11.01.

2022
Tema
 Criza lumii grecești

• Războiul peloponesiac a fost prima manifestare a crizei lumii grecești

• Înfrângerea Atenei are urmări în întreaga Grecie
• La începutul sec al IV-lea î.H., s-au desfășurat lupte neîncetate între
cetățile grecești, ceea ce a provocat slăbirea acestora
 Criza economică

• Grecia neavând resurse naturale însemnate depindea prea mult de

schimburile cu exteriorul. Astfel, Atena avea vitală nevoie de grânele
aduse din regiunea Mării Negre.
 Criza socială

• În numeroase cetăți, nemulțumirea celor mulți era

provocată de sărăcie și de datorii tot mai împovărătoare.
 Criza politică

• Au izbucnit conflicte în interiorul cetăților și războaie între polisuri.

• A scăzut preocuparea cetățenilor pentru treburile publice.
• Cetățenii își pierd interesul pentru apărarea propriilor cetăți. Locul
ostașilor-cetățeni este luat de soldați cu plată (mercenari).
 Ridicarea Macedoniei

Filip II (359-336 î.H.)

• Neînțelegerile dintre cetățile grecești sunt folosite

de către Regatul Macedoniei, situat în nordul
Greciei și condus, din 359 î.H., de către Filip
al II-lea
 Filip al II-lea

• Era unul dintre cei mai capabili oameni politici din acea vreme,
mare diplomat și comandant militar.
• În timpul său s-au dezvoltat agricultura și meșteșugurile, s-au bătut
monede de aur și argint, a fost organizată armata.
• A cucerit teritoriile învecinate ale ilirilor și tracilor.
• Voia să formeze un mare imperiu, să supună Grecia și I.Persan
 Falanga macedoneană

• Era alcătuită din hopliți care purtau lănci de 5-7 m și scuturi mari,
lipite unele de altele, lovind dușmanul ca un trăznet.
• Aceștia erau dispuși în 16 rânduri compacte.
• Primele 5 rânduri aveau lăncile dispuse orizontal spre inamic,
formând un adevărat zid în fața dușmanului.
• Falanga părea un uriaș arici de fier care zdrobea totul în cale.
• În acel timp s-au construit noi aparate pentru asediat și distrus cetățile.
Cucerirea Greciei
• Filip al II-lea și-a
impus stăpânirea
asupra Greciei în
urma bătăliei de la
Cheroneea (338 î.H.)
• În anul următor, Filip
a convocat un
congres la care a
participat majoritatea
statelor grecești. S-a
creat Liga de la
Corint și s-a declarat
război Persiei.
 Alexandru cel Mare

Olympia, mama lui

Alexandru

• După asasinarea lui Filip al II-lea, domnia a fost preluată de

fiul său Alexandru (336-323 î.H.)
• Hotărăște să ducă la îndeplinire dorințele tatălui său
• În zece ani (334-324 Î.H.), distruge imensul Imperiu Persan
și continuă cuceririle până la hotarele Indiei.
• Alexandru cel Mare a întemeiat cel mai întins stat
cunoscut până atunci în istorie, ce cuprindea Macedonia,
Grecia, Asia Mică, Egiptul, Siria, Palestina, Persia, nord-
vestul Indiei
 Alexandru Macedon
• Avea numai 20 de ani când a devenit rege. Dar, alături de
tatăl său, în bătălii și în organizarea statului arătase
maturitate, curaj, rezistență fizică și o inteligență neobișnuită.
• Era frumos, deschis, prietenos, darnic și omenos.
• Fiind însă foarte ambițios, convins că are menirea istorică
să cucerească lumea întreagă și, fiind foarte violent, a dat
dovadă adeseori de cruzime și lipsă de tact față de unii
prieteni și aliați politici.
• A fost educat de marele gânditor Aristotel.
• La 16 ani primește de la tatăl său funcția de regent și
obține primele victorii.
• La 18 ani, în calitate de comandant al cavaleriei, are o
contribuție hotărâtoare la victoria de la Cheroneea. Atunci
tatăl său i-a spus: "Fiule, caută-ți alt regat, pentru că acel ce
ți-l las eu este prea mic pentru tine!"
 • L-a
îmblânzit
pe Bucefal,
calul uriaș,
pe care
nimeni nu a
putut să-l
strunească
I-a antrenat pe greci și macedoneni în expediții războinice
lungi și grele, în Asia și Africa, vrând să reînvie vremurile
homerice. Se credea un nou Ahile.
Bătălia de la Granicos 334 î. H.

