Sunteți pe pagina 1din 11

TEST DE AUTOEVALUARE

1) Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b) administraţiile


publice; c) menajele; d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus.

2) Produsul intern brut efectiv este mai mare decât cel potenţial. În aceste condiţii: a)
inflaţia se reduce; b) se manifestă tendinţe de deflaţie; c) se manifestă tendinţe de
dezinflaţie; d) rata şomajului este mai mare decât rata naturală a şomajului; e) rata
şomajului este mai mică decât rata naturală a şomajului.

3) Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare: a)


indemnizaţiile de şomaj; b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul
individual; e) variaţia stocurilor.

4) Consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul


guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii: a) exportul a fost mai mare
decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b) exportul a fost
mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c) exportul
net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut; d) exportul net a fost nul;
e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost, cumulat, excedentare.

5) În perioadele în care se înregistrează o reducere generalizată a preţurilor: a) produsul


intern brut real va creşte mai încet decât produsul intern brut nominal; b) produsul
intern brut real va creşte mai repede decât produsul intern brut nominal; c) produsul
intern brut real va creşte în acelaşi ritm cu produsul intern brut nominal; d) produsul
intern brut real va fi egal cu produsul intern brut nominal; e) nu se poate face o
generalizare corectă privind evoluţia produsului intern brut real şi a produsului intern
brut nominal.

6) Ce tranzacţii generatoare de bunuri şi servicii nu sunt luate în calcul la determinarea


PIB: a) deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat; b) jocurile ilegale de noroc; c)
munca prestată de imigranţii ilegali; d) primirea de bacşişuri nedeclarate integral; e)
toate cele de mai sus.

7) Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru


consum? a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere,
generat de incertitudinea veniturilor viitoare; d) preferinţa pentru lichiditate; e)
dorinţa de a economisi pentru generaţiile viitoare.

8) Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu: a) rata dobânzii; b) rata
inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă.

9) Dacă produsul intern brut real creşte cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5%, atunci PIB-
ul real pe locuitor creşte cu: a) 4,5%; b) 5%: c) 5,5%; d) 10%; e) 10,25%
10) Exportul este mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern
brut. Dacă investiţiile brute reprezintă 25% din produsul intern brut, iar consumul
guvernamental 10% atunci consumul populaţiei este de: a) 25% din produsul intern
brut; b) 35% din produsul intern brut; c) 70% din produsul intern brut; d) 75% din
produsul intern brut; e) 90% din produsul intern brut.

11) Produsul intern brut reprezintă: a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale şi
serviciilor produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de timp; b)
venitul de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care poate fi
utilizat pentru consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de
administraţiile publice centrale şi locale într-un an; d) valoarea de piaţă a bunurilor
finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări într-o anumită perioadă, indiferent
de locul unde îşi desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a bunurilor produse în
exterior şi consumate de menaje.

12) Produsul naţional net reprezintă Produsul naţional brut minus: a) impozite; b)
transferuri la bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) profitul nedistribuit; e)
investiţii.

13) Produsul naţional brut nu include: a) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali
care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; b) amortizarea; c) valoarea producţiei
finale a agenţilor străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara de referinţă; d)
valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară activitatea în
interiorul ţării de referinţă; e) a + c.

14) Achiziţiile de bunuri finale şi servicii de către populaţie sunt cunoscute sub numele
de: a) investiţii; b) consum public; c) consum privat; d) export net ; e) nici una dintre
cele de mai sus.

15) În formarea brută de capital fix (FBCF) nu se include: a) amortizarea; b) investiţia de


înlocuire a capitalului fix; c) formarea netă de capital fix; d) variaţia stocurilor; e) a
şi d.

16) În măsurarea PIB sunt ignorate aspecte precum: a) timpul liber; b) gradul de poluare
a mediului înconjurător; c) inegalitatea veniturilor gospodăriilor ; d) toate cele de
mai sus; e) a şi c.

17) Care dintre următoarele mărimi constituie un exemplu de injecţie în fluxul circular al
venitului: a) economiile; b)investiţiile; c) taxele şi impozitele; d) importurile; e)
deficitul bugetar.

18) Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formează injecţiile în
fluxul circular al venitului: a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii,
exporturi; b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri; c) importuri,
economii, taxe, investiţii; d) exporturi, investiţii, cheltuieli
guvernamentale; e) economii, investiţii, exporturi.
19) Decalajul recesionist al venitului naţional apare atunci când: a) există decalaj
inflaţionist; b) oferta agregată pe termen scurt este egală cu oferta agregată pe termen
lung; c) există echilibru macroeconomic fără şomaj; d) venitul naţional realizat este
mai mic decât venitul naţional potenţial; e) PIB real este mai mic decât PIB
nominal.

20) Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregată şi fără intervenţia guvernului se
realizează ca urmare a: a) creşterii cheltuielilor guvernamentale; b) măsurilor de
stimulare a ofertei agregate prin acordarea de subvenţii; c) ieftinirii factorilor de
producţie ceea ce pemite o creştere a producţiei agregate; d) creşterii investiţiilor
care determină o încurajare a cheltuielilor agregate; e) reducerii fiscalităţii.

21) Pentru a observa dacă o economie înregistrează creştere economică, vom apela la PIB
real şi nu la PIB nominal, deoarece: a) exporturile sunt scăzute din PIB real, acesta
din urmă fiind mai puţin complicat decât PIB nominal; b) PIB real include şi
importul, fiind deci mai reprezentativ decât PIB nominal; c) PIB nominal nu include
plăţile de transfer, în timp ce PIB real le include; d) PIB nominal reflectă modificări
atât în nivelul preţurilor cât şi în nivelul producţiei, în timp ce PIB real are în
vedere doar schimbări în nivelul producţiei; e) PIB nominal reflectă doar
modificări în nivelul preţurilor.

22) Dacă are loc o creştere a PIB nominal, atunci putem considera că: a) au crescut
preţurile bunurilor şi serviciilor produse în economie; b) a crescut cantitatea de bunuri
şi servicii produsă în interiorul economiei respective; c) sunt posibile ambele
variante de mai sus; d) economia înregistrează în mod cert creştere economică; e)
retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injecţiilor.

1) u 4 unităţi.

2) În anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dacă, în
anul următor, venitul disponibil creşte cu 50%, iar înclinaţia marginală spre consum
este de 0,8, atunci economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi, respectiv, de:
a)100 u.m. şi 4; b) 40 u.m. şi 5; c) 100 mld u.m. şi 5; d) 40.u.m. şi 4; e) 50 u.m. şi 5.

3) Fie funcţia consumului C = 150 + c’Vd (unde Vd = venitul disponibil). Venitul


personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m. În
aceste condiţii multiplicatorul investiţiilor este: a) K = 0,5; b) K = 5; c) K = 0,2; d) K
= 2; e) K = 1,9.

4) Creşterea venitului disponibil cu 200 u.m. este însoţită de o creştere a consumului cu


50 u.m. Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,25; b) 0,5; c) 0,75; d) 0,8; e) 1.

5) Înclinaţia marginală spre consum este 0,75. Care va fi creşterea veniturilor


determinată de sporul investiţiilor cu 100 mld. u.m.? a) ΔV = 2500 mld. u.m.; b) ΔV
= 250 mld. u.m.; c) ΔV = 400 mld. u.m.; d) ΔV = 100 mld. u.m.; e) ΔV = 125 mld.
u.m.

6) Principiul acceleratorului scoate în evidenţă relaţia dintre: a) creşterea venitului şi


investiţiile nete; b) creşterea investiţiilor şi creşterea venitului; c) creşterea venitului
şi creşterea consumului; d) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor.

7) Înclinaţia marginală spre consum este c’ = 0,6, acceleratorul are valoarea a = 0,7 iar
veniturile au sporit cu 100 u.m. Pe baza acestor date valoarea investiţiilor este: a) 60
u.m.; b) 50 u.m.; c) 0,7 u.m.; d) 70 u.m.; e) 0,6 u.m.

8) Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu: a) rata dobânzii; b) rata
inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă.

