Sunteți pe pagina 1din 24

Evaluarea potentialului turistic in judetul Sibiu (localitatile Sibiu, Ocna Sibiului, Medias si Miercurea Sibiului)

A.Evaluarea resurselor naturale


Resurselor naturale am acordat 20 de puncte din totalul de 50 de puncte care revin resurselor turistice. In evaluarea resurselor natural au fost luate in considerare 3 componente si anume: cadrul natural, ariile protejate si factorii naturali terapeutici. A1. Evaluarea cadrului natural Punctajul maxim acordat cadrului natural este de 5 puncte, care se acorda dupa cum urmeaza: Pozitia pe trepte de relief : campie-1 punct; dealuri si podisuri- 1,5 puncte; subcarpati2 puncte; munti, litoral si Delta Dunarii- 2,5 puncte Geomorfologie (1 punct) : vecinatatea unor unitati impunatoare; relief carstic (Calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara; Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului- cute diapire); relief vulcanic (Vulcanii Noroiosi de la Hasag- 15 km de Ocna Sibiului); Vegetatia (1 punct) : suprafata impadurita (peste 30% din totalul suprafetei UAT- 0,5 puncte; sub 30%- 0,25 puncte); diversitatea florei (0,5) Fauna (0,5 puncte) : interes cinegetic mare- 0,5 puncte: mediu- 0,25 puncte

La pozitia pe trepte de relief toate cele 4 localitati au primit 1,5 puncte, intrucat sunt situate in zone depresionare sau de podis (orasul Sibiu este situat in Depresiunea Sibiului, Medias in Podisu Tarnavelor iar Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului in Podisul Secaselor). Din punct de vedere al geomorfologiei toate localitatile au primit puncaj maxim (adica 1 punct), mai putin Medias care a primit zero puncte datorita faptului ca pe o raza de 30 de km in jurul sau nu exista nicio unitate geomorfologica remarcabila. S-a luat in vedere vecinatatea unor unitati natural impunatoare cum sunt Calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara (localitate situata la circa 12 km de Sibiu), cutele diapire de la Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului (acestea doua din urma reprezinta forme de relief carstic) dar nu in ultimul rand Vulcanii Noroiosi de la Hasag (situate la o distant de 15 km de Ocna Sibiului si 20 km de Sibiu), forma de relief volcanic. CALCARELE CU HIPPURITES (SibiuCisnadioara) - Este o rezervatie geologica si monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, n care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata de 1 ha. VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea

satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valea paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foarte fin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilor de la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea din fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, a fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna Sibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datorate miscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceasta inmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere la conuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100 ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz (1857). In urma studiilor efectuate in regiune de-a lungul timpului, aspectul vulcanilor noroiosi nu s-a schimbat foarte mult. Vegetatia S-au luat in considerare doua subcriterii si anume suprafata impadurita (peste 30% din totalul suprafetei UAT- 0,5 puncte; sub 30%- 0,25 puncte) precum si diversitatea florei (0,5). Medias, Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului au primit fiecare cate 0,25 puncte intrucat nu dispun de resurse forestiere extinse si nici nu adapostesc specii de plante rare neavand rezervatii natural pe teritoriul lor. Sibiul a primit punctaj maxim (1 punct) intrucat din zona de sud-vest a municipiului se extinde Padurea Dumbrava. Pdurile care acoper 186.748 ha, 34,2 % din aria judetului, reprezint o resurs importanta a judetului Sibiu. Avand 34,2% din suprafata acoperita cu vegetatie forestiera, judetul Sibiu se situeaza pe locul 18 pe tara, cu o pondere de 2,8% n total tara, fondul forestier cuprins n principal din conifere i foioase, asigurnd materie prim pentru industria lemnului, fiind si sursa de energie pentru comunitatile din mediul rural. Fauna Am punctat fauna din punct de vedere cinegetic, in functie de interes : interes cinegatic mare (0,5 puncte) si interes mediu (0,25 puncte). Orasul Medias a primit un punctaj mai mare, interesul cinegetic din aceasta zona fiind mai mare. Pe o raza de 30 km de acest oras cele mai cunoscute zone cingatice sunt : Biertan, Atel si Mosna. ZON CINEGETIC (din BIERTAN) (SibiuBiertan) al carui fond cinagatic se remarca prin : Cerb lopatar, cerb carpatin, sitari. ZON CINEGETIC (n AEL) (SibiuAtel). Fauna cinegetica este cunoscuta prin speciile: Cerb lopatar si porc mistret. ZON CINEGETIC (n MOsNA) (SibiuMosna). Fondul cinegetic se distinge prin interesul asupra Cerbului lopatar, caprioarei si porcului mistret.

Celelalte 3 localitati analizate au primit fiecare cate 0,5 puncte, interesul cinegetic aici fiind mai mic. Zonele cinegetice mai importante sunt : Sadu (langa Sibiu) si Saliste (intre Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului). ZONA CINEGETIC (din SADU) (SibiuSadu) . Fauna cinegetica este reprezentata de: Cerb lopatar, capra neagra, urs, mistret. ZON CINEGETIC (din SLIsTE) (SibiuSaliste). Aici speciile de animale destinate vanatorilor sunt: Cerbul lopatar, ursul, sitari, porcul mistret.

A2. Evaluarea ariilor protejate Ariilor protejate le-am acordat 5 puncte din totalul de 20 de puncte acordate cadrului natural. Existenta (1 punct); inexistenta (0 puncte) Importanta : nationala 1 punct ; judeteana 0,5 puncte Starea actuala a rezervatiei 1 punct Valoarea peisagistica: 0,5 puncte Suprafata totala protejata: mare 0,7 puncte; mica 0,3 puncte Unicitatea ariei protejate - 1 punct

