Prof. Gr.

SILASI:

MACROECONOMIE

TEMA II
FLUCTUATIILE ACTIVITATII ECONOMICE
VARIATIILE CICLICE ALE ACTIVITATII ECONOMICE
CICLUL ECONOMIC
PARTE -I- a

FLUCTUATII: CONCEPTE, NOTE

1. In raport de trendul evolutiei pe termen lung a economiei
nationale se manifesta fluctuatiile economiei care pot fi :
A - Sezoniere
B - Intamplatoare
C - Ciclice
2. Ciclicitatea = desemneaza miscarea ondulatorie a activitatii
economice adica, trecerea acesteia prin faze (stari) cu trasaturi
distinct, care se schimba in aceeasi ordine si se regasesc in cadrul
unor cicluri diferite, trecute sau viitoare.
- Ciclicitatea este forma normala de evolutie a activitatii economice.
3. Ciclul economic = formeaza un model regulat, cu perioade de
expansiune care alterneaza cu perioade de contractie ale activitatii
economice :
- Ciclul economic este masura cantitativa a ciclicitatii
economice ;

1
 - Ciclul de afaceri este ansamblul de fluctuati ale nivelului
activitatii economice marcat de contractii si expansiuni.
4. Elementele definitorii ale unui ciclu economic sunt:
- Trendul evolutiei pe termen lung a economiei nationale
- Curba evolutiei efective
- Punctele de minim si maxim
- Amplitudinea ciclului
- Fazele ciclului
- Perioada ciclului

TIPOLOGIA CICLURILOR ECONOMICE

NB. - Tipurile esentiale ale ciclurilor economice sunt:

A. Ciclurile lungi (numite si cicluri seculare)
B. Ciclurile decenale
C. Ciclurile scurte
OBS. In raport cu aceste cicluri dominante se mai pot manifesta :
A. Interciclul (ciclul interdecenal)
B. Hiperciclul (un ciclu cu o durata de circa doua decenii)
A. CICLURILE LUNGI de 50-60 de ani - cuprind doua faze :
1. Ascendenta (preponderenta anilor de prosperitate economica)
2. Descendenta (incetinirea ritmurilor de crestere a productiei)
NB1 - fiecare faza cu o durata de: 20-30 de ani
NB2 - exista opinii diferite in legatura cu acest tip de
cicluri: unii le neaga iar altii le explica existenta
prin ciclicitatea revolutiei tehnico-stiintifice
B. CICLUL ECONOMIC DECENAL: - cuprinde ca si ciclul secular,
doua faze mari :
1. Ascendenta
2. Descendenta

2
 OBS. - cercetarea analitica a acestui tip de ciclu reflecta
existenta a 4(patru) faze care se intrepatrund :
1. Criza (recensiunea)
2. Depresiunea
3. Reluarea cresterii economice
4. Expansiunea economica

CAUZELE EVOLUTIEI CICLICE A ECONOMIEI

OBS.1. Gandirea economica clasica a negat existenta crizelor
economice si, implicit a ciclurilor economice
OBS.2. Ulterior teoria economica a explicat crizele prin factori:
a) exogeni domeniului economic
b) endogeni - exogeni
c) numai endogeni (adica specifici economiei)
NB. - Principalele teorii ale evolutiei ciclice pe baza factorilor strict
endogeni sunt:
a) teoria ciclului investitional
b) teoria subconsumului
c) teoria monetarista a ciclului economic
d) teoria supracapitalizarii
e) teoria lui J.M. Keynes

3
 POLITICII DE ATENUARE A EFECTELOR NEGATIVE
PROVOCATE DE FLUCTUATIILE ACTIVITATII ECONOMICE.
STABILIZATORII AUTOMATI

NB. In lumea contemporana se practica doua categorii de politici

anticriza:
a) politica cererii agregate (C.A)
b) politica ofertei agregate(O.A)
OBS.1. Politicile de influentare a » ‘CERERI AGREGATE »(CA) –
folosesc ca instrumente:
a) Cheltuielile publice;
b) Politica monetara si de credit ;
c) Politica fiscala.
OBS.2.1. STABILIZATORII AUTOMATI - ai Cererii agregate sunt :
a) sistemul de fiscalitate progresiva ;
b) generalizarea asistentei pentru somaj si de ajutor social ;
c) programele guvernamentale de sustinere a agriculturii si
menajelor.
OBS.2.2. Politicile de influentare a Ofertei agregate - vizeaza
efectuarea unor reforme structurale care sustin concurenta
si piata libera.