9) Valoarea adăugată brută într-o economie este 1000 mld. u.m. Soldul veniturilor
factorilor în relaţia cu străinătatea este 100 mld. u.m. Consumul de capital fix este 10
mld. u.m. Dacă transferurile sunt 20 mld. u.m. iar taxele şi impozitele plătite de
populaţie sunt 30 mld. u.m., atunci venitul disponibil este: a) 1140 mld. u.m.; b) 1100
mld. u.m; c) 880 mld. u.m; d) 1080 mld.u.m.; e) 1050 mld. u.m.

10) Produsul intern brut este 10000 mld. u.m. Impozitele indirecte sunt 100 mld. u.m.
Soldul veniturilor factorilor în relaţia cu străinătatea este -1000 mld. u.m.
Amortizarea este 50 mld. u.m., iar veniturile nedistribuite sunt 2000 mld. u.m. Care
este valoarea transferurilor dacă veniturile personale sunt de 7550 mld. u.m.? a) 600
mld. u.m.; b) 700 mld. u.m.; c) 800 mld. u.m.; d) 1700 mld. u.m. e) 900 mld. um.

11) Se cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională închisă: consumul


personal, C = 150 + 0,8Yd (Yd este venitul disponibil), investiţiile I = 100 mld. u.m.,
consumul public G = 150 mld. u.m. Dacă taxele sunt T = 120 mld. u.m. iar
transferurile Tr = 30 mld. u.m. atunci venitul naţional de echilibru este: a) 1640 mld.
u.m.; b) 1400 mld. u.m.; c) 2600 mld. u.m.; d) 2000 mld. u.m.; e) 1600 mld. u.m.

12) Se cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională: consumul personal =


8000 u.m.; consumul public = 1000 u.m.; investiţiile = 1500 u.m.; exportul = 250
u.m.; importul = 300 u.m. Dacă output-ul corespunzător ocupării depline este Y* =
11000 u.m., atunci care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă? a) PIB = 11450
u.m.; b) în economia respectivă există decalaj inflaţionist; c) PIB = 11000 u.m.; d)
rata şomajului corespunzătoare PIBului real de echilibru este mai mare decât
cea de la nivelul ocupării depline; e) a + b.

13) Să presupunem că în prima parte a anului 2005 se construieşte o locuinţă, care este
vândută cu 100.000 u.m.. În ultimele şase luni ale anului, locuinţa este închiriată,
chiria totală fiind evaluată la 5000 u.m. Pentru acelaşi interval (de şase luni),
deprecierea locuinţei este evaluată la 2000 u.m. Ca urmare a tranzacţiilor efectuate,
PIN va creşte cu : a) 98.000 u.m.; b) 100.000 u.m.; c) 102.000 u.m.; d) 103.000 u.m.;
e) 97.000 u.m.
14) În anul t1 s-a realizat o producţie internă de bunuri de consum în valoare de 100 u.m.
şi de bunuri de investitii de 50 u.m.; tranzactiile intermediare din economie au fost de
50 u.m. În t1 s-au achiziţionat bunuri de consum de 80 u.m., din care bunuri în valoare
de 10 u.m. din productia anului t0. De asemenea, s-au achiziţionat bunuri de investiţii
de 40 u.m., din care 10 din stocul de investitii al anului t0. Atunci : a) Cererea
agregată în t1 este de 120 u.m.; b) Investiţiile neplanificate din anul t1 sunt de 30 u.m.;
c) Investiţiile totale din t1 sunt de 100 u.m.; d) Produsul global brut din t1 este de 170
u.m.; e) Valoarea adăugată în t1 este de 70 u.m.

15) Se cunosc următoarele date cu privire la economia unei tari: PIB = 5000; consumul
(C) = 3000; G = 200; Exp = 500; Imp = 300; valoarea tranzactiilor intermediare =
1000; soldul veniturilor cu exteriorul (Svext) = 1000; amortizarea = 200; transferuri =
200; impozite pe salariu = 100; contributii la asigurari sociale = 50; taxe vamale = 10;
TVA = 40. În aceste condiţii : a) PNB in preţurile factorilor = 5990; b) VN = 5760;
c) VD = 5600; d) VD = 5650; e) E = 2800.