Din cele 4 localitati analizate, doar Sibiu si Ocna Sibiului dispun de rezervatii naturale pe teritoriul lor sau in imediata apropiere. Acestea sunt: rezervatiile naturale de la Vulcanii Noroiosi , Hasag, 15 km de Ocna Sibiului; calcarele cu Hippurites de la Cisnadioara, 10 km de Sibiu; Rezervatia Naturala Lacul Fara Fund din Ocna Sibiului; Parcul Natural Dumbrava Sibiului - Sibiu VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG - reprezinta o rezervatie geologica pe depozite samatiene, situata in judetul Sibiu, la 21 km de municipiul Sibiu, in apropierea satului Hasag, de unde se traverseaza Valea Paraului Alb, apoi Valea Paraului Visa. Pe valea paraului Visa se observa trei conuri de marimi diferite, cel mai mare cu un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8m si doua conuri cu diametrul de 10 m. Materialul de pe conuri este foarte fin si nu exista nici o vegetatie, ceea ce da un aspect dezolant peisajului. Prezenta vulcanilor de la Hasag se explica prin structura geologica particulara pe care o imprima sarea din fundament. Din cauza presiunilor tectonice din timpul fazelor de cutare, sarea fiind elastica, a fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. Un astfel de masiv diapir este cel de la Ocna Sibiului, situat la sud de Hasag. S-a constatat ca in jurul vulcanilor, prin fisurile datorate miscarilor tectonice se elimina gaz metan care antreneaza si o parte din apa sarata. Aceasta inmoaie marnele transformandu-le in noroi, care este impins afara. Noroiul a dat nastere la conuri, prin care mai iese apa si bolboroseste gazul metan. Aceasta suprafata protejata de 100 ha a fost descoperita in anul 1853 de C. J. Andrae, iar mai apoi fiind analizata de E. Bielz

(1857). In urma studiilor efectuate in regiune de-a lungul timpului, aspectul vulcanilor noroiosi nu s-a schimbat foarte mult. CALCARELE CU HIPPURITES (SibiuCisnadioara) - Este o rezervatie geologica si monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din Cretacicul superior, n care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata de 1 ha. LACUL FARA FUND OCNA SIBIULUI Situat n Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, n imedita apropiere a statiei C.F.R, Lacul Fara Fund a fost cunoscut sub numele de Lacul Lemnelor si Lacul Francisc. Face parte din complexul lacustru de natura antropogena care acopera aici o mare dolina a stratului de de sare din zacamnt . S-a format pe locul fostei saline Francisca, nchisa si abandonata din anul 1975. Tavanul salinei se afla la cca. 10-13 m sub nivelul solului. Prabusindu-se datorita infiltratiilor si lipsei elementelor de sustinere, s-a creat un crater care n timp a acumulat apa. Are o forma ovala, un diametru de 40-50m, o suprafata a luciului de apa de 1655mp si un volum de 11.114 mc. n pofida denumirii , are doar 33-34 m adncime maxima. Masivul de sare pe care se afla lacul se afla la numai 6m de suprafata. Concentratia sarii n apa este de 318 g/l la adncime, n timp ce la suprafata atinge doar 96 g/l. Rezulta deci o stratificare n adncime a ntregului volum de apa. Fiind mai putin sarat, stratul de la suprafata permite patrunderea razelor de soare, iar acestea ncalzesc bine particulele de sare mai dense din stratul inferior. Acesta este fenomenul de heliotermie, care se manifesta cel mai puternic n acest lac. Este si principiul motiv pentru care Lacul fara fund a fost declarat rezervatie naturala. PARCUL NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI Substratul ecologic este alcatuit din depozite cuaternare de pietrisuri si argile nisipoase. Solurile sunt aluviale, soluri brune de padure si soluri argiloiluviale podzolite (pseudogleizate). Parcul Dumbrava Sibiului este traversat de prul Trinbach, care formeaza pe cursul sau 3 lacuri de origine antropica : unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua n Gradina Zoologica Sibiu. Clima este de depresiune cu temperatura medie anuala in jur de 9oC . Precipitatiile anuale sunt cuprinse ntre 660 - 700 mm ; indicele de ariditate este n jur de 35. Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, respectiv Querco robori-Carpietum n care, pe lnga stejar (Quercus robur),vegeteaza foarte bine carpenul (Carpinus betulus), ciresul paduret (Prunus avium), ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer campestre) si teiul (Tilia platyphyllos). Sporadic apare si gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), artarii (Acer platanoides, A. pseudoplatanus) si scorusul (Sorbus aucuparia).

Dintre arbusti cresc aici lemnul cinelui (Ligustrum vulgare), paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), sngerul (Cornus sanguinea), macesul (Rosa canina), salba moale (Evonymus europaea), crusinul (Frangula alnus), calinul (Viburnum opulus), verigariul (Rhamnus cathartica). La lacul cu barci exista un exemplar de stejar vechi de peste 400 ani. n stratul ierbos al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori dintre care mai rare sunt : opaita (Silene dubia), brndusa (Crocus banaticus), lacramita (Majanthemum bifolium), iarba albastra (Molinia coerulea), salata iepurelui (Prenanthes purpurea). In Padurea Dumbrava traiesc mamiferele : caprior (Capreolus capreolus), veverita (Sciurus vulgaris), arici (Erinaceus europaeus), mistret (Sus scrofa), soareci (Microtus sp.), prsi (Glis glis, Muscardinus avellanarius), vulpe (Vulpes vulpes) si urmatoarele pasari : pitigoiul mare (Parus major), mierla (Turdus merula), presura (Emberiza citrinella), ciocanitoarea mare (Dendrocopus major), gaita (Garrulus glandarius), turtureaua (Streptopelia turtur), bufnita (Bubo bubo), pupaza (Upupa epops), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Certhia familiaris), sticletele (Carduelis carduelis), vrabii (Passer montanus, P. domesticus), corb (Corvus corax) si o ntreaga lume de insecte si alte nevertebrate terestre. Toate rezervatiile sunt de importanta nationala, astfel ca cele doua orase punctate prin existenta primesc cate un punct. Starea actuala a rezervatiilor este buna, atat Sibiul cat si Ocna Sibiului primind punctaj maxim (1 punct), iar valoarea peisagistica este una remarcabila si oarecum unica (0,5 puncte). In functie de suprafata totala protejata, am am avut in vedere urmatoarele situatii: suprafata protejata mica (<2 ha)- 0,3 puncte iar pentru suprafata mare (>2ha)- 0,7 puncte. Rezervatia naturala Lacul Fara Fund are o suprafata de 0,2 ha, rezervatia Calacarele cu hippurites de la Cisnadioara are o arie totala de 0,9 ha iar Vulcanii Noroiosi de la Hasag se extind pe 1 ha. Singura rezervatie care se desfasoara pe o suprafata mai mare de 2 ha este Padurea Dumbrava (993 ha). Astfel, din punct de vedere al suprafetei protejate, Sibiul a primit 0,7 puncte iar Ocna Sibiului 0,3 puncte. In functie de uncitatea ariei protejate, ambele localitati au primit punctaj maxim (1 punct).

