1.

Date generale

Grecia sau Republica Elena este o tara din sud-estul Europei membra a Tratatului Nord-Atlantic,
Uniunii Europene si a zonei euro. Grecia este situata in Peninsula Balcanica, la sud de Bulgaria,
Republica Macedonia si Albania si la vest de Turcia. Are un litoral de 13.676 km la Marile Egee,
Ionica si Mediterana.

Considerata de multi drept leaganul civilizatiei occidentale, Grecia are o istorie lunga si bogata,
timp in care si-a raspandit influenta pe trei continente.

Regatul grec a fost creat in 1833, in urma Razboiului de Independenta. In 1967 armata a preluat
puterea in urma unei lovituri de stat, in 1973 fiind abolita monarhia. In urma prabusirii dictaturii
militare in 1974, Grecia a devenit, prin referendum, republica democratica. Grecia a aderat la UE in
1981 si a adoptat moneda euro in 2001.

2.Istoria culturii

Cultura Greciei a evoluat de-a lungul a mii de ani, avand radacini puternice in civilizatiile sale
precursoare miceene si minoene, continuand cu asa-zisa civilizatie a “Greciei clasice”, influentata si
puternic influentand cultural Imperiul Roman, respectiv penetrand pana in vremurile Renasterii prin
Imperiul Bizantin, pentru ca sa renasca dupa perioada dominatiei Imperiului Otoman prin razboiul
purtat pentru cucerirea independentei si crearea statului modern grec.

Grecia este o tara de mare interes cultural, influentata de pozitia sa la intersectia dintre Est si Vest,
precum si de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei. Grecii din insule si din Grecia sunt
deosebiti de mandri de cultura din tara lor si vorbesc despre ea cu o pasiune intensa, cu un
sentiment privind cultura ca fiind o definitie a etniei lor. Obiceiurile si traditiile grecesti sunt fie de
caracter religios fie provenite de la paganism. Mai mult decat atat, majoritarea traditiilor si
festivalurilor ce se sarbatoresc astazi sunt tot religioase. Grecii sunt un popor foarte superstitios,
foarte credinciosi, dar cred si in fenomene supranaturale si paranormale. Traditiile si superstitiile
variaza de la o insula la alta, de la un sat la altul si de la o regiune la alta.

* Grecia si Rusia sunt singurele tari care au un astfel de procent privind populatia care apartine
bisericii ortodoxe. Conform cu istoria religiei ortodoxe, primul care a venit in lumea greaca sa
raspandeasca crestinismul a fost Sfantul Paul in anul 49 D.Hr. Dar adevaratul fondator al ortodoxiei a
fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la crestinism in secolul 4 dupa ce a avut o viziune a
crucii. Religia este prezenta in multe sectiuni ale societatii elene. De exemplu biserica ortodoxa este
prezenta in sectorul educational, copii avand cursuri religioase obligatorii si se roaga in fiecare
dimineata inainte de a incepe orele in toate scolile, private sau publice. Este, de asemenea, integrata
in problemele politice ale tarii.
 Grecia este adesea considerată ca fiind leagănul civilizației europene. Orașul Atena a fost centrul
cultural al lumii Greciei antice, iar Partenonul un simbol de durată al culturii Greciei și a civilizației
europene.

3 , Educatia

Grecia, spațiu încărcat de istorie și de spiritualitate, este un loc râvnit atât de istorici și cercetători,
cât și de pelerini ortodocși din toată lumea. Antichitatea greacă a fost marcată de personalități
precum Platon, Aristotel sau Alexandru cel Mare. Ulterior, spațiul elenistic a constituit un mediu
important pentru dezvoltarea și cristalizarea Bisericii Creștine. În limba greacă au fost scrise Sfintele
Evanghelii și tot în limba greacă au scris marii Părinți ai Bisericii Răsăritene.

