Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică

Urmările Războiului Peloponesiac au lăsat lumea greacă divizată, epuizată

militar şi economic. Sparta a încercat să-şi menţină stăpânirea asupra cetăţilor
greceşti, dar nu a reuşit mult timp acest lucru, deoarece Teba a ajuns să-şi
impună întâietatea. Criza cetăţilor greceşti s-a adâncit în secolul IV îHr. şi
aceasta a contribuit la cucerirea lor de către macedonenii aflaţi sub conducerea
lui Filip al II-lea. Regatul Macedoniei se afla în nordul Greciei. În urma
Războiului Peloponesiac, atât Sparta, cât și Atena au decăzut, astfel că regele
Filip al II-lea a profitat de slăbirea puterii cetăților-stat grece ști, reu șind să le
cucerească. În urma înfrângerii suferite la Cheroneea, în anul 338 îHr., Atena a
fost nevoită să recunoască stăpânirea Macedoniei.

1. Precizaţi numele polisului care a preluat hegemonia lumii greceşti de la

Sparta.
2. Care a fost consecinţa principală a Bătăliei de la Cheroneea?
• în sec. IV îHr.,
Regatul
Macedoniei
devine o mare
putere, sub
conducerea lui
Filip al II-lea.
„Întreg Peloponesul era în dezbinare. Nici cei care-i
urau pe spartani nu aveau destulă putere pentru a-i
nimici, nici aceia pe care Sparta îi aşezase în fruntea
cetăţilor nu mai erau stăpâni pe ele. Şi în cetăţile
acestea, şi în toate celelalte domneau o dezbinare şi
o vrajbă fără sfârşit.
Filip vedea lucrurile acestea ... şi dădea bani
trădătorilor din toată Grecia ca să învrăjbească
popoarele, aruncându-le pe unele împotriva altora.
El folosea greşelile cetăţilor şi reaua lor chibzuială
ca să se pregătească şi să se înalţe în paguba
tuturor.”
Demostene, Discursul Coroanei
1. Prezintă care era situaţia lumii greceşti în timpul
regelui Macedoniei, Filip al II-lea.
2. Precizează care sunt metodele utilizate de acesta
pentru a slăbi lumea greacă.
Cuceririle regelui Filip al II-lea au fost favorizate de
organizarea unei armate deosebit de eficiente.
Fiecare provincie a Macedoniei contribuia cu câte
trei unități, una de cavalerie și două de infanterie,
la armata regelui. Forța armatei o constituia
falanga, formată din unități de luptători dotați cu o
lance lungă de 5 – 7 m (sarisă). Filip al II-lea a
combinat campaniile militare cu negocierile
diplomatice, duse cu multă măiestrie. Această
politică a fost continuată de fiul său, Alexandru
Macedon.
despre Filip al II-lea, sec. al IV-lea îHr.
Coroana şi urna funerară ale lui
• Precizează un avantaj de care s-a folosit regele Filip al II-lea
Filip al II-lea pentru a obține victoria în
• cu ajutorul FALANGEI macedonene, Filip a supus întreaga
lume greacă, în urma Bătăliei de la Cheroneea (338 îHr.).
 „Alexandru s-a născut la 20 iulie în
anul 356 îHr. în Macedonia, ca fiu al
regelui Filip al II-lea şi al reginei
Olympia. A primit în copilărie o
educaţie completă, inclusiv prin
prelegerile filosofului Aristotel. Tatăl
său l-a iniţiat în arta militară... Doi ani
mai târziu, în 338 îHr., a comandat o
mare parte a armatei tatălui său care a
câştigat bătălia de la Cheroneea, prin
care Macedonia şi-a impus hegemonia
asupra Greciei.”
Michael Lee Lanning, 100 de
Monumentul lui Alexandru cel Mare, personalităţi militare ale lumii
Thessaloniki, Grecia
1. Numiţi din sursă cine a fost profesorul lui Alexandru.
2. Numiţi locul primei bătălii la care a participat tânărul Alexandru.
• Filip a fost urmat la tron  Monumentul lui
Alexandru cel Mare,
de fiul său, Alexandru Skopje, Macedonia de
Nord
cel Mare (336-323 îHr.).
În 337 îHr., regele Filip
convocase un congres la care
au participat majoritatea
statelor greceşti. Se hotărâse
să fie atacat Imperiul Persan,
însă înainde de începerea
războiului, Filip al II-lea a
fost asasinat. Politica regelui
Filip a fost continuată însă de
Alexandru Macedon. După ce
și-a întărit stăpânirea asupra
Greciei și a regiunilor
învecinate, Alexandru s-a
îndreptat împotriva Alexandru cel Mare luptând cu regele persan Darius al III-
lea (Mozaic din Pompeii, după o pictură greacă originală
Imperiului Persan, condus de
din sec. al III-lea î.Hr.)
regele Darius al III-lea.
1. Numește continentele marcate pe hartă cu cifrele 1, 2, 3.
2. Precizează locurile unde Alexandru cel Mare a purtat
două bătălii împotriva Imperiului Persan, marcate pe
hartă.
„În această luptă [Gaugamela] s-a manifestat (...) trăsătura lui Alexandru –
înclinaţia spre risc. (...) Darius stătea pe un înalt car de luptă, înconjurat de o
gardă numeroasă (...). Alexandru şi detaşamentul său s-au năpustit cu o viteză
nebună asupra regelui şi a gărzii sale. Sub ochii lui Darius, complet zăpăcit,
macedonenii îi doborau cu suliţele de pe cai şi îi tăiau cu săbiile. Învălmăşeala
erra atât de mare, încât Darius nici nu apucă a întoarce carul de luptă (...)
Îngrozit de moarte, Darius a sărit pe calul unui soldat din garda sa şi a părăsit
în goană câmpul de bătaie.”
Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei

• Pe baza textului şi a informaţiilor din lecţie, descrie lupta prezentată în

sursă, după următorul plan:
a) locul desfăşurării luptei;
b) rolul personalităţilor implicate în confruntare;
c) tehnici de luptă şi arme folosite;
d) rezultatul bătăliei.
• Alexandru l-a înfrânt pe regele persan Darius al III-lea în
bătăliile de la Issos (333 îHr.) şi Gaugamela (331 îHr.).

 Bătălia de la
Gaugamela, pictură de
Jan Brueghel cel
Bătrân, 1602
„Ocupând Egiptul, Alexandru a vrut să
sporească simpatia egiptenilor, cointeresându-i în
profiturile comerţului (...). Regele schiţase
personal planul aproximativ al oraşului, aşezarea
străzilor principale, a pieţelor şi templelor şi
poruncise ca oraşul să fie numit Alexandria,
pentru ca în Egipt numele lui să nu fie uitat
niciodată.”
Plutarh, Oameni iluştri ai Greciei

• Precizează, pe baza textului, motivul pentru

care Alexandru a întemeiat oraşul Alexandria.
• 332 îHr.  cucerind Egiptul, Alexandru a întemeiat acolo
oraşul Alexandria.
• supunând Imperiul Persan, Alexandru cel Mare a întemeiat un
imperiu ce cuprindea teritorii din Europa, Asia şi Africa.
• prin cucerirea Asiei, Alexandru a pus bazele civilizaţiei
elenistice, apărută din amestecul dintre cultura greacă şi
diferitele tradiţii orientale.
„După ce Asia a fost pacificată de Alexandru, a început acolo să fie citit
pretutindeni Homer, iar copiii perşilor, ai susianilor [locuitorii Susei] şi ai
gedrosienilor [locuitori ai Gedrosiei] recitau necontenit tragediile lui Euripide
şi ale lui Sofocle. [...]
Alexandru însă este întemeietorul a peste şaptezeci de cetăţi [care purtau
numele său], pe care le-a clădit el pentru neamurile barbare. [...]
Aceste popoare nu s-ar fi îmblânzit dacă nu ar fi fost învinse. Egiptul nu ar
avea Alexandria, nici Mesopotamia Seleucia, nici Sogdiana Prophthasia, nici
India Bucefalia, nici Caucazul cetăţi greceşti aşezate în juru-i.”
Plutarh, Despre soarta sau virtutea lui Alexandru

• Explicaţi ce efecte a avut cucerirea Asiei de către Alexandru Macedon.