A3. Evaluarea factorilor naturali terapeutici Factorilor naturali terapeutici li s-au acordat 10 puncte din totalul de 20 de puncte care revin resurselor naturale. Importanta : general -2,5 puncte; local -1,5 puncte Durata posibilitatilor de efectuare a tratamentului : permanenta 2,5 puncte; sezoniera -1,5

Grad de dotare : mare (Ocna Sibiului ) -2,5 ; mediu (Bazna)- 2 puncte; mic (Miercurea Sibiului) 1,5 puncte; Afectiuni majore tratate : 2,5

In cadrul factorilor naturali terapeutici, am punctat toate localitatile, intrucat insesi Ocna Sibiului si miercurea Sibiului sunt statiuni balneoclimaterice, Sibiul este situat la o distanta de circa 16 km de Ocna Sibiului iar orasul Medias se afla localizat in estul statiunii balneoclimaterice Bazna.

OCNA SIBIULUI (SibiuOcna Sibiului) Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, cu climat de depresiune intramontana colinara, situata la 408 m altitudine. Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului a devenit renumita si este din ce in ce mai solicitata, datorita factorilor terapeutici naturali pe care ii ofera: Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor Apa minerala a izvorului Horea Namolul sapropelic Topoclimatul sedativ

Avand 15 lacuri sarate naturale Ocna Sibiului este cunoscuta si datorita namolului supropelic fosil, format din microorganisme care este indicat in combaterea bolilor aparatului locomotor si mai ales pentru tratarea reumatismului. Cele mai importante lacuri sunt: Lacul Brancoveanu, Lacul Rosu si Lacul Negru - cele mai sarate din Europa salinitate 415 gr/litru Lacul Avram Iancu - cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania -130 m Lacul fara Fund - declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie Baza de tratament Ocna Sibiului Exista doua baze de tratament din anul 2002, moderne ce dispun de restaurant pentru deservirea mesei si hotel, una la strandul din localitate si alta in statiunea balneara. In Ocna Sibiului funcioneaz ca structur turistic permanent Complexul Balnear Ocna Sibiului, alctuit din dou hoteluri (Helios si Salinas), un restaurant, o baz de tratament i o baz de agrement

Sectii de tratament: Sectia de hidroterapie - bai partiale, afuziuni alternate, masaj subacval, bai partiale cu vartej pentru membrele superioare si inferioare. Sectia de termoterapie - tratamente cu namol si parafina si termo terapie contrastanta (sauna) Sectia de pneumatologie - se efectueaza pulverizatii colective Sectia de mecanoterapie - servicii de masaj uscat si elongatii cervicale si lombare Sectia de electroterapie - proceduri cu curenti de joasa, medie si inalta frecventa Sectia de ginecologie balneara - se trateaza afectiuni inflamatorii subacute si cronice ale anexelor si sterilitatea Sectia de kinetoterapie - se efectueaza cultura fizica medicala pe aparatura moderna Sectia de balneoterapie - ofera cazi pentru intregul corp sau tratamente partiale cu ape cloruro-sodice hiperconcentrate extrase de la o adancime de 15m din lacul Ocnita cu o concentratie de 267 g/litru Tratamentele sunt asigurate prin proceduri efectuate in compartimente de: balneoterapie hidroterapie termoterapie (tratament cu nmol i parafin) terapie contrastant (saun) pneumoterapie (aerosoli i pulverizaii) mecanoterapie electroterapie kinetoterapie Baza de agrement Ofer un cadru plcut pentru destindere i relaxare: teren de tenis de cmp beach-voley badminton trasee pentru cure de teren piscine cu ap dulce i srat

sal de fitness tenis de mas saune baie turceasc jacuzzi cabinet pentru masaj de ntreinere salon biliard un bar cu ring de dans Copiii beneficiaz de un teren de joac propriu i de o piscin n aer liber cu ap dulce.

MIERCUREA SIBIULUI este o localitate rurala si statiune balneoclimatica de interes local, cu activitate sezoniera, situata la 230 m altitudine. Statiunea, cu ape clorurosodice concentrate, namol sa-propelic fosil si climat de crutare, este indicata in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice. Oferta : izvoare ape minerale (clorurate, sodice, iodurate, hipertone, atermale) bioclimat excursii Cura externa : (bai calde si bai reci) - indicate in procese inflamatorii cronice de natura reumatica afectiuni ale aparatului locomotor ale sistemului nervos periferic inflamatii cronice ale aparatului genital feminin, prepuberale flebite si tromboflebite cronice la interval de 4-6 luni dupa procesul acut limfatism scrofuloza debilitate si intarzieri de cretere la copii Trebuie mentionata prezenta apei sarate si a emanatiilor de gaz metan Sezon : 1 iulie - 1 octombrie

BAZNA Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, situata la 321 m altitudine. Factori naturali de cura: izvoare de ape minerale cloruro-sodice, iodurate, bromurate, hipertone, namol mineral, sulfuros, bioclimat sedativ de crutare. Factori terapeutici: ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate; namoluri terapeutice, climat bland.

Valoarea curativa a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscuta nca din secolul al XVIII-lea. Andreas Gaspari le consacra ntre 1762 si 1779 studii aprofundate, care au stat la baza cercetarilor ulterioare. Pacientii se tratau singuri n corturi sau colibe. n 1814 Biserica evanghelica preia lacurile minerale si hotaraste construirea unui asezamnt balnear. In 1843 o societate pe actiuni din Medias ncepe exploatarea sistematica a bailor. Din 1949 Baile Bazna trec in administrarea Ministerului Sanatatii, devenind statiune balneclimaterica cu caracter permanent. Capacitatea de tratament ajunge in 1986 la 13.000 persoane totaliznd 180.000 zile turistice, din care 404 zile cu turisti straini. Statiunea este situata pe stanga Vaii Bazna intr-un parc natrual. Se intinde pe o suprafata de 20 hectare. Dispune de sase baze de tratament, policlinica balneara (cu sectii de reumatologie, ginecologie, stomatologie, radiologie), cantina- restaurant, biblioteca,club, amenajari sportive si de agrement. Tratamente balneare profilactice

