MACROECONOMIE 2007

CAPITOLUL 13 Circuitul economic de ansamblu

1) Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b) administraţiile

publice; c) menajele; d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus.

2) Produsul intern brut efectiv este mai mare decât cel potenţial. În aceste condiţii: a) inflaţia
se reduce; b) se manifestă tendinţe de deflaţie; c) se manifestă tendinţe de dezinflaţie; d)
rata şomajului este mai mare decât rata naturală a şomajului; e) rata şomajului este mai
mică decât rata naturală a şomajului.

3) Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare: a)

indemnizaţiile de şomaj; b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e)
variaţia stocurilor.

4) Consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul guvernamental
6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii: a) exportul a fost mai mare decât importul cu 8
puncte procentuale din produsul intern brut; b) exportul a fost mai mic decât importul cu
8 puncte procentuale din produsul intern brut; c) exportul net a fost pozitiv, reprezentând
8% din produsul intern brut; d) exportul net a fost nul; e) balanţa comercială şi balanţa
serviciilor au fost, cumulat, excedentare.

5) În perioadele în care se înregistrează o reducere generalizată a preţurilor: a) produsul

intern brut real va creşte mai încet decât produsul intern brut nominal; b) produsul intern
brut real va creşte mai repede decât produsul intern brut nominal; c) produsul intern brut
real va creşte în acelaşi ritm cu produsul intern brut nominal; d) produsul intern brut real
va fi egal cu produsul intern brut nominal; e) nu se poate face o generalizare corectă
privind evoluţia produsului intern brut real şi a produsului intern brut nominal.

6) Ce tranzacţii generatoare de bunuri şi servicii nu sunt luate în calcul la determinarea PIB:

a) deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat; b) jocurile ilegale de noroc; c) munca
prestată de imigranţii ilegali; d) primirea de bacşişuri nedeclarate integral; e) toate cele de
mai sus.

7) Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru

consum? a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere, generat
de incertitudinea veniturilor viitoare; d) preferinţa pentru lichiditate; e) dorinţa de a
economisi pentru generaţiile viitoare.

8) Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu: a) rata dobânzii; b) rata inflaţiei; c)
rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă.

9) Dacă produsul intern brut real creşte cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5%, atunci PIB-ul
real pe locuitor creşte cu: a) 4,5%; b) 5%: c) 5,5%; d) 10%; e) 10,25%

1
10) Exportul este mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut.
Dacă investiţiile brute reprezintă 25% din produsul intern brut, iar consumul
guvernamental 10% atunci consumul populaţiei este de: a) 25% din produsul intern brut;
b) 35% din produsul intern brut; c) 70% din produsul intern brut; d) 75% din produsul
intern brut; e) 90% din produsul intern brut.

11) Produsul intern brut reprezintă: a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale şi
serviciilor produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de timp; b) venitul
de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care poate fi utilizat pentru
consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de administraţiile
publice centrale şi locale într-un an; d) valoarea de piaţă a bunurilor finale şi serviciilor
produse de cetăţenii unei ţări într-o anumită perioadă, indiferent de locul unde îşi
desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a bunurilor produse în exterior şi consumate de
menaje.

12) Produsul naţional net reprezintă Produsul naţional brut minus: a) impozite; b) transferuri
la bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) profitul nedistribuit; e) investiţii.

13) Produsul naţional brut nu include: a) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali care
îşi desfăşoară activitatea în străinătate; b) amortizarea; c) valoarea producţiei finale a
agenţilor străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara de referinţă; d) valoarea
producţiei finale a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul ţării de
referinţă; e) a + c.

14) Achiziţiile de bunuri finale şi servicii de către populaţie sunt cunoscute sub numele de: a)
investiţii; b) consum public; c) consum privat; d) export net ; e) nici una dintre cele de
mai sus.

15) În formarea brută de capital fix (FBCF) nu se include: a) amortizarea; b) investiţia de

înlocuire a capitalului fix; c) formarea netă de capital fix; d) variaţia stocurilor; e) a şi d.

16) În măsurarea PIB sunt ignorate aspecte precum: a) timpul liber; b) gradul de poluare a
mediului înconjurător; c) inegalitatea veniturilor gospodăriilor ; d) toate cele de mai sus;
e) a şi c.

17) Care dintre următoarele mărimi constituie un exemplu de injecţie în fluxul circular al
venitului: a) economiile; b)investiţiile; c) taxele şi impozitele; d) importurile; e) deficitul
bugetar.

18) Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formează injecţiile în fluxul
circular al venitului: a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii, exporturi; b)
exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri; c) importuri, economii, taxe,
investiţii; d) exporturi, investiţii, cheltuieli guvernamentale; e) economii,
investiţii, exporturi.

19) Decalajul recesionist al venitului naţional apare atunci când: a) există decalaj inflaţionist;
b) oferta agregată pe termen scurt este egală cu oferta agregată pe termen lung; c) există
echilibru macroeconomic fără şomaj; d) venitul naţional realizat este mai mic decât
venitul naţional potenţial; e) PIB real este mai mic decât PIB nominal.

2
20) Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregată şi fără intervenţia guvernului se
realizează ca urmare a: a) creşterii cheltuielilor guvernamentale; b) măsurilor de stimulare
a ofertei agregate prin acordarea de subvenţii; c) ieftinirii factorilor de producţie ceea ce
pemite o creştere a producţiei agregate; d) creşterii investiţiilor care determină o
încurajare a cheltuielilor agregate; e) reducerii fiscalităţii.

21) Pentru a observa dacă o economie înregistrează creştere economică, vom apela la PIB real
şi nu la PIB nominal, deoarece: a) exporturile sunt scăzute din PIB real, acesta din urmă
fiind mai puţin complicat decât PIB nominal; b) PIB real include şi importul, fiind deci
mai reprezentativ decât PIB nominal; c) PIB nominal nu include plăţile de transfer, în
timp ce PIB real le include; d) PIB nominal reflectă modificări atât în nivelul
preţurilor cât şi în nivelul producţiei, în timp ce PIB real are în vedere doar
schimbări în nivelul producţiei; e) PIB nominal reflectă doar modificări în nivelul
preţurilor.

22) Dacă are loc o creştere a PIB nominal, atunci putem considera că: a) au crescut preţurile
bunurilor şi serviciilor produse în economie; b) a crescut cantitatea de bunuri şi servicii
produsă în interiorul economiei respective; c) sunt posibile ambele variante de mai sus;
d) economia înregistrează în mod cert creştere economică; e) retragerile din fluxul circular
al venitului sunt superioare injecţiilor.

23) Curba cererii agregate arată că, dacă preţul scade, cantitatea de: a) PIB real cerută creşte;
b) PIB real cerută scade; c) PIB nominal cerută creşte; d) PIB nominal cerută scade; e)
export net real scade.

24) Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: a)
consumul; b) investiţiile; c) achiziţiile guvernamentale; d) exporturile nete; e)
importurile.

25) Pentru ca venitul, în fluxul său circular, să tindă spre un nivel mai ridicat este necesar ca:
a) injecţiile să fie egale cu retragerile; b) injecţiile să fie mai mari decât retragerile; c)
injecţiile să fie mai mici decât retragerile; d) investiţiile să fie mai mici decât economiile;
e) exporturile să fie egale cu importurile.

26) Dacă oferta agregată pe termen scurt este perfect elastică, atunci promovarea unei politici
monetare expansioniste determină: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor şi a
producţiei; b) scăderea producţiei; c) creşterea nivelului mediu al preţurilor şi a producţiei;
d) scăderea nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea producţiei.

27) În cererea agregată includem : a) investiţiile economice private; b) cheltuielile publice; c)

importurile; d) a şi b; e) a, b şi c.

28) Deplasarea curbei cerererii agregate spre dreapta este cauzată de : a) reducerea nivelului
mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) creşterea importurilor; d)
creşterea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare.

29) În condiţiile echilibrului macroeconomic, investiţiile economice private sunt egale cu : a)

economiile private; b) excedentul bugetar; c) deficitul balanţei comerciale; d) deficitul
bugetar; e) a, b şi c.

3
30) Un automobil produs de o companie franceză în România este inclus: a) atât în PIN-ul
Franţei, cât şi în PIN-ul României; b) atât în PIN-ul Franţei, cât şi în PNN-ul României; c)
atât în PNN-ul Franţei, cât şi în PIN-ul României; d) în PIB-ul României, dar nu şi în
PNB-ul Franţei; e) nici una din variantele de mai sus.

31) Un soc izolat al ofertei in modelul Cerere agregată-Ofertă agregată determină : a) o

majorare a ofertei agregate; b) o crestere a productiei reale; c) o reducere a nivelului
mediu al preturilor; d) o reducere a productiei reale; e) o reducere a somajului.

32) Consumul populatiei a fost 80 % din PIB, consumul guvernamental 6 %, iar investitiile 22
%. In aceste conditii : a) exportul a fost mai mare decat importul cu 8 puncte procentuale
din PIB; b) exportul a fost mai mic decat importul cu 8 puncte procentuale din PIB; c)
exportul net este pozitiv; d) exportul net este nul ; e) balanta comerciala este excedentara.

33) In perioadele in care se inregistreaza o crestere generalizata a preturilor : a) PIB real se

modifică mai puţin decat PIB nominal; b) PIB real poate creste mai repede decat PIB
nominal; c) PIB real poate creste in acelasi ritm cu PIB nominal; d) PIB real este egal cu
PIB nominal; e) nu exista nici o legatura intre cele doua variabile.

34) Pe termen lung, oferta agregata este : a) descrescatoare; b) paralela cu axa preturilor; c)
paralela cu axa productiei; d) cu panta pozitiva ; e) identica cu oferta agregata pe termen
scurt.

35) Atunci când are loc alinierea accizelor din România la nivelurile înregistrate în Uniunea
Europeană (caeteris paribus) : a) oferta agregată scade; b) cererea agregată creşte; c)
nivelul mediu al preţurilor tinde să se reducă; d) nivelul producţiei interne se majorează;
e) rata şomajului se reduce.

36) Creşterea cheltuielilor publice (G) determină : a) creşterea ofertei agregate; b) reducerea
ofertei agregate; c) creşterea ofertei agregate şi scăderea cererii agregate; d) creşterea
cererii agregate; e) reducerea cererii agregate.

37) Retragerile din fluxul circular al venitului sunt date de: a) economii, investiţii şi exporturi;
b) economii, taxe şi importuri; c) economii, investiţii şi importuri; d) exporturi, taxe şi
importuri; e) exporturi, importuri şi investiţii.

38) In cadrul cărei metode de determinare a PIB, dintre cele enumerate mai jos, se iau în
calcul dobânzile a) metoda veniturilor; b) metoda cheltuielilor; c) metoda intrarilor; d)
metoda iesirilor; e) metoda producţiei.

39) Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: a)
consumul populaţiei; b) investiţiile private; c) achiziţiile guvernamentale; d) exporturile
nete; e) importurile de noi tehnologii.

40) Pentru ca venitul, în fluxul său circular, să tindă către nivelul de echilibru este necesar ca:
a) injecţiile să fie egale cu retragerile; b) injecţiile să fie mai mari decât retragerile; c)
injecţiile să fie mai mici decât retragerile; d) investiţiile să fie mai mici decât economiile;
e) exporturile să fie egale cu importurile.

4
41) Dacă oferta agregată pe termen scurt este perfect inelastică, atunci promovarea unei
politici monetare expansioniste determină: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor şi al
producţiei; b) scăderea productiei; c) creşterea nivelului mediu al preţurilor; d)
scăderea nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea producţiei.

42) In cererea agregată includem: a) investiţiile; b) cheltuielile publice; c) importurile; d) a si

b; e) a, b,si c.

43) Deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta este cauzată de: a) reducerea nivelului
mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) cresterea importurilor; d)
creşterea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare.

44) Un şoc izolat al ofertei în modelul Cerere agregată - Ofertă agregată determina: a) o
majorare a ofertei agregate; b) o crestere a productiei reale; c) o reducere al nivelului
mediu al preturilor; d) o reducere a productiei reale; e) o reducere a somajului.

45) Pe termen lung, oferta agregată este: a) descrescătoare; b) paralela cu axa preturilor; c)
paralela cu axa productiei; d) cu panta negativa; e) identica cu oferta agregata pe termen
scurt.

46) Atunci când are loc alinierea accizelor din România la nivelurile înregistrate în Uniunea
Europeană (caeteris paribus): a) oferta agregată scade; b) cererea agregată creşte; c)
nivelul mediu al preţurilor tinde să se reducă; d) nivelul producţiei interne se majorează;
e) rata şomajului se reduce.

47) Creşterea cheltuielilor publice determină: a) cresterea ofertei agregate; b) reducerea ofertei
agregate; c) cresterea ofertei agregate si scaderea cererii agregate; d) creşterea cererii
agregate; e) reducerea cererii agregate.

48) Avem următoarele informaţii despre economia unei ţări: cheltuielile de consum 100 u.m.,
economiile private 10 u.m., cheltuielile publice 30 u.m., iar bugetul este echilibrat. In
acest caz PIB este:a) 100; b)110; c)130;d) 140; e) 150.

