Tema 6. MODELUL AD-AS.

ECHILIBRUL MACROECONOMIC GENERAL (4 ore)

A. Selectaţi răspunsul corect:

1. Din cererea agregată fac parte:
a) cheltuielile guvernamentale;
b) investiţiile brute;
c) exporturile nete;
d) impozitele şi taxele;
e) cheltuielile menajelor.
2. Dacă nivelul general al preţurilor creşte iar ceilalţi factori nu se modifică:
a) valoarea reală a banilor creşte;
b) se vor cumpăra mai puţine bunuri economice produse în ţară;
c) cererea agregată, în termeni reali creşte;
d) bunurile produse în ţară devin relativ mai ieftin faţă de cele externe.
3. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?:
a) creşterea nivelului general al preţurilor determină contracţia cererii agregate;
b) anticipările consumatorilor sunt un factor de influenţă a cererii agregate;
c) exportul net nu face parte din cererea agregată;
d) consumul intermediar nu face parte din PIB;
e) formarea brută a capitalului tehnic nu include şi modificarea stocurilor materiale.
4. Cererea agregată creşte atunci când:
a) sporesc investiţiile;
b) cresc cheltuielile de consum;
c) se reduc cheltuielile publice;
d) exporturile sunt mai mici decât importurile;
e) creşte rata dobânzii.
5. Ponderea cea mai mare în cererea agregată a ţării o ocupă:
a. Cheltuielile de consum;
b. Cheltuielile investiţionale;
c. Achiziţiile guvernamentale;
d. Exportul net.
6. Efectul Pigou (a bogăţiei reale) explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. Creşterea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → creşterea cererii monetare →
creşterea ratei dobânzii → reducerea investiţiilor → reducerea mărimii cererii agregate;
b. Creşterea nivelului preţurilor → reducerea nivelului veniturilor → reducerea cheltuielilor de consum →
reducerea mărimii cererii agregate;
c. Reducerea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → creşterea cheltuielilor de consum
→ creşterea mărimii cererii agregate;
d. Reducerea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → creşterea cheltuielilor de consum
pentru bunurile de import→ creşterea importului → creşterea mărimii cererii agregate.
7. Efectul Keynes (a ratei dobânzii) explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. Creşterea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → creşterea cererii monetare →
creşterea ratei dobânzii → reducerea investiţiilor → reducerea mărimii cererii agregate;
b. Reducerea nivelului preţurilor → reducerea cererii monetare → reducerea ratei dobânzii → creşterea
investiţiilor → creşterea mărimii cererii agregate;
c. Creşterea nivelului preţurilor → reducerea cererii monetare → reducerea ratei dobânzii → reducerea
investiţiilor → reducerea mărimii cererii agregate;
d. Reducerea nivelului preţurilor → reducerea cererii monetare → reducerea ratei dobânzii → reducerea
cursului monedei naţionale → creşterea exportului net→ creşterea mărimii cererii agregate
8. Efectul Mundell-Fleming (de substituţie sau a exportului net) explică panta negativă a curbei cererii
agregate în felul următor:
a. Reducerea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → reducerea cheltuielelor de import
→ creşterea exportului net → creşterea mărimii cererii agregate;
b. Creşterea nivelului preţurilor → creşterea cererii monetare → creşterea ratei dobânzii → reducerea
cursului monedei naţionale → reducerea exportului net→ reducerea mărimii cererii agregate;
c. Creşterea nivelului preţurilor → reducerea cursului monedei naţionale →ieftinirea relativă a bunurilor
autohtone şi scumpirea celor de import → reducerea exportului net→ reducerea mărimii cererii agregate;
d. Reducerea nivelului preţurilor → ieftinirea relativă a bunurilor autohtone şi scumpirea celor de import →
creşterea exportului net→ creşterea mărimii cererii agregate.
9. Consumul este condiţionat de mărimea:
 a. venitului personal;
b. venitului disponibil;
c. achiziţiilor publice;
d. ratei dobânzii.
10. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:
a. raportul dintre modificarea consumului şi modificarea economiilor;
b. raportul dintre cheltuielile de consum şi mărimea venitului disponibil;
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
d. toate răspunsurile sunt greşite.
11. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
a. consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b. economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
d. consumul va creşte într-o proporţie mai mare, iar economiile într-o proporţie mai mică în raport cu
venitul disponibil.
12. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false?
a) principala variabilă de care depinde consumul rămâne venitul disponibil curent;
b) consumul autonom este dependent de venitul disponibil;
c) între mărimea averii şi mărimea consumului există o relaţie indirectă;
d) o creştere a fiscalităţii nu va influenţa consumul;
e) impactul ratei dobânzii asupra consumului se poate determina cu uşurinţă.
13. Consumul autonom este cel care:
a. depinde de preţurile bunurilor de consum;
b. rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite produse;
c. depinde de venitul disponibil al consumatorilor;
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
14. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci când venitul creşte:
a) înclinaţia marginală spre consum este constantă;
b) consumul creşte, dar mai încet;
c) înclinaţia marginală spre economisire este un număr pozitiv şi supraunitar;
d) suma dintre înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia marginală spre economisire este mai mare
decât 1;
e) oamenii înclină să economisească tot sporul de venit.
15. Care din aprecierile de mai jos sunt adevărate?
a) la un venit disponibil egal cu zero, sursa consumului echivalează cu o dezeconomisire;
b) potrivit legii psihologice fundamentale, când venitul disponibil creşte, înclinaţia marginală spre
consum creşte;
c) PIB în termeni reali înmulţit cu deflatorul PIB dă naştere la PIB în termeni nominali;
d) la un multiplicator al investiţiilor egal cu 5, înclinaţia marginală spre consum a fost 0,8;
16. Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru consum?
a) reducerea veniturilor;
b) creşterea preţurilor;
c) spiritul de prevedere, generat de incertitudinea veniturilor viitoare;
d) preferinţa pentru lichiditate;
e) dorinţa de a economisi pentru generaţiile viitoare.