Pentru persoane sanatoase sau aparent sanatoase, cu predispozitie pentru imbolnaviri ale aparatului locomotor (devieri ale coloanei vertebrale, ale membrelor inferioare), hiperlaxitate si laxitate ligamentara si musculo-articulara, adaptare defectuoasa la contraste termice, activitate in conditii de frig, afectiuni functionale ale aparatului genital la femei, pe fond hiporeactiv, carenta de iod din apa potabila. Tratamente balneare curative

- afectiuni ale aparatului locomotor, de natura reumatismala, post traumatice, spondilite si spondiloze, coxartroze, gonartroze, miogeloze, tendinoze, paniculoze, fibrozite, periartrite scapulo-humerale, guta, reumatismul gutos; - afectiuni ginecologice: metroanexite cronice si subacute; - stari post chirurgicalo-ortopedice; - afectiuni otolaringologice: rinofaringite cronice atrofice si ozenoase, laringite atrofice; - afectiuni endocrine: hipotiroidie benigna si mixedem, hipoovarita puberala, sterilitate ovariana prin anovulatie; - afectiuni cauzate de stres Recuperare functionala

- afectiuni reumatismale (inflamatorii si degenerative), spondiloza cervicala complicata cu nevralgie cervico-branhiala, spondiloza lombara decompensata cu lombo-sciatica, stari dureroase dupa hernie de disc operata, coxartroze in pregatire pentru operatie sau post operator, gonartroze secundare si formele operate poliartroze decompensate, periartrita scapulo-humearla; - afectiuni posttraumatice, redori articulare posttraumatice, algodistrofie posttraumaitca, schele dupa leziuni de tendoane, artroze posttraumatice; - afectiuni ale sistemului nervos: pareze si paralizii post-traumatice ale membrelor, suferinte ale nervilor periferici si polinevrite (dupa tratamentul de specialitate al fazei acute), sechele de poliomelita (pregatire pentru interventii chirurgicale corectoare). Tratamente naturiste

Aromoterapie, fitoterapie, dietoterapie, gemoterapie, homeoterapie, kinetoterapie, masoterapie, meloterapie, chiroterapie. Importanta Statiunile Ocna Sibiului si Bazna sunt de importanta generala, astfel ca orasele Sibiu, Ocna Sibiului si Medias primesc 2,5 puncte, iar statiunea Miercurea Sibiului este de importanta locala, motiv pentru care primeste 1,5 puncte. Dupa durata de efectuare a tratamentelor, Ocna Sibiului si Bazna sunt statiuni permanente iar Miercurea Sibiului este sezoniera. Din acest motiv, Miercurea Sibiului a primit 1,5 puncte iar celelalte trei au primit cate 2,5 puncte fiecare. In functie de gradul de dotare al statiunilor, am acordat punctajul astfel: mare (Ocna Sibiului ) -2,5 ; mediu (Bazna)- 2 puncte; mic (Miercurea Sibiului) 1,5 puncte.

B. Evaluarea resurselor antropice


Resurselor antropice le-au fost acordate 30 de puncte din cele 50 ce revin resurselor turistice. Arheologie (4 puncte): situri arheologice; ateliere mestesugaresti si asezari foarte vechi (din sec. II-III I.Hr. sau D.Hr.) SIBIU (4 puncte) Monumente arheologice: - Necropol de incineraie (sec.VIIIX Epoca medieval timpurie) - Ateliere meteugreti (sec.II-III p.Chr.Epoca roman)

- Aezare (sec.II a. Chr. Latne); - Aezare (sec. II a. Chr., Cultura geto - dacic) Situri arheologie : 1. Situl arheologic de la Sibiu (sec.II a.Chr.) 2.Aezare (sec.II-III Epoca roman) MIERCUREA SIBIULUI (4 puncte) : Construcie roman (sec. II - III p. Chr.) Ferm (sec. II - III p. Chr.) Ferm (sec. II - III p. Chr.) Ferm (sec. II - III p. Chr.) Mansio (Mansio) vila rustica - sat Apoldu de Sus; ora Miercurea Sibiului (sec. II - III p. Chr.) Situl arheologic de la Apoldu de Sus - sat Apoldu de Sus; ora Miercurea Sibiului (La 200 m de aezarea roman de la Apoldu de Jos, din punctul ntre Apoalde.) asezare - sat Apoldu de Sus; ora Miercurea Sibiului ( Latne, Cultura geto dacic) asezare - sat Apoldu de Sus; ora Miercurea Sibiului ( Epoca bronzului, Cultura Wietenberg) Situl arheologic de la Apoldu de Sus, punct "Apold" - Apoldu de Sus; ora Miercurea Sibiului (sec. II - III p. Chr.) Ferm agricol - sat Apoldu de Sus; ora Miercurea Sibiului (sec. II - III p. Chr) MEDIAS (4 puncte) Fortificaie de pmnt (Hallstatt) Situl arheologic de la Media, punct "Teba" (sec. III - II a.Chr) Urme de locuire (sec. XII) Necropol (sec. V) Aezare (sec. III - II a. Chr., Cultura geto - dacic) Necropol de incineraie (sec. IV a. Chr.) Situl arheologic de la Media, punct "Baia de Nisip " Aezare (Latne, Cultura geto -dacic) Necropol (sec. III - IV p. Chr.) Aezare (Hallstatt) Aezare (Epoca bronzului, Cultura Wietenberg) Necropol (Neolitic) Aezare (Epoca daco-roman) Aezare (Hallstatt) Necropol de incineraie (sec. IX - X) Situl arheologic de la Biertan - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. II - III p. Chr.) Locuire - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. IV p. Chr) Aezare rural - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. II - III p. Chr.)