Leagănul civilizației europene, cum adesea a fost considerat spațiul elen, a exercitat o influență
decisivă în Antichitate și în ceea ce privește educația. Sunt bine cunoscute modelele paideice ale
atenienilor și ale spartanilor, apoi schimbările pe care le suferă în timp învățământul grecesc în
perioada romană, bizantină și a turcocrației. Sistemul educațional actual își are bazele în perioada
formării statului grec modern, sub conducerea monarhiei bavareze. Astfel, principalele elemente ale
acestui sistem educațional sunt împrumutate din Occident, fapt ce a avut diverse consecințe, atât
pozitive, cât și negative, pentru un spațiu în care s-a constituit, începând cu perioada bizantină,
paradigma culturală specifică în Răsăritul Europei, de-a lungul Evului Mediu.

Sistemul educațional în Grecia

Astăzi, educația în Grecia este împărțită pe trei niveluri de învățământ: primar, secundar și terțiar.
Nivelul primar de învățământ cuprinde învățământul preșcolar și școala primară. Învățământul
preșcolar este asigurat de Nipiagogeia (grădinițe), iar perioada frecventării este de doi ani. Urmează
apoi școala primară care durează 6 ani (între vârstele 6-12 ani) și care poartă denumirea Dymotiko.
Evaluarea în primii doi ani este doar descriptiv-orală, în următorii doi ani se realizează cu ajutorul
calificativelor A-D (excelent-rezonabil), iar în ultimii doi ani se face prin note de la 10 la 5. Nivelul
secundar de învățământ cuprinde învățământul secundar inferior care este obligatoriu și care
durează 3 ani (între vârstele 12-15 ani). Acesta poartă denumirea de Gymnasio (Gimnaziu).
Învățământul secundar superior durează 3 ani (între vârstele 15-18 ani) și nu este obligatoriu. Acesta
poartă denumirea de Liceu General (Geniko Lykeio) și asigură învățământul secundar general.
Totodată, există Licee profesionale (Epangelmatika Lykeia) și Școli Profesionale (Epangelmatikes
Sholes) care asigură învățământul secundar profesional sau vocațional. În categoria învățământului
post-secundar ne-terțiar se încadrează Institutele de Instruire Profesională (IEK).

Au existat deseori critici cu privire la caracterul dificil și ,,stufos” al materiei de învățat din școlile
grecești. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care, în Grecia, meditațiile s-au
instituționalizat într-un anumit tip de școli numite frontistiria. Elevii sunt meditați în aceste școli
particulare la materiile principale din curricula școlară sau la alte materii, după preferință.

Nivelul terțiar de învățământ cuprinde două sectoare, cel universitar și cel tehnologic. Din primul
sector fac parte Universitățile (Panepistimia), Politehnicile (Politehnia) și Școlile Superioare (de
Teologie, Arte, Turism, Navigație, Militare, de Ordine Publică etc). Sectorul tehnologic cuprinde
Institutele Educaționale Tehnologice (TEI) și Școlile Superioare de Educație Pedagogică și
Tehnologică (ASPETE). Toate acestea poartă denumirea de Instituții de Învățământ Superior (AEI).

Religia in Grecia conform constitutiei este crestinismul ortodox, aceasta fiind religia de stat a tarii.
Toti cetatenii se bucura de libertatea confesiunii, insa in acelasi timp se interzice propaganda altor
religii in randurile credinciosilor crestini.

In tara sunt reprezentate si alte ramuri ale crestinismului. A doua ramura ca raspandire dupa
ortodoxism se considera catolicismul, care are adepti din randurile populatiei putin numeroase a
catorva insule din Marea Egee ce au apartinut candva Republicii Venetiene, care a exercitat o
semnificativa influenta culturala si religioasa asupra populatiei locale.