4
 PARTEA - a II-a

FLUCTUATIILE ACTIVITATII ECONOMICE

= EXERCITII - TIP GRILA =

1. In ansamblul fluctuatiilor care se produc in economie cele ciclice:

a) se reproduc cu o anumita regularitate;
b) se deruleaza pe parcursul unui an;
c) sunt intamplatoare.
Raspuns corect : a
2. Printre indicatorii cu care se poate aprecia evolutia ciclica a
economiei se remarca :
a) volumul investitiilor ;
b) cursul titlurilor;
c) rata dobanzii ;
d) rata rentabilitatii.
Raspuns corect : a, b, c, d
3. Pentru a depasi criza, in cadrul masurilor anticiclice se recomanda:
a) reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea ratei dobanzii;
c) cresterea fiscalitatii;
Raspuns corect: b.
4. In perioada de boom prelungit se recomanda:
a) sa se reduca rata dobanzii;
b) sa se micsoreze fiscalitatea;
c) sa se scumpeasca creditul.
Raspuns corect :c
5
5. In faza de recesiune a ciclului economic se recomanda :
a) cresterea cheltuielilor publice prin sporirea fiscalitatii ;
b) cresterea cheltuielilor publice chiar printr-o emisiune
monetara suplimentara ;
c) scaderea deficitului bugetului de stat.
Raspuns corect : b
1. Intr-o economie care parcurge starea de criza, interventia statului
trebuie sa se concretizeze in :
a) elaborarea unor programe cu caracter macroeconomic;
b) folosirea bugetului public pentru a rezolva unele probleme
sociale;
c) folosirea politicii fiscale pentru a stimula cererea pe piata.
Raspuns corect: a, b ,c
2. In cadrul politicilor anticriza adoptate in conditii de boom prelungit
nu se recomanda:
a) majorarea fiscalitatii pentru ca s-ar diminua cererea
agregata;
b) reducerea fiscalitatii;
c) cresterea cheltuelilor de la buget pentru a stimula
cererea agregata ;
d) Reducerea ratei dobanzii .
Raspuns corect : b, c , d

8. In conditiile de recesiune in cadrul masurilor anticiclice se

recomanda:
a) cresterea cheltuielilor bugetului de stat pentru a reduce
nemultumirile populatiei;

6
 b) cresterea cheltuielilor bugetului de stat pentru a stimula
cererea agregata ;
c) cheltuielile bugetultui de stat destinate investitiilor
pentru prospectiuni geologice pentru a descoperi noi
resurse se reduc sau raman constante ;
d) reducerea ratei dobanzii pentru a incinta agentii
economici in cresterea consumului si investiilor.
Raspuns corect: b, d
9. Care din urmatorii indicatori cunosc o tendinta de crestere in
faza de expansiune:
a) productia si venitul national ;
b) rata ocuparii ;
c) cursul actiunilor ;
d) rata somajului ;
e) rata inflatiei.
Raspuns corect : a, b, c
10. In conditiile de recesiune economica se impun asemenea masuri
anticiclice ca :
a) reducerea cheltuielilor publice, cresterea masei
monetare si a fiscalitatii;
b) sporire cheltuielilor effectuate de la buget, reducerea
ratei dobanzii si a fiscalitatii ;
c) sporirea cheltuielilor efectuate de la buget, a
volumului de credite si a fiscalitatii.
Raspuns corect : b
11. Apreciati care din masurile de mai jos se incadreaza in logica
actiunilor anticiclice adoptate in conditiile de recesiune :
a) cresterea impozitelor ;
b) cresterea cheltuielilor bugetare;

7
 c) scaderea volumului creditelor;
d) cresterea masei monetare;
e) scaderea cheltuielilor bugetare;
f) cresterea ratei dobanzii;
g) scaderea masei monetare;
h) cresterea volumului creditelor:
i) scaderea ratei dobanzii.
Raspuns corect: b, d, h, i
12. Care din evolutiile de mai jos sunt caracteristice expansiunii - ca
faza a ciclului economic :
a) cresterea gradului de ocupare a fortei de munca ;
b) cresterea cursului actiunilor ;
c) sporirea volumului vanzarilor ;
d) sporirea numarului falimentelor ;
e) cresterea salariilor ;
f) reducerea ratei profitului .
Raspuns corect : a,b,c, e.
13. Care din aprecierile de mai jos, referitoare la ciclicitatea
economica, sunt adevarate :
a) este o forma de miscare a activitatii economice in
care se succed alternativ:
- expansiunea si
- contractia
a) este o forma de evolutie fireasca, normala a
activitatii economice ;
c) este rezultatul unor greseli de politica economica ;
d) este rezultatul actiunii unor factori intamplatori ;

8
 e) este o forma de evolutie sezoniera a vietii
economice.
Raspuns corect : a,b.

14. Care din aprecierile de mai jos le considerati corecte pentru a

caracteriza ciclicitatea economica :
a) Ciclicitatea este sinonima cu fluctuatia economica,
cu evolutia neuniforma, neliniara in timp a activitatii
economice ;
b) Ciclicitatea in economie reprezinta reproducerea,
cu o anumita regularitate a starii activitatii
economice in diferite ramuri (in special a
agriculturii) ca urmare a evolutiei factorilor
naturali;
c) Prin miscarea ciclica se intelege evolutia cu o
anumita regularitate in timp, a tendintelor
ascendente si descendente ale activitatii
economice pe ansamblu sau in anumite ramuri
(agricultura, comert, turism);
d) Ciclicitatea este circumscrisa la acele fluctuatii ale
activitatii economice care au la baza factorii
economici si sunt vizibile prin alternanta unor
perioade de crestere, respectiv stagnarea sau
descresterea cumulativa a productiei, veniturilor si
gradului de ocupare a fortei de munca.
Raspuns corect : a, d.

