita a Imperiului.In timpul domniei sultanilor Selim I si Solima Magnificul, cucerind Armenia, Mesopotamia, Siria, Egipt, Tripolitania, Algeria, o parte a Ungariei, Imperiul Otoman, devenit o mare putere europeana, ajunge la apogeul expansiunii teritoriale si al stralucirii sale.In sec XVIII-XX, Imperiul Otoman, apoi Turcia sunt percepute de marile puteri europene ca un baraj in fata expansiunii ruse in directia Mediteranei si a Orientului Mijlociu, dar si ca un pod intre Occident si Orient.Luptele de emancipare nationala, razboaiele austro-ruso-turce adancesc criza statala din secolul XIX;formarea statelor nationale independente Grecia, Serbia, Muntenegru, Romania, Bulgaria, pierderea Algeriei, Tunisului, Egiptului sporesc dependenta statului turc fata de puterile europene, indeosebi fata de Franta si Marea Britanie.La sfarsitul primului Razboi Mondial,la care participa din 1914 de partea puterilor central, Turcia pierde Palestina, Siria, Libanul, Iordania, Irakul, Peninsula Arabia. Victorioasa in razboiul Greco-turc din 1919-1922,Turcia obtine, prin tratatul de la Lausanne, revizuirea clauzelor Tratatului de pace de la Sevres, capatand configuratia teritoriala actuala.la 29.10. 19023, dupa desfiintarea sultanatului, Turcia este proclamata republica.In cadrul celui de-al Doilea razboi Mondial, Turcia ramane neutraa pana la 23.02.1945, cand declara razboi Germaniei si Japoniei.In conditiile rasboiului Rece, pentru a nu intra in sfera de infuenta sovietica, Turcia este inclusa in sistemul de aliante vest-europene;in 1952, devein membru NATO, in 1955, al Pactului de la Bagdad.
XII.Economia
~ 24 ~
2011
In Grecia, activitatile economice se bazeaza pe resurse proprii(de subsolbauxita,magneziu,aur,nichel,marmura,minereu de fier), un sol productiv mai ales cand intervin irigatiile ; o clima care favorizeaza culturi ca maslinul,vita-de-vie,citricele.
Industria. Principala sursa de energie a constituit-o carbunele(lignit si carbune

brun).Grija pentru descoperirea regiunii productive din acest punct de vedere a fost permanenta iar necesarul oarecum asigurat. Principalele bazine carbonifere se gasesc in Eubeea,Macedonia(Ptolemaida),Serres(Macedonia),Peloponez. In afara de carbune,energia electrica se obtine si din hidrocentrale, cele mai importante aflandu-se in Muntii Pindului sau langa Athena(Pireu) si petrol importat ca in regiunea Salonic. Grecia are o industrie siderurgica eficienta pentru nevoile sale cu deosebire pentru industria constructoare de masini. Materia prima adica minereurile de fier si neferoase le obtine din productia proprie prin exploatarile de la Kozani(minereuri de fier),cupru(provincia Tracia nu departe de orasul Konotini),bauxita una dintre principalele regiuni de exploatare si prelucrare fiind regiunea golfului Corint,centrul Antykyra. Industria constructoare de masini este amplasata aproape exclusiv in estul tarii,din Salonic in nord pana in Attika ,in sud. Cea mai importanta este industria constructiilor navale cu centrele Salonic, Athena si Pireu,dar cu unele activitati si in Volos. Printre centrele industriei chimice se remarca Salonic (indeosebi pentru industria chimica de baza), Pireu si Patras. Se produc ingrasaminte, fier si fibre sintetice, produse farmaceutice iar industria de baza produce acizi, substante clorosodice, ingrasaminte sintetice. O raspandire teritoriala substantiala o are industria textila, ramura traditionala ca si cea a unor materiale de constructie(ceramica) aparute ca activitati mestesugaresti-artizanale, unele fiind prezente si azi. Insasi cresterea viermilor de matase activitate mentinuta si azi in Macedonia si Tracia a constituit o preocupare ramasa inca in atentie. Centre noi importante ale industriei textile se gasesc in peninsula Calcidica(Salonic)si la vest de aceasta(Anatoliki,Macedonia,Kaith Raki),regiunea Thessaliei cu centrele Larisa si Trikala, Pelopolez(Patras si Kalamata), Athena-Pireu, vestul Greciei(Arta). Valorificand produsele agricole vegetale(masline, citrice, grau) si animale inclusiv pestele Grecia si-a dezvoltat o industrie alimentara eficienta pe piata nationala si competitiva pe cea europeana. Se remarca in mod deosebit produselor din masline, vita de vie, citrice si peste. Multe din acestea sunt destinate exportului.
