Ce sunt ciclurile economice

și cum influențează creditarea bancară? 

Coordonator științific:

Dan Chirleșan Studenți:

Ciobanu Diana-Petronela

Ciocoiu Marcel-Alin

Rebegea Andrei
 Introducere
Acest eseu are în vedere felul cum creditarea bancară poate fi influențată de circuitele
economice. Această lucrare evidențiază continuitatea economică, subliniind urcâșurile și
coborâșurile ce se repetă la nesfârșit, îndepărând statul din faza de recesiune în perioada
boom-ului economic. Totodată dorim să prezentăm ritmul economic și creditarea bancară,
lucru ce nu numai cî circuitele economice influențează creditarea bancară, dar și invers.

Capitolul 1.Explicarea conceptului de ciclu economic

Ciclul economic este rezultatul unor urcâșuri și coborâșuri în urma desfășurării activității
economice ce sunt produse de mai multe ori pentru perioade de câteva luni sau chiar câțiva
ani. Aceste fluctuații din păcate nu pot fi prezise și nu se poate stabili cu exactitatefrecvența
de desfășurare. Felul cum se defășoară poate să difere de la o țară la alta, indiferent cât de
dezvoltată este țara, deoarece aceste cicluri economice au putere de a schimba lucrurile și pot
duce țările nedezvoltate la polul opus.

Ciclul economic este alcătuit din patru elemente, și anume:

1. Expansiunea- mai poartă numele li de creștere economică și se manifestă ca o perioadă

în care economia este relansată prin posibilitatea scăderii dobânzilor, cresc prețurile și
de asemenea și producția. În această perioadă populația poate lua credite mult mai
ieftine pentru a relansa economia. Se dorețte prn acest lucru să se facă investiții
inteligente de către populație pentru a ajuta econimia să crească.
2. Boom-ul economic -este punctul amxim de creștere economică ce poate fi suportat de
economie.
3. Recesiunea- mai poartă numele de contracție și este perioada în care economia scade
datorită unei creșteri prea mari, lucru ce duce la o scădere a PIB-ului real. În acestă
perioadă creditele se vor scumpi, mărind rata dobânzilor pentreu a diminua nr de
credite acordate și diminuând numărul investițiilor.
4. Depresiunea- mai poate fi numită și punctul de minim și prezintă o recesiune riguroasă
ce se prezintă ca o scăderea producșiilorși înscrierea unor maxime ale ratei inflației.
Ciclul economic este măsurat în general și se poate observa prin fluctuațiile crescătoare
li descrescătoare ale PIB-ului în jurul tendinței. Pentru a determina cu exactitate mai
avem nevoie și de niște indicatori precum: nivelul de ocupare a forței de muncă, rata
inflației, rata dobânzii și creșterea consumului. In perioada unui ciclu economic
variabilele cantitative înscriu diferite fluctuații. Variabilele prociclice sunt următoarele:
consum, producție industrială, investiții, rata ocupării, cheltuieli publice și masa
monetară și se pot deduce dintr-o scadere din timpul recesinii ți o creștere în perioada
de exăansiune. Pe când în situașia variabilelor contraciclice avem: stocuri de
produsefinite, rata șomajului, numărul falimentelor, rata dobanzii, situația în acest caz
fiind inversă celor de mai sus respectiv și din perioada expansiunii și crește în perioada
de recesiune.

Capitolul 2.Tipuri de cicluri economice și cauzele acestora.

a)     Cicluri ale stocurilor (Kitchin)- Durează de la 3 la 5 ani, aproximativ 40 de luni.

Aceste fluctuații pe termen scurt au fost studiate pentru prima dată de Joseph Kitchin în
anii 1920, de aici și numele acestora și sunt considerate a fi o întârziere temporară a
fluxului de informații, ceea ce duce la întârzieri în luarea deciziilor corporative.
Companiile au răspuns la îmbunătățirea condițiilor de afaceri prin creșterea producției.
Acest lucru duce la utilizarea deplină a forței de muncă și a capitalului. Drept urmare,
după o perioadă de timp, piața a fost inundată de mărfuri. Datorită influenței Legii lui Say,
calitatea lor se deteriorează treptat. Cererea scade, prețurile scad și mărfurile încep să se
acumuleze în depozite. După ceva timp, companiile încep să reducă producția. Același
lucru este valabil și pentru ciclul Kitchin[1].

