Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Vest din Timioara Facutatea de Chimie-Biologie-Geografie Departamentul de Geografie

Geografie regional Tema: ara Moilor

Profesor coord: Ivan Ramona

Student: Specializarea: Planificare Teritorial

ara Moilor

ara Moilor sau ara de Piatr este o regiune etnografic din Romnia situat n munii Apuseni pe bazinul superior al rurilor Arie i Criului Alb. Aceasta cuprinde poriuni din actualele judee Alba, Arad, Bihor, Cluj i Hunedoara. ara Moilor cuprinde trei zone: Prima zon este cea pur moeasc, ara Moilor propriu- zis care se ntinde pe valea Arieului i Ampoiului, la izvoarele Someurilor i al Criurilor, pn pe culmile cele mai nalte ale Apusenilor, fiind delimitate de localit ile Brad, Zlatna, Iara, Marieel, Beli, Bi a, Mgulicea i Hlmagiu. A doua zon are o pondere semnificativ de locuitori i cuprinde limitele localitilor Gura Vii, Baia de Cri, Lupa, Lunca i Vacu. A treia zon are mai puini locuitori provenii din ara moilor propriu-zis, s-ar ntinde n depresiunile submontane pn departe n localitile Sebi, Igneti, Vaa de jos, Ciucea, Trcaia de Beius. ( Avram C-tin i Tudor, pag 13, 2001). Este numit ara Moilor pentru c locuitorii sunt considerai descendeni ai celilor datorit culorii blonde a prului i ochilor albatri, dar i prin faptul c ii poart prul prins n coad. Desi numit ara, termenul ( la fel ca ara Brsei, Fgraului, Zarandului sau Maramures), nu implic vreun statut politic, social sau administrative. Este un termen arhaic care se refer la o depresiune mai mult sau mai puin izolat dintre munii Carpai. Regiunea are o istorie veche i o serie de personalit i care s-au remarcat n aceast zon, dintre acetiea i amitim pe Horia, Cloca i Crian care au organizat rscoala din anii ( 1784-1785), pentru a ctiga drepturile politice, sociale i economice. Avram Iancu este una din personalitiile regiunii care a nceput revoluia de la 1848. Componenta natural de sus inere Relieful i geologia Unitatea major de relief este reprezentat de munii Apuseni, care s-au format n orogeneza alpin, iar stratul geologic este format dintr-un mozaic petrografic, in mare parte predominnd calcarele, de unde rezult relieful carstic

Clima Clima este una temperat-continental de tranziie, cu influene oceanice. Temperatura medie anual este ntre 6 i 10C, precipita iile fiind de 700-1.000 mm/an. Hidrografia Reeaua hidrografic are o densitate ridicat, iar debitul este bogat i susinut. Rurile cele mai importante sunt Criurile, Arieul, Someul Mic, i toate izvorsc din masivul central al munilor Apuseni. Vegeta ia i fauna Vegetaia este alcatuit din pduri de conifere i foioase, sunt prezente fneele i punile montane, fauna este alcatuit din urs, vulpe,iepure i cerb. Populatia si re eaua de a ezri Zona se remarc printr-o densitate sczut a populaiei. Aezrile sunt compuse din sate mici, numite "crnguri", risipite (gospodrii mprtiate, despr ite prin fne e sau puni). Principalele orae din ara Mo ilor sunt: Abrud care este atestat documentar din anul 1271 i este renumit din timpul romanilor pentru bogatele zcminte aurifere. n Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor (Collegium aurariarum"). Tot aici s-au gsit multe vestigii romane, printre care i table cerate. Oraul a participat la micarea lui Sofronie (1759-1761) i a fost unul dintre centrele rscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloca i Crian (1784) i ale revoluiei din 1848. Situaia demografic a oraului Abrud Numrul de locuitori : 6213 Densitatea bruta 10 - neta (intravilan) - 15,7 loc./ha Structura popula iei totale pe grupe de vrst: 0 15 14 64 ani ani 1058 4492 popula iei : loc./km2