9
 PARTEA – a-III-a
CICLURILE SI CARACTERISTICELE LOR

NOTE – Pe baza datelor statistice acumulate pentru diferite economii,

au fost identificate mai multe tipuri de cicluri economice care se
suprapun si se intrepatrund.
- Se detaseaza :
A. Ciclurile Lungi (Seculare) de tip Kondratiev ;
B. Ciclurile propriu-zise numite : Decenale sau mai scurt
denumite Juglar  ele au o durata care variaza de la 4-5
ani la 10-12 ani ;
C. Ciclurile scurte cu o durata in luni : 6-36 din care se
detaseaza :
a) ciclurile inflationiste;
b) variatiei stocurilor .
A. OBS.- CICLUL SCURT (Kitchin sau minor) - reprezinta o miscare
ciclica pe parcursul a 40 de luni si afecteaza ansamblul
ramurilor unei economii nationale. El se incadreaza in interiorul
Ciclului mediu (Juglar) respectiv intre doua crize sau
manifestari de crize si contribuie la modificarea amplitudinii
expansiunii si contractiei caracteristici ale ciclului Juglar. Daca
ciclul Juglar dureaza 6ani in interiorul lui se deruleaza in
medie 3 cicluri scurte. Ciclurile scurte au doua faze :
a) expansiunea;
b) incetinirea (reducerea) cresterii economice.
OBS. In cadrul acestui ciclu trecerea de la o faza la alta nu implica
Obligatoriu declansarea unei crize economice.

B. CICLUL DECENAL (JUGLAR) SI FAZELE LUI

10
NB. Acest CICLU este caracteristic evolutiilor ciclice in economiile cu
piata concurentionala. Specific acestui CICLU este existenta a
patru faze : CRIZA, DEPRESIUNEA, INVIORAREA si AVANTUL
GRAFIC

FAZELE CICLULUI DECENAL (conform Graficului)

NB. In cadrul unui ciclu decenal se remarca mai intai fazele de

expansiune perioada de timp: A, B, D, E, G, H in care conjunctura
economica este favorabila. In ansamblu afacerile sunt prospere: cererea
este dinamica cu perspectiva de consolidare stimuland investitiile si
oferta. Prin efectul de antrenare a investitiilor se asigura cresterea
ofertei agregate si a venitului viitor. Exemplu: O crestere initiala a
cererii pentru bunurile de consum (DC) va genera o crestere aditionala
a cereri pentru investitii (DI) adica: DI=DC (DK/DP) unde:
DK/DP- reprezinta coeficientul marginal al capitalului

C. CICLUL LUNG (SECULAR)

11
- Evolutia pe termen lung a vietei economice a eficientei si utilizarii
factorilor de productie demonstreaza ca acest CICLU se desfasoara
sub forma unor unde lungi cu o durata de 40 - 60 de ani. In acest
interval de timp in economie este dominant un anumit mod tehnic de
productie - care desemneaza nivelul calitativ si caracteristicile de
ansamblu ale factorilor de productie, atat ale factorilor clasici, traditionali
cat si ale neofactorilor. Durata ciclului exprima un tip calitativ
determinant al raporturilor: om-mediu, o stare calitativa, definitorie si de
durata a combinarii factorilor de productie.
GRAFIC :
Evolutia economica in ultimele doua secole din perspectiva
Ciclului lung (Kondratiev)

NB. Explicatie : - Faza ascendenta : «  A » se caracterizeaza prin

preponderenta anilor de prosperitate economica si
ritmuri relativ inalte de crestere a venitului national,
investitiilor, productiei, desfacerilor, inclusiv ridicarea
continua a nivelului de trai.

12
 - In faza descendenta « B » are loc incetinirea
ritmurilor de crestere a productiei, investitiilor,
veniturilor, iar gradul de ocupare scade. Din evolutie
rezulta ca anii de recesiune economica sunt mai
numerosi, iar persistenta unor fenomene negative
(inflatie, somaj, etc) se accentueaza.

FAZELE CICLULUI LUNG

Dupa datele istorice undele CICLULUI LUNG se prezinta astfel :
GRAFIC

NB.1- Succesiunea celor doua faze ale Ciclului Lung si repetarea lor
la 40-60 de ani este explicata si prin ciclicitatea rezultatelor si
prezentarilor tehnice. Alte opinii le explica prin pregatirea si
desfasurarea razboaielor si deci a cheltuielilor militare.
NB.2- In mod stiintific, este necesar, in explicarea desfasurarii Ciclului
Secular , sa se porneasca de la faptul ca, evolutia economica
pe termen lung, se deruleaza sub incidenta a numerosi
factori: endogeni si exogeni: economici, tehnico-economici,
sociali-politici si naturali.