Industria in Turcia a inregistrat o crestere importanta in planul calitativ si

cantitativ. Au fost descoperite noi perimetre de substante minerale utile, a fost valorificat
~ 25 ~
2011
potentialul hidroenergetic al unor sisteme erografice, au aparut subramuri industriale care valorifica superior materia prima; s-au modernizat activitati mestesugaresti traditionale indeosebi cele legate de domeniul textil. Industria energetic are in vedere mai ales industria carbunelui si a energiei electrice. Se exploateaza huila (3,5mil t), carbune brun si lignit (55 mil t). Rezervele de lignit se ridica la 5,5 miliarde tone. Principalele bazine carbonifere se gasesc in nord-vestul tarii EregliZonguldak si in nord est se exploateaza lignit.
Industria petrolului. Centrele de extractive sunt amplasate in partea sud estica a

tarii(Garzan,Germik,Selmo Raman) iar langa acesta cele de rafinarie(Batman,Mersin si Mardin). Se importa cantitati mari de petrol,mai ales prin portul Iskenderun de unde pleaca o conducta spre Batman si mai departe spre nord-est. O alta conducta de petrol ,de import, pleaca din portul Antalya, trece prin orasele Kutahya, Eskisehir spre Bursa. Productia anuala de petrol depaseste 2,3 mil tone cea ce obilga Turcia la import. Se gasesc in acelasi perimetru si unele reserve de gaze naturale. In ceea ce priveste productia de energie electrica ea se bazeaza pe utilizarea lignitului de care Turcia dispune in cantitati suficiente sau pe potentialul hidroenergetic al raurilor. Importante hidrocentrale s-au construit pe raurile Kizilirmak, Yesilirmak, Sakarya iar termocentralele in bazinul carbonifer Zonguldak. Metalurgia feroasa se bazeaza pe suficiente materii prime (minereuri de fier,crom,mangan,carbine cocsificabil). Minereurile de fier se extrag din partea centralestica(Divrigi),centralsudica(Maras), nord-vestica(Adapazari) si vestica la sud de Izmir. Cromul se exploateaza cam in aceleasi regiuni avand ca centre
principale:Guleman,Fethiye,Maras,Kutahya. Metalurgia neferoasa prelucreaza importante minereuri de
plumb,zinc,bauxite,cupru.Centrele de exploatare se intalnesc associate cu cele de minereuri de fier, crom, borax. Ele sunt:cupru-Murg si Ergani,plumb si zinc-Keban si Balya. In orasul Seiydisehir exista un combinat pentru obtinerea aluminiului din bauxite. Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor a cunoscut in ultimul deceniu o dezvoltare pe multiple planuri asigurandu-se o tehnicitate ridicata tuturor ramurilor dar cu deosebire a celor producatoare de mijloace de transport, masini agricole, masini unelte pentru alte subramuri (Bursa,Ismit,Izmir). Se remarca in acest sens constructiile de mare amploare in care s-au specializat orasele-porturi Izmir si Istambul; autovehicule si avioane la Istambul . O gama larga de masini agricole se realizeaza la Ankara. Ele sunt specializate
~ 26 ~
2011
pentru lucrari in terenuri destinate culturilor de cereale, plantelor tehnice dar si pentru intretinerea unor plantatii de maslini si citrice. Industria chimica s-a dezvoltat pe seama unor importante materii prime cum sunt: carbunii, sarea, minereurile de metale neferoase. Avand in vedere potentialul productiei agricole in economie s-a dat prioritate productiei ingrasamintelor chimice apoi a produselor clorosodice(clor,acid clorhidiric,soda caustica). Principalele centre ale industriei chimice sunt: Kutahya, Izmir si Murgul. Industria usoara si alimentara au cunoscut o importanta ascensiune avand in vedere varietatea materiilor prime,potentialul uman inclusive traditia pentru care Turcia detine locuri importante in ponderea unor produse la scara mondiala,apropierea de material prima. Se prelucreaza (Istambul,Bursa). Pentru industria alimentara au aparut subramuri din ce in ce mai modernizate, specializate,diversificate si sophisticate legate de industria dulciurilor,in general a produselor zaharoase, a uleiurilor.Cele mai importante centre sunt : Istambul, Ankara, Konya, Kayseri, Samsun, Mersin.
