Tema:

CIVILIZATIA GETO-DACA
Realizat :Panţîr Alina
 Cuprins:

1. Asezarea geografică
2. Dacii şi Geţii
3. Cultura geto-dacilor
4. Religia geto- dacilor
5. Zeităţi
6. Modul de viata
7. Limba vorbită
8. Concluzii
 Asezarea geografic

Erau împartiti în numeroase triburi ce se întindeau la

nordul si sudul Dunarii. Prin numele de geti era
desemnata populatia din Campia Romana, Dobrogea si
sudul Moldovei de astazi, primele stiri despre ei le
primim de la greci (Herodot, sec. V I.Hr.). Daci este
termenul folosit de romani (il Iulius Caesar, sec. I I.Hr.),
desemnand populatia din zona Transilvaniei si a
Banatului.
 Dacii şi Getii

Decalajul cronologic între cele doua consemnari şi denumirile

• grecii au ajuns pe meleagurile noastre mai devreme,venind dinspre sud si
sud-est,unde i-au intilnit pe geti,
termenul cel mai des folosit în
izvoarele elene ;
• romanii venind dinspre vest si
sud-vest,i-au intalnit pe daci,
scriitorii latini au folosit cu
predilectie acest termen.
Daci si geti sunt doua denumiri pentru unul si acelasi popor.
Numele de geti apare in textele grecesti (incepand cu Istoria lui
Herodot, secolul 5 i.Hr), iar cel de daci este folosit de romani.
Probabil, acestea erau numele unor triburi mai importante, care
au fost mai tarziu preluate de intregul popor, sau cel putin de
parti semnificative ale acestuia. Istoricii moderni atribuie acestui
popor numele de geto-daci. Scrierile antice, descoperirile
arheologiice si denumirele locurilor dovedesc unitatea geto-
dacilor.
 CULTURA GETO-DACILOR
Dacii reuşesc de-a lungul a două secole să treacă de la nivelul unor
uniuni de triburi barbare, care făceau incursiuni de prădare la sud de
Dunăre, la realizarea unui regat puternic care va fi fi cu greu lichidat de
Imperiul roman.     
      Aşezările cunosc o evoluţie de la cele parţial adâncite în pământ
până la cele aflate la suprafaţă.
- sunt realizate din lemn, piatră, uneori acoperite cu ţigle de tip grecesc
- unele sunt construcţii complexe, cu încăperi poligonale, cu etaj
     Noi mari aşezări sunt construite, Sarmizegetusa avea (sfârşitul sec. I
d.Hr.) drumuri pietruite, instalaţii de captare şi aducţiune a apei,
canalizare
• Arhitectura militară ce se dezvoltă încă din timpul lui Burebista cuprinde:
- fortificaţii ce înglobează o aglomerare de construcţii civile şi religioase
- aşezările cu caracter distinct militar ce găzduiesc armate permanente
- fortificaţii liniare, de baraj
     
• Creşterea populaţiei se reflectă prin apariţia unui număr mare de aşezări, a
măririi suprafeţelor agricole şi perfecţionarea tehnicii agricole.
- culturile principale constau în cereale (grâu, mei, orz, secară), plante
furajere, plante textile şi viţa de vie.
- în schimbul produselor agricole şi animaliere, a lemnului şi sării, dacii
achiziţionau vase de bronz şi sticlă, unelte, podoabe etc. 
     