49) In conditii de recesiune este posibil sa se produca: a) cresterea mai rapida a PIB-ului real
comparativ cu cea a PIB-ului nominal; b) deplasarea curbei ofertei agregate spre stanga; c)
deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d) cresterea inflatiei si scaderea
somajului; e) oricare din cele de mai sus.

50) Cererea agregata din economie nu cuprinde: a) cheltuielile pentru consum; b) cheltuielile
pentru investitii; c) cheltuielile guvernamentale; d) exportul; e) importul.

51) Oferta agregata din economie reprezinta suma dintre: a) consum si investitii; b) consum si
economii; c) productie si consum; d)productie si import; e) productie si export.

52) Piata bunurilor economice este in echilibru daca: a) in economie se manifesta o stare de
supraproductie; b) in economie se manifesta o stare de subproductie; c) cererea agregata
este egala cu oferta agregata; d) venitul national real este mai mare decat cheltuielile
aggregate; e) venitul national real este mai mic decat cheltuielile agregate.

5
53) Daca cererea agregata este mai mare decat oferta agregata, atunci: a) in economie se
manifesta o criză de supraproducţie; b) stocurile cresc; c) preturile se reduc; d) firmele isi
sporesc productia; e) piata bunurilor economice este in echilibru partial.

54) Daca cererea agregata este mai mica decat oferta agregata, atunci: a) in economie se
manifesta o stare de subproductie; b) stocurile se reduc; c) preturile cresc ; d) firmele isi
reduc productia; e) piata bunurilor economice este in echilibru partial.

55) Echilibrul economic se caracterizeaza prin : a) somaj; b) inflatie; c) cheltuieli agregate

suficiente pentru a cumpara toata productia; d) excedent al balantei comerciale si de plati;
e) deficit al balantei comerciale si de plati.

56) Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă: a) creşterea valorii
bunurilor exportate; b) majorarea costurilor de producţie; c) reducerea preţului materiilor
prime; d) creşterea cererii agregate; e) creşterea achiziţiilor guvernamentale.

57) Presupunem ca într-o economie se produc numai două bunuri finale x si y. In 2004
preturile bunurilor si cantitatile produse au fost Px = 4, Py = 5, Qx = 50, Qy = 100. In
2005 preturile bunurilor si cantitatile produse au fost Px = 6, Py = 5, Qx = 100, Qy = 80.
Deflatorul PIB in 2005 este: a) 80%; b) 120%; c) 100%; d) 75%; e) 125%.

58) Cresterea cheltuielilor publice determina: a) cresterea ofertei agregate; b) reducerea ofertei
agregate; c) cresterea ofertei agregate si reducerea cererii agregate; d) cresterea cererii
agregate; e) reducerea cererii agregate.

59) Componenta cu cea mai mare pondere in structura cererii agregate reprezinta: a)
importurile; b) exporturile nete; c) achizitiile guvernamentale; d) investitiile; e) consumul.

60) Să presupunem că, în anul 2005 a crescut preţul utilajelor de foraj marin realizate în
România. În condiţii caeteris paribus, în România, în 2005: a)va creşte atât IPC cât şi
deflatorul PIB;b) va creşte deflatorul PIB, iar IPC va rămâne constant; c) va creşte
IPC, iar deflatorul PIB va rămâne constant; d) ambele vor rămâne constante; e) IPC va
scădea, iar deflatorul PIB va creşte.

61) Într-o economie deschisă, fără deficit bugetar, presupunem că investiţiile sunt de 5
miliarde u.m., iar importurile depăşesc cu 500 milioane exporturile ţării respective. În
acest caz: a)economiile sunt de 4,5 miliarde u.m; b) economiile sunt de 5,5 miliarde
u.m.; c) economiile sunt de 5 miliarde u.m; d) economiile sunt egale cu investiţiile; e) nu
de poate preciza nimic cu privire la acea economie.

62) Dacă curba cererii agregate întâlneşte curba ofertei agregate într-un punct situat la stânga
faţa de oferta agregată pe termen lung, atunci:a) PIB realizat este mai mic decât PIB
potenţial; b) PIB potenţial este mai mic decât PIB realizat; c) oferta agregată pe termen
scurt este mai mică decât oferta agregată pe termen lung; d) PIB potenţial este mai mic
decât oferta agregată pe termen lung; e) în acea economie avem decalaj inflaţionist.

63) Procter&Gamble România produce în data de 30-12-2005, 500 kg detergenţi în valoare de

250 milioane lei (valoarea pe piaţă), pe care-i vinde în data de 6-01-2006 cu acea sumă. În
aceste condiţii:a) PIB României din 2005, creşte cu 250 milioane lei; b) PIB României
din 2006, creşte cu 250 milioane lei;c) PNB României din 2006, creşte cu 250 milioane

6
 lei;d) PIB SUA din 2005, creşte cu echivalentul a 250 milioane lei;e) PIB SUA din 2006,
creşte cu echivalentul a 250 milioane lei.

64) În anul 2004, într-o economie s-a produs o cantitate de 100 bunuri x şi 200 y. Preţurile
unitare au fost de 20 u.m pentru x şi, respectiv, 5 u.m. pentru y. În 2005, preţul lui x a fost
de 22 u.m., iar al lui y de 10 u.m. pe bucată, în condiţiile în care cantitatea produsă din
cele două bunuri a fost de 110 x şi 250 y. Presupunând că în acea economie s-au produs
numai bunurile x şi y, atunci deflatorul PIB este:a) 100%; b) 50%; c) 142,6%; d) 164%;
e) 70,1%.

65) PNB reprezintă: a) valoarea tuturor tranzacţiilor efectuate pe teritoriul unei ţări; b)
valoarea bunurilor si serviciilor destinare consumului final; c) valoarea tuturor bunurilor si
serviciilor produse de agenţii economici naţionali; d) valoarea bunurilor si serviciilor
finale vândute si cumpărate; e)valoareade piaţă a bunurilor şi serviciilor finale
produse de agenţii naţionali.

66) Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare:a)

indemnizaţiile de şomaj;b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e)
variaţia stocurilor.

67) Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru

consum?a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere, generat
de incertitudinea veniturilor viitoare;d) preferinţa pentru lichiditate; e) dorinţa de a
economisi pentru generaţiile viitoare.

68) Raportul între PIB în termeni nominali şi PIB în termeni reali exprimă: a)creşterea reală a
producţiei;b) evoluţia preţurilor bunurilor finale;c) caracterul extensiv sau intensiv al
creşterii economice;d) indicele de creştere al venitului naţional; e) dinamica exportului
net.

69) Din cererea agregată fac parte: a) cheltuielile guvernamentale; b) investiţiile brute;
c)exporturile nete; d) impozitele şi taxele; e) cheltuielile menajelor.

