Seminarul 5.

PROCESELE INFLAȚIONISTE ȘI ASIGURAREA STABILITĂȚII

PREȚURILOR

1. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:

a) preţurilor la unele produse c) preţurilor la resursele energetice;
alimentare; d) nivelului general al preţurilor.
b) preţurilor la produsele mai
calitative;

2. Practic, inflația impune o ”taxă” pe:

a) venituri; c) bunuri de folosință îndelungată;
b) rata dobânzii; d) bani.

3. Prin ce se deosebește inflația de deflație și dezinflație?

4. Care din următoarele cauze ale inflației sunt generate de cerere și care de ofertă?
a) scăderea posibilităților de a economisi a menajelor;
b) creșterea prețurilor materiilor prime;
c) creșterea salariilor;
d) creșterea taxei pe valoarea adăugată;
e) creșterea remitențelor;
f) scăderea impozitului pe profit;
g) majorarea subvenționărilor firmelor.

5. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:

a) economia se dezvoltă în condiţiile utilizării depline a resurselor economice;
b) PIB real şi PIB potenţial sunt egale;
c) economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

6. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
a) inflaţiei cererii; c) stagflaţiei;
b) inflaţiei ofertei; d) reducerii ofertei agregate.

7. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la

resursele energetice, este cazul:
a) inflaţiei cererii; c) efectului Keynes;
b) inflaţiei ofertei; d) efectului Fischer.

8. Indicele prețurilor bunurilor de consum este format prin luarea în calcul a cheltuielilor
efectuate pentru:
a) locuință; d) cheltuieli de transport;
b) hrană; e) cheltuieli medicale;
c) cheltuieli de agrement; f) toate răspunsurile sunt corecte.

9. Rata inflaţiei se calculează ca:

a) diferenţă dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche;
b) diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
c) raportul dintre IPC şi indicele Fischer;
d) raportul dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche.

10. Ce tip de inflație se înregistrează dacă ritmul de creștere a prețurilor anual înregistrează:
a) 50%; c) 10%;
b) 20%; d) 5%;

11. În perioade de inflație:

a) PIB nominal crește cu aceeași rată ca și PIB real;
b) PIB nominal crește mai repede decât PIB real;
 c) PIB nominal crește mai încet decât PIB real;
d) nu se poate spune nimic despre rata de creștere a PIB real și a PIB nominal.

12. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea
proporțională a:
a) stocurilor monetare ale populaţiei; c) ratei reale a dobânzii;
b) ratei nominale ale dobânzii; d) masei monetare.

13. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:

a) va creşte până la 8%; c) va rămâne nemodificată;
b) se va reduce până la 8%; d) va creşte cu 4%.

14. Dacă rata inflației a crescut de la 27% la 29%, iar rata nominală a dobânzii a crescut de la
40% la 43%, atunci:
a) debitorii au de pierdut; c) atât debitorii, cât și creditorii au de pierdut;
b) creditorii au de pierdut; d) statul are de pierdut.

15. Stagflaţia se caracterizează prin:

a) creşterea preţurilor şi creşterea volumului de producţie;
b) creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
c) reducerea preţurilor şi a volumului de producţie;
d) reducerea preţurilor şi creşterea volumului de producţie.

16. Stagflaţia este rezultatul:

a) inflaţiei cererii; c) inflației galopantă;
b) inflaţiei ofertei; d) inflaţiei rampante.

17. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, contribuind la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

18. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

19. Dacă toată lumea ar învăța să anticipeze inflația în mod corect, atunci curba Phillips pe
termen lung devine o:
a) dreaptă orizontală; c) curbă în formă de L;
b) dreaptă verticală; d) curbă în formă de J.

20. Curba Phillips pe termen lung se deplasează spre dreapta dacă:

a) cresc cheltuielile guvernamentale; c) crește șomajul structural;
b) cresc ratele dobânzii; d) cresc prețurile.

21. Legea lui Okun și curba lui Phillips, analizate împreună, conduc la concluzia că între
inflație și PIB relația este:
a) directă, pozitivă; c) inversă, pozitivă;
b) inversă, negativă; d) inexistentă.

22. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:

a) promovarea unei politici monetar-creditare restrictive;
b) stimularea cererii agregate;
c) indexarea veniturilor;
d) reducerea deficitului bugetar.
23. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
a) promovarea unei reforme monetare de tip confiscațional;
b) stimularea cererii agregate
c) promovarea politicii monetare stimulative;
d) reducerea deficitului bugetar.