Agricultura. Aproape 25 din suprafata Greciei este ocupata de terenuri cultivate.
bumbac(Izmir,Bursa,Kayseri),lana(Ankara,Bursa,Diarbakir),matase
Principalele regiuni de cultura sunt: Thessalia unde se cultiva grau pe suprafete intinse, bumbac cu irigatii, pomi fructiferi; regiunea Thessaloniki(Salonic). Aici culturile agricole au o dispunere concentrica raportata la orasul Salonic astfel: in campia litorala puternic irigata, se cultiva orez; a doua centura, ceva mai la nord, tot cu ajutorul irigatiilor este cultivata cu bumbac asociata in vest cu cultura sfeclei de zahar iar in est cu grau. In nord, pe un relief colinar se gasesc plantatii de maslin iar in est pomicultura. Regiunea este traversata de canale si baraje pentru irigatii cu o serie de colectori. Irigatiile pot fi intalnite atat in campia litorala sau in interior precum si pe cele in panta din regiunea colinar-piemontala. Principalele sisteme de irigatii s-au terminat in 1963. Exista de asemenea irigatii din cursurile de apa indiguite nu numai din lacurile de retentie. In ceea ce priveste preferinta culturilor fata de conditiile climatice se constata: cultura citricelor din care se fac sucuriprezenta indeosebi in Peleponez a treia regiune agricola a tarii apoi Arta si Epir; piersicii predomina in Macedonia(renumitele livezile de piersici);tutunul si graul (se cultiva in exploatari artizanale ocupand un loc important in exporturile tarii) in Maccedonia,Tracia si Epir in insulele Ionice iar maslinul cu peste 130mil. Arbori in Peloponez alaturi de vita de vie a carei suprafata depaseste 170 000ha.Utilizarea terenurilor poate fi facuta si urmatoarea repartitie:agricultura veche dispersata in toata tara indiferent de
~ 27 ~
2011
unitatea naturala;agricultura comerciala veche indeosebi regiunile litorale si de campie (maslin, vie, citrice, legume); agricultura moderna irigata in Poloponez, Thessalia, Salonic; agricultura pe cale de modernizare (Macedonia). Important este si sectorul de crestere a animalelor, al ovinelor si cornutelor mari. Se practica inca transhumanta. In principal, in Turcia, se cultiva cereale in partea centrala a tarii, adica in Podisul Anatoliei. Alaturi de grau a carui productie s-a ridicat in anul 1995 la peste 18mil.tone situand tara intre primele 8 producatoaroare ale lumii ; se cultiva porumb si orez in jumatatea nordica si sud-estica a tarii. Plantele tehnice detin si ele o insemnata suprafata din terenul arabil , pe primul loc la productie situandu-se sfecla de zahar, apoi bumbacul,floarea-soarelui si soia. Pentru prelucrarea produselor acestor culturi s-au construit treptat fabrici specializate,amplasate in mai toate colturile tarii. Bumbacul se cultiva fie in campia deltaica(Ceyhan-Seyhan) in care este amplasat orasul Adana, ca si in campiile si depresiunile de la Marea Egee(Campia Gediz,Meandru) sau in lungul raului Arax din nord-estul Anatoliei. Circa 4,4% din terenurile cultivate sunt ocupate de vita-de-vie. Acestea se gasesc situate mai ales in vestul tarii(regiunea egeana), dat si in Podisul Anatoliei(imprejurimile Ankarei),lungul raului Kizilirmak(regiunea orasului Kayseri) ca si in regiunile colinare situate intre muntii Antitaurus si Taurus.Alaturi de vita-de-vie se gasesc intinse livezi de pomi fructiferi apartinand ambelor zone climatice temperata si mediteraneana (maslini, portocale, lamai, banane, fistic, caise, nuci, migdale si ceai). Se remarca pentru cultura plantelor citrice campia de la Marea Mediterana situata indeosebi in regiunea golfurilor Antalya si Mersin.Uleiul de masline este foarte apreciat nu numai pe piata europeana iar productia anuala a ajuns la 120 000 t. Peste 35% din fondul funciar este ocupat de pasuni si fanete ceea ce a permis dezvoltarea corespunzatoare a cresterii animalelor. Se cresc mai ales ovine, dar si caprine, bovine, bubaline, porcine, cabaline, asini si camile.