70) Dacă nivelul general al preţurilor creşte, iar ceilalţi factori nu se modifică: a) valoarea
reală a banilor creşte; b) scade puterea de cumpărare a banilor; c) cererea agregată în
termeni reali creşte; d) bunurile produse pe plan intern devin relativ mai ieftine faţă de
cele externe, e) se vor cumpăra mai puţine bunuri economice produse în ţară.

71) Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?: a) creşterea nivelului general al preţurilor
determină contracţia cererii agregate; b) anticipările consumatorilor sunt un factor de
influenţă a cererii agregate; c) exportul net nu face parte din cererea agregată; d) consumul
intermediar nu face parte din PIB; e) formarea brută de capital tehnic nu include şi
modificarea stocurilor materiale.

72) Cererea agregată creşte atunci când: a) sporesc investiţiile; b) cresc cheltuielile de
consum; c) se reduc cheltuielile publice; d) exporturile sunt mai mici decât importurile; e)
creşte rata dobânzii.

73) Care din aprecierile de mai jos sunt false?: a) decalajul recesionist presupune situarea
economiei în interiorul FPP; b) decalajul inflaţionist este rezultatul exclusiv al unui şoc al

7
 cererii agregate; c) la creşterea cererii agregate se poate ajunge şi prin reducerea
fiscalităţii; d) pe termen lung, creşterea preţurilor va fi cu atât mai accentuată, cu cât oferta
este mai inelastică; e) dacă oferta agregată este perfect inelastică, creşterea cererii agregate
antrenează sporirea preţurilor.

74) Se regăsesc în venitul disponibil al menajelor: a) transferurile; b) impozitele şi taxele

plătite de populaţie; c) profitul nedistribuit; d) amortizarea; e) impozitele indirecte

75) Care din următoarele elemente sunt luate în considerare pentru calculul PIB? a)2 ore
petrecute de un angajat al BCR-ului pentru realizarea unor activităţi gospodăreşti; b)
producţia subterană de 10 milioane RON a unei firme; c) energia electrică folosită în
producţia automobilelor Dacia; d) munca realizată de membrii unei asociaţii studenţeşti;
e) energia electrică consumată într-o gospodărie.

76) In conditiile echilibrului macroeconomic, investitiile economice private sunt egale cu : a)

economiile private; b) excedentul bugetar; c) deficitul balantei comerciale; d) deficitul
bugetar; e) a, b si c.

77) In perioadele in care se înregistrează o creştere generalizată a preţurilor: a) PIB real se

modifică mai putin decat PIB nominal ; b) PIB real poate creste mai repede decat PIB
nominal; c) PIB real poate creste in acelasi ritm cu PIB nominal; d) PIB real este egal cu
PIB nominal; e) nu exista nici o legătură între cele doua variabile.

78) creştere a nivelului taxării într-o economie , ceteris paribus, ar putea avea ca efect: a)
generarea unui decalaj inflaţionist şi creşterea producţiei; b) generarea unui decalaj
recesionist şi creşterea producţiei; c)generarea unui decalaj inflaţionist şi scăderea
producţiei ; d) generarea unui decalaj recesionist şi scăderea producţiei; e) generarea
unui decalaj inflaţionist şi o creştere a nivelului general al preţurilor.

79) Reprezintă o soluţie pentru depăşirea decalajului recesionist: a) o creştere a ratei dobânzii;
b) o scădere a ratei dobânzii; c) o creştere a impozitării; d) o scădere a cheltuielilor
guvernamentale; e)nici una din variantele de mai sus.

80) Dacă cererea agregată creşte datorită cheltuielilor publice, şi intersectează oferta agregată
în zona perfect inelastică, atunci: a) nivelul general al preţurilor creşte; b) creşte venitul
naţional; c) nivelul general al preţurilor scade ; d) scade venitul naţional; e) nivelul
general al preţurilor nu se modifică.

81) În condiţiile în care rata de creştere a PIB este a fost în 1999 de 2%, iar în 2001 de 2%,
atunci, la începutul anului 2002, producţia va fi mai mare decât cea de la începutul anului
1999: a) cu 4%; b) cu 4,04%; c) cu 1%; d) cu 2%; e) cu 5%.

82) Oferta Agregată pe Termen Scurt (OATS): a) este în întregime inelastică; b) are o
elasticitate variabilă în raport cu conjunctura economică a ţării în cauză; c) este
discontinuă pe zone de elasticitate; d) îşi pierde elasticitatea pe măsura creşterii
producţiei; e) relevă o relaţie descrescătoare între PIB şi nivelul general al preţurilor.

83) Socurile Cererii Agregate (CA): a) au aceleaşi efecte indiferent de zona de intersecţie cu
OATS; b) produc o creştere mai acentuată a preţurilor decât a PIB în zona elastică a
OATS; c) produc o creştere mai accentuată a PIB decât a preţurilor în zona inelastică a

8
 OATS; d) produc modificări de sens contrar ale preţurilor în raport cu variaţia PIB; e)
produc modificări de acelaşi sens ale preţurilor şi variaţii minore ale PIB în zona inelastică
a OATS.

84) Curba Ofertei Agregate pe Termen Lung: a) se intersectează cu PIB potenţial în punctul
de minim al cereri agregate; b) este paralelă cu abscisa; c) se suprapune cu curba PIB
potenţial; d) este paralelă cu curba PIB potenţial; e) este o dreaptă de pantă negativă.

85) Administraţiile private se deosebesc de administraţiile publice prin faptul că: a) reprezintă
un mod de administrare privată a unităţilor subordonate administraţiei publice; b)
reprezintă structurile de management al companiilor private; c) sunt societăţi de drept
comun cu largă participare a acţionarilor; d) sunt societăţi nonprofit nesubordonate
sectorului public; e) reprezintă unităţi mixte rezultate din asocierea sectorului privat cu
cel public.
86) Care dintre următoarele variabile constituie un exemplu de agregat macroeconomic?a)
producţia totală realizată de o mare firmă;b) nivelul ocupării în cadrul industriei;c)
produsul naţional brut al României;d) preţul grâului; e) şomajul la nivelul unei
localităţi.

9
Capitolul 14. Venit, consum, investitii

1) Se cunosc următoarele privind o economie ( în mld. u.m.): Cheltuieli de consum

600, taxe 400, export 240, transferuri 250, cheltuieli guvernamentale 200, investitii
brute 150, deprecierea capitalului 60, import 220. PIB şi VDM au reprezentat:
a)970,800; b) 820, 760; c)970, 760; d) 1100, 1250; e) nici un răspuns corect.

2) Din aceleaşi date rezultă că economiile şi exportul net sunt: a) 20, 240; b) 220, 240;
c)800, 20; d) 220, 20; e) nici un răspuns corect.

