Tema 8.

Funcția de organizare
1.Structura organizatorică:noțiuni și
tipuri.

2.Relații de autoritate în organizație.

Principiile delegării.
 Ce este structura organizatorică?

 Structura organizatorică – un ansamblu de

persoane, subdiviziuni organizatorice și
relații între ele, astfel concepute și
dimensionate, încât să asigure atingerea
scopurilor organizației.
 Documente ce exprimă structura organizatorică

• Organigrama – reprezentarea grafică a structurii organizatorice.

• Fișa postului -
(p-u specialiști funcțonali și manageri) cuprinde denumirea
postului, obiectivele, sarcinile, autoritatea, responsabilitatea şi relaţiile cu alte
posturi. Sunt indicate cerinţele necesare pentru a ocupa postul: calificarea,
cunoştinţele, aptitudinile.
• Instrucțiuni de lucru/proceduri – descriu etape, activități și cerințe de
executare a sarcinilor.
• Regulament intern de activitate poate include informații ca: organigrama,
conduita, regimul de lucru, sărbători legale, concediu, drepturile și obligațiile salariaților,
responsabilitățile angajatorului, protecția muncii, confidențialitatea informațiilor, relații familiale
și personale s.a.

• Regulament de organizare și funcționare - precizează atribuţiile, competenţa

şi responsabilităţile părţilor componente ale structurii organizatorice și relaţiile dintre aceste componente
(subdiviziuni)

• Atribuții departamentale (pot fi documente aparte ce reiese din regulament)–

descriu activități de care este responsabil fiecare departament.
 Componentele structurii
organizatorice
 Postul,
 Funcția,
 Compartimentul,
 Nivelul ierarhic (pe verticală 1-3/4 nivele),
 Relațiile organizatorice (între subdiviziuni,
nivele și posturi),
 Ponderea ierarhică/aria de conducere.
 Tipuri de structuri
 Structuri mecaniciste (birocratice) – se
caracterizează prin aplicarea procedurilor
și regulilor formale, centralizarea adoptării
deciziilor, ierarhie rigidă.
 Structurile organice (adaptive) – se
caracterizează prin aplicare moderată a
regulilor și procedurilor formale,
descentralizare și participarea angajaților
în procesul decizional , flexibilitatea puterii.
 Tipuri de structuri mecaniciste:

 liniare
 funcționale
 liniar-funcționale
 divizionale
 Structura liniară/ierarhică
 Caracteristică firmelor mici.
 Nu există specializarea îngustă a muncii.
 Exprimă divizarea în două niveluri – manager și executant.
 Subdiviziuni reduse/lipsa acestora
 Managerul firmei exercită în exclusivitate toate functiile
managemetului el trebuind sa posede Proprietar/administrator
 cunostiințe în toate domeniile: organizatoric,
tehnic, financiar, personal etc. Administrator

Executant/executanți
 Avantaje și dezavantaje ale structurii
liniare
Avantaje
 Este simplă
 Deciziile sunt luate într-un
timp relativ scurt
 Motivare și control
neformal al activităților
personalului.
Dezavantaje
 Managerul trebuie să
posede cunoștințe și
experiență bogată
 Managerul este
concentrat asupra
activității curente, nu
privește în perspectivă
 Structura funcțională
• Divizarea organizației pe compartimente
specializate într-un anumit domeniu,
fiecare din ele având sarcinile sale.
Manager
general

Manager Manager Manager Manager Manager Manager

marketing tehnic aprovizionare producere comercial finanțe
 Avantaje și dezavantaje ale
structurii funcționale
Avantaje
• Stimulează specializarea
profesională
• Managementul superior se
concentrează asupra
strategiei
• Creșterea carierei în cadrul
subdiviziunilor funcționale
Dezavantaje
•Legături reciproce slabe între
subdiviziunile funcționale
•Reacția întârziată la schimbările
din mediul extern
•Deciziile sunt adoptate la
nivelurile ierarhice
superioare,ceea ce încetinește
procesul de decizie
 Structura liniar funcțională
Reprezinta o îmbinare a precedentelor două tipuri,
executantii primesc decizii și raspund numai în raport
cu seful ierarhic nemijlocit respectandu-se principiul
unitatii de decizie și actiune , se foloseste de regulă în
firmele de dimensiune mare sau mijlocie.
05/13/20 13
 Structura divizională
 Se formează structuri separate după un rezultat
final: produs / afacere, consumator,
piață/regiune.