In plus, in Grecia sunt si protestanti, Martorii lui Iehova, crestini de ritualuri vechi, penticostali,
evanghelisti, precum si quakeri si mormoni, in numar destul de restrans. In Salonic, al doilea oras ca
marime din Grecia, exista comunitatea «Evreilor Sefarzi» - este vorba despre cateva mii de oameni
care pastreaza valorile marii comunitati evreiesti distruse in perioada Holocaustului din timpul celui
de-al Doilea Razboi Mondial. Minoritatea musulmana din Grecia este reprezentata in principal de
urmasii turcilor musulmani care locuiesc in Tracia si pe insula Rhodos. Cele mai putin numeroase
confesiuni din Grecia sunt Hare Krishna, budistii, bahaitii, scientologii, precum si adeptii credintei
vechi grecesti (pagane)- paganistii.

Multitudinea reformelor laice care au avut loc in Grecia nu au avut impact asupra bisericii ortodoxe
elene, care pana in prezent nu este separata de stat si ramane una dintre cele mai influente institutii
din tara. Religia in Grecia s-a impletit strans cu viata cotidiana a acestora si a patruns in fiecare casa,
in fiecare familie. Intrebarea «Esti crestin?» este deseori echivalenta cu intrebarea «Esti grec?».
Realitatea istorica a conditionat faptul ca majoritatea grecilor se considera urmasii si succesorii
Bizantului crestin si nu ai Greciei Antice de credinta pagana. De aceea putem spune ca religia in
Grecia este atat de controversata, aici, exista atat de multe manastiri, biserici, capele si monumente
ale epocii bizantine.

In fiecare familie greceasca se respecta cu strictete obiceiurile si tainele bisericesti, tratate cu multa
seriozitate. Oamenii frecventeaza cu precadere slujbele de duminica si desigur, slujbele religioase de
sarbatori.

Trecand pe langa biserici - cu mijloace de transport sau pe jos - fiecare credincios grec se inchina. In
Grecia sarbatorile religioase majore - cum ar fi Craciunul, Boboteaza si Pastele - se transforma in
petreceri la care oamenii participa in masa. Se poate afirma in mod cert ca obiceiurile si traditiile
crestine sunt strans legate de modul de viata al societatii contemporane din Grecia.
 Pentru a enumera toate simbolurile sfinte ale Greciei este nevoie de numeroase pagini, de aceea le
vom puncta doar pe cele mai semnificative pentru lumea crestina. Acestea sunt moastele Sfantului
Spiridon al Trimitundei si moastele Sfintei Imparatese Teodora din insula Corfu; multitudinea bisericilor
bizantine care s-au pastrat in Creta, cu frescele extraordinare construite de scoala cretana; Meteora, cu
manastirile sale de o frumuseze neasemuita, situate «intre cer si pamant» si, desigur, Muntele Sfant
Athos - o uimitoare republica monahala, unde se spun continuu rugaciuni pentru intreaga lume.

Acestea nu cuprind nici pe departe toate simbolurile sfinte ortodoxe ale Eladei. Veti putea afla mai
multe amanunte despre acestea daca veti paticipa la un pelerinaj in Grecia.

In acest scop, luati legatura cu noi si impreuna cu Centrul de Pelerinaj Solun din Grecia, va vom oferi
o ocazie unica de a vizita cele mai importante locuri sfinte ale Greciei, degrevandu-va pe
dumneavoastra de chestiunile organizatorice.

Arta din Grecia antică a exercitat o mare influență asupra culturilor multor țări, în special în
domeniul sculpturii și arhitecturii. Ea poate fi împărțită din punct de vedere stilistic în patru
categorii: geometrică, arhaică, clasică, si elenistică. Spre deosebire de alte popoare antice, grecii,
prin arta lor magnifică, au glorificat umanitatea

Chiar și înainte de sosirea primilor greci în zonă, Insulele Ciclade din Marea Egee produceau opere
de artă remarcabil de fin echilibrate și statuete albe, din marmură. Sculptura semiabstractă din
secolul XX este marcată de asemănarea cu cea antică.