3) Se cunosc următoarele, pe termen scurt, pentru o economie: Ca=100, c’=0,8VDM,

VN=1000, transferuri=200, taxe pe venituri=50, consum guvernamental=300,
investiţia brută=200, export=import. Cererea agregată reprezintă: a) 1300; b) 1400;
c)1520; d)1550; e) nici un răspuns corect.

4) Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?: a) în anul de bază, considerat de
referinţă, PIB nominal este egal cu PIB real; b) nu tot PIB-ul creat într-o ţară ajunge
la gospodăriile private; c) investiţiile brute fac parte din utilizarea finală a PIB; d)
PIB-ul poate să fie mai mic decât consumul intermediar; e) indicatorii în expresie
reală folosesc preţurile curente ale fiecărei perioade.

5) Când PIB-ul este mai mic decât PNB, înseamnă că la nivelul ţării respective: a)
consumul intermediar scade; b) soldul veniturilor factorilor în raport cu străinătatea
este negativ; c) soldul balanţei comerciale este negativ; d)consumul final este mai
mic decât consumul intermediar; e) investiţia brută este egală cu investiţia netă.

6) În Sistemul Contabilităţii Naţionale, PIB: a) se poate calcula ca sumă a veniturilor

obţinute din activitatea economică ce se desfăşoară în interiorul unei arii geografice;
b) este mai mic decât totalul vânzărilor dintr-o economie; c) poate să fie egal cu
PNB; d) nu cuprinde vânzările finale; e) este definit şi ca flux de valoare adăugată.

7) Diferenţa dintre rata de creştere a PIB nominal şi rata de creştere a PIB real
reprezintă rata de creştere a: a) consumului final; b) deflatorului; c) consumului
intermediar; d)economiei subterane; e) investiţiilor.

8) Suma din consumul privat al menajelor, consumul public, investiţiile nete, şi

exportul net este egală cu: a) PGB; b) PIN; c) totalul vânzărilor dintr-o economie; d)
venitul disponibil al menajelor; e) soldul balanţei comerciale a unei ţări.

9) Dacă din valoarea totală brută a bunurilor şi serviciilor create într-o ţară într-o
anumită perioadă de 50.000 mld. u.m. scădem consumul intermediar de bunuri
economice de 23.000 mld. u.m. obţinem: a) consumul final de 27.000 mld. u.m.; b)
investiţii brute de 27.000mld. u.m.; c) consumul final şi exporturile de 27.000mld.
u.m. ; d) PNN de 27.000mld. u.m.; e) PIB de 27.000 mld. u.m.

10) În perioada t0, PNB al unei ţări a fost de 100.000 mld. u.m. În t 1 faţă de t0 dinamica
nominală a PNB a fost de 400%, iar dinamica reală a PNB a fost de 90%. PNB al
perioadei t1, în termeni reali, a fost de: a) 400.000 mld. u.m. b) 300.000 mld. u.m.
c)90.000 mld. u.m. d) 150.000 mld. u.m. e) 80.000 mld u.m.

10
11) În perioada t1-t0, PIB-ul a crescut de la 500 mld. u.m. la 1200 mld.u.m. Deflatorul
pentru această perioadă are valoarea 250%. În aceste condiţii creşterea PIB-ului s-a
realizat: a) doar pe baza creşterii producţiei de bunuri şi servicii; b) atât pe baza
creşterii producţiei de bunuri şi servicii, cât şi pe baza creşterii preţurilor; c) doar pe
baza creşterii preţurilor; d) pe o creştere a producţiei de bunuri şi servicii care
depăşeşte creşterea preţurilor; e) nu se poate determina.

12) Produsul Intern Brut:a) este mai mare decât PNB; b) este mai mic decât PNB; c) nu
include consumul de capital fix; d) poate fi mai mare, mai mic sau egal cu PNB; e)
include consumul intermediar.

13) Indicaţi propoziţia corectă referitoare la Produsul Global Brut:a) este întotdeauna mai
mare decât PIB; b) este întotdeauna mai mare decât PNB; c) se calculează însumând
doar valoarea bunurilor finale; d) ia în calcul agenţii naţionali din străinătate; e) nici una
din variantele de mai sus.

14) Despre o economie, în care cererea agregată reprezintă 150000 mld um., se cunosc
în totalul cererii agregate: ponderea consumului privat este de 50%, a investitiilor
este de 20%, iar a consumului public de 10%, iar exporturile reprezintă 40000
mld.um. Rezultă că importurile sunt: a) 20000 mld.um;b)15000 mld.um; c) 10000
mld.um;d)5000 mld.um;e)25.000 mld.um.

15) Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare:a)

indemnizaţiile de şomaj;b) exportul net;c) consumul guvernamental;d) consumul
final al populaţiei;e) variaţia stocurilor.

16) Într-o economie deschisa economiile private sunt de 300 u.m., iar investitiile interne
de 400 u.m.; in conditiile unui buget de stat echilibrat, putem afirma ca: a)
inregistreaza un surplus commercial; b) economia este debitoare in relatiile cu
strainatatea; c) balanta comerciala este echilibrata; d) inregistreaza un surplus de
valuta in urma tranzactiilor cu exteriorul; e) a)+ d).

17) Se cunosc urmatoarele date pentru o economie nationala: PGB-6000 mld. u.m., PIB-
60% din PGB; cheltuieli guvernamentale si formarea bruta de capital-2000 mld.
u.m.; soldul balantei comerciale este deficitar si egal cu 200 mld.u.m.; Ponderea
consumului intermediar este: a) 50%; b) 23,33%; c) 30%; d)40%; e) 66%.

18) PIN se poate calcula scazând: a) PIB din PGB; b) consumul capitalului fix din PIB;
c) impozitele directe si indirecte din PIB; d) din PGB venitul agentilor economici
nationali care isi desfasoara activitatea in strainatate; e) amortizarea din PNB.

19) În anul 2001, consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut,
consumul guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii: a) exportul a
fost mai mare decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b)
exportul a fost mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul
intern brut; c) exportul net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut;
d) exportul net a fost nul; e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost,
cumulat, excedentare.

11
20) Excedentul brut de exploatare se utilizează în determinarea PIB: a) conform
metodei veniturilor; b) conform metodei valorii adăugate; c) conform metodei
cheltuielilor; d) pentru calculul consumului intermediar; e) pentru evitarea dublei
înregistrări.

21) Se dau următoarele informaţii: cheltuieli personale pentru consum = 600 mld.;
amortizarea = 50 mld.; salarii nete = 800 mld.; impozite directe pe salarii = 100;
venit din rente = 25 mld.; investiţia brută = 150 mld.; profit corporativ = 30 mld.;
exporturi nete = 5 mld.; achiziţii publice de bunuri şi servicii = 200 mld.; plăţi sub
formă de transfer de la guvern = 50 mld. În aceste condiţii, valoarea PIB este (în
miliarde): a) 800; b) 805; c) 855; d) 955; e) 1000.

