1. Presupunem că într-o economie naţională se produc numai două bunuri : X, Y.

Se cunosc
cantităţile şi respectiv preţurile acestora în doi ani consecutivi (T0 – an de bază). Una dintre
afirmațiile următoare este corectă : a) Indicele PIB nominal este supraunitar ; b) Indicele
PIB real este mai mic decât Indicele PIB nominal ; c) Indicele PIB real este egal cu
Deflatorul PIB ; d) PIB nominal a crescut în T1 relativ la T0 ; e) Prețurile au crescut în T1
relativ la T0. f) nici un raspuns nu este correct.
Px Qx Py Qy
T0 3 10 8 20
T1 2 30 4 25
2. Reducerea transferurilor sociale în perioada de decalaj de producție inflaționist determină,
pe termen scurt: a) creșterea producţiei reale; b) scăderea ratei şomajului; c) scăderea
deficitului bugetar; d) creșterea ratei inflației; e) a şi b.
3. Rata inflaţiei în ţara Necunoscută se evaluează în funcţie de evoluţia preţurilor a trei bunuri
de consum: A, B şi C, care deţin 35%, 40% şi respectiv 25% în totalul consumului din
această ţară. Ştiind că, în perioada de calcul, preţul bunului A a crescut cu 50%, al bunului
B cu 25%, iar al bunului C cu 40%, determinaţi rata inflaţiei. a) 137,5% b) 37,5% c) 38,3%
d) nici un răspuns nu este corect.
4. Cererea de monedă se află: a) în relaţie pozitivă cu produsul intern brut şi cu rata dobânzii;
b) în relaţie pozitivă cu produsul intern brut (Y) şi inversă (negativă) cu rata dobânzii; c)
în relaţie inversă (negativă) cu produsul intern brut şi cu rata dobânzii; d) în relaţie inversă
(negativă) cu produsul intern brut şi pozitivă cu rata dobânzii; e) în scădere în faza de
expansiune a ciclului economic şi în creştere în faza de recesiune.
5. Scăderea ofertei de monedă determină, caeteris paribus: a) scăderea cererii agregate; b)
creşterea cererii agregate şi scăderea ofertei agregate pe termen scurt; c) exclusiv creşterea
ofertei agregate pe termen scurt; d) creşterea cererii agregate; e) creşterea ofertei agregate
pe termen scurt.
6. Creșterea ofertei de monedă determină, caeteris paribus: a) scăderea cererii agregate; b)
creşterea cererii agregate şi scăderea ofertei agregate pe termen scurt; c) exclusiv scăderea
ofertei agregate pe termen scurt; d) creşterea cererii agregate; e) creşterea ofertei agregate
pe termen scurt.
7. Care din măsurile următoare este specifică unei politici monetare expansioniste? a)
creşterea ratei dobânzii de politică monetară; b) creşterea ratei rezervelor obligatorii ale
băncilor comerciale; c) creşterea cheltuielilor guvernamentale; d) operatiunile repo; e)
reducerea impozitării.
8. Care din măsurile următoare este specifică unei politici monetare restrictive? a) scăderea
ratei dobânzii de politică monetară; b) scăderea cheltuielilor guvernamentale; c)
operatiunile repo; d) reducerea impozitării; e) creșterea ratei rezervelor obligatorii ale
băncilor comerciale.
9. În condiţiile în care cererea de monedă este constantă, o politică monetară expansionistă:
a) reduce masa monetară în circulaţie, iar rata dobânzii scade; b) reduce masa monetară în
circulaţie, iar rata dobânzii creşte; c) creşte masa monetară în circulaţie, iar rata dobânzii
creşte; d) creşte masa monetară în circulaţie, iar rata dobânzii scade; e) presupune
majorarea ratei rezervelor bancare obligatorii şi a ratei dobânzii.
10. Dacă Banca Centrală promoveaza operatiuni de tip REPO, atunci care dintre următoarele
evoluţii este posibilă pe termen scurt?: a) masa monetară creşte, rata dobânzii creşte şi scad
investiţiile private; b) masa monetară scade, rata dobânzii creşte şi cresc investiţiile private;
c) masa monetară scade, rata dobânzii scade şi scad investiţiile private; d) masa monetară
creşte, rata dobânzii scade şi cresc investiţiile private; e) masa monetară scade, rata
dobânzii creşte şi scad investiţiile private.
