Creşterea economică

1.Creşterea economică este evidenţiată de:

a) mărimea PIB; b) mărimea PIB pe locuitor; c) dinamica PIB nominal; d) dinamica PIB real;
e) mărimea populaţiei.

2.Produsul intern brut potenţial

a) este o mărime ce nu se modifică pe termen lung; b) este, de regulă, o mărime crescătoare pe
termen lung; c) este întotdeauna egal cu nivelul efectiv al ofertei agregate; d) creşte numai
datorită progresului tehnic; e) nu depinde de calitatea factorilor de producţie.

3.Care dintre următorii factori nu reprezintă sursă a creşterii economice:

a) resursele naturale; b) educaţia; c) şomajul; d) stocul de capital; e) tehnologia.

4.Creşterea economică extensivă poate fi determinată de:

a) reducerea populaţiei active; b) reducerea săptămânii de lucru de la 48 la 36 ore; c)
investiţii în bunuri de capital la nivelul tehnologic existent; d) poluarea ireversibilă a unor
suprafeţe de teren agricol; e) reducerea volumui de gaz metan extras.

5. Creşterea economică intensivă este un rezultat al:

a) creşterii consumului de energie; b) creşterii consumului de materii prime pe unitate de
produs; c) creşterii ofertei de muncă; d) reducerii şomajului; e) creşterii eficienţei utilizării
factorilor de producţie.

6.Costul de oportunitate al creşterii economice constă în:

a) consumul efectiv de factori de producţie; b) investiţiile în capacităţi de producţie; investiţia
în educaţie; c) protecţia mediului; d) consumul populaţiei sacrificat în prezent.

7.Dezvoltarea durabilă
a) este echivalentă cu creşterea economică; b) presupune creşterea cantităţii de factori de
producţie utilizaţi în producţie; c) exprimă numai aspectele de protecţie a mediului; d)
presupune armonizarea aspectelor economice, ecologice şi sociale ale dezvoltării; e)reflectă
schimbări de natură cantitativă ale economiei.

8. Se dau următoarele date cu privire la produsul intern brut:

2002 2003
PIB (mlde u.m. preţuri curente) 54 70
Ştiind că nivelul general al preţurilor a crescut cu 30% în anul 2003 faţă de 2002, se apreciază
că în acest interval:
a) s-a înregistrat creştere economică; b) creşterea economică a fost de 29,6%; c) creşterea
economică a fost de 26,7%; d) nu a avut loc creştere economică; e) răspunsurile a-d sunt
incorecte.
Fluctuatiile economice

1. Ciclurile determinate de oscilaţia stocurilor au perioada de:

a) 6-10 ani; b) 40 luni în medie; c) până la un an; d) 50-60 ani; e) 10 luni.

2. Ciclicitatea:
a) este un fenomen rar întâlnit în economiile contemporane; b) reflectă succesiunea
perioadelor de expansiune economică şi a celor de contracţie; c) se caracterizează prin valori
ale indicatorilor macroeconomici identice de la o perioadă la alta; d) are întotdeauna aceeaşi
durată; e) a + c.

3. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la ciclurile economice este falsă?

a) pot fi determinate de şocuri ale ofertei; b) pot fi determinate de şocuri ale cererii; b)
intervenţia guvernamentală poate fi una din cauzele declanşării recesiunii; c) ciclurile
economice sunt identice; e) nu există un model unic al ciclului economic.

4. Ciclul afacerilor constituie o realitate pentru orice economie deoarece:

a) politicile guvernamentale nu conduc la recesiuni; b) investiţiile înregistrează variaţii ca
urmare a progresului tehnologic şi modificării preţurilor factorilor de producţie; c) cheltuielile
de consum ale menajelor înregistrează mari variaţii ca răspuns la modificarea ratelor
dobânzilor; d) importurile se modifică odată cu schimbările produse în celelalte economii; e)
toate cele de mai sus.