22) Venitul disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul naţional disponibil; b) produsul

intern brut; c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei; d) produsul naţional
net exprimat în preţurile pieţei; e) veniturile personale ale populaţiei după
impozitare.

23) Odată cu creşterea venitului unei familii, de regulă, cheltuielile acesteia pentru
alimente: a) scad în mărime absolută în ţările dezvoltate; b) scad în mărime absolută
în ţările sărace; c) îşi reduc ponderea în cheltuielile totale ale familiei; d) cresc ca
pondere în cheltuielile totale ale familiei; e) răspunsurile a-d sunt incorecte.

24) Dacă funcţia consumului este liniară, înclinaţia marginală spre consum este: a)
crescătoare; b) descrescătoare; c) constantă; d) variabilă; e) în mod necesar egală cu
înclinaţia medie spre consum.

25) Atunci când veniturile cresc de 2 ori, respectiv cu 1.000 mld. u.m., iar rata
consumului se măreşte de la 60% la 70%, economiile: a) nu se modifică; b) scad cu
800 u.m; c) cresc cu 800 u.m.; d) cresc cu 200 u.m.; e) scad cu 200 u.m.

26) Funcţia de consum într-o economie este descrisă prin următoarea ecuaţie
C=100+0,5Y. Dacă investiţiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este: a)
300; b) 100; c) 133,33; d) 75; e) 50.

27) Funcţia de consum într-o economie este descrisă de următoarea ecuaţie

, iar investiţiile de ecuaţia . Nivelul de echilibru al venitului
Y este: a) 100; b) 50; c) 500; d) 150; e) 0.

28) Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de
populaţie se ridică la 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei.
Datele anterioare arată că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde
lei; b) înclinaţia marginală spre consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum
este 0,90; d) economiile populaţiei sunt 40 miliarde lei; e) înclinaţia medie spre
economisire este 0,116.

29) Conform teoriei keynesiene, principalul factor de care depinde consumul este: a)
venitul permanent; b) venitul curent; c) averea; d) creşterea economică; e) rata
dobânzii.

12
30) Dacă venitul creşte, atunci: a) ponderea consumului în venit creşte; b) ponderea
consumului în venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este mai mare
decât creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului este mai
mare decât creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe integral creşterea
venitului.

31) Care dintre următoarele elemente descurajează investiţiile? a) ratele înalte de

economisire; b) creşterea profiturilor; c) ratele înalte ale dobânzii; d) impozitarea
redusă a profitului; e) creşterea economică.

32) Atunci când investiţiile nete sunt nule: a) investiţiile s-au realizat în perioada
anterioară; b) stocul de capital rămâne constant; c) investiţiile brute sunt mai mari
decât amortizarea; d) investiţiile brute sunt mai mici decât amortizarea; e)
productivitatea capitalului se reduce.

33) Dacă venitul disponibil creşte cu 80000 lei, din care creşterea consumului reprezintă
80%, atunci înclinaţia marginală spre economisire este: a) unitară; b) 0,8; c) 0,4; d)
0,2; e) nulă.

34) Bunurile finale produse de o companie franceză, în România sunt incluse: a) atât ‚în
PIN-ul Frantei cât şi in PIN-ul României; b) atât în PIN-ul Frantei cat si in PNN-ul
Romaniei; c) atat in PGB-ul Franţei cât şi în PIN-ul Romaniei; d) în PIB-ul
României şi în PNN-ul Franţei; e) în nici una din variantele de mai sus.

35) Funcţia de consum exprimă: a) relaţia dintre consum şi investiţii; b) relaţia dintre
consumul final şi multiplicatorul investiţiilor; c) relaţia dintre consum şi venitul
disponibil; d) legătura existentă între consum şi înclinaţia marginală spre
economisire; e) relaţia dintre consum şi economisire.

36) În funcţia consumului, se regăseşte consumul autonom. Care din următoarele

elemente nu influenţează mărimea acestuia: a) avuţia; b) rata anticipată a inflaţiei; c)
veniturile viitoare anticipate; d) venitul curent; e) nivelul preţurilor.

37) La o înclinaţie marginală spre consum de 0,8: a) multiplicatorul investiţiilor este

5; b) înclinaţia marginală spre economii este 5; c) multiplicatorul banilor de cont
este 0,2; d) creşterea venitului naţional generează o creştere cu 0,8% a consumului;
e) consumul reprezintă 80% din venitul naţional.

38) Veniturile realizate de cetăţeni români care lucrează în Germania sunt incluse în: a)
PIB al României şi PNB al Germaniei; b) PNB al României şi PIB al Germaniei;
c) PIN al României şi PNN al Germaniei; d) numai în PIB al României; e)nici unul
dintre indicatorii macroeconomici.

39) Care dintre relaţiile următoare este corectă, având în vedere că PIB pp = PIB la
preţurile pieţei, PIBpf = PIB la preţurile factorilor, Iind = impozite indirecte, Sv =
subvenţii, A = amortizarea: a) PIBpp = PIBpf – Iind + Sv; b) PINpp = PIBpf – A; c)
PINpf = PIBpp – Iind + Sv – A; d) PNB pf = PIBpf + A; e) PNNpf = PINpp+Iind.

13
40) PIB prin metoda cheltuielilor se determină potrivit relaţiei: a) PIB =  VAB; b)
PIB = C + G + I + Exp; c) PIB = V f + A + Iind – Sv; d) PIB = C + G + FBCF
+∆stoc+ EN; e) PIB = C - G + Exp – Imp.

41) Atunci când consumul autonom este egal cu zero, înclinaţia marginală spre consum
este: a) unitară; b); negativă; c) egală cu înclinaţia medie spre consum; d) nulă; e)
egală cu înclinaţia marginală spre economii.

42) Dacă economiile sunt egale cu zero, venitul disponibil: a) este egal cu economiile;
b) este egal cu zero; c) se află la nivelul pragului „de ruptură”; d) este mai mare
decât consumul; e) nu acoperă consumul.

43) Presupunem că la orice nivel al venitului rata de creştere a cheltuielilor pentru

consum este constantă. În aceste condiţii: a) înclinaţia medie spre consum nu se
modifică; b) înclinaţia marginală spre consum este constantă; c) înclinaţia medie
spre economii este nulă; d) a + b; e) înclinaţia marginală spre economii este
descrescătoare.

44) Atunci când înclinaţia marginală spre economii creşte: a) înclinaţia marginală spre
consum creşte; b) multiplicatorul investiţiilor scade; c) gradul de ocupare creşte;
d) multiplicatorul investiţiilor creşte; e) inflaţia scade.