XIII.Transporturile
Grecia are asigurat cel putin in jumatatea estica un transport eficient si modern. O magistrala rutiera si cale ferata leaga Salonic, (regiunea nordica a tarii) cu Athena (adica
~ 28 ~
2011
jumatatea sudica). Cu peste 2500 km cale ferata si circa 37000 km sosele, Grecia isi asigura legaturile intre regiunile situate la Marea Egee si Marea Ionica.O alta sosea strabate tara de la nord spre sud pe latura vestica,de la granita cu Albania pana in Peloponez. Liniile rutiere secundare traverseaza tara de la est catre vest inclusiv Peloponez. Cu toate acestea, transportul maritim detine cel mai important loc, Grecia fiind unul din carausii lumii, flota comerciala aflandu-se in primele locuri in ceea ce priveste capacitatea de transport maritim, mai ales petrolier, porturile principale fiind Salonic si Pireu. Grecia are un comert maritim activ. In Turcia caile de comunicatie si transporturile au inregistrat cresteri in sensul maririi implicit a densitatii lor. Astazi caile ferate au ajuns la peste 11 000 km din care peste 300 km electrificate. Exista cateva axe feroviare importante: Samsun-Kayseri-Adana-Mersin (cale ferata care traverseaza tara de la nord catre sud) ca si magistrala Zonlldak-Anakara-KayseriAdana. Exista si o cale ferata care uneste punctele extreme din est (centrul Kars) cu Balykesir din vest. Transporturile rutiere ocupa un loc la fel de important ca si cele feroviare. Lungimea lor este de peste 25 000 km din care 1250 km autostrazi. Se remarca mai ales axele IstanbulAnkara si Istanbul-Edirne, centru situat pe teritoriul Turciei europene. Expunerea la 3 mari a insemnat dezvoltarea unor activitati portuare complexe avand in vedere importul si exportul de materii prime, produse finite si semifinite. Dintre cele 50 de porturi se remarca: Mersin, Istambul, Ismir , Iskenderun, Sinop si Samsun. Unele dintre acestea sunt implicate in transporturile dupa Marea Neagra: Sinop, Samsun si Trabzon, in principal cu tarile riverane acesteia; altele sunt localizate la Marea Mediterana (Mersin si Iskenderun) .
XIV.Turismul
Grecia atrage mai mult de 16 milioane de turisti n fiecare an, contribuind cu 15% la produsul intern brut national. Grecia a fost un punct de atractie pentru vizitatorii internationali inca din antichitate pentru bogata si lunga sa istorie, dar si pentru plajele litoralului mediteranean. n 2005, 6.088.287 turiti au vizitat capitala Atena . Un procent important din venitul Greciei provine din turism. n 2004, Grecia a intampinat 16.500.000 turiti. Conform unui studiu realizat n Republica Popular Chinez n 2005, Grecia a fost votata de catre poporul chinez ca fiind una dintre cele mai bune alegeri
~ 29 ~
2011
pentru o destinaie turistic. n noiembrie 2006, Austria, asemenea Chinei, a anunat c Grecia a fost destinaia preferat de catre poporul austriac. In acelasi timp, consumul in turism a crescut considerabil de la inceputul mileniului, din SUA 17.7 miliarde de dolari in 2000 la 29.6 miliarde de dolari in anul 2004. Numarul locurilor de munca in mod direct sau indirect legate de sectorul turismului au fost 659.719, reprezentand 16,5% din ocuparea totala a fortei de munca a tarii pentru anul respectiv. Insulele sunt principala caracteristic a morfologiei Greciei si o parte integranta a culturii si traditiei tarii. Terenul suveran grec include 6000 insule i insulie mprastiate in Marea Egee si Ionica, din care doar 227 insule sunt locuite. Acesta este un fenomen cu adevarat unic pentru continentul european. Arhipelagul grec preia 7,500 km din totalul coastei care este de 16.000 km, oferind un peisaj foarte diversificat: plaje intinse pe multi kilometri, golfuri adapostite si mici golfuri, plaje de