5. Pe parcursul unei recesiuni:

a) investiţiile cresc; b) gradul de ocupare creşte; c) impozitele cresc; d) rata şomajului creşte;
e) economia produce la nivel potenţial.

6. În condiţii de expansiune economică, în mod normal, au o evoluţie ascendentă:

1) rata şomajului; 2) numărul falimentelor; 3) cursurile titlurilor financiare; 4) rata ocupării
forţei de muncă; 5) nivelul preţurilor.
a) (1,2,3,4,5); b) (1,2,5); c) (3,4,5); d) (1,3,5); e) (4,5).

7. Evoluţia ciclică prin fluctuaţiile investiţiilor este explicată de:

a) teoriile subconsumului; b) teoria marxistă; c) concepţia keynesistă; d) teoriile
supraacumulării de capital; e)curentul monetarist.

8. Din punctul de vedere al şcolii monetariste, ciclicitatea economică este determinată de:
a) insuficienţa cererii, care frânează oferta şi creşterea producţiei; b) alternanţa unor stări de
optimism ale agenţilor economici cu cele de pesimism; c) variaţii bruşte ale ofertei monetare;
d) capacitatea agenţilor economici de a anticipa raţional evoluţiile viitoare ale sistemului
economic; e) ciclul electoral.

9. Instrumentele prin care se aplică politica monetară şi de credit sunt:

a) rata dobânzii; b) creditul; c) masa monetară; d) emisiunea monetară excesivă; e) cotele de
impozit.
A(a,b,d,e); B(a,b,c); C(b,c,e); D(a,d,e); E(a,e).

10. Politica fiscală recomandă, ca măsură de influenţare a cererii agregate, în faza de

recesiune:
a) creşterea ratei dobânzii; b) reducerea taxelor şi impozitelor; c) reducerea cheltuielilor
publice; d) creşterea fiscalităţii; e) reducerea ratei dobânzii.

11. În faza de boom economic prelungit politica monetară şi de credit recomandă:

a) reducerea ratei dobânzii; b) creşterea cheltuielilor guvernamentale; c) creşterea ratei
dobânzii; d) creşterea fiscalităţii; e) reducerea ratei rezervelor obligatorii.

12. Creşterea cheltuielilor publice constituie, în viziunea susţinătorilor teoriilor keynesiste,

modalitatea:
a) depăşirii fazei de recesiune a ciclului de afaceri; b) adâncirii crizei; c) stopării boom-ului
economic; d) reducerii fazei de expansiune; e) reducerii gradului de ocupare.

13. Din perspectiva şcolii keynesiste, în perioade de expansiune se recomandă:

a) reducerea ratei dobânzii; b) creşterea importurilor; c) creşterea fiscalităţii; d)
creşterea cheltuielilor publice; e) toate cele de mai sus.

14. În condiţii de criză de subproducţie, cu cerere mai mare decât oferta, se impun ca măsuri
anticriză:
1) raţionalizarea consumului; 2) stimularea producţiei; 3) controlul asupra masei monetare; 4)
creşterea exportului de bunuri deficitare; 5) creşterea subvenţiilor guvernamentale.
a) (1,4,5); b) (1,2,3,5); c) (2,3,4,5); d) (1,2,3,4); e)(2,3,5).

15. În cazul crizelor de supraproducţie, când oferta este mai mare decât cererea, se pot
considera măsuri anticiclice:
1) creşterea achiziţiilor de stat; 2) reducerea fiscalităţii; 3)construirea de obiective sociale; 4)
creşterea exportului; 5) creşterea importurilor.
a ) (2,3,4,5); b) (1,2,3,5); c) (1,2,3,4); d) (1,3,5); e) (3,4,5)

16. Mecanismele instituţionalizate ce au rolul de a împiedica sau de a atenua fluctuaţiile

cererii agregate în raport cu conjunctura economică reprezintă:
a) stabilizatori automaţi ai ofertei agregate; b) ritmuri de creştere ale PIB; c) politici
conjuncturale bazate pe stimularea ofertei; d) stabilizatori automaţi ai cererii agregate; e)a-d
false.