SEMINAR GESTIUNE FINANCIARĂ NR.

RESURSE DE FINANȚARE – RESURSE PROPRII EXTERNE

Resursele proprii externe reprezintă disponibilitățile în bani și în natură obține de către

societate de la acționari sau asociații societății la constituirea acesteia sau ulterior cu prilejul
majorării de capital.

1. APORTURILE INIȚIALE se materializează în capitalului social, care reprezintă

premisa începerii activităţii societăţii comerciale. Din capitalul social se pot realiza primele
cheltuieli ale societăţii şi totodată acesta constituie o garanţie în cazul în care societatea doreşte
să recurgă la împrumuturi.

2. CREȘTEREA CAPITALULUI PRIN APORT ÎN NATURĂ ÎN NUMERAR

Creșterea capitalului prin aport în numerar reprezintă mijlocul de finanțare prin care se
realizare creșterea capitalului propriu.
 Avantaje pentru societate
- atingerea obiectivelor legate de creşterea economică prin utilizarea unor surse
de finanţare majorate;
- consolidarea capitalului propriu.
 Avantaje acţionari
- obţinerea unei rentabilităţi sperate funcţie de politica de dividend promovată de
către societate
- creşterea valorii de piaţă a acţiunilor ca efect al îmbunătăţirii poziţiei pe piaţă a
întreprinderii

În scopul evitării dezavantajelor ivite pentru acţionarii vechi ca urmare a emisiunii a noi
acţiuni (diluarea puterii de decizie, diluarea beneficiului pe acţiune, diluarea averii a acestora)
subscrierea de capitaluri suplimentare implică atribuirea unor drepturi de subscriere (drepturi
de preemețiune) (titluri negociabile care pot fi vândute către noii acţionari în cazul în care
acţionarii cărora ele se distribuie nu doresc să-şi exercite dreptul de preemţiune).
Valoarea acestor drepturi de subscriere se determină astfel:

N v xCv + N n xPe
= (Cv − Pe )
Nn
Vs = Cv −
Nv + Nn Nv + Nn

1
 unde:
Vs = valoare teoretică a dreptului de subscriere
Cv = cursul acţiunilor vechi
N v xCv + N n xPe
Cn = , cursul teoretic al acţiunilor noi
Nv + Nn

Nv = număr de acţiuni vechi

Nn =număr de acţiuni noi
Pe = preţul de emisiune
În cazul în care acţiunea veche dă dreptul la un dividend la care acţiunea nouă nu dă
dreptul încă, se consideră că cursul acţiunii vechi cuprinde cursul dividendului şi în acest caz
valoarea teoretică a dreptului de subscriere va fi:

Vs = (Cv − D − Pe )
' Nn
Nv + Nn

3. CREȘTEREA CAPITALULUI PRIN APORT ÎN NATURĂ ÎN NATURĂ

Reprezintă o modalitate indirectă de finanţare prin intermediul căreia se realizează

majorarea capitalului propriu. Aportul în natură poate apărea ca urmare a dorinţei de extindere a
activităţii (aportul generează o creştere atât a activului imobilizat, cât şi a capitalului propriu), cât
şi ca urmare a unor operaţiuni de fuziune, absorbţie sau sciziune.

Capitalul social al unei societăţi mai poate creşte să prin încorporarea rezervelor sau
conversia datoriilor, dar nici-una dintre acestea nu constituie o modalitate de finanţare a
societăţii.
Deşi nu modifică în mod real valoarea capitalului propriu al societăţii, încorporarea
rezervelor are implicaţii asupra lichidităţii societăţii (rezervele acumulate, altele decât rezervele
legale obligatorii care au o destinație prevăzută prin lege, sunt transferate din contul “Rezerve”
în contul”Capiatal”) şi de aceea vom prezenta sintetic modul de realizare a acesteia.

Posibilităţi de realizare:
- emisiune de acţiuni noi – poate cauza scăderea cursurilor vechi
- creşterea valorii nominale ale acțiunilor exitente - nu are efecte imediate asupra
cursurilor

În cazul în care se optează pentru prima alternativă, emisiunea de acţiuni noi, gratuite,
acţionarii vor primi un drept de atribuire (exercitabil sau transmisibil), proporţional cu partea
din capital deţinută, ca şi compensaţie pentru faptul că majorarea numărului de acţiuni conduce
la diminuarea preţului acţiunilor pe piaţa bursieră.