A fost prima victorie împotriva perșilor. După aceea, toate

cetățile grecești din Asia Mică au fost eliberate.
 Nodul Gordian

Oracolul prezisese că va fi stăpânul Asiei acela care va putea dezlega

un nod complicat aflat în jurul unui car. Nereușind să-l dezlege,
Alexandru l-a tăiat dintr-o lovitură cu sabia.
 Bătălia de la Issos 333 î.H.

Armata imensă a lui Darius al III-lea a fost distrusă

Asediul Tyrului
Bătălia de la Gaugamela 331 î.H.
Marchează
înfrângerea definitivă
a Persiei
Darius acoperit de către
Alexandru Macedon cu
mantia sa
Intrarea în Babilon
 Imagini din capitalele I.Persan
Persepolis Susa

Persepolis Pasargade
Luptele din NV Indiei
 Organizarea imperiului
• Spre a se apropia de persani, Alexandru cel Mare a împrumutat
costumul și obiceiurile lor. A păstrat împărțirea administrativă a
statului în satrapii.
• Și-a îndemnat soldații să se căsătorească cu asiatice și a făcut
primul pas luând de soție pe Roxana, fiica unui nobil și apoi,
în timp, încă trei principese persane.
• A încurajat sinteza dintre civilizația și cultura greacă și cea
orintală, punând bazele culturii elenistice.
• A impus educarea copiilor din Orient după model grec.
• A adus artiști și a organizat în fața barbarilor concursuri
muzicale și de atletism.
• A respectat credințele autohtonilor.
• A pus să se bată numeroase monede, a construit 34 de orașe
care i-au purtat numele, cel mai vestit fiind Alexandria din Egipt.
• A încurajat comerțul, schimbul de plante și rase de animale.
Imperiul macedonean
 Epoca elenistică

• Alexandru a murit la 33 de ani.

• Peste tot pe unde a trecut, a construit drumuri, porturi și canale,
a înființat garnizoane militare.
• Victoriile sale s-au datorat bunei organizări a armatei, geniului său militar,
dar și decăderii Imperiului Persan, măcinat de lupte pentru tron și de
răscoalele popoarelor supuse.
• Domnia lui a marcat începutul epocii elenistice, caracterizată prin
răspândirea limbii, culturii și civilizației grecești.
Funeraliile lui Alexandru

Frumusețea, bravura,
succesele militare rapide au
făcut din Alexandru o figură
intrată în legendă. Isprăvile lui,
transmise oral, din generație
în generație, au fost ascultate
cu plăcere de oameni.
 Artă elenistică

Altarul lui Zeus

din Pergam
Afrodita, Pan și
Eros
Laocoon și fiii
Ceramică din
Pergam
 Regatele elenistice

• După moartea lui Alexandru, imperiul s-a împărțit între generalii

săi numiți diadohi (urmași). Aceștia au format state noi numite
regate elenistice. Ele și-au măcinat forțele în lupte pentru
supremație, lucru de care au profitat romanii. Aceștia au ocupat
rând pe rând regatele elenistice, ultima cucerire fiind Egiptul în
anul 30 î.H. Acest an marchează sfârșitul epocii elenistice.
 Macedonia antică
Pella

Amfiteatru

Urna funerară a lui

Filip al II-lea

Coroana mortuară
Tema pu acasă
Personaliatea lui Alexandru cel Mare
(portofoliu, caiet,ppt,word)
 Realizat de
• Bibliografie:
• Manuale alternative de istorie pentru cl a V-a
• E Bichman/V Neagu/L Georgian/C Nuțu-Istoria
universală antică și medievală, Manual pentru
clasa a V-a, EDP, 1995
• http://istorie-edu.ro
• Imagini Google