16) Dacă economiile private sunt de 300 u.m., investiţiile de 200 u.m. şi deficitul bugetar
de 150 u.m., atunci : a) deficitul comercial este de 150 ; b) deficitul bugetar poate fi
acoperit atât din surse interne cât şi externe; c) ţara respectivă devine creditor net; d)
a) + b) + c); e) b) + c).

17) Avem următoarele informaţii despre economia unei ţări : cheltuielile de consum (C) =
100 u.m., economiile private (Ep) = 10 u.m., cheltuielile publice (G) = 30 u.m., iar
bugetul este echilibrat. În acest caz PIB este : a) 100; b) 110; c) 130; d) 140; e) 150.

18) Presupunem că economiile private dintr-o economie deschisă sunt de 300 u.m., iar
investiţiile interne de 400 u.m.; în condiţiile unui buget de stat echilibrat, putem
afirma că: a) înregistrează un surplus comercial; b) economia este debitoare în
relaţiile cu străinătatea; c) balanţa comercială este echilibrată; d) înregistrează un
surplus de valută în urma tranzacţiilor cu exteriorul; e) a) + d).

19) PIB-ul unei ţări a fost într-un an de 5.800 mld. u.m.. În anul următor, PIB a înregistrat
o creştere cu 25%, iar rata inflaţiei a fost de 45%. Se cere să se determine PIB în
termeni reali pentru ultimul an : a) 4.000; b) 5.000; c) 6.728; d) 7.250; e) 8.000.

20) Se cunosc următoarele date privind o economie naţională: PGB – 6.000 mld. u.m.;
PIB – 60% din PGB; cheltuieli guvernamentale şi formarea brută de capital – 2.000
mld. u.m.; soldul balanţei comerciale este deficitar şi egal cu 200 mld. u.m. Ponderea
consumului intermediar este: a) 50%; b) 23, 33%; c) 30%; d) 40%; e) 66%.

21) PIN se poate calcula scăzând: a) PIB din consumul capitalului fix; b) consumul
capitalului fix din PIB; c) impozitele directe şi indirecte din PIB; d) din PGB venitul
agenţilor economici naţionali care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; e)
amortizarea din PNB.
22) Importul de bunuri şi servicii depinde de PIB conform relaţiei IM=100+0,1Y, unde
IM – importul de bunuri si servicii, iar Y = PIB. Dacă exportul net de bunuri şi
servicii este 50 u.m. iar PIB este 500 u.m., atunci exportul de bunuri şi servicii este:
a) zero unităţi monetare; b) 50 unităţi monetare; c) 200 unităţi monetare; d) 75 unităţi
monetare; e) 25 unităţi monetare.

23) În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) creşterea mai rapidă a PIB-ului
real comparativ cu cea a PIB-ului nominal; b) deplasarea curbei ofertei agregate spre
stânga; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d) creşterea inflaţiei şi
scăderea şomajului; e) oricare din cele de mai sus.

24) Instituţiile financiare şi de credit au ca funcţie principală: a) consumul de bunuri şi


servicii; b) finanţarea activităţilor economice; c) tranzacţionarea bunurilor şi
serviciilor; d) emisiunea de monedă; e) producţia de bunuri şi servicii destinate pieţei.

25) Se se cunosc următoarele date anuale: valoarea investiţiilor pentru înlocuirea


capitalului uzat = 40, impozite indirecte = 22, investiţii brute = 100, consumul
populaţiei = 850, cheltuieli ale statului = 143, exporturi nete = 7. Să se calculeze
valoarea PIB şi a investiţiilor nete: a) 1100 şi 170; b) 1140 şi 60; c) 1060 şi 140; d)
1122 şi 50; e) 1100 şi 60.

26) Dacă un cetăţean român este angajat la o firmă din Italia, atunci venitul pe care acesta
îl câştigă este inclus în: a) P.N.N. România şi P.I.N. Italia; b) P.I.B. România şi
P.I.B. Italia; c) P.N.B. România şi P.N.B. Italia; d) P.I.B. România şi P.N.B. Italia; e)
oricare din cei doi indicatori.

27) Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de
populaţie se ridică la 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei.
Datele anterioare arată că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde
lei; b) înclinaţia marginală spre consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum
este 0,90; d) economiile populaţiei sunt 40 miliarde lei; e) înclinaţia medie spre
economisire este 0,116.

28) Teoria consumului conform căreia indivizii se comportă asemenea unor „fii
risipitori”, ţinând cont doar de veniturile curente, a fost propusă de: a) M. Friedman;
b) F. Modigliani; c) J.M. Keynes; d) P. Samuelson; e) A. Smith.

29) Dacă funcţia consumului este: C = 30 + 0,7VD, atunci funcţia economiilor este: a) E
= 30 + 0,7VD; b) E = 30 + 0,3VD; c) E = -30 + 0,7VD; d) E = 30 - 0,7VD e) E =
-30 + 0,3VD

30) În perioada t0 – t1, venitul creşte cu 500 u.m.. Dacă înclinaţia marginală spre consum
este de 0,8, atunci economiile: a) vor creşte cu 400 u.m.; b) vor scădea cu 400 u.m.;
c) vor creşte cu 100 u.m.; d) vor scădea cu 100 u.m.; e) vor creşte cu 500 u.m.
31) Dacă investiţiile de înlocuire sunt in valoare de 50 u.m., iar investiţiile brute de 200
u.m., atunci investiţiile nete sunt: a) 50 u.m.; b) 150 u.m.; c) 200 u.m.; d) 250 u.m.; e)
0 u.m.

32) Într-o economie în care înclinaţia marginală spre consum este de 0,6 cu cât trebuie să
crească investiţiile pentru ca veniturile să sporească cu 500 u.m? a) cu 500 u.m.; b)
300 u.m.; c) 200 u.m.; d) 1250 u.m. e) 833,3.

33) Funcţia economiilor pe termen scurt este: E= -100+0,25VDM. Pragul de ruptură


reprezintă: a) 100; b) 800; c) 400; d) 600; e) toate răspunsurile sunt false.

34) La o rată a inflaţie de 10% şi o rată nominală a dobânzii de 20%, o investiţie de 10


milioane care aduce un venit net ( valoare economică netă) de 1,1 milioane este: a)
oportună; b) inoportună; c) dependentă de rata reală a dobânzii; d) dependentă de
dobânda netă; e) oportună dacă rata inflaţiei este mică.

35) Când rata venitului net actualizat este superioară ratei reale a dobânzii, stocul de
capital într-o economie în mod normal: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbat; d)
poate fi oricare din a,b,c dacă rata inflaţiei este 3%; e) poate fi oricare din a,b,c dacă
rata venitului net este constantă.

36) Dacă indicele q al lui Tobin are valoare supraunitară: a) investiţiile sunt stimulate;
b) investiţiile sunt unhibate; c) valoarea de piaţă a firmei scade; d) capitalul în
funcţiune este apreciat; e) nici un răspuns corect.

37) Care va fi creşterea venitului rezultată dintr-un spor investiţional de 5.250 mld. u.m.,
ştiind că înclinaţia marginală spre consum a fost de 0.80?: a) 10.500 mld. u.m.;b)
15.750 mld. u.m.; c) 21.000 mld. u.m.; d) 26.250 mld. u.m.; e) 23.520 mld. u.m.

38) Stocul de capital tehnic productiv la nivelul unei economii creşte atunci când: a) c' >
1; b) Ib > CCF; c) In = CCF; d) PIB = consumul intermediar; e) soldul veniturilor
factorilor în raport cu străinătatea este pozitiv.

39) Pentru ca principiul acceleratorului să funcţioneze la nivelul unei economii este


necesar ca: a) c' = 1; b) toate capacităţile de producţie existente să fie utilizate
integral; c) investiţia netă să fie mai mare decât investiţia brută; d) multiplicatorul
investiţiilor să fie constant; e) între investiţie şi rata reală a dobânzii să fie o relaţie
pozitivă.

40) Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci când venitul creşte: a)
înclinaţia marginală spre consum este constantă; b) consumul creşte, dar mai încet;
c) înclinaţia marginală spre economisire este un număr pozitiv şi supraunitar; d) suma
dintre înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia marginală spre economisire este
mai mare decât 1; e) oamenii înclină să economisească tot sporul de venit.
41) Care din aprecierile de mai jos sunt adevărate? a) la un venit disponibil egal cu
zero, sursa consumului echivalează cu o dezeconomisire; b) potrivit legii
psihologice fundamentale, când venitul disponibil creşte, înclinaţia marginală spre
consum creşte; c) PIB în termeni reali înmulţit cu deflatorul PIB dă naştere la PIB în
termeni nominali; d) la un multiplicator al investiţiilor egal cu 5, înclinaţia marginală
spre consum a fost 0,8; e) stagflaţia înseamnă un ritm de creştere al PIB mai mic
decât rata inflaţiei.

42) În legătură cu concluziile formulate de Keynes cu privire la consum şi economisire,


teoriile actuale apreciază că: a) legea psihologică fundamentală se verifică doar pe
termen scurt; b) pe termen lung, înclinaţia marginală spre consum este relativ
constantă; c) pe termen lung, cheltuielile pentru consum depind de venitul mediu; d)
venitul curent este format din venitul permanent şi din venitul temporar; e)
averea şi venitul din muncă influenţează deciziile de consum ale menajelor.

43) Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? a) în virtutea acceleratorului, în
perioadele de recesiune poate să apară dezinvestirea netă; b) când înclinaţia
marginală spre consum scade, multiplicatorul investiţiei scade; c) potrivit lui
Keynes, înclinaţia marginală spre consum este constantă, pe parcursul întregii vieţi;
d) investiţia de dezvoltare are ca sursă venitul net economisit; e) când venitul
disponibil este zero, consumul de bază poate antrena dezeconomisirea.

44) Într-o anumită ţară, în perioadele tj şi t0 rata medie anuală a consumului a fost de
60%. În perioada tt faţă de t0, economiile au crescut de la 200 mld. u.m., la 300 mld.
u.m. Să se calculeze: a) venitul naţional, în t0 şi tp; b) consumul menajelor, în t0 şi tp;
c) înclinaţia marginală spre consum; d) înclinaţia marginală spre economisire.

45) La nivelul unei economii naţionale, în perioada t0, venitul naţional a fost de 1000
mld. u.m. în perioada următoare t1 venitul naţional a crescut cu 200% faţă de t0, iar
multiplicatorul investiţiilor a avut valoarea 4. Se cere: a) sporul venitului naţional, în
t1/ t0; b) sporul consumului populaţiei, în t1/t0; c) sporul economiilor, în t1/t0; d) rata
medie a consumului în t, şi t0; e) înclinaţia marginală spre consum; f) înclinaţia
marginală spre economisire.

46) Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte? a) în teoria kynesiană, consumul se
află în relaţie directă cu venitul pe termen lung; b) în teoria venitului permanent,
individul îşi modelează consumul după venitul net; c) averea consumatorului este
formată din totalitatea bunurilor reale şi financiare deţinute de acesta; d) în
teoria ciclului de viaţă, consumul este o variabilă dependentă de venitul permanent; e)
între teoriile referitoare la consum şi economisire nu există diferenţe insurmontabile.

47) Valoarea unei investiţii este de 175 mil.u.m. În primul an investiţia ar aduce un venit
de 50 mil. u.m., în al doilea an 80 mil. u.m., iar în al treilea an 90 mil. u.m. Rata
dobânzii este de 10 %, iar rata inflaţiei de 7%. Pe baza acestor date: a) nu se
recomandă realizarea investiţiei; b) valoarea actualizată este mai mare decât veniturile
viitoare; c) valoarea economică netă este negativă; d) se recomandă realizarea
investiţiei; e) nici un răspuns corect

48) Faţă de t0 investiţiile sporesc cu 1000 mil. u.m., iar înclinaţia marginală spre consum
este de 0,7. Sporul de venit după 3 iteraţii şi sporul maxim de venit viitor sunt, în
ordine : a) 2190; 3333; b) 1533; 2000; c) 1533; 3333; d) 2533; 2000; e) nici un
răspuns corect.