65 ani si peste - 1200 Structura popula iei totale pe sexe:

de sex feminin 3650

de sex masculin 3100

Cmpeni este atestat documentar din 1587, fiind un loc plin de istorie unde s-au petrecut marile evenimente istorice. Roia Montan are o existen milenar, fiind cunoscut nc dinaintea cuceririi Daciei, amintit de Herodot, Pliniu, Titus Liviu i este una din cele mai vechi localit i cu tradi ie n exploatarea metalelor preioase din Europa. A fost nfiinat de ctre romani n timpul domniei lui Traian ca ora minier cu coloniti din Iliria. Economia Prelucrarea lemnului i mineritul sunt principalele ocupa ii n ara Mo ilor, iar agricultura este reprezent de ceterea animalelor(vaci i oi) i se cultiv cantit i mici de orz i cartofi. Infrastructura ara Moilor este o zon cu o infrastructur precar i lipsit de mijloace de comunicaii. Se poate ajunge pe DN 74 prin localitile Zlatna, Abrud i Cmpeni.Pe DN 75 de la Turda la Cmpeni i pe drumurile E 60 sau 81. Turismul ara Moilor este binecunoscut pentru tradiiile sale folclorice, peisajele deosebite i relieful carstic care a produs peste 800 de peteri n zon, ca Pestera Scarioara i Focul

Viu (ambele cu gheari interiori) i Pestera Ursilor. Agroturismul i ecoturismul, sunt de asemenea practicate cu succes. Principalele obiective turistice suint peterile amintite mai sus iar pe lang acestea mai sunt: Valea Arie, Platoul carstic Padi, Zona Meziad; Defileul Criului Repede, Dealul cu melci, o arhiv de fosile ale mrilor de odinioar; Masivul de bazalt columnar Detunatele, Petera Mgura Sighitel, Cetile Ponorului, Cetile Rdesii, Lumea Pierdut i Cheile Turzii. Staiunile Albac i Arieeni bine cunoscute pentru practicarea turismului montan mai ales n perioada de iarn. Traditii si obiceiuri Nunta este un ceremonial religios si in laic al casatoriei, casatoria sta la baza realizarii nuntii. Casatoria pentru fete se facea la intervalul de varsta de 17-20 si 20-23, iar dupa 25 de ani, fata care nu se casatorea era considerata fata batrana. Alta conditie pe care trebuia sa o indeplineasca fata era acea de a fi cinstita, motii tineau mult la acest lucru. Baietii se puteau casatori de la 18 ani, dupa ce isi realizau serviciul militar, dar majoritatea se casatoreau la intervalul de varsta 22-28 de ani. Tinerii se casatoreau dupa ce se cunosteau, de cele mai multe ori se cunosteau prin intalnirile care aveau loc la claca, torcarie, la alte nunti sau la targuri. Dupa cunoasterea tinerilor urma petitul fetei care se facea intr-o joi sau sambata da catre fecior impreuna cu tatal lui care mergeau la casa fetei. Daca cele doua familii sunt de accord cu casatoria tinerilor atunci se pregateste traditionalul balmos si se fierbe o sticla de crampa. Dupa acest eveniment urma chematul la nunta de catre o persoana din casa socrului mare, iar cel care facea chemarea lua cu el cate o sticla de tuica pentru ai servi pe oameni cu cate un pahar de tuica si desagi pentru a putea baga cadourile pentru nunta. In ziua nuntii cuscrii mergeau la casa miresei pe cai frumos impodobiti, apoi urmau nasii si mirele cu un cal alb pentru mireasa, tatal miresei, muzicantii si cuscrii alesi de ei. In drum spre mireasa nuntasii cantau si strigau, atragand atentia celor care ieseau in intampinare, avand la ei tuica din care ii serveau pe toti. Cand alaiul ajunge la casa, miresei se face un fel de gluma: se aduce in loc de mireasa o fetita mica, apoi o femeie batrana si in final era adusa mireasa adevarata.