nisip, dune, pesteri de coasta cu stanci abrupte si inchise la culoare. Grecia este locul ideal pentru turismul cultural. Descoperirea sufletului unui oras grecesc este mult mai mult decat un tur rapid in jurul monumentelor sale si vizitarea obiectivelor turistice. Orasele grecesti sunt pline de posibilitati, usor accesibile, oferind o diversitate de alegeri si de facilitati moderne. Orasele grecesti combina facilitati de conferinta excelente cu muzee unice, situri arheologice, cumparaturi si viata de noapte. Guvernul intentioneaza sa promoveze turismul de iarna in Grecia, care ar putea determina cresterea sosirilor internationale si mai mult. Noul logo al Turismului, Organizatia Nationala a Greciei, este format din noua cercuri, care simbolizeaza cele noua noi tipuri de turism care ar trebui sa fie promovate pentru a combate sezonier sectorul turismului. Noul slogan este "Grecia, adevarata experienta", care arata ca aceasta campanie de marketing este in prezent indreptata spre solicitantii de experienta si nu doar turismul in masa. Turcia este un paradis de soare, mare, muni, lacuri care ofera posibilitatea perfecta de schimbare a stresului si rutinii de zi cu zi. Din aprilie pn n octombrie, cele mai multe locuri din Turcia au un climat ideal, perfect pentru relaxarea pe plajele de nisip sau bucuria de a savura linistea muntilor si lacurilor.
~ 30 ~
2011
Turcia are, de asemenea, un trecut magnific, si este un teren plin de comori istorice de la 13 civilizatii succesive care acopera 10.000 de ani. Chiar daca iti petreci doar o perioada scurta de timp n Turcia, poti vedea o mutime din acest mare patrimoniu. Nu exista nicio indoiala ca o vizita nu va fi suficient, i turistii vor dori sa se ntoarca din nou si din nou incat vor descoperi un loc extraordinar dupa altul. Toate acestea, indiferent de cat de diferite, au un lucru n comun: oamenii prietenosi si ospitalieri din aceasta tara unica . .
XV.Comertul
Grecia importa: maini, echipamente de transport, produse alimentare, produse chimice, i produse petroliere. Principalele exporturi ale Greciei sunt fructe, legume, ulei de masline, textile, otel, aluminiu, ciment, fabricate i articole diverse, cum ar fi: haine, produse alimentare, petrol rafinat i al produse pe baza de petrol. Dup ce a aderat la UE, Grecia a avut, de asemenea, obligaia de a distruge toate obstacolele din calea comerului n conformitate cu legislatia.
Grecia trebuie sa pastreze economia sa, ca membru al UE. Pentru a face acest lucru, guvernul s-a angajat intr-un plan ambitios de privatizare n timpul anilor 1990, si continua sa incurajeze investitiile straine. Oamenii de afaceri greci sunt obisnuiti cu concurenta din partea firmelor internationale, iar administratia pastreaza industria de stat, cum ar fi turismul, deschisa investitiilor private. Un exemplu bun de investitii straine intr-o industrie de stat este compania Athens International Airport SA, care a construit un aeroport. Guvernul grec detine 55 % din Atena International Airport SA i restul de 45% aparine grupului german Hochtief. Apartenena la Uniunea European a fost extrem de benefica pentru Grecia. Plati nete de la bugetul UE au scazut n mod semnificativ echilibrul financiar al Greciei si deficitul bugetului de stat. Pachete de sprijin pentru proiecte de lucrri publice, cum ar fi Metro Atena, i proiecte economice si de dezvoltare umana, au fost deosebit de utile n ncercarea de
~ 31 ~
2011