• Cu toate că principala ocupaţie a dacilor era agricultura, dacii exploatau şi
zăcămintele de fier, aur, argint, plumb şi aramă, pe care le prelucrau în
ateliere meşteşugăreşti (Sarmizegetusa era unul din cele mai mari centre
metalurgice din afara spaţiului roman).
 Religia geto-dacilor
• Religia geto-dacilor a fost politeista, eventual henoteista,
centrată în jurul zeului important Zamolxis. Herodot afirma
că dacii erau monoteisti, dar opinia majorită a istoricilor de
azi este că dacii nu erau monoteiști și că nu se poate avea
prea multă încredere în afirmațiile lui Herodot.
 Religia geto-dacilor se caracterizează prin următoarele:
• credința in Zalmoxis
• aniconism (include si interdicția scrisului religios)
• rolul important al muzicii
• resurectia ciclica a zeului suprem
• ritualuri privind "imortalizarea"
• inițierea Chiar și ritualul de a trimite „mesageri” la Zalmoxis
confirmă credința în viața de dincolo, mesagerii urmând a-l
intâlni pe Zalmoxis. Ritualul se presupune că se desfășura în
incinta sacra circulară din Sarmizegetusa, la fiecare patru ani.
Sacrificații erau aruncati în trei sulițe îndreptate cu vârful în sus,
iar mesajele destinate lui Zalmoxis erau încredințate cât timp
mesagerul mai era in viață.
 Herodot despre geti
,, Inainte de a ajunge la Istru, (Darius) birui mai intai pe geti, care se cred
nemuritori . Caci tracii, cati locuiesc mai sus de Apollonia si Mesembria…
s-au predat lui Darius fara lupta. Getii insa, fiindca s-au purtat nechibzuit,
au fost pe data brobiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si cei mai drepti
dintre traci…
Iata cum se cred nemuritori getii. Ei cred ca nu mor si ca acel care dispare
din lumea noastra se duce la zeul Zalmoxis (Zamolxis…) Tot al cincilea
an,ei trimit la Zamolxis un sol,tras la sorti,cu porunca sa-i faca cunoscute
lucrurile de care ,de fiecare data ,au nevoie.Unii dintre ei primesc porunca
sa tina trei sulite cu virful in sus , iar altii apuca de miini si picioare pe cel
ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxis si,ridicandu-l in sus,il arunca in
sulite.Daca,strapuns de sulite,acesta moare,getii socot ca zeul lor le este
binevoitor. ’’
•  Zamolxe a fost principalul Zeu al dacilor , a căror religie constituia un
element important al civilizației lor si anume credința in imortalitate.
Herodot scrie că dacii credeau că nu dispar după moarte ,ci  iși continuau
viata in Rai , alături de Zeul lor suprem Zamolxe.  Scrierile lui Herodot
arata că Zamolxe era un barbat dac , fost sclav al lui Pitagora , care după ce
a fost eliberat s-a întors printre daci .Istoricul și geograful grec Strabon  a
scris despre Zamolxe ca fiind un fost sclav al lui Pitagora care o data fiind
eliberat a inceput să  îi învete pe daci din doctrina pitagoriană a imortalitații
și din științele astrale .
 Zeităţi
• Gebeleizis – zeul fulgerului, tunetului, ploii. Era reprezentat ca un
bărbat chipeș, uneori cu barbă. Fulgerele și tunetele erau
manifestările sale.
• Zamolxis (Zamolxe) – zeul suprem al geto-dacilor, zeul tărâmului de
dincolo, al morților și al viilor, reprezentând lumea subterană și viața
de după moarte.
• Bendis – zeiță a Lunii, a pădurilor și a farmecelor, zeița dragostei și
a maternității.
• Derzis (Derzelas) – zeul sănătații.
• Kotys (Cottyo) – zeița-mamă în mitologia traco-dacă
 Modul de viaţă
• Ocupaţia principală a geţilor a fost agricultura, inclusiv viticultura, de
asemenea ei se îndeletniceau cu creşterea vitelor, albinăritul şi practicau
meşteşugurile (prelucrarea pietrei, lemnului, metalelor, olăritul ş.a.).
• Meşterii geţi au realizat o gamă foarte largă de unelte agricole, obiecte de
uz casnic, arme etc. din fier, iar orfevrierii au produs podoabe şi
accesorii vestimentare din argint şi bronz. În agricultură era utilizat
plugul cu brăzdar şi cuţit de fier. Erau utilizate cazmale, sape, săpăligi,
securi şi coase.
• Meşteşugarii utilizau cleşte, nicovale, sfredele, dălţi şi confecţionau vase
de cult, lănci, scuturi, coifuri, cnemide şi sici (sabie scurtă curbată cu un
singur tăiş). Geţii erau iscusiţi meşteri în confecţionarea ceramicii,
inclusiv şi cu utilizarea roţii olarului. Ei confecţionau o ceramică bogată
cum ar fi borcanele ornamentate cu butoni şi brîuri alveolare, aşa-
numitele „fructiere" şi opaiţele realizate în formă de ceaşcă, precum şi
ceramica pictată cu motive geometric, zoomorfe, florale.
• Geţii întreţineau relaţii comerciale cu coloniile greceşti de pe litoralul
Mării Negre, cu tracii de la sud de Dunăre, cu vecinii din est şi vest
precum şi cu provinciile romane. Dezvoltarea economică a geţilor a dus
la baterea, la sfîrşitul secolului al IV-lea î.Hr. a propriei monede de
argint.
 Limba geto-dacilor
• Geto-dacii vorbeau o limbă tracică care făcea parte din marea
familie a graiurilor indeuropene, fiind înrudită cu limbile
protolatine, balto-slave şi iraniene. Izvoarele antice conţin
informaţii puţine privind graiul tracilor. Sînt cunoscute cca 2 800
de nume proprii, şi cca. 200 de glose (în special nume de plante).
Actuala populaţie punjabi, din nordul Indiei, de pildă este
urmaşa unui neam de geţi (masageţii) localizaţi în Asia
Centrală cu peste 2500 de ani în urmă. Aceşti urmaşi ai
geţilor vorbesc o limbă ce seamănă cu moldoveneasca
(româna). Dar multe din cuvintele punjabi comune cu
moldovenească (româna) sînt comune şi cu latina.
Aceasta înseamnă că geţii vorbeau o limbă asemănătoare
celei „latine” mult înainte de expansiunea romană.
 Concluzii

Geto-dacii sunt considerati, pe buna dreptate, stramosii directi

ai romanilor. Asadar, a vorbi despre cultura şi civilizatia
romaneasca fara a o pune în evidenta pe cea a geto-dacilor
este ca si cum ai sterge din intelegerea omului matur copilaria
sa. Prea multe elemente din trecut s-au altoit în fizionomia
poporului roman ,e adevarat, foarte greu de pus în evidenţă
încat a întelege ceea ce suntem presupune sa facem acest pas
înapoi, peste timp aşa cum am făcut-o astăzi prin acest proiect
aflând modul de viata a geto-dacilor, limba de la care a
provenit şi limba care o vorbim noi astăzi.