2
 Valoarea dreptului de atribuire se calculează astfel:

Nn Nn
Va = Cv x respectiv Va = (Cv − D) x în cazul în care acţiunea
Nv + Nn Nv + Nn
veche dădea dreptul la un dividend D.

Aplicații

1. Să se calculeze valoarea teoretică a dreptului de subscriere şi să arate în ce fel este

protejat acţionarul nou împotriva riscului diluării averii sale prin acordarea acestui drept. De
asemenea să se determine care este valoarea pe care o va plăti un acţionar vechi care doreşte
să achiziţioneze 22 de acţiuni în cazul în care:
- valoarea iniţială a capitalului social: 2.000.000 lei
- număr de acţiuni emise: 100.000
- valoarea capitalului social după emisiune: 3.000.000 lei
- număr de acţiuni emise : 50.000
- preţul de emisiune al acţiunilor noi : 39 lei
- cursul mediu al unei acţiuni anterior emisiunii:42 lei
Rezolvare:
a. Calculul valorii acţiunii după emisiune:
N v xCv + N n xPe
Cn =
Nv + Nn

b. Calcului valorii teoretice a dreptului de subscriere:

c. Determinarea efectelor asupra acţionarilor vechi:

În cazul în care acţionarii vechi nu ar dobândi acest drept de subscriere ei ar pierde la
fiecare acţiune : 42 - 41 =1 leu, deci averea lor s-ar diminua cu suma care corespunde
întregului număr de acţiuni deţinute.

3
 Deţinătorul a două acţiuni vechi a cărui avere iniţială este de: 42x2=84 lei poate să
cumpere o acţiune nouă (raportul este doi la unu deoarece aceasta este proporţia între
capitalul social nou emis şi cel existent anterior).
Cum preţul acţiunii după emisiune este de 41 lei averea sa finală va fi: 3 x 41=123 lei , adică
exact cât a adus în societate: 84 + 39 = 123 lei.
În cazul în care acţionarul vechi nu mai doreşte să achiziţioneze acţiuni noi el va vinde
dreptul de subscriere primind: 2x1 =2 lei. Adăugând această sumă la valoarea acţiunilor
după emisiune: 2x41 + 2 =82 +2=84 lei se poate observa că se va obţine averea iniţială:42 x
2= 84 lei

d. Determinarea preţului pe care va trebui să-l plătească un acţionar nou pentru 22 de acţiuni
noi:

Pentru a cumpăra 22 de titluri nou emise un acţionar nou va achiziţiona mai întâi 44 de
titluri de subscriere de la acţionarii vechi, titluri care valorează: 44x1=44 lei şi va plăti
societăţii emitente : 22 x 39 =858 lei, deci un total de 902 lei (41 x 22),

2. Pentru cazul unei societăţi pe acţiuni cu următoarea structură acţionariatului:

- acţionarul A : 3% din capital
- acţionarul B : 56% din capital
- acţionarul C: 41% din capital
şi cu următoarea situaţie:
- capital iniţial: 200.000.000 u.m
- număr de acţiuni iniţiale: 100.000
- rezerve încorporate 50.000.000 u.m.
- acţiuni emise ca urmare a încorporării rezervelor: 25.000
- preţ de emisiune: 3000 u.m.
- curs mediu al acţiunilor anterior încorporării: 3800 u.m.
Să se determine următoarele elemente:
- valoarea dreptului de atribuire
- numărul de acţiuni deţinute de fiecare dintre cei trei acţionari înainte şi după
încorporarea rezervelor şi averea sa
Să se explice modul în care se reuşeşte conservarea valorii averii acţionarilor prin
intermediul drepturilor de atribuire.

4
Rezolvare:

a. Determinarea valorii unei acţiuni după încorporarea rezervelor:

N v xCv 100.000 x3.800

Cn = = = 3040 u.m.
N v + N n 100.000 + 25.000
b. Determinarea valorii dreptului de atribuire:
Nn
Va = Cv x
Nv + Nn
25.000
Va= 3.800 x = 760 u.m.
125.000

c. Determinarea numărului de acţiuni şi a averii deţinute de către fiecare acţionar înainte de