modernizare a infrastructurii din Grecia. Soldul Grecia a comerului a fost n mod tradiional negative . n 1991-1993 exporturile de bunuri a czut scurt a importurilor cu mai mult de 13 miliarde dolari SUA. Prin 1998, c dezechilibrul comercial a crescut la 15.3 miliarde dolari SUA asupra exporturilor de 12.4 miliarde dolari SUA, iar importurile din SUA 27.7 miliarde dolari. Deficitul comercial al Greciei, de obicei, a fost acoperit prin mprumuturi de la UE, remitenele de la greci care triesc n strintate, turism, i de transport maritim. Prin mostenirea lor culturala, turcii au comertul in sange. In Turcia se poate cumpara orice, de la textile si parfumuri contrafacute, pana la obiecte de lux de o calitate exceptionala, de la kitch-uri la obiecte de arta autentice. Comerciantii turci sunt foarte buni psihologi si stiu sa evalueze dintr-o privire puterea de cumparare a turistului care le intra in magazin. Nu este ceva neobisnuit ca pretul sa difere, in functie de tara de provenienta a turistului, motiv pentru care acesta este intrebat, in primul rand, din ce tara vine si daca a mai fost in Turcia. Acestea nu sunt simple intrebari inofensive sau de politete, ele ofera cateva informatii despre profilul-tip al clientului din tara respectiva. Comerciantii turci stiu cam ce anume cauta si cum obisnuiesc sa cumpere turistii germani, britanici, olandezi, italieni sau romani. Desi exista si magazine cu preturi fixe (in special supermarket-uri si farmacii), la baza comertului sta practica negocierii. Este considerata o lipsa de politete ca, o data agreat un pret, cumparatorul sa plece fara a achizitiona marfa. In Turcia exista foarte multe afaceri de familie, astfel incat patronul magazinului este, in acelasi timp, si vanzator. El are tot interesul sa-si trateze foarte amabil clientul si sa-i faca reduceri substantiale. Adesea, el sta in afara magazinului si invita turistii sa intre sa-i vada marfa. O data intrati, ei sunt tratati ca musafiri sunt serviti cu ceai, cafea, lokum (un fel de jeleu aromat, tipic turcesc), apa rece sau dulceata. Acesta este preludiul negocierii. Negocierea incepe de la un pret mare (de mult ori dublul pretului real), pentru ca apoi vanzatorul sa ofere discounturi sau bonusuri (obiecte sau servicii gratuite), in functie de cantitatea de marfa achizitionata, calitatea produselor si interesul potentialului cumparator. De multe ori, obiectele a caror marime nu corespunde de ex. Curelele de piele, ceasurile, bijuteriile pot fi ajustate pe loc, gratuit.
Produsele alimentare pot fi gustate pe loc.
~ 32 ~
2011
Cel mai popular loc pentru cumparaturi este Marele Bazar din Istanbul, o imensa hala acoperita care concentreaza peste 4000 de magazine: haine, incaltaminte, produse de marochinarie, lenjerie de pat, decoratiuni interioare, covoare, obiecte artizanale, mirodenii, ceaiuri, dulciuri marfa pentru toate gusturile si buzunarele. In interiorul bazarului exista si restaurante, fast-food-uri mancare traditionala si cafenele.
Se poate plati in lire turcesti, dolari sau EURO si majoritatea comerciantilor va fac schimbul pe loc. Se accepta si plati partiale in lire turcesti si valuta (in completare). Cele mai avantajoase preturi le veti obtine in lire turcesti, deoarece cursul de schimb oferit de comercianti nu este dintre cele mai convenabile. Cand spui "Turcia", gandul te duce, automat, la suvenirurile tipice, precum: narghilele, papuci brodati, costume traditionale cu salvari si turban, sau costume de belly-dancing. Probabil cel mai cautat de catre turisti este asa-numitul evil-eye, talisman traditional albastru cu alb ce poate fi gasit in diverse dimensiuni, de la cea a unei monede pana la cea a unei farfurii (turcii cred ca micul ochi are puteri magice, de a tine la distanta raul si de a aduce purtatorului noroc); el poate fi sub forma de bijuterii, brelocuri sau incorporate in obiecte de dcor. Pe langa acestea, insa, exista o serie de suveniruri autentice si adesea de valoare, create de artizani.