b)     Ciclul Juglar-Durata sa este de 7-11 ani, Numit după economistul francez Clement
Juglar. Spre deosebire de ciclul Kitchin, ciclul Juglar nu arată doar fluctuația capacității de
încărcare (și a stocului) a capacității existente, ci și fluctuația investiției în mijloace fixe.
Ca urmare, perioada de decalaj de timp caracteristic Kitchin a fost crescută, precum și
întârzierea între deciziile de investiție și creșterea capacității de producție respective.
Există o întârziere suplimentară între aprovizionare și capacitatea de producție
corespunzătoare pentru eliminarea compactării. Aceste condiții sunt caracteristice
perioadei Juglar care este semnificativ mai lungă decât cea a perioadei Kitchin.
Crizele/recesiunile economice ciclice pot fi considerate ca una dintre etapele ciclului
Juglar[2].

c)     Cicluri ale investiţiilor în infrastructură (Kuznets), cu o durată de 15-25 de ani,

asociate unor procese demografice (mişcări migratorii) care influenţează intensitatea
activităţii în construcţii[3].i

d)     Cicluri lungi (Kondratiev), Durează între 45 și 60 de ani, Ciclul constă alternativ din
faze de creștere și de descreștere. Faza de creștere corespunde unei perioade de creștere
rapidă și specializată, în timp ce faza de scădere corespunde unei perioade de depresie.
Acest tip de ciclu economic este mai evident în datele de producție internațională decât în
 datele care pot fi identificate în economia țărilor individuale, se referă mai degrabă la
producție decât la preț.

Cauzele principale ce au dus la apariția ciclurilor economice.

a)     Rata dobânzii: în momentul în care aceasta înregistrează o scădere, costurile procesului de

creditare scad, și de asemenea, consumatorii au tendinţa să se împrumute de la ofertanți, şi în
acestă ordine veniturile ar putea creşte. Deţinerea unor venituri mai mari se observă atât în
creșterea chetuielilor și în creșterea economiei, dacă se respectă condiția ca împrumuturile să
se finalizeze în investiții pentru activități productive.

b)     Încrederea consumatorilor și a investitorilor: pentru ca oamenii să-și atingă obiectivele de

creștere, sunt încurajați să se împrumute și banca le va oferi un tratament preferențial, mai
favorabil.

c)     Efect multiplicator:Când guvernul decide reducerea sumei de investiții în sectorul public,

această situație în mod evident afectează creșterea ratei șomajului.

d)      Efectul de accelerare: are în considerare interrelația dintre creștere economică și

investiții. Când rata de creștere economică este afectată investițiile au fost, de asemenea,
semnificativ afectate.

e)     Modificarea prețurilor locuințelor - se pleacă de la ideaa că în majoritatea țărilor populaţia

nu este capabilă să-și achiziţioneze o locuință fără să apeleze la capitalul străin (împrumut).
Aşadar valoarea creditelor ipotecare în economie este reprezentativă şi atunci când prețurile la
imobile cresc, sunt determinate și cheltuieli de consum mai mari.

 
i

[1] rum.agromassidayu.com

[2] materiale.pvgazeta.info/revista-48/ciclul-juglar.html

[3] www.bnr.ro/SearchResult.aspx

Capitolul 3.Tendința ciclului economic-creditare bancară

 

            Ciclurile economice influenteaza in mod constant numeroase domenii de activitate, unul

dintre cele mai importante se refera la creditare. Astfel, ciclicitatea económica impacteaza atat
negativ cat si pozitiv oferirea de credite bancare. In functie de anumite variabile, aceasta poate
impulsiona sau descuraja procesul de creditare.

            Un excedent de creditare care nu implica si productivitate si fara actiuni de economisire

prealabile determina criza si recesiunea.s

            Membrii scolii monetariste considera ca la baza aparitiei crizelor stau activitatile de

creditare. Dezechilibrele care pot favoriza crizele sunt determinate de rulajul banilor (punerea lor in
circulatie) fara a avea facute anterior rezerve (economii). Banca Centrala este cea care militeaza
pentru echilibru prin fixarea ratei dobanzii. Acest lucru determina ieftinirea sau scumpirea
creditelor.

            Unii autori considera ca atunci cand se sporeste numarul creditelor acordate, cand bancile
sustin o rata crescuta a acordarii de imprumuturi fara a avea facuta o rezerva (economisire) in
prealabil, se naste  criza si recesiunea.

            Criza izbucnita in anul 2007 a fost determinata de acordarea de imprumuturi fara o baza
anterioara. Banii reprezinta o resursa limitata iar acordarea foarte rapid si usor a creditelor si
incurajarea acestui proces a dus la declansarea unei crize dar si la extinderea ei catre alte state.
Principalii sustinatori ai economiei unei tari sunt agentii economici (firmele private) si pentru a se
putea extinde si a prospera acestia trebuie sa apeleze la institutiile bancare pentru a solicita un
credit. Inainte de a lua amploare acest fenomen, firmele erau sustinute din resurse proprii, acum este
mult mai facil ca finantarea (acumularea resurselor necesare) sa fie realizata prin intermediul bancii
(chiar daca acest lucru implica aplicarea de dobanzi). Institutiile bancare comerciale au drept scop
principal asigurarea circulatiei banilor si nu acumularea de rezerve (depozite).