Situl arheologic de la Biertan - sat BIERTAN; comuna BIERTAN (sec. XIII) Biserica fortificat din Biertan (sec. III p.Chr.) OCNA SIBIULUI (3 puncte)

Aezare (sec. I a.Chr. - I p.Chr.,Cultura geto - dacic) Aezare (sec. II - IV p. Chr.) Aezare (sec. II - III p. Chr.) Situl arheologic de la Ocna Sibiului (sec. I a.Chr. - I p.Chr.) Urme de locuire (sec. VIII - IX) Aezare (sec. I a.Chr. - I p.Chr.,Cultura geto - dacic) Castru roman de mar de la Ocna Sibiului (sec. II p. Chr.) Aezare (Epoca bronzului) Aezare (Neolitic)

Biserica fortificat din Biertan apte dintre satele sseti din centrul Ardealului, cu bisericile lor fortificate, fac astzi parte din patrimoniul mondial UNESCO. Cea mai important dintre ele este cu siguran Biertan cu Biserica Fortificat din centrul localitii, care a fost timp de 300 de ani sediul Episcopiei Evanghelice, centrul religios al sailor din Transilvania. Biertan face parte dintre primele aezri sseti din Ardeal, iar valoarea excepional a complexului de aici rezid n faptul c el constituie una dintre cele mai reprezentative biserici fortificate, tipul de monument care ntruchipeaz una din expresiile arhitecturale ale comunitilor sseti.

Arhitectura : MONUMENTE ; ANSAMBLURI; SITURI (8 puncte) Dupa numar (max.3 puncte) - 1-10 (1 punct) - 10-30(2 puncte) - >30 (3 puncte) Dupa vechime ( 1%-20 %; 21%-30% ; 31%-100%)- 2 puncte

Sec. XII-XV( 1 punct) Sec. XVI-XVIII( 0,7 puncte) Sec. XIX- XXI (0,3 puncte) Dupa importanta (3 puncte): nationala (1,5 puncte); judeteana (1 punct); locala (0,5 puncte)

Sibiul a primit punctaj maxim din punct de vedere arhitectural intrucat pe teritoriul sau se gasesc 93 de monumente (60 % dintre ele dateaza din sec. XII-XIV; 30% dateaza din

sec. XVI-XVIII iar 10 % iar majoritatea sunt de importanta nationala) precum si 8 ansambluri arhitectonice (2 ansambluri dateaza din sec. XII-XV; 3 ansambluri din sec. XVIXVIII; si 3 din sec. XIX). Medias a primit 7 puncte in total. Aici se gasesc 17 monumente arhitecturale (6 dintre ele dateaza din sec. XII-XV; 10 din sec. XVI-XVIII si un monument din sec.XIX) si 5 ansambluri (3 din sec. XII-XV si 2 din sec. XVI-XVIII). Unele monumente sunt de importanta nationala, dar mai multe sunt cunoscute la nivel de judet sau chiar local. Miercurea Sibiului a primit 4,5 puncte deoarece nu are decat 4 monumente (doua datand din sec XII-XV,unul din sec. XI-XVIII si unul din sec XIX) si 3 ansambluri (unul din sec. XII-XV si 2 din sec. XVI-XVIII). Acestea sunt de importanta locala si judeteana. Ocna Sibiului a primit 4,5 puncte intrucat are 4 monumente arhitecturale (2 dintre eledateaza din sec XII-XV, unul din sec. XVI-XVIII si unul din sec XIX). Acestea sunt de importanta locala si judeteana.

Memoriale (2 puncte) A fost punctat aici doar orasul Sibiu datorita prezentei a doua monumente importante : 1.Cimitirul bisericii "Buna Vestire" din Groap (sec.XVIIIXX) 2.Cimitirul bisericii "Sf. Apostoli Petru i Pavel" (sec. XVII - XX) Restul localiatilor nu au primit niciun punctaj.

Muzee si colectii publice (6 puncte) Dupa numar: <2 (0,5); 3-5 (1 punct); >5 (2 puncte) Dupa importanta : nationala (2 puncte); judeteana (1,5 puncte); regionala (1 punct) Dupa profil: istoric; etnografic; cinegetic (2 puncte)

La categoria muzee si colectii publice doar doua orase din cele patru au fost punctate (sdica Sibiu si Medias) iar in funtie de subcriteriile folosite, au obtinut punctaj astfel: Dupa numar, Sibiul a primit 2 puncte (deoarece are 12 muzee) iar Medias 1 punct (are 3 muzee). Muzeele din Sibiu sunt de importanta nationala (2 puncte) iar cele din Medias de importanta judeteana (1,5). In functie de profil, ambele orase au primit punctaj maxim 2 puncte

Festivaluri si traditii (5 puncte) : Dupa frecventa: anuale; sezoniere (2,5 puncte)

Dupa importanta: nationale (2,5); judetene (1,5); locale (1 punct)

Festivaluri renumite au loc doar in Sibiu si Medias; se desfasoara annual si sunt de importanta nationala. Astfel, Sibiul si Medias au primit punctaj maxim (5 puncte) iar Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului zero puncte. In fiecare primavara la Sibiu are loc Festivalul Internaional de Teatru , cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc i Festivalul de Art Medieval, Festivalul de Art Neconvenional "La Strada", Festivalul International de Muzica Electronica si Arta Contemporana Transylvania Calling i Festivalul Internaional de Jazz Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judeean, Centrul Cultural Studenesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie i dialog est-vest), Asociaia Scriitorilor, Asociaia Artitilor.

Institutii de spectacole si concerte: (3 puncte) existenta; inexistenta. Exista o singura institutie de spectacole si concerte si anume cea din Sibiu (Filarmonica de Stat Sibiu) ceea ce face ca acest oras sa primeasca un maxim de puncte (3) iar celelalte zero puncte.

C. Infrastructura specific turistica


Infrastructurii specific turistice i s-au acordat 25 de puncte din cele 100 de puncte. C1. Evaluarea unitatilor de cazare (5 puncte) Unitilor de cazare omologate li s-a atribuit un punctaj maxim de 5 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice. Nr. Unitatilor de cazare (1,75) : 1-3 (1 punct); 4-5 (1,25); 5-15 (1,75) Nr. De locuri (1,75):100-200 (1 punct); 200-500 (1,50); >500 (1,75) Grad de confort(1,50) : scazut (1-2 stele- 0,25 punct); mediu (3 stele- 0,75); ridicat (45 stele -0,5)

In functie de numarul unitatilor de cazare Sibiul a primit 5 puncte deoarece a primit punctaj maxim la toate cele trei subcriterii (are 15 hoteluri care insumeaza un numar total de locuri de 1639, impartite pe toate cele trei grade de confort, scazut, mediu si ridicat).