• Priviți imaginea și citiți cu atenție documentul.
Capitala Egiptului elenistic a fost mutată la Alexandria, oraș întemeiat de
Alexandru cel Mare. O populație pestriță umplea străzile ora șului: fenicieni,
africani, arabi, egipteni, greci, evrei. Cu toții vorbeau între ei limba greacă și
respectau legile grecești. Alexandria a devenit cel mai strălucit ora ș al vremii
sale, cu farul și cu biblioteca sa imensă.
Frank Welsh, Istoria lumii
a. Identificați trei informații care
demonstrează că Alexandria din
Egipt era, în Antichitate, un oraș
elenistic.
b. Transcrieți din
document construcțiile specifice
Alexandriei antice.
Farul din Alexandria, reconstituire
Noua
Bibliotecă din
Alexandria,
inaugurată în
anul 2002 
„De aici, Alexandru a pornit în Parţia şi, având acolo parte de răgaz, s-a
îmbrăcat pentru întâia oară în portul barbarilor. Într-adevăr le voia să se
deprindă cu obiceiurile băştinaşilor, fie pentru că socotea că, pentru
îmblânzirea acestor oameni, este de mare însemnătate faptul de a le îmbrăţişa
obiceiurile şi de a părea din acelaşi neam cu ei, fie din dorinţa de a-i pune la
încercare pe macedoneni, ca să vadă dacă aceştia vor sau nu să i se închine şi,
totodată, pentru a-i obişnui, încetul cu încetul, cu schimbarea vechiului lor fel
de viaţă. [...]
Sărbătorind căsătoria tovarăşilor săi la Susa şi luând el însuşi în căsătorie pe
Stateira, fiica lui Darius, a dat celor mai nobili pe femeile cele mai nobile [...].”
Plutarh, Viaţa lui Alexandru

1. Care au fost motivele pentru care Alexandru voia să se deprindă cu

obiceiurile băştinaşilor?
2. Prin ce metode s-a apropiat Alexandru cel Mare de obiceiurile băştinaşilor?
Influenţa greacă în Asia a creat nu doar
popoare, regate şi instituţii noi, dar a
introdus cultura, limba şi ideile greceşti până
în inima Asiei. Comerţul le-a permis apoi
meşterilor din toată lumea greacă să
construiască oraşe, palate şi temple din sudul
Italiei şi până la curtea împăratului chinez. La
iniţiativa conducătorilor sau în mod natural,
în lumea elenistică au apărut o serie de zei
noi, îmbinând trăsături, nume şi ritualuri
orientale cu cele greceşti.

• De ce crezi că au preluat regii orientali

limba şi cultura greacă?

Statuia zeului Serapis, Egipt, sec. IV

îHr.
La moartea lui Alexandru, imperiul se împarte între generalii săi: Ptolemeu
devine rege în Egipt, Seleucus în Siria şi Persia, iar Antigonos în Grecia şi
Macedonia. Regatele create de urmaşii lui Alexandru vor prospera şi vor
contribui la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei greceşti, absorbind culturile locale
şi dând naştere unei noi civilizaţii: cea elenistică.
• De ce crezi că imperiul lui Alexandru nu a rămas unit după moartea sa?

Biblioteca din Alexandria, reconstituire

• după moartea lui Alexandru, Imperiul s-a împărţit între
generalii săi, apărând regatele elenistice;
 TEMĂ
1. „La Susa, Alexandru se ocupă şi de nuntă [...].
La toate aceste căsătorii, ceremonia a fost făcută
după ritul persan: mirii s-au aşezat mai întâi pe
câte un scaun [...], iar după ce au băut, au apărut şi
miresele, care s-au aşezat fiecare lângă mirele ei.
Aceştia le-au luat în braţe şi le-au sărutat, după
exemplul regelui, întrucât toate căsătoriile s-au
oficiat laolaltă [...], Alexandru le-a înzestrat pe
toate [perechile], apoi a dat ordin să se
întocmească o listă a tuturor macedonenilor care se
căsătoriseră cu femei din Asia; şi cu toate că
numărul lor s-a ridicat la mai mult de zece mii, toţi
au primit de la el zestre.”
Arrianus, Expediţia lui Alexandru Macedon în Asia
2. Alexandru [...] era un bărbat cu o statură
foarte frumoasă, foarte viguros, foarte ager şi
îndrăzneţ ca nimeni altul; căuta cu patimă
orice prilej de slavă şi se avânta nebuneşte în
mijlocul primejdiei [...]. Singurul lucru care îi
făcea imensă plăcere era lauda. [...] se
pricepea de minune să se înzestreze cu arme
şi echipament. Şi mai avea darul de a şti cum
să-şi îmbărbăteze oamenii, umplându-le
cugetele de nădejde şi spulberând frica din ei,
în momentele grele, prin exemplul propriei
îndrăzneli.
Flavius Arrianus, Expediţia lui Alexandru
Macedon în Asia
• Care sunt calităţile care au făcut ca 3. Căutaţi, utilizând surse online,
Alexandru să fie considerat unul dintre sensul expresiei „Am tăiat nodul
gordian”.