24. Inflația poate fi stopată brusc printr-o:

a) recesiune de durată scurtă, dar de dimensiuni substanțiale;
b) recesiune de durată scurtă, dar de dimensiuni moderate;
c) perioadă scurtă de avânt economic de dimensiuni substanțiale;
d) perioadă scurtă de avânt economic de dimensiuni moderate.

25. Creditorii au de pierdut atunci când inflația este neanticipată, deoarece:

a) rata nominală a dobânzii nu este suficient de mare pentru a anula efectul creșterii
asupra sumelor acordate ce împrumut;
b) sumele rambursate au o putere de cumpărare mai mică;
c) rata reală a dobânzii scade;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

26. Care dintre următoarele fenomene nu face parte dintr-un proces de deflație?
a) activitate de afaceri redusă; c) prețuri în creștere;
b) producție în scădere; d) șomaj.

27. Care din următoarele afirmații caracterizează creșterea economică neinflaționistă:

a) rata de creștere a șomajului este mai mare decât rata inflației;
b) rata de creștere a șomajului este mai mică decât rata inflației;
c) rata de creștere a șomajului este egală cu rata inflației.

28. Dacă prețurile cresc mai rapid decât PIB real, creșterea economică poate fi apreciată:
a) inflaționistă; c) rapidă, inflaționistă;
b) neinflaționistă; d) constantă.

29. Dacă fluctuațiile nivelului de activitate economică sunt determinate de deplasarea curbei
cererii agregate:
a) între rata inflației și cea a șomajului va exista o corelație negativă;
b) între rata inflației și cea a șomajului va exista o corelație pozitivă;
c) între nivelul de producție și prețuri va exista o corelație negativă;
d) statul trebuie să intervină în controlul prețurilor.

30. Dacă fluctuațiile nivelului de activitate economică sunt determinate de deplasarea curbei
ofertei agregate:
e) între rata inflației și cea a șomajului va exista o corelație negativă;
f) între rata inflației și cea a șomajului va exista o corelație pozitivă;
g) între nivelul de producție și prețuri va exista o corelație negativă;
h) statul trebuie să intervină în controlul prețurilor.

31. Problemă. Un individ (A) îl împrumută pe prietenul său (B) cu 40 mii lei pentru ca acesta să-și
cumpere un automobil. După un an, B îi returnează 42 mii lei. În această perioadă, indicele
prețurilor de consum a crescut cu 5%.
Determinați:
1. rata nominală a dobânzii;
2. rata reală a dobânzii.

32. Problemă. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:
Anii IPC
2007 225
2008 274
2009 310
 Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2008;
2. Rata inflaţie pentru anul 2009;
3. Nivelul preţurilor în 2009 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2009 a crescut sau a scăzut?

33. Problemă. În baza datelor din tabel:

Anul IPC Rata Rata nominală a Rata reală
inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100
2 112 24
3 134 37
4 150 27
5 160 25
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);
2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.

34. Problemă. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3,6%,
șomajul natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.

35. Problemă. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea
şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.

36. Problemă. În tabelul de mai jos este prezentată dinamica indicilor preţurilor de consum pentru 3
ţări.
Anul Ţara A Ţara B Ţara C
IPC IPC IPC
2000 59,9 80,9 43,5
2001 70,7 87,4 52,2
2002 79,1 91,7 61,9
2003 85,9 94,1 72,1
2004 89,8 95,9 82,7
2005 94,3 98,0 91,6
2006 100,0 100,0 100,0
2007 103,4 100,6 105,8
2008 107,7 100,7 110,9
1. Calculaţi rata anuală a inflaţiei pentru fiecare ţară.
2. Cu cât au crescut preţurile în anul 2008 faţă de anul 2000 pentru fiecare ţară?
3. Ce ţară se caracterizează prin cel mai redus nivel al inflaţiei?

37. Problemă. Masa monetară alcătuiește 4 mld. u.m. Volumul depozitelor bancare (D) sunt triple
față de moneda în numerar (C). calculați mărimea impozitului inflaționist, dacă ritmul anual al
inflației este 12%, iar rata nominală a dobânzii este de 10% anual.
38. Problemă. O economie este descrisă de curba lui Phillips:  π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Coeficientul pierderilor în urma inflației (aplicați legea lui Okun);
4. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
 
39. Sarcină analitică. În baza datelor statistice, analizați dinamica inflației în R. Moldova pe
parcursul ultimului deceniu.

40. Sarcină analitică. Determinați tipurile de inflație caracteristice pentru R. Moldova.

41. Referat. Natura inflației contemporane.