11. Dacă Banca Centrală promoveaza operatiuni de tip REVERSE REPO, atunci care dintre
următoarele evoluţii este posibilă pe termen scurt?: a) masa monetară creşte, rata dobânzii
creşte şi scad investiţiile private; b) masa monetară scade, rata dobânzii creşte şi cresc
investiţiile private; c) masa monetară scade, rata dobânzii scade şi scad investiţiile private;
d) masa monetară creşte, rata dobânzii scade şi cresc investiţiile private; e) masa monetară
scade, rata dobânzii creşte şi scad investiţiile private.
12. Creşterea ratei dobânzii reprezintă o măsură de politică: a) monetară expansionistă; b)
monetară restrictivă; c) fiscală expansionistă; d) fiscală restrictivă; e) de redresare
economică prin stimularea investiţiilor.
13. Scăderea ratei dobânzii reprezintă o măsură de politică: a) fiscală expansionistă; b) fiscală
restrictivă; c) monetară expansionistă; d) monetară restrictivă; e) de eliminare a decalajului
de producție inflaționist.
14. O politică monetară restrictivă presupune: a) creşterea atât a ratei dobânzii, cât şi a ratei
rezervelor obligatorii; b) scăderea atât a ratei dobânzii, cât şi a ratei rezervelor obligatorii;
c) creşterea ratei dobânzii şi scăderea ratei rezervelor obligatorii; d) scăderea ratei dobânzii
şi creşterea ratei rezervelor obligatorii; e) creşterea cheltuielilor guvernamentale.
15. O politică monetară expansionistă presupune: a) creşterea atât a ratei dobânzii, cât şi a ratei
rezervelor obligatorii; b) scăderea atât a ratei dobânzii, cât şi a ratei rezervelor obligatorii;
c) creşterea ratei dobânzii şi scăderea ratei rezervelor obligatorii; d) scăderea ratei dobânzii
şi creşterea ratei rezervelor obligatorii; e) scăderea cheltuielilor guvernamentale.
16. Inflația prin oferta poate avea loc atunci când (ceteris paribus): a) creşte oferta monetară;
b) scade costul factorilor de producţie; c) crește nivelul mediu al preţurilor din economie;
d) cresc cheltuielile guvernamentale; e) creşte prețul materiei prime folosite de către
producătorii interni.
17. Inflația prin cerere poate fi accentuată de: a) reducerea impozitului pe veniturile salariale;
b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) creşterea importurilor; d) scăderea
exporturilor; e) reducerea ofertei monetare.
18. Dacă o economie se află într-un decalaj inflaţionist, atunci: a) PIB efectiv < PIB potenţial;
b) resursele în economie sunt subutilizate; c) şomajul ciclic creşte; d) PIB efectiv = PIB
potenţial; e) rata efectivă a şomajului este mai mică decât rata naturală a şomajului
(NAIRU).
19. Care din măsurile următoare de politică fiscală se recomandă pentru eliminarea decalajului
de producție inflaționist? a) reducera impozitului pe venitul lucrătorilor; b) creşterea masei
monetare; c) majorarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii; d) majorarea ratei dobânzii;
e) reducerea cheltuielilor guvernamentale.
20. O creştere a preţului petrolului pe piaţa mondială determină, în economia unei ţări
importatoare (caeteris paribus): a) creşterea cererii agregate şi creşterea venitului naţional
 (Y) de echilibru; b) creşterea ofertei agregate pe termen scurt şi creşterea Y de echilibru;
c) scăderea cererii agregate şi scăderea Y de echilibru; d) scăderea ofertei agregate pe
termen scurt şi scăderea Y de echilibru; e) scăderea ofertei aggregate pe termen scurt şi
creşterea Y de echilibru.
21. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen scurt,
iar Guvernul decide să majoreze transferurile sociale. În acest caz, față de situația inițială,
vor apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y scade, Rata șomajului crește și Rata
inflației scade; b) Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; c) Y Crește, Rata
șomajului scade și Rata inflației crește; d) Y, Rata șomajului și Rata inflației scad; e) Y,
Rata șomajului și Rata inflației cresc.
22. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen scurt,
iar cheltuielile de consum ale gospodăriilor scad. În acest caz, față de situația inițială, vor
apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y, Rata șomajului și Rata inflației scad; b)
Y, Rata șomajului și Rata inflației cresc; c) Y scade, Rata șomajului crește și Rata inflației
scade; d) Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; e) Y Crește, Rata șomajului
scade și Rata inflației crește.
23. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen scurt,
iar taxele și impozitele suportate de către firme cresc. În acest caz, față de situația inițială,
vor apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y, Rata șomajului și Rata inflației scad;
b) Y scade, Rata șomajului crește și Rata inflației crește; c) Y, Rata șomajului și Rata
inflației cresc; d) Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; c) Y Crește, Rata
șomajului scade și Rata inflației crește.
24. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen scurt,
iar costurile medii de producție suportate de către firme scad. În acest caz, față de situația
inițială, vor apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y, Rata șomajului și Rata
inflației cresc; b) Y scade, Rata șomajului scade și Rata inflației crește; c) Y Crește, Rata
șomajului scade și Rata inflației crește d) Y crește, Rata șomajului scade și Rata inflației
scad; e) Y scade, Rata șomajului crește și Rata inflației crește.
25. Presupunem că o economie se află în situația de echilibru macroeconomic pe termen scurt,
iar creditele acordate populației și firmelor cresc. În acest caz, față de situația inițială, vor
apărea următoarele efecte macroeconomice: a) Y Crește, Rata șomajului scade și Rata
inflației crește; b) Y scade, Rata șomajului crește și Rata inflației scade; c) Y scade, Rata
șomajului scade și Rata inflației crește; d) Y, Rata șomajului și Rata inflației scad; e) Y,
Rata șomajului și Rata inflației cresc.
26. Politica monetară : a) determină în general variații ale costului banilor b) vizează
modificarea repartiției economiilor între agenții economici c) este o componentă a politicii
bugetare d) este subordonată politicii bugetare.
27. Politica de open market se referă la : a) o intervenție a statului pe piața bunurior și
serviciilor b) o intervenție a statului pe piața valutară c) o intervenție a băncii centrale pe
piața monetară d) o intervenție a băncii centrale pe piața bunurilor și serviciilor.
28. Dacă prețurile bunurilor de consum cresc cu 5% față de anul precedent, atunci: a) rata
inflației este 105%; b) rata șomajului este 5%; c) rata de creștere economică este 5%; d)
rata inflației este 5%; e) rata de creștere economică este minus 5%.
29. Dacă rata de creștere economică este de 4% relativ la anul anterior, atunci: a) prețurile
bunurilor de consum s-au majorat cu 4%; b) prețurile bunurilor de consum s-au redus cu
4%; c) PIB nominal s-a majorat cu 4%; d) PIB real s-a majorat cu 4%; e) PIB nominal s-a
majorat cu 104%.
30. Dacă prețurile bunurilor de consum scad cu 3% față de anul precedent, atunci: a) rata
inflației este 97%; b) rata șomajului este minus 3%; c) rata de creștere economică este
minus 3%; d) rata inflației este negativă; e) rata șomajului este 3%. π=97%-100%=-3%.
31. Dacă rata de creștere economică este de 1% relativ la anul anterior, atunci: a) PIB nominal
s-a majorat cu 4%; b) PIB nominal s-a majorat cu 101%; c) PIB real a crescut cu 1%;
d) prețurile bunurilor de consum s-au redus cu 1%; e) prețurile bunurilor de consum s-au
majorat cu 1%.
32. Daca se face un depozit de 1000 u.m. la o rata a dobânzii de 1,5%, care este puterea de
cumparare a acestui depozit peste un an, in conditiile unei inflatii de 3,5%. Care va fi rata
reala a dobanzii? a) 980,67 lei, -2,5% b) 975 lei, -2,5% c) 998,007 lei, 2,5% d) nici un
răspuns nu este corect.
33. Daca se inregistreaza o reducere a ratei inflatiei de la 4% la 3,5% atunci: a) apare deflatia;
b) indicele puterii de cumparare a banilor este supraunitar; c) indicele puterii de cumparare
a banilor este subunitar d) rata șomajului este mai mare decât rata inflației.
34. Când rata inflaţiei scade, dar rămâne pozitivă: a) scad preţurile; b) creşte rata dobânzii; c)
cresc preţurile; d) nici un răspuns nu este corect.
35. Presupunem că oferta monetară nominală (M) = 180 u.m., producţia reală este de 500, iar
cererea monetară (L) = 10 % PIB. În acest caz, determinati nivelul mediu al preţurilor. a)
3,6 b) 36 c) 5 d) nici un răspuns nu este corect.