17. Dacă venitul creşte, atunci:
a) ponderea consumului în venit creşte;
b) ponderea consumului în venit se reduce;
c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decat creşterea absolută a venitului;
d) creşterea absolută a consumului este mai mare decat creşterea absolută a venitului;
e) consumul absoarbe integral creşterea venitului.
18. Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de populaţie se ridică la 200
miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei. Datele anterioare arată că:
f) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde lei;
g) înclinaţia marginală spre consum este 0,88;
h) înclinaţia medie spre consum este 0,90;
i) economiile populaţiei sunt 40 miliarde lei;
j) înclinaţia medie spre economisire este 0,116.
19. Economiile semnifică:
a. depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b. suma tuturor activelor familiilor;
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
 d. activităţile economice în diferite ţări.
20. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
b. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum;
c. dintre venitul global şi cheltuielile de consum;
d. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;
e. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice.
21. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate,
economiile:
b. vor creşte cu 0,8;
c. se vor reduce cu 1,0;
d. se vor reduce cu 0,2;
e. vor creşte cu 0,2.
22. Dacă venitul disponibil creşte cu 80000 lei, din care creşterea consumului reprezintă 80%, atunci
inclinaţia marginală spre economisire este:
k) unitară;
l) 0,8;
m) 0,4;
n) 0,2;
o) nulă.
23. Atunci cand veniturile cresc de 2 ori, respectiv cu 1.000 mld. u.m., iar rata consumului se măreşte de la
60% la 70%, economiile:
a) nu se modifică;
b) scad cu 800 u.m.;
c) cresc cu 800 u.m.;
d) cresc cu 200 u.m.;
e) scad cu 200 u.m.
24. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
a. parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b. cheltuielile legate de factorul capital;
c. cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare;
d. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
25. Investiţiile brute sunt:
a. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum;
d. nici un răspuns corect.
26. Investiţiile nete includ:
a. construcţia depozitului pentru producţia finită;
b. procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c. înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d. achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
27. Atunci cand investiţiile nete sunt nule:
a) investiţiile s-au realizat in perioada anterioară;
b) stocul de capital rămane constant;
c) investiţiile brute sunt mai mari decat amortizarea;
d) investiţiile brute sunt mai mici decat amortizarea;
e) productivitatea capitalului se reduce.
28. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
a. apare investiţia nedorită în stocuri;
b. dispare investiţia în stocuri;
c. investiţia în stocuri rămâne neschimbată;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
29. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
b. diminuarea investiţiilor;
c. o creştere urmată de descreşterea investiţiilor;
d. investiţiile nu se modifica.
30. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
a. reducerea ratei dobânzii;
b. creşterea cheltuielilor de consum;
c. creşterea importurilor;
d. progresul tehnologic.
31. Creşterea investiţiilor este in relaţie de acelaşi sens cu:
 a) rata dobanzii;
b) rata inflaţiei;
c) rata rentabilităţii;
d) rata şomajului;
e) costul unitar cu forţa de muncă.
32. Care dintre următoarele elemente descurajează investiţiile?
p) ratele înalte de economisire;
q) creşterea profiturilor;
r) ratele înalte ale dobanzii;
s) impozitarea redusă a profitului;
t) creşterea economică.
33. Care va fi creşterea venitului national rezultată dintr-un spor investiţional de 5.250 mld. u.m., ştiind că
înclinaţia marginală spre consum a fost de 0.80?:
a) 10.500 mld. u.m.;
b) 15.750 mld. u.m.;
c) 21.000 mld. u.m.;
d) 26.250 mld. u.m.;
e) 23.520 mld. u.m.
34. În viziunea lui Keynes, atunci când o societate doreşte să economisească mai mult:
a) în virtutea multiplicatorului, venitul se poate reduce;
b) efectul poate fi o reducere a investiţiilor;
c) se diminuează consumul, antrenând reducerea venitului;
d) apare un paradox al economisirii;
e) creşte cererea agregată.
35. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare: 120 mii. lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?
a. se vor micşora cu 36 mii. lei;
b. se vor micşora cu 84 mii. lei;
c. se vor micşora cu 120 mii. lei;
d. se vor majora cu 36 mii. lei;
e. se vor majora cu 84 mii. lei;
f. se vor majora cu 120 mii. lei.
36. În modelul clasic, curba ofertei agregate:
a. Are o pantă pozitivă;
b. Are o pantă negativă;
c. Este orizontală;
d. Este verticală.
37. Pe termen lung curba ofertei agregate este verticală, deoarece:
a. Modificarea ofertei monetare nu influenţează mărimea volumului de bunuri;
b. Guvernul reglementează activitatea economică prin politica fiscală şi cea monetară;
c. Perfecţionarea tehnologiilor sporeşte posibilităţile de producţie ale economiei;
d. Cantitatea de resurse este limitată şi modificarea nivelului preţurilor nu poate influenţa mărimea volumului
potenţial de producţie.
38. În modelul lui Keynes, curba ofertei agregate:
a. Are o pantă pozitivă;
b. Are o pantă negativă;
c. Este orizontală;
d. Este verticală.
39. Curba ofertei agregate pe termen lung se deplasează la dreapta dacă:
a. Se reduce nivelul preţurilor;
b. Creşte nivelul ocupării;
c. Are loc perfecţionarea tehnologiilor;
d. Guvernul promovează o politică de stabilizare.
40. Atat cererea cat şi oferta agregată vor creşte dacă se majorează:
a. Nivelul preţurilor;
b. Nivelul indemnizaţiilor de şomaj;
c. Subvenţiile;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.
41. Funcţia de consum intr-o economie este descrisă prin următoarea ecuaţie C=100+0,5Y. Investiţiile sunt
I=50, iar cota de impozitare a veniturilor este de 50%. Nivelul de echilibru al venitului este:
a) 200;
b) 100;
c) 133,33;
 d) 75;
e) 50.
42. Funcţia de consum intr-o economie este descrisă de următoarea ecuaţie C = 100 + 0,7 ⋅Y, iar investiţiile de
ecuaţia I = 50 . Nivelul de echilibru al venitului Y este:
a) 100;
b) 50;
c) 500;
d) 150;
e) 0.

