CICLICITATEA

ACTIVITĂŢII ECONOMICE

1.Ciclicitatea – trăsătură a vieţii economice

2. Ciclul economic
3. Politici anticiclice
1. CICLICITATEA VIEŢII ECONOMICE.
CAUZE ALE EVOLUŢIEI CICLICE.

Analiza activităţii economice de ansamblu denotă

alternanţa perioadelor de dezvoltare, stagnare,
încetinire de puls şi criză.

Fluctuaţiile sunt realităţi de necontestat ale vieţii

economice, ansamblu de creşteri şi scăderi ale
ritmului general al activităţii economice . 
Fluctuaţiile economice se împart în trei categorii:

• sezoniere: în agricultură, construcţii, turism; apar pe

parcursul unui an calendaristic, în urma influenţelor
exercitate de factori naturali şi/sau sociali; sunt, în
general, previzibile.

• accidentale (întâmplătoare): sunt generate de elemente

şi/sau evenimente neaşteptate.

• ciclice: se manifestă în urma revenirii economiei sau a

unor componente ale ei la o anumită stare (cunoscută); au
la bază succesiuni (regularităţi) de tip “buclă”, fiecare
etapă prezentă influenţând-o şi condiţionând-o pe cea
următoare.
 CICLUL ECONOMIC

Deoarece dinamica economică nu e liniară, manifestarea

conjugată a evoluţiilor neuniforme ale realităţii poartă
amprenta ciclicităţii.

Ea determină caracterul mişcării economice şi reflectă

schimbarea, cu oarecare regularitate, a intervalelor de
expansiune cu cele de recesiune.

• Ciclul economic = o mişcare periodică, repetabilă în
condiţii mai mult sau mai puţin identificabile, în
decursul căreia – pentru un anumit interval de timp –
se înregistrează reproducerea anumitor aspecte deja
cunoscute din trecut.

FAZELE CICLULUI ECONOMIC

Opiniile care reliefează două etape în desfăşurarea
ciclului economic delimitează acest parcurs în:

- faza descendentă (descrescătoare), de restrângere a

dimensiunii activităţilor sau de recesiune = criză +
depresiune;
- faza ascendentă (crescătoare), de prosperitate
economică sau de expansiune = reluarea creşterii +
înviorare).
 FAZELE CICLULUI ECONOMIC

• În recesiune scade ritmului de evoluţie, prin: reducerea

investiţiilor şi a producţiei, scăderea populaţiei ocupate, a
profiturilor şi salariilor, micşorarea ratelor dobânzii.

• În expansiune, evoluţia decurge spre boom (maxim

randament = “vârf” al ciclului ec.): capacităţile de producţie
sunt optim utilizate; creditul se ieftineşte; investiţiile iau
amploare; se solicită forţă de muncă înalt calificată; oferta
rămâne în urma cererii; cresc preţurile, iar firmele
desfăşoară afaceri prospere şi obţin profituri de excepţie.

• REPREZENTAREA GRAFICA 
 Fazele ciclului economic

. Y

ă
iz
•
PCS

Cr
e
iun
Ex ne
ns
i ză

•
iu
pa

PCS
Cr

es
pr
De

PCI
Timp (t)
0 A B C D E
 TIPOLOGIA CICLURILOR ECONOMICE

-după o combinaţie evidenţiind considerentul temporal şi

persoanele care au studiat problematica:

• cicluri sezoniere (intraanuale);

• cicluri foarte scurte, tip Mack – de 1-2, până la 3-4 ani;
• cicluri scurte, tip Kitchin (hipocicluri) – de cca 4-5 ani (în
medie, de cca 40 luni);
• cicluri electorale (de 4 ani);
• cicluri medii, tip Juglar (conjuncturale) – de 7-11 ani [ăn
medie de 10], desfăşurate în interiorul ciclurilor lungi (fie în
faza lor crescătoare, fie în cea descendentă);

 POLITICI ANTICICLICE

• Politicile anticiclice (sau anticriză) = un ansamblu de

măsuri macroeconomice, luate în vederea atenuării
impactului avut asupra relansării, de către fazele
descendente (de recesiune) ale ciclurilor economice.

• Ele presupun implicarea statului în economia naţională, în

diferite grade şi forme de manifestare trebuie să
urmărească stabilizarea sistemului economic, prin
diverse modalităţi / pârghii.