~ 33 ~
2011
Analiza Swot
Puncte tari Localizare geografica a celor doua tari beneficiaza de o asezare speciala la intersectia Occidentului cu Orientul, acoperind Asia si Europa din punct de vedere geografic. Ambele tari beneficiaza de prezenta a numeroase monumente istorice de importanta nationala si internationala(UNESCO). Oferta culturala diversificata:spectacole de teatru,concerte,expozitii,concursuri sportive,obiceiuri si traditii. Existenta unui numar mare de arii protejate(parcuri nationale,natural si rezervatii). O economie in rapida dezvoltare Rata medie de crestere de 6,8 % pentru ultimii trei ani inainte de 1999, care se situeaza bine asupra ratei multor tari OCDE, presupune o economie dinamica si in crestere. Rapoartele OMC declara de asemenea ca Turcia este printre cele mai dinamice 20 de tari din comertul mondial. Inalte standarde de calitate - Noua generatie orientata spre calitate atat in sectoarele de productie cat si de Puncte slabe Lipsa diversitatii formelor de relief este evidentiata prin predominanta reliefului montan(80%);acest lucru influenteaza si cultivarea plantelor pe o suprafata destul de mica. Existenta unui numar mic de artere hidrografice Poluarea urbana cara se mnifesta prin evacuarea apelor menajere, fie prin canale, rauri sau mare, fie infiltrate in panza freatica. Poluarea apelor oceanice este ,,aglomerata in estuare, in locurile de varsare a marilor fluvii, zonele de litoral cu mari densitati urbane si industriale, in marile inchise(cu alte cuvinte acolo unde traiesc foarte multi oameni).
~ 34 ~
2011
servicii asigura nivele inalte ale calitatii. Companiile turce si-au dovedit standardele inalte de calitate prin castigarea Premiului European al Calitatii consecutiv 1996 si 1997 ca si prin castigarea Premiului European al Calitatii pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii. Poarta de intrare pentru resursele de energie - Turcia este situata la poarta de intrare a Orientului Mijlociu la petrolul Caspic si la gazele naturale din Asia Centrala, care sunt considerate ca viitoarele rezerve de energie ale lumii. O retea de telecomunicatii bine dezvoltata - au retea de telecomunicatii relativ "tanara" cu ultima tehnologie, care poate usor concura cu tarile dezvoltate. Stabilitate politica si economica Calatoria cu trenul, vaporul, avionul sau feribot-ul este destul de ieftina si rezonabila.Yahturi si vaporase asteapta sa fie inchiriate in cele aproximativ 85 de statiuni de pe insule si litoral.Plajele sunt fara taxe, sunt intotdeauna curate, nu foarte pline si exista locuri de camping bine plasate pentru turisti.
~ 35 ~
2011
Oportunitati Apropierea de noile piete emergente din Orientul Mijlociu si Asia Centrala creeaza oportunitati de afaceri unice. O piata interna uriasa - Cu o populatie de 63 milioane si o putere de cumparare a consumatorului in crestere, Turcia ofera o piata interna uriasa si dinamica pentru investitori. Forta de munca competitiva, inalt calificata - Forta de munca din aceste tari este binecunoscuta pentru aptitudinile sale si capacitatea sa de a invata, iar ratele competitive ale fortei de munca ofera avantaje de varf pentru ramurile industriale. Implemetarea de proiecte de infrastructura turistica de catre administratia publica nationala, cresterea numarului de turisti care au ca motivatie diferite forme de turism cultural,natural si de agrement Perspective foarte bune pentru a exploata zonele montane pe tot parcursul anului prin: drumetie, echitatie, alpinism, sporturi extreme. Interes international crescut pentru turismul cultural, balnear, agroturism si de aventura. Posibilitatea dezvoltarii turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de afaceri/expozitionale exstente.
Riscuri In cazul in care Turcia ar fi acceptata in U.E acest lucru ar reprezenta un risc pentru siguranta tarilor membre deoarece este o cale de acces a terorismului din tarile arabe. Complexe dispute maritime, aeriene si teritoriale,intre Grecia si Turcia in Marea Egee. Turcia este una dintre cele mai active zone vulcanice, in schimb in Grecia cutremurele se produc mai rar dar cu efecte destul de semnificative. Degradarea patrimoniului cultural prin depopularea localitatilor si a comunitatilor rurale. Urbanizarea populatiei rurale implica pierderea autenticitatii si specificul local.