O influență de lungă durată a avut civilizația minoică din Creta. Frescele luminoase, decorative ale
cretanilor, olăritul și podoabele metalice au fost adoptate și imitate de populații vorbitoare de limba
greacă, care s-au așezat pe pământul grecesc, în aproximativ secolul al XX-lea î.Hr. În zilele noastre,
această civilizație se numește miceniană, după un oraș din nordul Greciei, Micene, unde au fost
descoperite măști de aur care acopereau fețele conducătorilor sau regilor morți.

Micenienii erau mai războinici decât cretanii și curând au ajuns să-și dezvolte un stil propriu, cu
reprezentări ale războiului și ale scenelor de vânătoare, care erau desenate și imprimate pe cupe de
aur sau pe săbii de bronz. Clădirile care au supraviețuit sunt cavouri mari și mari citadele, cum ar fi
cele din Micene și Tirint, compuse din blocuri masive de piatră care erau așezate laolaltă.

Masca lui Agamemnon, o operă de artă miceaniană, care este cunoscută și ca „Mona Lisa Greciei”

După destrămarea societății miceniene, care a avut loc în secolul al XII-lea î.Hr., a urmat o lungă eră
neagră de agitație și de emigrări în masă. Acestea au dat naștere unei societăți diferite (de cetate-
stat) și unui tip de artă intens umanizată, pe care mare parte a oamenilor o asociază grecilor.
Trăsătura ei distinctivă se datorează mult religiei grecești, care reprezenta zeii și zeițele drept ființe
umane superdotate. Ca urmare, era normal ca arta greacă să se concentreze asupra figurii umane,
fie că reprezenta un zeu umanizat, fie o ființă asemănătoare zeilor.

Dintre reprezentările artistice practicate de greci, sculptura este cea mai bine reprezentată, mai ales
din cauza faptului că picturile lor nu au supraviețuit peste timp. Sculptura de mari dimensiuni și de
mari ambiții (sculptura monumentală) s-a dezvoltat doar târziu, în secolul VII î.Hr., fiind, probabil,
inspirată de contactele cu Egiptul. Prima perioadă a sculpturii grecești, cunoscută ca perioada
arhaică, a durat cam până în anul 480 î.Hr. Tipurile ei caracteristice au fost nudul unui tânăr, în
poziție verticală, și fecioara îmbrăcată, ambele sculpturi fiind reprezentate cu un zâmbet larg
(evident o convenție fixă) pe față, care, astăzi, pare ciudat, "un zâmbet arhaic".
La barbat componentele sunt

Pukamiso-camasa

Foustanella-fusta sau kilt

Segouni-vesta brodata

Kaltses-ciorapi albi

Gonatares-jantiere pentru picioare

Zonari-brau

Tsarouhia-pantofi cu ciucur

Fesi si koukas-caciula,fes

Elemante decorative,bijuteri..

La femei

Pukamiso-camasa lunga

Segouni-veste de blana

Fousta-fusta alba lunga

Bodia -sort de lana brodat

Mandili -batic

Papotusia-pantofi

Muzica grecească tradițională este una dintre cele mai vechi și mai influente tradiții muzicale din
Europa și din lume. Cunoscută pentru armoniile sale complexe, ritmurile dinamice și instrumentele
tradiționale, muzica grecească este o parte importantă a culturii grecești și a atras atenția
muzicienilor și a publicului din întreaga lume.

Muzica tradițională grecească este strâns legată de cultura și istoria grecească. De la epoca antică,
muzica a fost prezentă în toate aspectele vieții grecești, de la ritualuri religioase până la sărbători și
evenimente sociale. Astăzi, muzica grecească rămâne o parte importantă a culturii grecești și poate
fi găsită în multe dintre restaurantele și tavernele grecești din întreaga lume. În combinație cu
delicioasa bucătărie grecească și vinurile locale de calitate, muzica grecească poate oferi o
experiență autentică grecească.