încorporarea rezervelor:

acţionarul A: nr.acţiuni iniţiale =100.000 x 3% = 3.000 acţiuni

nr.acţiuni în final =3.000 + 25.000 x 3%=3.750 acţiuni
avere iniţială = 3.000 x 3.800 =11.400.000 lei
avere finală= 3.750 x 3.040 =11.400.000

acţionarul B : nr.acţiuni iniţiale =100.000 x 56%=56.000 acţiuni

nr.acţiuni în final =56.000 + 25.000x56%=70.000
avere iniţială =56.000 x 3.800 =212.800.000
avere finală=70.000 x 3040 =212.800.000

acţionarul C: nr.acţiuni iniţiale =100.000 x 41% =41.000 acţiuni

nr.acţiuni în final =41.000 + 25.000 x 41% =51.250
avere iniţială =41.000 x 3.800 =155.800.000
avere finală=51.250 x 3040 =155.800.000

d. Influenţa dreptului de atribuire

În cazul în care nu ar exista dreptul de atribuire pentru acţionarii vechi pierderea pe
acţiune generată de creşterea numărului de acţiuni ar fi: 3.800 – 3.040 =760 u.m. valoare
egală cu valoarea dreptului de atribuire pe care aceştia îl primesc. Dacă îşi exercită acest
drept acţionarii vor obţine după cum se vede mai sus aceeaşi valoare a averii ca şi cea
iniţială, ca şi în cazul în care nu îşi exercită acest drept şi se decid să îl vândă la valoarea sa
teoretică:

Acţionarul A : avere finală în lipsa exercitării dreptului de atribuire (vânzarea acestuia la

valoarea de 760 u.m.) = 3.000 x 3.040 + 3.000 x 760 =11.400.000 u.m.

5
 Acţionarul B: avere finală în lipsa exercitării dreptului de atribuire (vânzarea acestuia la
valoarea de 760 lei) =56.000 x 3.040 + 56.000 x 760 =212.800.000 u.m.
Acţionarul C : avere finală în lipsa exercitării dreptului de atribuire (vânzarea acestuia la
valoarea de 760 lei) = 41.000 x 3.040 + 41.000 x 760 =155.800.000 u.m.

3. Societatea Alpha prezintă următoarea situaţie a capitalului şi a renumeraţiei acordată

acţionarilor:
 numărul de acţiuni vechi: 50.000
 capitalul social: 30.000.000 u.m.
 cursul acţiunilor vechi: 750 u.m.
 profitul afectat distribuirii de dividende: 750.000 u.m.
 numărul de acţiuni noi : 25.000
 fondul de rezervă: 15.000.000
 numărul acţionarilor: 2.500

Să se determine:
a. situaţia capitalului acţionarilor după noua emisiune de acţiuni, reprezentând creşteri
de capital prin incorporarea rezervelor;
b. situaţia renumeraţiei acţionarilor după creşterea de capital.

Rezolvare:

1. Situaţia capitalului acţionarilor:

- cursul acţiunilor după noua emisiune:

- scăderea cursului bursier : 750 - 500 = 250 u.m.

- dreptul de atribuire:
Nn
Va = Cv x = 750 x
Nv + Nn

- numărul mediu de acţiuni ce-i revenea unui acţionar înainte de noua emisiune:
50.000 / 2.500 = 20 acţiuni

- numărul mediu de acţiuni ce-i revine unui acţionar după noua emisiune:

6
 75.000 / 2.500 =30 acţiuni

- capitalul unui acţionar înainte de emisiune:

750 x 20 = 15.000

- capitalul unui acţionar după emisiune:

500 x 30 = 15.000

2. Situaţia renumeraţiei acţionarilor:

- dividendul pe o acţiune înainte de încorporarea rezervelor:

750.000 / 50.000 =15 u.m.

- dividendul pe acţiune după încorporarea rezervelor:

750.000 / 75.000 = 10 u.m.

- suma totală a renumeraţiei unui acţionar înainte de noua emisiune: 20 x 15 = 300

u.m.

- suma totală a renumeraţiei unui acţionar după noua emisiune: 30 x 10 = 300 u.m.

- randamentul pe o acţiune înainte de emisiunea suplimentară: 15 / 750 =0,02

- randamentul pe o acţiune după emisiunea suplimentară: 10/500 =0,02

Concluzii:
Deşi creşterea de capital este însoţită de o scădere a cursului bursier de la 750 la 500 şi la
o scădere a dividendului pe acţiune de la 15 la 10 acţionarii nu înregistrează nici pierderi de
capital nici pierderi de randament.