13
- Procesul cresterii economice trebuie privit atat prin prisma
influentelor pe care volumul si calitatea factorilor cresterii
economice le au asupra dinamicii productiei si venitului national si
calitatii vietii cat si a rolului pe care rezultatele cresterii economice
il au asupra regenerarii si perfectionarii calitative a factorilor de
productie. In acelasi timp trebuie evidentiat faptul potrivit careia:
Cauza principala a Ciclului Secular (Lung) o formeaza evolutia
ciclica a cercetarii stiintifice si inovarii tehnologice in legatura
organica cu Ciclul Schimbarilor Structurale din economie care
duc la schimbarea din temelii la fiecare 40-60 de ani a modului
tehnic de productie.
NB1. - Perioada de tranzitie de la vechiul mod tehnic de productie la
cel nou este marcata printr-o: Criza Stucturala a carei durata
se prelungeste pe parcursul fazei descendente a ciclului
NB.2 – Caracteristic fazei Crizei Structurale pe langa durata sa este
si faptul ca reprezinta si cadrul unor modificari fundamentale
in tehnicile si tehnologiile de fabricatie, in locul omului in
activitatile economice in special de productie.
OBS.1 - De subliniat este si faptul ca are loc »sanctionarea » prin
declin a unor sub ramuri si produse legate de vechiul mod
tehnic de productie si propulsarea unor subramuri de viitor.
OBS.2- De subliniat deasemenea - Crizei Structurale, prin intermediul
careia are loc tranzitia la un nou mod tehnic de productie, ii
sunt caracteristice atat modificarile din cadrul economiei,
privite prin prisma structurii pe ramuri a producerii venitului
national, ocuparii fortei de munca, capitalului fix si
investitiilor, etc, cat mai ales modificarilor in structura
subramurilor si chiar in structura: sorto-tipo dimensionala a
productiei concomitent cu modificari in continutul si profilul
calificarilor profesionale si in structura consumului populatiei.

14
OBS.3- Criza Structurala impune modificari si adaptari profunde in
comportamentul si actiunele agentilor economici Statali si
Privati si se soldeaza cu incetinirea pe termen lung a
cresterii nivelului de trai.

CAUZELE EVOLUTIEI CICLICE

CICLUL DECENAL PE TERMEN MEDIU - TEORII
CAUZELE CRIZELOR ECONOMICE

NB. – Asupra cauzelor evolutiei ciclice pe termen mediu, in gandirea

economica se remarca: o confruntare de idei si numeroase
puncte de vedere
OBS.- O lunga perioada, numerosi economisti au respins ideea ca In
sistemul economic ar putea aparea crize.
- Puncte de vedere:
1. Legea debuseelor (J.B.Say) - potrivit careia - automatismul pietei-
conform careia fiecare cerere isi creaza propria oferta ceeace
inseamna autoreglarea de piata. Daca apar crize conform acestei
teorii ele au originea in afara mecanismului pietei. In contextul
acestei teorii - W.S. Jevons - a lansat - idea rolului “Petelor solare”
in declansarea crizelor economice. In acelasi context a fost
lansata si o alta teorie de natura psihologica al carei continut il
reprezinta alternanta obiectiva a unor stari de “optimism“ si de
”pesimism” in viata economica a diferitelor tari (J.S.Mill);
2. Teoria subconsumului (insuficienta cererii) - bazata pe o scadere
a consumului datorita slabei puteri de cumparare a marii
majoritati a populatiei unei tari ;
3. Teoria supraacumularii de capital - care explica evolutia ciclica
prin fluctuatiile investitiilor si al caracterului scazut al rentabilitatii
investitiilor. In acest context - economistul J. Schumpeter in « Teoria
dezvoltarii economice » sustine ca - supra acumularea de
capital face sa scada randamentul capitalului dupa o perioada
de aflux de investitii si deci economia in criza(recesiune).

15
- Teoria marxista - cauza fundamentala a crizelor economice de
supraproductie se afla in contradictia fundamentala a sistemului
economic care conduce la declansarea crizelor ciclice. Explicatia este
ca: tendinta de crestere mai rapida a productiei decat a cererii
solvabile duce la aparitia unor neconcordante intre structura ofertei si
a cererii si formarea unei supraproductii relative si reducerea
tendentiala a ratei profitului .
- Teoria Keynesista - succesiunea fazelor de prosperitate si de
recesiune se poate analiza in legatura cauzala cu evolutia eficientei
marginale a capitalului in interdependenta cu rata dobanzii.
- P. Samuelson (keynesist) – a elaborat modelul evolutiei ciclice pe
baza interdependentei multiplicatorului si acceleratorului. In conceptia
lui actiunea combinata a celor doua mecanisme fiind cauza care
determina : expansiunea si recesiunea economica ciclica.