B. Rezolvaţi problemele:

43. Functia de consum este C= 80 + 0,5 Yd, completati tabelul:

Venitul disponibil Cheltuielel de Economiile
consum
0
100
200
300
400
500

44. Calculati indicatorii ce lipsesc:

Venitul Consumul Inclinatia Inclinatia Inclinatia Inclinatia

disponibil mln. lei medie spre medie spre marginală marginală
consum economii spre consum spre
economii
0 200
1000 1150
2000 2100
3000 3000
4000 3500
5000 4100

45. Calculati indicatorii ce lipsesc, scrieţi ecuaţiile consumului şi a economiilor:

Venitul Consumul Economii Inclinatia Inclinatia

disponibil mln. lei mln. lei medie spre medie spre
consum economii
0 700
1000 1500
2000 2300
3000 3100
4000 3900
5000 4700

46. Intr-o economie, functia consumului este C= 5 + 0,7 Yd, iar investitiile I=22. Determinati nivelurile
consumului si cererii agregate pentru următoarele valori ale venitului disponibil. Reprezentaţi graficul
cererii agregate

Yd C I AD
80
90
100

47. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
 achiziţiile guvernamentale sunt egale cu  impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi
venitul naţional corespunzător ocupării depline. 

48. Determinaţi sporul venitului naţional ce rezultă din cresterea investitiilor cu 200 mln. lei, daca inclinatia
marginala spre consum este 0,8.

49. În anul trecut PIB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să
mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum.

50. Construiţi graficile consumului şi a economiilor daca este data funcţia consumului: C = 200 + 0,8 Yd.
Determinaţi venitul de echilibru.

51. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m., iar înclinaţia
marginală spre consum 0,8.

Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului de 50 u.m.?

52. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare  sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8Yd. Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.

53. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca
economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca
economia să atingă starea de echilibru?

54. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7Yd; I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul de echilibru.

55. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C =
10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIB de echilibru anticipat pentru anul viitor.

56. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y;  I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul
viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.

57. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2.Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor majora
economiile cu 20 u.m.?

58. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul  de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
59. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.;
T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. 
60. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).
 Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil.
u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1
mil.u.m.?

61. În anul trecut PIB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să
mărească PIB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum?

62. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce
încasările impozitare rămân neschimbate?

63. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m.
Determinaţi:
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca
economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca
economia să atingă starea de echilibru?

64. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m.,  bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. 

65. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. 

C. Modelaţi urmatoarele situaţii, dati raspuns la intrebari:

Analizati modelul AD/AS, aratati ce modificari vor interveni în model (dati reprezentatrea grafică) daca:
a) cresc transferurile cetatenilor din srainatate;
b) creste cursul valutei nationale;
c) sunt atrase tehnologii noi in producţie;
d) statul impune cota 0 pe profitul firmelor;
e) statul extinde volumul achiziţiilor publice .
(explicaţi efectele factorilor enumeraţi mai sus (asupra PIB-lui, nivelului preţurilor) în limitele fiecărui segment al
curbei AS).