~ 36 ~
2011
Grecia este intotdeauna mai mult decat te astepti. In jurul fiecarui colt se pare ca licareste o splendida ruina, ce ascunde un tezaur care indica gloria trecuta si indelungata stapanire umana, o pravalie plina cu artizanat, o plaja langa o statiune cu bungalow-uri, o intindere de mare safirica sau o taverna langa drum, in care poti pierde orice notiune a timpului la un pahar de vin sau OUZO. Pe de alta parte, Grecia prezinta o mare varietate de fenomene geologice: muntii insoriti sunt separati de vai adanci, lacurile si marea pretutindeni sunt simbolurile tarii. Exista nenumarate peninsule, insule si, bineinteles, golfuri. Este intr-adevar o tara a insulelor, una dupa alta, niciuna ca cealalta. Apele care inconjoara cele 50.000 de mile patrate ale Greciei sunt albastre, limpezi si curate. Ele modereaza temperatura in toate anotimpurile, iar lumina soarelui, care nu se ascunde aproape niciodata, da stralucire de diamant oricarui lucru. Sa te gandesti la Grecia inseamna sa te gandesti la clima ei tipic mediteraneana si tot atat de calda si incantatoare in aprilie si octombrie, la fel ca in iunie sau in august. Turcia este pamantul cu o mie de fete, unde traditia este prezenta si astazi. Este renumita pentru plajele de nisip si cu apa marii de cuoare turcoaz, pentru comorile sale unice din Antichitate, pentru bogatiile naturale, pentru ospitalitatea pe cre locuitorii sai o arata fata de turisti, dar si pentru bucataria sa, care detine unul dintre locurile fruntase in lume. Marmaris-golfurile stancoase, tarmurile cu fauna bogata, plajele nisipoase si superba priveliste a Muntelui Taurus, care se inalta in spatele statiunii atrag aici anual un numar mare de turisti. Obiective turidtice de aici: Pamukkale o minune a naturii unica in lume, unde apele calcaroase se ridica la suprafata la temperatura de 350C formand stalactite de culoare alb-galbuie, de aceea locul se mai numeste si Castelul de Bumbac; orasul Efes; Insula Cleopatra de o frumusete rara, renumita pentru apa marii de culoare turcoaz total transparenta, care o inconjoara. Turcia este o tara unica si variata, este locul in care s-au nascut multe civilizatii. Turcia nu presupune numai splendoare orientala, mister si intriga, ci mai inseamna si o avalansa de istorie.
~ 37 ~
2011
Pe langa decor, istorie, insule frumoase, soare stralucitor si mare albastra, aceste tari au de oferit si un confort modern in toate colturile ei. De aceea, au devenit acum unele din cele mai preferate tari din Europa si din Orientul Mijlociu pentru petrecerea vacantelor.
Aproape toate hotelurile sunt noi si dotate cu toate amenajarile moderne. Chiar si un hotel de categoria a treia are baie in camera si conditii foarte bune de cazare. Calatoria cu trenul, vaporul, avionul sau feribot-ul este destul de ieftina si rezonabila.Yahturi si vaporase asteapta sa fie inchiriate in cele aproximativ 85 de statiuni de pe insule si litoral.
Plajele sunt fara taxe, sunt intotdeauna curate, nu foarte pline si exista locuri de camping bine plasate pentru turisti. Modul ideal de a vizita Grecia si Turcia si de a castiga ceva din spiritul adevarat al acestor tari este calatorind cu masina sau autobuzul, cu vaporul sau cu avionul. Grecia si Turcia sunt doua tari prietenoase, cu o cultura foarte bogata si destul de moderna pentru a fi in aceeasi masura confortabile si traditionale, starnind interesul turistilor. Totodata, Grecia si Turcia sunt printre primele destinatii turistice de top din lume.
Magia acestor doua state are efect asupra ta din clipa in care pui piciorul pe pamantul ei. Imbinand timpul liber cu traseele bine organizate vei afla ca Grecia si Turcia au putini rivali prin bogatia si varietatea impresiilor pe care le lasa in memorie. Acestea it vor lasa o amintire placuta mult timp dupa ce vacanta s-a incheiat.
~ 38 ~
2011
Bibliografie:
Balataretu A., Draghila M., Neacsu N., Neacsu M., Resurse si Destinatii turistice Interne si Internationale, Editura Universitara, Bucuresti, 2009 Marin I., Ielenicz M. si altii, Enciclopedia geografica Europa, Editura Corint, Bucuresti, 2007 Matei H., Negut S si altii, Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucuresti, 2007 Matei H., Negut S. Su altii, Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucuresti, 2005
~ 39 ~

Multicultural It A Tea in Grecia Si Turcia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Multicultural It A Tea in Grecia Si Turcia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Multiculturalitatea in Grecia si Turcia