CICLURILE – CRIZA - STATUL SI POLITICILE ANTICICLICE

NB.I - Plecand de la recunoasterea existentei oscilatiilor ciclice in
economia de piata, unele teorii cum sunt  cele monetariste
(Teoria monetarista a lui Milton Fridman) apreciaza ca oscilatiile
ciclice sunt generate de un factor exogen mecanismului de
functionare a economiei de piata si anume in special interventia
statului in economie. Milton Fridman apreciaza ca interventia
statului determina dereglari in domeniul circulatiei monetare iar
fluctuatiile productiei si ocuparii fortei de munca fiind in fond
expresii ale dereglarii acesteia. Dereglarea circulatiei monetare
se manifesta in esenta prin neconcordanta dintre ritmul de
crestere economica si ritmul de crestere a circulatiei monetare,
respectiv ritmul de crestere a masei monetare. In viziunea
monetaristilor (M. Fridman) un ritm de crestere mai inalt al masei
monetare (rMM>rPIB) = inflatie dupa care se accentueaza somajul,
sporesc capacitatile nefolosite si deci stagnarea si scaderea
productiei .

16
OBS. La polul opus se afla adeptii interventiei Statului care explica
fluctuatiile ciclice prin necorelarea interventiei si ineficienta
parghiilor si instrumentelor politicilor elaborate si folosite de
catre Stat. In conformitate cu aceste teorii perfectionarea si o
mai buna corelare a politicilor si instrumentelor de interventie ar
fi de natura sa previna sau sa atenueze caracterul ciclic al
cresterii economice.

NB.II. POLITICILE ATICICLICE SAU CONJUNCTURALE

- In conformitate cu fluctuatiile ciclice inevitabile agentii economici si
Statul apeleaza la masuri de atenuare si stabilirea (restabilirea)
stabilitatii proceselor economice si reducerea efectelor negative
ale evolutiei ciclice. Cele mai importante masuri sunt totusi
politicile anticiclice.
OBS.- Politicile anticiclice isi au originea in modalitatile de percepere
a cauzelor fluctuatiilor ciclice. Ele se grupeaza in doua mari
categorii :
II.1- Politici de influentare a Cererii agregate ;
II.2. Politici de influentare a Ofertei agregate.

II.1- POLITICILE ANTICICLICE DE INFLUENTARE A CERERII

AGREGATE
NB.- Aceasta categorie de politici pleaca de la teoria keynesista
potrivit careia cauza fluctuatiilor agregate se gaseste in
modificarile cererii agregate - in speta - a cererii pentru bunuri de
investitii in raport cu evolutia ofertei agregate.
- Instrumente:
- Cheltuielile publice ;
- Sistemul de impozite si taxe ;
- Rata dobanzii si masa monetara ;
- Sistemul asigurarilor sociale.

17
OBS.- Ca politici sunt utilizate:
a) Politica cheltuielilor publice;
b) Politica monetara si de credit ;
c) Politica fiscala.
NB.I. a) Aceste instrumente se aplica in functie de fazele ciclului
(avant sau recesiune) si in functie de starea economiei
fiecarei tari.
b) Un mecanism caracteristic al tipului de politici anticiclice
bazat pe cererea agregata il reprezinta Stabilizatorii
automati ai cererii agregate care se constituie in mecanisme
institutionalizate ce impiedica sau atenueaza fluctuatiile
cererii agregate in raport cu conjuctura economica.
NB.II.- Din randul Stabilizatorilor automati bazati pe Cererea agregata
(sau ai cererii agregate) fac parte:
- Sistemul transelor fiscal progresive ;
- Modul de percepere si acordare a indemnizatiilor si
alocatiilor de somaj si asistenta sociala ;
- Modul de stabilire a salariilor si altor venituri ;
- Relativa stabilitate a preturilor, investitiilor si
cheltuielilor pentru cercetare - dezvoltare ;
- Gestionarea datoriei publice ;
- Constituirea fondurilor de rezerva ale Trezoreriei pentru
echilibrarea conjuncturala a bugetului ;
- Sistemul fiscal progresiv asupra veniturilor ;
- Generalizarea asistentei pentru somaj si ajutor social
pentru anumite categorii ale populatiei ;
- Cresterea rolului firmelor mari si puternice.
OBS. – In perioada postbelica au aparut fenomene noi cum ar fi:
Stagflatia si slumpflatia.

18
 II.2 - POLITICILE ANTICICLICE BAZATE PE OFERTA AGREGAT

NB. 1. Aceste politici pleaca de la rationamentul potrivit careia pentru a

influenta conjunctura in situatii nefavorabile (Stare de recesiune)
este necesara imbunatatirea stimulentelor pentru marirea
ofertei agregate.
2. In aceasta directie sunt doua categorii de masuri (politici) :
A. Efectuarea unor reforme structurale in directia
extinderii concurentei si a preturilor libere.
B. Folosirea unor parghi economice ca sa sporeasca
perspectivele de profit ale producatorilor pentru a
marii productia si deci oferta.