45) Multiplicatorul investiţiilor: a) arată o relaţie între venit şi consum; b) arată ce efect
va avea asupra invetiţiilor o crestere a venitului cu o unitate; c) arată cu cât se
multiplică investiţiile economice ca urmare a reducerii ratei dobânzii bancare cu
1%; d) este dat de relaţia 1/(1 – c’) dacă avem în vedere o economie închisă, fără
sector guvernamental (unde c’ – înclinaţia marginală spre consum); e)arată
efectul benefic al creşterii consumului asupra investiţiilor.

46) Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată ?: a) multiplicatorul investiţiilor
reflectă corelaţia dintre sporul venitului disponibil şi sporul consumului; b) când
investiţia brută este mai mare decât investiţia netă, investiţia de înlocuire este zero;
c) înclinaţia marginală spre economii, de regulă, este o mărime pozitivă şi
subunitară; d) în cadrul surselor de finanţare a investiţiilor nete se află amortizarea;
e) dezeconomisirea are loc atunci când venitul disponibil este mai mare decât
consumul.

47) Când are loc o sporire a investiţiilor, multiplicatorul investiţiilor (K) ilustrează
faptul că venitul:a) creşte cu o mărime egală cu K; b) creşte cu mărime invers
proporţională cu K; c) scade cu o mărime de K ori mai mare decât sporirea
investiţiilor; d) creşte cu o mărime de K ori mai mare decât sporirea
investiţiilor; e) creşte de K ori mai mult decât sporirea investiţiilor.

48) Pe termen lung, creşterea excesivă a fiscalităţii determină:a) creşterea consumului;

b) reducerea veniturilor bugetare; c) creşterea investiţiilor; d) creşterea
veniturilor bugetare; e) creşterea ratei profitului.

49) În faţă de consumul creşte cu 50%, iar venitul cu 60%. Cunoscând că în

înclinaţia medie spre consum a fost 75%, determinaţi înclinaţia marginală spre

14
 consum,înclinaţia marginală spre economisire şi multiplicatorul investiţiilor: a) 0,3;
0,8; 2,5; b) 1; 0,5; 2; c) 0,8; 0,2; 1,25; d) 0,4; 0,6; 1,33; e) 0,62; 0,38; 2,63.

50) Înclinaţia marginală spre consum este 0,6. Arătaţi ce efect va avea asupra venitului
naţional o creştere a taxelor directe în sumă totală de 100 u.m.:a) creşte cu 250; b)
creşte cu 150; c) cade cu 250; d) scade cu 150; e) nu se modifică.

51) Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. Să se determine nivelul venitului

corespunzător pragului de economisire: a) 500; b) 125; c) 2000; d) 2500; e) 1000.

52) Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. La ce nivel al venitului, economiile sunt
în valoare de 400? a) 1600; b) 2000; c) 3600; d) 5600; e) 900.

53) Dacă nivelul consumului autonom este de 50 u.m., iar multiplicatorul investiţiilor
K = 5, funcţiile consumului (C) şi economisirii (E) vor fi de forma: a) C = 50 + 0,2
Y; E = 50 + 0,8 Y; b) C = −50 + 0,8 Y; E = −50 + 0,2 Y; c) C = 50 + 0,8 Y; E =
−50 + 0,2Y; d) C = −50 + 0,2 Y; E = 50 + 0,8 Y; e) nu se pot preciza.

54) Considerăm că funcţia economisirii este E = 0,2YD – 10 (YD = venitul disponibil). În

acest caz, dacă: a) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 2 unităţi; b)
investiţiile sporesc cu 2 unităţi, YD va spori cu 8 unităţi; c) investiţiile sporesc cu 3
unităţi, YD va spori cu 15 unităţi; d) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori
cu 3 unităţi; e) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 4 unităţi.

55) În anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dacă,
în anul următor, venitul disponibil creşte cu 50%, iar înclinaţia marginală spre
consum este de 0,8, atunci economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi,
respectiv, de: a)100 u.m. şi 4; b) 40 u.m. şi 5; c) 100 mld u.m. şi 5; d) 40.u.m. şi 4;
e) 50 u.m. şi 5.

56) Fie funcţia consumului C = 150 + c’Vd (unde Vd = venitul disponibil). Venitul
personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m. În
aceste condiţii multiplicatorul investiţiilor este: a) K = 0,5; b) K = 5; c) K = 0,2; d)
K = 2; e) K = 1,9.

57) Creşterea venitului disponibil cu 200 u.m. este însoţită de o creştere a consumului cu
50 u.m. Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,25; b) 0,5; c) 0,75; d) 0,8; e)
1.

58) Înclinaţia marginală spre consum este 0,75. Care va fi creşterea veniturilor
determinată de sporul investiţiilor cu 100 mld. u.m.? a) ΔV = 2500 mld. u.m.; b) ΔV
= 250 mld. u.m.; c) ΔV = 400 mld. u.m.; d) ΔV = 100 mld. u.m.; e) ΔV = 125 mld.
u.m.

59) Principiul acceleratorului scoate în evidenţă relaţia dintre: a) creşterea venitului şi

investiţiile nete; b) creşterea investiţiilor şi creşterea venitului; c) creşterea venitului
şi creşterea consumului; d) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor.

15
60) Înclinaţia marginală spre consum este c’ = 0,6, acceleratorul are valoarea a = 0,7 iar
veniturile au sporit cu 100 u.m. Pe baza acestor date valoarea investiţiilor este: a) 60
u.m.; b) 50 u.m.; c) 0,7 u.m.; d) 70 u.m.; e) 0,6 u.m.

61) Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu: a) rata dobânzii; b) rata
inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă.

62) Valoarea adăugată brută într-o economie este 1000 mld. u.m. Soldul veniturilor
factorilor în relaţia cu străinătatea este 100 mld. u.m. Consumul de capital fix este
10 mld. u.m. Dacă transferurile sunt 20 mld. u.m. iar taxele şi impozitele plătite de
populaţie sunt 30 mld. u.m., atunci venitul disponibil este: a) 1140 mld. u.m.; b)
1100 mld. u.m; c) 880 mld. u.m; d) 1080 mld.u.m.; e) 1050 mld. u.m.

63) Produsul intern brut este 10000 mld. u.m. Impozitele indirecte sunt 100 mld. u.m.
Soldul veniturilor factorilor în relaţia cu străinătatea este -1000 mld. u.m.
Amortizarea este 50 mld. u.m., iar veniturile nedistribuite sunt 2000 mld. u.m. Care
este valoarea transferurilor dacă veniturile personale sunt de 7550 mld. u.m.? a) 600
mld. u.m.; b) 700 mld. u.m.; c) 800 mld. u.m.; d) 1700 mld. u.m. e) 900 mld. um.