Medias a primit 4, 5 puncte deoarece exista doar 4 hoteluri ( Hotel Traube****, Binder Budi***, Hotel Central** si Motel LG*** ) in cadrul carora numarul total de locuri de cazare este de 392. De asemenea, a primit punctaj maxim la gradul de confort, incadrandu-se la toate categoriile. Ocna Sibiului a primit 3,5 puncte. In statiune exista doart 3 hoteluri (Helios ****, Salinas *** si Hostel Lacul Verde **). Toate acestea ofera in total 116 locuri de cazare. In Miercurea Sibiului nu exista niciun spatiu de cazare, in concluzie a primit zero puncte. C2. Evaluarea unitatilor de alimentatie (5 puncte) Unitatilor alimentare li s-a atribuit un punctaj maxim de 5 puncte. Nr. Unitatilor (2,5 puncte): 1-3 (1); 4-25 (1,5); >25 (2,5 puncte) Tipul unitatilor alimentare (1,5 puncte): restaurant (1); pizzerie (0,25); fast-food (0,25) Specificul restaurantului (1 punct): romanesc (0,8); international (0,2)

Sibiul a primit 5 puncte, punctaj maxim datorat existentei a 60 restaurante (cu specific romanesc sau international), 37 de pizzerii si 15 fast-food-uri. Medias a primit tot punctaj maxim, because prezentei a 16 restaurante (care au specific culinar atat romanesc cat si international), 5 pizzerii si diverse fast-food-uri. Ocna Sibiului a primit 3 puncte pentru ca are doar 3 restaurante, in cadrul hotelurilor, cu specific rromesc si international. Orasului Miercurea Sibiului i-am acordat 2,8 puncte. Are un numar de 3 restaurante, bazate doar pe gastronomia romaneasca. C3. Agrement (5 puncte) Instalaiilor de agrement li s-au acordat 5 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice In functie de mediu (2,5 puncte): montan, urban In functie de mediu, toate localitatile au primit punctaj maxim, deoarece sunt asezari urbane. Tipul de agrement (2,5 puncte): sportiv, de relaxare

Cele 4 orase dispun de numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber (cluburi, terenuri de sport, piscine, parcuri, prezenta unor lacuri sau rauri pentru inot, precum si diverse centre comerciale pentru shopping) pe teritoriul propriu sau in imprejurimi.

Pentru amatorii de miscare si pentru cei dornici de relaxare, Sibiul se prezinta cu o gama variata de posibilitati de petrecere a timpului liber. Parcul Sub Arini si Padurea Dumbrava ofera conditii superbe de plimbari sau alergari. Langa Parcul Sub Arini exista un teren de tenis, iar Sala Transilvania ofera posibilitatea practicarii tenisului de masa. Langa Sala Transilvania au fost montate patru panouri de baschet unde oricine isi poate etala talentul de aruncare la cos. Daca doriti sa-i vedeti la lucru pe adevaratii baschetbalisti, iubitorii baschetului pot urmari pe durata campionatului Diviziei A la baschet masculin la Sala Transilvania, meciurile de acasa ale formatiei CSU Sibiu. Pentru amatorii de inot, pe langa oferta complexului Baia Neptun, mai exista si Complexul Nautic Olimpia deschis intreg anul. Complexul dispune de un bazin de 25 m, cu 6 culoare de natatie, bazin pentru sarituri de 15x15 m si tribuna de 600 locuri. Complexul este acoperit si a fost renovat recent. In 2008, municipalitatea a amenajat la intresectia strazilor Gimnasticii si Berariei cu Bulevardul Corneliu Coposu un parc pentru skateboarddestinat tinerilor care au ca pasiune acest sport.

Complexul Baia Neptun Situat n centrul orasului, n spatele Hotelului Continental Forum, cladirea acestui complex este una dintre cele mai vechi constructii de interes public ale Sibiului, inaugurata in 1904. Din punct de vedere al structurii arhitectonice baia popular a Sibiului este copia Baii Mller din Mnchen - realizata de acelasi arhitect, Karl Hocheder. Bazinul lung de 21 de metri, lat de 9 metri si avnd o adncime maxima de 3 metri este plasat ntr-un minunat spatiu arhitectural. n dreapta holului se afla sauna romano-irlandeza, unica n tara prin complexitatea dotarilor sale: sala de sudatie cu 32 de cabine, sauna umeda, sauna uscata, bazine de alternanta (cald si rece), dusuri, spatiu de masaj. La etaj se afla 10 cabine cu cazi si dusuri pentru mbaiere si, aparute mai recent ca necesitati n sfera serviciilor, cabinetele de coafor, manichiura, pedichiura si cosmetic (frizeria este amenajata la parter), dotate cu aparatura modema utilizate de profesioniste cu multa experienta. Pista pentru biciclisti Prima pist pentru bicicliti a fost inaugurat in 2007. Are o lungime total de 3 km, iar limea variaz n funcie de suprafaa disponibil ntre 2,4 i 3 metri. Pista parcurge strada Scoala de not, trece pe lng Stadionul Municipal i traverseaz Parcul Sub Arini. Se continu extinderea pistei pentru biciclisti cu nc aproximativ 3 kilometri pe Aleea Clreilor, prin Pdurea Dumbrava i pn la Muzeul n aer liber. Pn la sfritul anului 2008 pista de bicicliti va fi amenajat i pe tronsonul dintre strada Bahluiului i strada Ludo cu o lungime de aproximativ 1 kilometru.

Medias - Baruri si cluburi: Art Cafe, Baum Games, Casino Club, Central Park Club, Club Eclipse, Coluors, Hypnose, McGowans, Mediensis, Neghys Cafe, Ofside Cafe, Irish Pub. C4.Tratament (7 puncte) Instalaiilor de tratament li s-au acordat 7 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice. Tratament balnear profilactic (1,75) Tratament balnear curativ (1,75) (1,75) (1,75)

Tratament balnear de recuperare, functional Tratament balnear prin tratamente naturiste

Toate cele 4 orase analizate au primit cate 7 puncte deoarece in cadrul fiecarei statiuni se trateaza foarte multe tipuri de afectiuni. Pentru Sibiu am luat in considerare apropierea de statiunea Ocna Sibiului iar pentru Medias vecinatatea statiunei Bazna. C5. Infrastructura turistica de afaceri Infrastructurii pentru conferine, reuniuni, manifestri expoziionale i s-au acordat 3 puncte din cele 25 de puncte ce revin infrastructurii specific turistice. Existenta salilor de conferinta: 3 puncte

In cadrul infrastructurii turistice de afaceri am punctat doar existenta salilor de conferinta. Ce exceptia orasului Miercurea Sibiului (care nu a primit punctaj deoarece nu beneficiaza de nicio sala de conferinta), restul au primit punctajul maxim de 3 puncte.