19
 TEMELE : -III-a si IV
INFLATIA SI SOMAJUL :CONCEPTE SI PROBLEME
TEMA : III.INLATIA
CONCEPT-TRASATURI
III I.1.CONCEPTUL DE IFLATIE. TRASATURILE INFLTIEI
NB1.-INFLATIA- este un fenomen care a aparut odata cu banii, fiind
cunoscute trei forme istorice ale inflatiei :
a) Inflatia monetar-baneasca,
b) Inflatia banilor de hartie convertibili in aur,
c) Inflatia banilor de hartie ne covertibili inaur
NB.2 –INFLATIA=procesul generalizat de crestere a preturilor si de
depreciere a puterii de cumparare a monedei.Intr-o definie mai
cuprizatoare : inflatia este un dezechilibru macroeconomic,
monetaro-real, reflectat in cresterea masei monetare din circulatie
peste nevoile economiei, fapt ce conduce la deprecierea monetara
si la cresterea anormala, permanenta, cumulativa si generalizata a
preturilor
I.2.TRASATURILE ESENTIALE ALE INFLATIEI REZULTATEDIN
DEFINITIE:.
I.2.1 Trasaturile inflatiei sunt:
a) deprecierea monedei,
b) cresterea generalizata a preturilor
c) existenta unui dezechilibru structural intre fluxurile
monetare si fluxurile reale din economie
d) fenomen macro-social de dezechilibru si criza
e) proces de crestere mai rapida a masei monetare
in raport cu indicatorii macroeconomici de rezultate
OBS.- Fenomene care au o tendinta opusa inflatiei sunt:
a)Deflatia si b) Dez inflatia

20
 a)Deflatia-fenomenul de scadere sustinuta a nivelului
general al pretului si de crestere sistematica a puterii de cumparare a
banilor.Deflatia nu inlatura scaderea productiei si nu elimina inflatia ci
le aduce la limite tolerabile.
b)Dezinflatia- este fenomenul ce desemneaza
procesul de reducere drastica sau de diminuare a inflatiei si consta in
incetinirea durabila de crestere a nivelului general al preturilor
OBS,Procese care pot insotii inflatia:
a)Stagflatia: caracterizeaza a cea stare a economiei in
care concomitant, se produc urmatoarele fenomene: inflatie deschisa,
somaj, crestere economica zero
b) Slumflatie: fenomen ce desemneaza aceea stare
negativa a economiei caracterizata prin scaderea productiei
nationale(crestere zero),inflatie galopanta si somaj masiv.
c)Hiperinflatia: este acea forma a inflatiei
caracterizata de o rata de crestere anuala a preturilor foarte inalta.
II. MASURAREA FENOMENULUI INFLATIONIST
II. ! -Nivelul fenomenului inflationist este pus in evident de
marimea absoluta( nivelu preturilor si al masei monetare) si marimea
relativa (adica rata inflatiei)Rata inflatiei= exprima masura
degradarii puterii de cumparare a monedei si se afla in relatie
invers proportionala cu indicele preturilor. Formula de calcul se
prezinta astfel:
- R i=(Ipi-1)x100 ; unde:Ri=rata inflatiei;Ipi=indicelepreturilor
-Rata inertial a inflatiei = aceea rata a inflatiei care este
anticipate si luata in considerare in cadrul contractelor si
aranjamentelor formale
-Puterea de cumparare= cantitatea de bunuri si servicii care
poate fi achizitionata cu o unitate monetara OBS,-Dimensiunele
relative ale inflatiei se pot reflecta cel mai semnificativ printr-un sistem

21
de indici si de rapoarte. Cei mai semnificativi indicatori ai nivelului
relativ al inflatiei sunt :
1.1-Indicile preturilor de consum(I.P.C.)
1.2.-Indicele preturilor de productie(I.P.P.)
1.3.-Indicele general al preturilor sau deflatorul(P.I.B.)1.4.-Indicele
de deflationare si Indicele puterii de cumparare a monedei.
OBS. -Actiuni politice , statale implicate de inflatie :
A)-Devalorizare : actiune statala prin care se realizeaza
Adaptarea legala a cursului oficial al monedei nationale, mai mare la
cel al pietei mai mic
B)- Revalorizare : masura politica prin care Statul
urmareste reintoarcerea monedei nationale la cursul initial avut mai
ridicat

NB.-Tipuri de inflatie :
I. INFLATIE PRIN COSTURI= acel tip de inflatie determinat de
cresterea costurilor de productie. Grafic - acest fenomen
determina deplasarea spre stanga a curbei ofertei, in conditiile
in care curba cererii ramane neschimbata sau se deplaseaza
in sus pe grafic dar incet.
II. INFLATIE PRIN CERERE= acel tip de inflatie determinat de
existenta unui exces de cerere pe piata
III. TAXA DE INFLATIE= decurge din acea decizie a
guvernului de a tiparii cantitati suplimentare de bani ce
determina o crestere a preturilor si implicit a sumelor de
bani ce pot fi folosite pentru finantarea cheltuielilor
guvernamentale.
IV. SENIORAJ= concept ce exprima valoarea resurselor obtinute
de guvern datorita capacitatii sale de a tiparii bani. :
V. CURBA PHILLIPS- care exprima relatia intre dinamica
inflatiei si dinamica somajului -in sensul ca o rata mai

22
 inalta a inflatiei ar putea fi acopaniata de o rata mai
scazuta a somajului si invers- o rata scazuta a inflatiei ar
putea fi insotita de o rata mai inalta a somajului alte
conditii ramanand neschimbate. De aici ar apare pentru
politica economica posibilitatea alegeri  masurilor de a
acepta mai mult somaj si mai redusa inflatie sau invers in
functie de contextul economico-social.