Mireasa este luata de catre alai dupa care merg la biserica din satul mirelui unde se oficializa cununia religioasa a tinerilor. Dupa cununia religioasa urma servitul mesei, apoi jocul miresei pe bani care este inceput de nasul din prartea mirelui, iar dupa aceaste mireasa este predata mirelui care joaca cu ea dar restul invitatilor. Cand jocul miresei s-a terminat, nasul mare slobozea jocul obisnuit. Semai intampla ca in timpul nuntii sa se fure pantofii miresei care erau rascumparati de catre mire cu un litru de tuica sau o lada de bere. Pana cat era ziua jocul se tine afara iar cand se insereaza intra toti inauntru, nunta tine pana a doua zi dimineata. Nunta moteasca inceputa cu cai se sfarsea intr-un ton optimist, iar cei care au avut conflicte se luau dupa umeri si pelcau cantand spre casa. Moartea si inmormantarea Moartea este apreciata ca o trecere din lumea alba in lumea neagra, total necunoscuta, reprezentata doar imaginar. Exista cateva semne prevestitoare mortii; pocnirea neasteptata a unor obiecte din casa, spargerea de la sine a sticlelor si oglinzilor, caderea neasteptata a unei icoane, deschiderea de la sine a usilor, mieunarea matlor si cantarea cocoseasca a gainilor. Cand este pe patul de moarte bolnavul trebuie sa fie neaparat spovedit si cumnicat de catre preot, pentru a se impaca cu Dumnezeu si pentru a-si cere iertare. Cand avea loc decesul, mortul daca era femeie era spalat de catre o femeie, iar daca era barbat era spalat de catre un barbat. Apa cu care se spala mortul era aruncata sub un copac fara a fi calcata e catre altii si hinele acestuia erau adunate pentru a fi arse. Dupa pregatirea mortului avea loc priveghiul care dura trei zile, unde oamenii vorbeau despre viata decedatului. In locul unei atmosfere triste si nostalgice, predomina o atmosfera vesela pentru a sfida moartea. Oamenii obisnuiesc sa faca glume, sa cante si sa joace jocuri de genul: baba oarba, tragerea biraului, prinderea vulpii, moartea (cand un barbat se imbraca cu un ceasceaf alb si erau speriati oamenii), vanatorul, mosneagul si baba si sustarul sau pantofarul. Inmormantarea avea loc tot timpul dupa masa, iar alaiul pornea tot timpul de la casa mortului si se opreau la rascruceri de drumuri pentru al pomeni pe cel mort.

Cand ajungeau la cimitir se oficia slujba dupa care mortul era slobozit in groapa, iar familia, rudele si cei apropiati lui aruncau in groapa bani pentru ca mortul sa-si plateasca pamantul in care sta. Dupa inmormantare are loc pomana si punerea parastasului dupa sase saptamani. Alte obiceiuri care se pastreaza cu stasnicie sunt targurile de la Lespezi, Calineasa, Biharia, dar cel mai important este targul de fete de pe muntele Gaina care se tine in fiecare an in perioada de vara in luna iulie, aproape de sarbatoarea Sfantului Ilie, unde fetele vin cu zestrea si se cunosc cu baietii dupa care are loc oficializarea casatoriei de catre un preot. Acest targ de fete are o vechime de peste 200 de ani. Analiza SWOT

Puncte tari Prezena reliefului carstic din care rezult numeroase chei i peteri. Practicarea agroturismului i ecoturismului. Regiune etnografic important prin obiceiuri i tradiii. Puncte slabe Zone defavorizate unde predomin srcia (Roia Montan). Nivelul de trai sccazut i lipsa investiiilor. Reelele de comunicaii i infarstructura sunt slab dezvoltate. Oportuniti: Promovarea turismului Existena unor trasee turistice i spaii pentru cazare. Parteneriate cu ali investitori Riscuri Depopularea zonei din lipsa locurilor de munc i a traiului de via sczut. mbtrnire demografic Poluarea mediului nconjurator prin folosirea cianurii n exploatarea minier.

Bibliografie Avram C-tin si Tudor, (2001), Traditii si obiceiuri din Tara Motilor, editura Solness, Timisoara. Webografie http://www.carpati.org/geografie_articol/1.3 www.taramotilor.ro http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Mo%C8%9Bilor