D. Evaloarea infrastrurii tehnice (25 puncte)


D1. Infrastructura de transport (15 puncte) Infrastructurii tehnice de transport i-am acordat 15 puncte din totalul de 25 de puncte care revine infrastructurii tehnice generale. Reteaua de drumuri (7puncte ) Tipul de cale rutiera (5) : European (2) national (1,25), judetean (1 punct); local (0,75) Gradul de modernizare (2): scazut (<30 % - 0,5 puncte); mediu (30 %-50 % - 1,5 puncte); ridicat(>50 % - 2 puncte )

Sibiu Sibiul este strbtut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul naional DN1). Prin municipiu trec urmtoarele ci rutiere:

osele internaionale: 1. E68 (Ungaria) Ndlac Arad Deva Sebe Miercurea Sibiului Sibiu Braov 2. E81 (Ucraina) Halmeu Livada Satu Mare Zalu Cluj-Napoca Turda Sebe Miercurea Sibiului Sibiu Piteti Bucureti Constana

Drumuri naionale: 1. DN 1 Bucureti Ploieti Braov Fgra Sibiu Alba Iulia Turda ClujNapoca Oradea Bor > Ungaria 2. DN 7 Bucureti Geti Piteti Rmnicu Vlcea Sibiu Deva Arad Ndlac > Ungaria 3. DN 14 Sighioara Dumbrveni Media Copa Mic Sibiu

Municipiul Sibiu are dou autogri cu autocare i microbuze care fac legtura cu aproape toat ara i cu spaiul Uniunii Europene. Programul acestora este extrem de bine organizat, existnd chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinaii. Principala companie care opereaz din Sibiu este Atlassib, care deine i una din autogrile oraului (Autogara Turnior).

Transporturi interne Sibiul are peste 650 de strzi nominalizate, nsumnd mai mult de 150 km n lungime. Construcia unor noi cartiere de case i blocuri crete mrimea suprafeei oraului n fiecare an. Reeaua stradal este puternic dezvoltat, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea interseciilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea i salubrizarea lor. n acest domeniu s-au realizat numeroase investiii, n special asfaltri i construirea de sensuri giratorii. Centura de ocolire a Sibiului are 22 de kilometri, dintre care 17 construii n regim de autostrad. Centura a fost inaugurat la data de 1 decembrie 2010, fiind inaugurat ns doar deschiderea traficului. Medias - Accesul in oras se face asfel : Sibiu - Drumul naional 14 Blaj - Alba Iulia - Drumul Naional 14 B Agnita - drum modernizat Trnveni - Drumul naional 14 Sighioara - Braov - Drumul naional 14

Reeaua stradal este dezvoltat, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea interseciilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea i salubrizarea lor. n acest domeniu s-au realizat numeroase investiii, n special asfaltri i construirea de sensuri giratorii. Ocna Sibiului Accesul in localitate se realizeaza din DN 7 prin drumul judetean D.J. - 106 B. Reeaua stradal are o lungime de 17.640 m i cuprinde strzi asfaltate n lungime de 7.200 m, 7.380 m balastate, 1860 m cu pmnt i 780 m strzi pietruite. Majoritatea strzilor sunt amenajate cu trotuare pietonale , limea strzilor fiind n medie de 8m. Accesul in satul Toparcea se realizeaza printr-un drum balastat in lungime de 9 km. Transportul public Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeene cu autobuze ale firmei TRANSMIXT Sibiu, cltorii fiind preponderent localnici i elevi. In sezonului estival turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun. Miercurea Sibiului Accesul in localitate se face prin intermediul drumurilor judetene. Orasul nu este strabatut de niciun drum national. Reteaua de cai ferate (5 puncte) Existenta garii (3 puncte) Distanta garii fata de centru (1 punct) Gradul de modernizare (1 punct) : scazut (0,30 puncte); mediu (0,70 puncte); ridicat (1 punct)

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferat din Transilvania. Exist patru gri n raza sa: Gara Mare, Gara Mic, Sibiu Triaj, Turnior, precum i un important depou pentru locomotive diesel. Cile feroviare care trec prin municipiu sunt:

Tronsonul Sibiu - Braov - Bucureti Tronsonul Sibiu - Media - Sighioara Tronsonul Sibiu - Rmnicu-Vlcea - Piatra Olt - Craiova Tronsonul Sibiu - Vinu de Jos - Deva - Arad Tronsonul Sibiu - Agnita (linie nchis din 2001)

Majoritatea trenurilor personale i accelerate sunt exploatate cu automotoare ,,Siemens Desiro" (Sgeata Albastr), fiind asigurate legturi cu Bucureti, Rmnicu Vlcea, Media, Sighioara, Braov,Alba Iulia, Trgu Mure, Timioara, iar n sezonul estival i cu Constana. Deasemenea, operatorul privat Regiotrans asigur legturi zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Media, Podu Olt, Sighioara i Odorheiu Secuiesc.

Orasul Medias este traversat de urmatoarele magistrale feroviare: Bucuresti - Oradea - Episcopia Bihorului Bucuresti - Ploiesti - Sinaia - Predeal - Brasov - Sighisoara - Medias - Teius - Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului Ocna Sibiului Teritoriul administrativ al oraului Ocna Sibiului este traversat de calea ferat Sibiu Copa Mic, existnd dou staii CFR: Ocna Sibiului i halta Ocna Bi. Exista de asemenea o gara si in orasul Miercurea Sibiului.