III.2 INFLATIA-PROBLEME
1.Problema N.-1-Expunere
1.Se considera ca indicele preturilor se determnina pe baza
unui ‘’Cos’’alcatuit din 5(cinci) bunuri de consum, care detin in totalul
consumului inordine ponderile ; 25%, 20%, 15%, 10%, 30%.In
intervalul :Tn, Tn+1, preturile unitare care au evoluat conform datelor
cuprinse in tabelul urmator :
________________________________________.___________________
Bunul Pretul unitar inTn Pretul unitarinTn+1 Ponderea in
Consum total
__________________________________________________----------------
- A 5 8 0,25
B 7 10 0,20
C 20 30 0.15
D 40 42 0.10
E 60 60 0,30
Se cere: Sa se determine Rata inflatiei in intervalul :Tn-Tn+1
2.Rezolvare-Solutia :
-Rata inflatiei se apreciaza pe baza indicelui preturilor(Iptn+1/tn,
Astfel:Iptn+1/tn=8/5x0,25+10/7x0,2+30/20x0,15+42/40x0,10+60/60x0,30
Deci:a)Iptn+1/tn=1,315 sau in % 131,5% b)Rata inflatiei=1,315 sau
131,5; c) Raspuns:Rata inflatiei=31,5%
23
Problema Nr:2: Modalitatea de indexare a salariilor si pensiilor in urma
inflatiei pentru a mentine puterea de cumparare si nivelul de trai
Expunere : La un moment dat, aprecierea ratei inflatiei si indexarea
salariilor si pensiilor se face pe baza evolutiei preturilor a 5 bunuri
deconsum reprezentative(in cazul nostru vezi problema Nr.1) considerat
ca fiecare detine 20% in totalul cheltuielilor de consum a unui cetatean.
Bunul A=alimentar ;B= nealimentar, de folosinta curenta ;C=nealimentar
de folosinta indelungata ; D= de confort familial(locuinta- chiria), E=servicii.
In cursul unui trimestru( al treilea) preturile si taxele au evoluat dupa
cum urmeaza :
Bunul siserviciul Pretul unitar
Lainceputul trimestrului La sfirsitul trimesrtului
A 100 150
B 400 440
C 50.000 54.000
D 2000 2600
E 200 400
Nota :-In baza contractelor colective de munca Incheiate
intre federatiile sindicale, patronatsiguvern Indexarea salariilor si
apensiilor se realizeaza trimestrial
In proportie de 75% din rata inflatiei
Se cere ;Sa se determine cu cat se vor majora in medie salariile si
pensiile la inceputul trimestrului al patrulea din anul x ?
Rezolvare:sepleaca-Indicelepreturilor=
=150/100x0,2+440/400x0,2+54.000/50000x0,2+2600/2000x0,2+
400/200x0,2=1,54 sau in % :154%
a) Rata inflatiei= 154-100=54% ; b)Indicele de crestere a salariilor
si pensiilor va fi:54%x0,75=40,5% Raspuns :40,5%
TEMA IV : SOMAJUL :

24
 CONCEPTE SI PROBLEME
IV.1 CONCEPTE FU NDAMENTALE
I.Somajul si mecanismul pietei muncii :
1. -Somajul : - se defineste ca fiind nefolosirea in forme si grade
diferite a unei parti a fortei de munca active
2. -Piata muncii ;-locul de confruntare in spatiu,, timp, pe total si
pe structura a ofertei cu cerere a de munca
3.-Cererea de munca( oferta de locuri de munca) ; ansamblul
numarului de ore demunca corespunzator personalului de o calificare
si pregatire adecvata, necesare pentru realizarea tuturor bunurilor si
serviciilor de care are nevoie societatea la un moment dat in
conditiile date de organizare si de dotare tehnica a productiei.
4.Oferta de munca(cererea de locuri de munca) numarul total de
ore de munca si , corespunzator a locurilor de munca care, in mod
potential, pot fi ocupate de catre populatia activa a unei tari.
5. A soma ; inseamna a nu lucra in mod official, adica lipsa
pentru o anumita perioada de timp aunui loc de munca, cu
conservarea acestui fapt in evident institutiei(intreprinderii)
specializate in tara respective cu problemele muncii si ocrotirii
sociale.
6.Somer- individul ( persoana) care, desi legal si fizic, ar putea
sa munceasca isi cauta un loc de munca, nu il gaseste la nivelul
de salariu curent al pietei muncii.
7. Rata somajului ; se defineste ca un raport procentual dintre
numarul somerilor si populatia activa.
8. Natura si formele somajului
-Somajul=fenomen complex a carui geneza a facut obiectul
numeroaselor cercetari stiintifice inca la sfarsitul sec. xix.
-In termenii pietei muncii- somajul este excedentul ofertei de
forta de munca fata de cererea de forta de munca.