            Acordarea de credite incurajeaza consumul, sustinerea si dezvoltarea afacerilor precum si

cresterea investitiilor. Pentru ca aceste obiective sa fie atinse este important ca imprumuturile sa fie
utilizate in scopuri ca sa determine productie. De exemplu, un credit de nevoi personale (imprumut
luat de o persoana fizica pentru cumpararea unui anumit bun, sau acoperirea unei dorinte) nu
reprezinta un credit luat in scop productiv. Creditele luate de reprezentanti ai companiilor (persoane
juridice) vor ajuta atat afacerea cat si economia tarii, creditul atingandu-si scopul de productivitate. 

            Dupa cum putem observa, autorii sublinieaza faptul ca atunci cand sunt acordate intr-un ritm
prea alert credite care nu sunt productive (nu ajuta la consolidarea economiei tarii) se nasc crizele.

            Un alt aspect important de mentionat este gradul de rambursare a creditelor. Trebuie analizat
daca cel creditat poate rambursa conform graficelor imprumutul contractat (garantiile). Creditarea
masiva neproductiva impacteaza negativ atat finantatorii (institutiile bancare de creditare) cat si
economia.

            Cauzele care determina faza de recesiune a ciclurilor economice sunt urmatoarele:

indatorarea excesiva a institutiilor economice in ascoiere cu deflatia creditelor, dezvoltarea
sistemului financiar in operatiunile de creditare speculativa, interdependenta dezvoltarii economice
de imprumuturile acordate de sistemul bancar.

            Consider ca ciclurile economice si operatiunile de creditare bancara se influenteaza reciproc.

De exemplu, in momentul in care o tara depaseste o criza si doreste sa se redreseze si sa se dezvolte
are nevoie de resurse financiare. Astfel, in acest caz va exista o etapa in care bancile vor acorda
credite productive pentru a sustine si ajuta la dezvoltarea economiei tarii. Acest lucru ajuta la
evolutie si la generarea mai multor resurse financiare.

Recenzie

Invitată a fost doamna Irina Schrotter iar tema discuției a fost prăbușirea bugetară și revenirea
bugetară. Noi suntem de părere ca acest interviu este foarte bine pus la punct, iar subiectele au fost
dezbătute pe înțelesul tuturor. Ne-a plăcut foarte mult faptul că s-a discutat liber despre cei aflați la
conducerea țării și părerea a fost sinceră. De asemenea, faptul că România are o stare bugetară atăt
de slabă din cauza unora care se află la conducere și nu au studii economice măcar ne-a făcut să ne
gândim mai bine pe cine vom alege la următoarele alegeri. Cât despre abordarea subiectelor, acestea
au fost discutate cu o foarte mare asumare și s-a vorbit foarte deschis, arătând lumii situația actuală
a bugetului României. Pe de altă parte, s-a prezentat o posibilă soluție a relansării economiei, adică
creșterea taxelor și impozitelor Acest lucru ar duce mai mult ca sigur la falimentarea mai multor
firme, ceea ce nu ar fi prea plăcut. O soluție ce a mai fost propusă și este sigură o reprezintă
finanțarea neramburrsabilă de la Uniunea Europeană. Europa are ca obligație să își aducă statele
membre la un nivel mai înalt din punc de vedere economic, iar din fericire țara noastră se poate
bucura de acest privilegiu

Concluzii

Ciclurile economice au o influenţă permanentă asupra procesului de creditare bancară. Fie că se

regăseşte în perioada de expansiune când este nevoie de resurse pentru a finanţa procesele cu
caracter productiv sau susținerea evoluţiilor științifice, fie în punctul culminant, atunci când sub
impactul banilor ieftini se amplifică efectele recesiunii. După se începe o nouă fază de relansare a
economiei, când este necesară nevoia de resurse financiare. Între bănci începe o nouă competiție
pentru câştigarea cotelor de 6 piață, etapele desfăşurându-se în mod ciclic și firesc. Consecinţele pe
care aceasta le va aduce cu sine depind de folosirea banilor care sunt împrumutaţi.

Bibliografie

1.     www.bnr.ro

2. Dăianu Daniel; Ciclul economic și dezechilibrele: de unde vin ”steroizii”?; www.opiniibnr.ro -

25.08.2015.
3.     https://mises.ro/carti/moneda-creditul-bancar-i-ciclurile-economice
4. http://opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/86-cicluri-institutii-si-practici-rele
5. http://opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/89-un-nou-val-de-criza-in-lume-in-2016
6.     Jesus Huerta de Soto; Moneda, creditul bancar și cicluri economice – www.jesushuertadesoto.com