49) Care dintre următoarele afirmaţii este corectă, te termen scurt: a) înclinaţia
marginală spre consum este constantă; b) înclinaţia medie spre consum este
crescătoare; c) înclinaţia medie spre consum este mai mică decât înclinaţia marginală
spre consum; d) înclinaţia marginală spre consum este descrescătoare; e) înclinaţia
marginală spre economii este descrescătoare.

50) Se dă următoarea funcţie a consumului C= 200+0,75 VD. Pragul de ruptură este : a)


200; b) 400; c)800; d) 275; e) nici un răspuns corect

51) Pragul de ruptură reprezintă: a)acel nivel al venitului pentru care consumul este nul;
b)acel nivel al venitului la care consumul se realizează pe baza sumelor economisite
anterior; c)acel nivel al consumului necesar asigurării unui trai decent; d)acel nivel al
consumului pentru care se manifestă procesul de dezeconomisire; e) acel nivel al
venitului la care economiile sunt 0;

52) Cunoaştem că investiţia în t0 este de 1000, iar în t1 creşte cu 50%. În condiţiile în care
înclinaţia marginală spre consum este 0,8, sporul de venit după trei iteraţii este: a)
500; b) 1220; c) 2500; d) 3660; e) nici un răspuns corect

53) Cunoaştem că venitul naţional este de 600 mld. u.m. soldul transferurilor curente în
raport cu străinătatea este de 15 mld. u.m., transferurile sunt 50 mld.u.m. iar,
impozitele şi taxele plătite de populaţie sunt 40 mld. u.m. Venitul naţional disponibil
(VND) , venitul personal al menajelor (VPM) şi venitul disponibil al menajelor
(VDM) sunt, în ordine: a) 485; 535; 495; b) 615; 665; 625; c)485; 435; 395; d) 485;
535; 575; e) nici un răspuns corect.

54) Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate: a) pe termen lung, înclinaţia medie
spre consum este egală cu înclinaţia marginală spre consum; b) dacă înclinaţia
medie spre consum este mai mică decât 1, avem un proces de dezeconomisire; c)
transferurile sunt incluse în venitul naţional disponibil (VND) d) profitul nedistribuit
este inclus în VPP; e) VPP conţine impozite şi taxe plătite de populaţie.

55) Cunoaştem că VDM este de 500 mld. u.m., impozite şi taxe plătite de populaţie50
mld. u.m., transferurile sunt 65 mld. u.m., iar soldul transferurilor curente cu
străinătatea este -25 mld. u.m. VPP, VND, VN sunt, în ordine: a)550; 485; 510; b)
450; 500; 475; c) 450; 400; 375; d) 550; 600; 575; e) nici un răspuns corect.
56) Atunci când veniturile au crescut de 2 ori, cu 1000 mld. u.m. şi în condiţiile creşterii
ratei consumului de la 30% la 50%, economiile: a) nu se modifică; b) scad cu 300
u.m; c) cresc cu 1700 u.m.; d) cresc cu 300 u.m.; e) scad cu 700 u.m.

57) Funcţia de consum într-o economie ar putea fi descrisă prin următoarea ecuaţie
C=100+0.7Y şi investiţiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este: a) 100;b) 50;
c) 500;d) 150; e) 0.

58) Dacă venitul creşte, atunci: a) ponderea consumului în venit creşte; b) ponderea
consumului în venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este mai mare
decât creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului este mai mare
decât creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe integral creşterea venitului.

59) În perioada T0 – T1 venitul creşte cu 4000 miliarde u.m. Dacă înclinaţia marginală
spre consum este 0,8, atunci economiile: a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.; b) se
reduc cu 800 miliarde u.m.; c) cresc cu 3200 miliarde u.m.; d) cresc cu 800 miliarde
u.m.; e) nu se modifică.

60) Curba formării naţionale de capital este descrescătoare în raport cu nivelul PIB-ului,
pe termen scurt, deoarece: a) acceleratorul investiţiilor este descresător în timp; b)
exporturile cresc atunci când nivelul general al preţurilor scade; c) economisirea
scade atunci când venitul agregat creşte; d) importurile rămân constante pe termen
scurt; e) exporturile sunt relativ constante, iar importurile cresc la o creştere a PIB.