25
 -In aceeasi intelegere –somerii formeaza suprapopulatia
relative pentruca reprezinta un surplus de forta de munca in
raport cu numarul celor angajati(oferta de brate de munca
>superioara cererii de brate de munca
- Somajul este rezultatul mai multor schimbari printre care
se detaseaza ;cresterea productivitatii muncii, sporirira populatiei si
dinamica cresterii economice
- Formele somajului :
- somaj voluntar
- somaj involuntar
- somaj ciclic, conjunvctural, sezonier, tehnologic si frictional
sau tranzitoriu
- Caracteristicele somajului :
-nivel : absolut ( nr) si relativ(%- rata somajului)
- intensitate : total, partial, deghizat
-durata( perioada)
- structura somajului
Mecanismul producerii somajului este explicat de diverse teorii printre
care se detaseaza :
a)teoria clasica : somajul nu exista decat voluntary adica
existent lui se datoreaza inacceptarii ratei curente a salariului .
Aceasta conceptie are la baza : « legea debuseelor » sau legea luiSay.
In conceptia neoclasica existenta somajului apare datorita concurentei,
atunci cand ofertantii de forta de munca nu accepta salariul
concurential si ei devin someri.Explicatia pe care o realizeaza se
bazeaza pe ideea rigiditatii la scaderea salariului real, care este fixat
la un nivel mai ridicat decat cel de echilibru.
b) Teoria keynesiana sustine ca somsjul este involuntary si drept
consetinta cauza somajului nu se gaseste pe piata muncii ci

26
 pe piata bunurilor si este explicat prin nivelul salariului nominal
si nu prin cel real.
- DILEMA :INFLATIE-SOMAJ
I. Dilema inflatie -somaj este explicata prinCURBA
PHILLIPS- care exprima relatia intre dinamica inflatiei si
dinamica somajului -in sensul ca o rata mai inalta a
inflatiei ar putea fi acopaniata de o rata mai scazuta a
somajului si invers- o rata scazuta a inflatiei ar putea fi
insotita de o rata mai inalta a somajului alte conditii
ramanand neschimbate. De aici ar apare pentru politica
economica posibilitatea alegeri  masurilor de a acepta
mai mult somaj si mai redusa inflatie sau invers in functie
de contextul economico-social.

SOMAJUL -PROBLEME
Problema Nr.1
a)-Expunere :
- Populatia totala a unei tari reprezinta
15milioane de persoane din care : 8 milioane populatie apta de
munca(Pa). Populatia ocupata(Po) este de 6milioane de persoane.Din
populatia apta neocupata(Pan) , ¾ cauta un loc de munca si este
dispusa sa se angajeze imediat.
- Se cere sa se determine : indicatorii ocupariisi somajului.
b)Rezolvare :
b)1. Indicatorii ocupari si neocuparii :
- gradulde ocupare(Go)=Po/Pa=Po/pa=6mil./8mil=0,75 adica75%.
- gradul de neocupare(Gn)=Pan/Pa=2mil./8mil=0,25 adica 25%
b)2. Indicatorii somajului
-Nivelul absolut =3/4xPan=3/4x2mil.= 1,5mil . persoane
-Rata somajului=Nr.someri/P.ocupata=1,5/6=0,25adica 25%
27
 Raspuns: 25%
Problema Nr.2
a)-Expunere: La o populatie de 52,5milioane de locuitori
existenti intr-o tara rata celor inapti de munca din diferite motive este
de 42%, numarul somerilor este de 1,5 milioane de persoane iar 25mil.
sunt angajati.
- Se cere :
- nr. Celor apti de munca( populatia activa disponibila)
- nr. Locuitorilor inapti,
- Gradul de ocupare a fortei de munca
- Rata somajului
2. Rezolvare :
2.1Populatia activa disponibila =Pop.totala-Pop. inactiva
1.1- Po. Inapta= rata inaptilor x po.totala= 42%x po.totala
-52,5 mil.x42/100=22,05 mil.
1.2. Po.activadisponibila=52,5mil.-22,05 mil.=30,45mil.
1.3.Rata inaptilor=P..inapta /P.totala x100= 42%
1.4 Gradul de ocupare(Go)= P.o./P .ax100
Po/ P activa disponibilax100 = 25mil/30,45mil.=47%
1.5 Rata somaj=Nr.someri /P.activa=1,5 mil/25milx100 =6%
Rata somajului=6%

28