Transport aerian (2 puncte) Existenta aeroportului (1 punct) Importanta (1 punct) : intern(0,5 puncte); international (1 punct)

Sibiu are un aeroport internaional de unde se efectueaz curse zilnice ctre Germania, Austria, Spania, Marea Britanie i Italia, o parte cu escala la Timioara. Aeroportul a incheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe exist ctre:

Mnchen (Tarom), (Lufthansa) Viena (Austrian) Bucureti, Trgu Mure (Tarom) Timioara (Carpatair) Bucureti, Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air)

Transport public (1 punct) n municipiul Sibiu exist o reea vast de transport, cltorii putnd opta pentru autobuz sau taxi. Troleibuzele au fost scoase din transportul public local ncepnd cu 15

noiembrie 2009, iar reeaua de alimentare a acestora este n curs de dezafectare ncepnd cu aprilie 2010. Exist 20 de linii de autobuz n Sibiu. Tursib [1] este compania de transport local ce administreaz traseele mijloacelor de transport n comun pe raza municipiului. De asemenea exist o linie de tramvai pn la Rinari. Transportul public in Ocna Sibiului Transportul in comun se face pe traseele drumurilor judeene cu autobuze ale firmei TRANSMIXT Sibiu, cltorii fiind preponderent localnici i elevi. In sezonului estival turistii sunt cei care folosesc in numar foarte mare transportul in comun. D2. Alimentarea cu apa potabila si canalizarea apelor (1 punct) Sistemul de alimentare cu apa Alimentarea cu ap a localitilor este asigurat n sistem centralizat, sursa de ap fiind sistemul de alimentare propriu, prin intermediul unor conducte cu DN - 250mm, din azbociment . Distribuia apei se face n sistem gravitaional din rezervorul de acumulare de 1.300 mc, circa 95% din populaie fiind racordat la acest sistem. Reeaua de ap are o vechime de peste 35 ani, este deteriorat datorit salinitii existente i necesit nlocuirea ei n proporie de 70%. Sistemul de canalizare, colectare i tratare a apelor uzate Sibiul si Medias dispun de o retea centralizata de canalizare si statie de epurare. Oraele Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului nu dispun de o reea centralizat de canalizare i staie de epurare. Apa menajer rezultat din gospodrii este condus prin rigole stradale n ruri . Epurarea apelor uzate din gospodarii nu se efectueaz in conformitate cu normele de protecie a mediului. Evacuarea apelor pluviale de pe suprafaa localitatii se face prin rigole i anuri de scurgere amplasate pe marginea strzilor.

D3. Electricitate (1,5 puncte) Toate localitatile analizate dispun de system de alimentare cu energie electrica. In Ocna Sibiului exista o staie de transformare (110/20 kV/6kV). Aceasta staie este alimentat din linia de repartiie de 110 kV care pornete din staia cobortoare Sibiu-Nord (400/220/110 kV) i care deservete o serie ntreag de alte staii de 100/220 kV (Cristian). Din staia Ocna Sibiului pornesc mai multe axe de tensiune destinate alimentrii comunelor nvecinate. Astfel, axa vestic, Loamne-Puca, deservete localitile Mndra, Almor, Armeni (prin intermediul unei ramificaii), Bogatu Romn, Broteni, Presaca i Puca i mai

departe spre satul Ungureni; din axa Loamne-Puca se desprinde o ramificaie care deservete localitile Haag i Sdinca. Pentru pozarea liniilor de medie tensiune se utilizeaz stlpi de beton de tip CONEL. Reeaua local de distribuie de joas tensiune (0,4 kV) este de tip aerian. Alimentarea ei se face din posturile de transformare racordate la reeaua de distribuie de medie tensiune. Iluminatul public este realizat cu lmpi cu vapori de mercur n zonele centrale ale localitatii. Sunt utilizai stlpi de beton tip CONEL destinai reelei de joas tensiune. Starea tehnic a reelei de alimentare cu energie electric este acceptabil dar necesita extindere.

D4. Alimentarea cu gaze (1 punct) Existenta; inexistenta

n prezent Sibiul, Medias si Ocna Sibiului sunt racordate la sistemul naional de distribuie al gazelor naturale. n oraul Ocna Sibiului exist o central termic de cartier care distribuie agent termic i ap cald menajer la 170 apartamente. In prezent 90% din locuitori folosesc gazul metan pentru nclzire. Miercurea Sibiului nu dispune de alimentare cu gaze.

D5. Servicii de sanatate (2 puncte) Spital 1,5 p

Farmacie 1,5 p

Cu exceptia orasului miercurea Sibiului, toate celelalte orase dispun spitale. Un numar mai mare sau mai mic de farmacii se regaseste in fiecare dintre ele. Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al judeului i un important centru regional, aici gsindu-se:

Spitalul Clinic Judeean de Urgen; Spitalul Clinic de Pediatrie; Spitalul Militar de Urgen; Spitalul CFR; alte spitale i clinici importante de stat sau private

Serviciile medicale sunt asigurate in localitatea Ocna Sibiului de patru cadre medicale. In localitate exista dou dispensare medicale. Starea cldirlor este satisfctoare dar aparatura medicala cu care sunt dotate dispensarele este invechita. Sunt inscrise la medici de familie un numr de 3860 de persone. In localitatea Ocna Sibiului exist dou farmacii in care isi desfoar activitatea dou cadre medicale.

Localitatea Toparcea nu dispune de dispensar medical. Asistena veterinar este asigurata de un medic veterinar. Sediul dispensarului veterinar se afl in intr-o stare bun. D6. Servicii bancare (1,5 puncte) Toate cele 4 localitati au primit punctaj maxim intrucat exista cel putin un serviciu bancar. Toate companiile bancare i de asigurri majore prezente n Romnia au o filial sau o sucursal aproape n fiecare ora. D7. Telecomunicatii (2 puncte) Sevicii postale Aria de acoperire a serviciilor de telefonie Posibilitatea conectarii la internet

Orasele dispun de servicii postale. Aria de acoperire a serviciilor telefonice este una extinsa si diversificata, existand de asemenea posibilitatea conectarii la internet in toate cele patru localitati. In concluzie, in ceea ce priveste potentialul turistic total, orasul Sibiu dispune de un potential ridicat (96,75p), orasele Medias si Ocna Sibiului au potential turistic mediu (75,7p respectiv 65,8p), iar Miercurea Sibiului are un potential scazut (40,75).

Concluzii n anul 2007, Sibiu a fost Capital European a Culturii, mpreun cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural n istoria oraului a fost vizitat de un numr mare de turiti romni i strini. Sibiul i mprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romnia. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine pstrate locaii istorice din ar. Multe din zidurile i sistemele de fortificaii sunt meninute ntr-o stare foarte bun. Centrul istoric este n proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. In Sibiu se gsesc muzee care cuprind colecii de art, pictur, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei i tiine naturale.