61) Între multiplicatorul invetiţiilor (KI) şi multiplicatorul cheltuielilor autonome (KA)


există următoarea relaţie: a) KI este mai cuprinzător decât KA; b) KA este mai
cuprinzător decât KI; c) cei doi multiplicatori sunt indentici; d) KI măsoară efectul
fluxurilor de investiţii, pe când KA măsoară efectul cheltuielilor guvernamentale; e)
indicatorii nu sunt compatibili.
62) Investiţiile scad atunci când:a) se reduce rata dobânzii;b) se reduc impozitele;c) se
accelerează amortizarea capitalului tehnic fix;d) se anticipează reducerea
profiturilor viitoare;e) creşte cererea de consum.
63) Dacă multiplicatorul investiţiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100 unităţi
monetare, atunci sporul investiţiilor şi înclinaţia marginală spre economii sunt:
a)90; 0,9; b)90; 0,1;c)10; 0,9;d) 10; 0,1;e) imposibil de determinat.
64) Multiplicatorul investiţiilor este egal cu 2. Care este modificarea investiţiilor ce a
determinat o creştere a venitului cu 100 miliarde unităţi monetare? a)50 miliarde
unităţi monetare;b) 100 miliarde unităţi monetare;c) 200 miliarde unităţi
monetare;d) 150 miliarde unităţi monetare;e) nu se poate determina pe baza
datelor oferite.

65) Dacă funcţia consumului este concavă, atunci una dintre următoarele afirmaţii este
corectă: a) înclinaţia medie spre consum creşte pe măsura creşterii venitului; b)
înclinaţia marginală spre consum este descrescătoare pe măsură ce venitul disponibil
creşte; c) înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia medie spre consum sunt
constante pentru orice nivel al venitului; d) înclinaţia marginală spre economii se
reduce pe măsură ce venitul creşte; e) b şi d..

66) Fie modelul macroeconomic: Y = C + I + G, unde C = 100 + 0,8 VD, TBS = 50, T =
250, I = 200, G = 150 (Y = venitul naţional, C = consumul, VD = venitul disponibil,
I = investiţii, G = cheltuieli guvernamentale, TBS = transferuri de la bugetul statului,
T = taxe şi impozite). Venitul naţional de echilibru este: a) 1450; b) 2250; c) 1500, d)
1200; e) nu poate fi calculat.

67) 90 milioane unităţi monetare când venitul disponibil înregistrează o scădere cu


100 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţia marginală spre consum este:a)
1,1; b) 0,9; c) 0,1; d) –0,9; e) –0,1.
68) Înclinaţia marginală spre consum corespunde: a) intersecţiei funcţiei de consum
cu axa OY; b) pantei funcţiei de consum;c) raportului dintre nivelul consumului şi
cel al venitului;d) raportului dintre nivelul venitului şi cel al consumului;e)
raportului dintre variaţia venitului şi cea a consumului.
69) Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul
investiţiilor este: a) 1/4; b) 2; c) 4/3; d) 3; e) 4.
70) Dacă pentru 100 milioane unităţi monetare venit disponibil suplimentar
cheltuielile de consum cresc cu 65 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţiile
marginale spre consum şi spre economisire sunt: a) 35; 0,65; b) 0,65; 0,35; c)
0,65; 0,65; d) 0,35; 0,35; e) imposibil de determinat pe baza datelor oferite.
71) Dacă consumul excede venitul personal disponibil, atunci: a) economisirea
personală este pozitivă; b) economisirea personală este zero; c) economisirea
personală este negativă; d) economisirea personală scade; e) economisirea
personală creşte.
72) Într-o economie, capitalul fix este la începutul unui an de 120 miliarde unităţi
monetare, urmând ca la sfârşitul aceluiaşi an să crească cu 25%. Consumul de
capital fix este de 20 miliarde unităţi monetare. În aceste condiţii, investiţia brută
şi netă sunt (în miliarde unităţi monetare): a) 20; 30; b) 30; 20;c) 30; 50; c) 50; 20;
d) 50; 30.