 Managementul superior centralizează

planificarea și repartizarea principalelor resurse,
adoptă decizii strategice, iar managerii
subdiviziunilor adoptă decizii operative și sunt
responsabili de obținerea profiturilor.
 Structură divizională

Președinte

Comercializarea tehnicii și Cultivarea și comercializarea

comercializarea automobilelor
instrumentelor agricole produselor agricole

Cercetare- Cercetare- Cercetare-

Producere Producere Producere
dezvoltare dezvoltare dezvoltare

Finanțe Marketing Finanțe Marketing Finanțe Marketing

 Structură divizională
Director general

Finanțe Cadre Plan Cercetare-dezvoltare

Uzina de autoturisme Uzina de frigidere

Aprovizionare Producere Producere Aprovizionare

Contabilitate Secția 1 Secția 4 Secțiea 1 Secția 4 Contabilitate

Planificare Secția 2 Secția 5 Secția 2 Secția 5 Planificare

Desfacere Secția 3 Secția 6 Secția 3 Secția 6 Desfacere

 Avantaje Dezavantaje
 Flexibilitate înaltă.  Cresc cheltuielile ca
 Atenție majoră față de rezultat al dublării
necesitățile acelorași activități
consumatorilor  Concurența pentru
 Accent pe produsul resursele corporative
concret  Control redus asupra
 Condiții pentru crearea activității subdiviziunilor
managerilor generaliști din partea
managementului superior
 Structura matriceală
 Presupune utilizarea concomitentă a principiilor
funcțional și divizional.Se formează grupuri în
vederea atingerii unui anumit scop sau soluționării
unei anumite probleme.
 Membrii echipei de proiect se subordonează atît
managerului-coordonator de proiect, cât și
managerului funcțional.
 Managerul de proiect stabilește scopurile,
formulează planurile și bugetele, iar managerii
funcționali asigură aceste elemente ale proiectului
cu resursele necesare.
 structura matricială reprezintă o formă permanentă a structurii de proiect. Într-o
structură matricială, fiecare persoană are două linii de subordonare – faţă de
managerul funcţional şi faţă de managerul de proiect. O astfel de structură
diferă de cea a echipei de proiect prin faptul că dubla subordonare este
permanentă.
 Structrură matriceală
Manager general

Manageri regionali

Germania America Latina Portugalia

Produse din Manager

masa plasica filiala
Manageri
de proiect

Materiale
izolatoare

Produse din
sticla

Manageri filiale
 Structrură matriceală
Manager general

Partea funcțională

Manager
Manager vînzări Manager tehnic
producere

Manager
produs A
Partea de
proiect

Manager
produs B

Manager
produs C

Celulele matricei sau grupurile de

lucru/echipele de proiect
 Avantaje și dezavantaje ale
structurii matriceale
Avantaje
 Flexibilitate, adaptabilitate
înaltă la schimbările
mediului ambiant.
 Creativitate în activitate.
 Accent pe problemă,
proiect concret.
Dezavantaje
 Confuzie și frusrtare
generate de
subordonarea dublă.
 Posibilitatea apariției
contradicțiilor între
managerii funcționali și
managerii de proiecte.
 Factorii de influență asupra alegerii structurii organizatorice

Amplasarea geografică
Mărimea organizației
a organizației

Structura
Strategia organizației Tehnologia
organizatorică

Dinamismul mediului
extern
 Ce este autoritatea?
 Autoritatea – drept limitat al managerului
de a lua decizii, repartiza resurse în
vederea atingerii scopurilor organizației.
 Caracteristici ale autorității:
1.Este determinată de post și nu de
caracteristicile individuale ale angajaților;
2.Este transmisă de sus în jos conform
ierarhiei verticale;
3.Este acceptată de subaltern.
 Ce este responsabilitatea și
delegarea?
 Responsabilitatea – obligația subalternului
de a executa sarcina
 Delegarea – procesul de transmitere de
către manager a autorității angajaților ce
se află la niveluri ierarhice inferioare.
 Tipuri de relații de autoritate
 Liniare – managerii au dreptul formal de a
dirija și controla subalternilor săi. Prin ele
se asigură unitatea de acțiune în
organizație, se stabilesc raporturi între
nivelurile ierarhice.

 Auxiliare – sunt mai înguste și presupun

dreptul de a consulta și formula
recomandări.
 Principii ale delegării
 Delegarea integrală a sarcinii
 Echilibrul între autorități și responsabilități
 Alegerea corectă a subalternului
(competență+încredere)
 Asigurarea cu instrucțiuni necesare
 Legătura inversă
 Aprecierea și remunerarea
 Avantajele delegării
• Eliberează timp pentru activități importante ale Mgr-ului
• Este mai productiv Mgr-ul
• Dezvoltă subordonații
• Mgr-ul cunoaște mai bine angajații
(încredere+competență)
• - surprize neplăcute referitor la rezultatele așteptate
 Bariere în delegare

- Teama de a risca
- Convingerea ”eu sunt cel mai
competent”
- Lipsa dorinței de delegare
- Lipsa încrederii în angajați
- Rezultate insatisfăcătoare ale D
anterioare
- Teama de critică și erori (S)
- Lipsa încrederii în sine (S)
- Nu sunt oferite stimulente suplimentare
(S)
- Supraîncărcarea (S)