64) Se cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională închisă: consumul

personal, C = 150 + 0,8Yd (Yd este venitul disponibil), investiţiile I = 100 mld.
u.m., consumul public G = 150 mld. u.m. Dacă taxele sunt T = 120 mld. u.m. iar
transferurile Tr = 30 mld. u.m. atunci venitul naţional de echilibru este: a) 1640
mld. u.m.; b) 1400 mld. u.m.; c) 2600 mld. u.m.; d) 2000 mld. u.m.; e) 1600 mld.
u.m.

65) Se cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională: consumul personal

= 8000 u.m.; consumul public = 1000 u.m.; investiţiile = 1500 u.m.; exportul = 250
u.m.; importul = 300 u.m. Dacă output-ul corespunzător ocupării depline este Y* =
11000 u.m., atunci care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă? a) PIB = 11450
u.m.; b) în economia respectivă există decalaj inflaţionist; c) PIB = 11000 u.m.; d)
rata şomajului corespunzătoare PIBului real de echilibru este mai mare decât
cea de la nivelul ocupării depline; e) a + b.

66) Să presupunem că în prima parte a anului 2005 se construieşte o locuinţă, care este
vândută cu 100.000 u.m.. În ultimele şase luni ale anului, locuinţa este închiriată,
chiria totală fiind evaluată la 5000 u.m. Pentru acelaşi interval (de şase luni),
deprecierea locuinţei este evaluată la 2000 u.m. Ca urmare a tranzacţiilor efectuate,
PIN va creşte cu : a) 98.000 u.m.; b) 100.000 u.m.; c) 102.000 u.m.; d) 103.000
u.m.; e) 97.000 u.m.

67) În anul t1 s-a realizat o producţie internă de bunuri de consum în valoare de 100 u.m.
şi de bunuri de investitii de 50 u.m.; tranzactiile intermediare din economie au fost
de 50 u.m. În t1 s-au achiziţionat bunuri de consum de 80 u.m., din care bunuri în
valoare de 10 u.m. din productia anului t0. De asemenea, s-au achiziţionat bunuri de
investiţii de 40 u.m., din care 10 din stocul de investitii al anului t 0. Atunci : a)
Cererea agregată în t1 este de 120 u.m.; b) Investiţiile neplanificate din anul t 1 sunt
de 30 u.m.; c) Investiţiile totale din t1 sunt de 100 u.m.; d) Produsul global brut din t 1
este de 170 u.m.; e) Valoarea adăugată în t1 este de 70 u.m.

16
68) Se cunosc următoarele date cu privire la economia unei tari: PIB = 5000; consumul
(C) = 3000; G = 200; Exp = 500; Imp = 300; valoarea tranzactiilor intermediare =
1000; soldul veniturilor cu exteriorul (Svext) = 1000; amortizarea = 200; transferuri
= 200; impozite pe salariu = 100; contributii la asigurari sociale = 50; taxe vamale =
10; TVA = 40. În aceste condiţii : a) PNB in preţurile factorilor = 5990; b) VN =
5760; c) VD = 5600; d) VD = 5650; e) E = 2800.

69) Dacă economiile private sunt de 300 u.m., investiţiile de 200 u.m. şi deficitul
bugetar de 150 u.m., atunci : a) deficitul comercial este de 150 ; b) deficitul bugetar
poate fi acoperit atât din surse interne cât şi externe; c) ţara respectivă devine
creditor net; d) a) + b) + c); e) b) + c).

70) Avem următoarele informaţii despre economia unei ţări : cheltuielile de consum (C)
= 100 u.m., economiile private (Ep) = 10 u.m., cheltuielile publice (G) = 30 u.m., iar
bugetul este echilibrat. În acest caz PIB este : a) 100; b) 110; c) 130; d) 140; e) 150.

71) Presupunem că economiile private dintr-o economie deschisă sunt de 300 u.m., iar
investiţiile interne de 400 u.m.; în condiţiile unui buget de stat echilibrat, putem
afirma că: a) înregistrează un surplus comercial; b) economia este debitoare în
relaţiile cu străinătatea; c) balanţa comercială este echilibrată; d) înregistrează un
surplus de valută în urma tranzacţiilor cu exteriorul; e) a) + d).

72) PIB-ul unei ţări a fost într-un an de 5.800 mld. u.m.. În anul următor, PIB a
înregistrat o creştere cu 25%, iar rata inflaţiei a fost de 45%. Se cere să se determine
PIB în termeni reali pentru ultimul an : a) 4.000; b) 5.000; c) 6.728; d) 7.250; e)
8.000.

73) Se cunosc următoarele date privind o economie naţională: PGB – 6.000 mld. u.m.;
PIB – 60% din PGB; cheltuieli guvernamentale şi formarea brută de capital – 2.000
mld. u.m.; soldul balanţei comerciale este deficitar şi egal cu 200 mld. u.m.
Ponderea consumului intermediar este: a) 50%; b) 23, 33%; c) 30%; d) 40%; e)
66%.

74) PIN se poate calcula scăzând: a) PIB din consumul capitalului fix; b) consumul
capitalului fix din PIB; c) impozitele directe şi indirecte din PIB; d) din PGB venitul
agenţilor economici naţionali care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; e)
amortizarea din PNB.

75) Importul de bunuri şi servicii depinde de PIB conform relaţiei IM=100+0,1Y, unde
IM – importul de bunuri si servicii, iar Y = PIB. Dacă exportul net de bunuri şi
servicii este 50 u.m. iar PIB este 500 u.m., atunci exportul de bunuri şi servicii este:
a) zero unităţi monetare; b) 50 unităţi monetare; c) 200 unităţi monetare; d) 75
unităţi monetare; e) 25 unităţi monetare.

76) În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) creşterea mai rapidă a PIB-ului
real comparativ cu cea a PIB-ului nominal; b) deplasarea curbei ofertei agregate spre
stânga; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d) creşterea inflaţiei şi
scăderea şomajului; e) oricare din cele de mai sus.

17
77) Instituţiile financiare şi de credit au ca funcţie principală: a) consumul de bunuri şi
servicii; b) finanţarea activităţilor economice; c) tranzacţionarea bunurilor şi
serviciilor; d) emisiunea de monedă; e) producţia de bunuri şi servicii destinate
pieţei.

78) Se se cunosc următoarele date anuale: valoarea investiţiilor pentru înlocuirea

capitalului uzat = 40, impozite indirecte = 22, investiţii brute = 100, consumul
populaţiei = 850, cheltuieli ale statului = 143, exporturi nete = 7. Să se calculeze
valoarea PIB şi a investiţiilor nete: a) 1100 şi 170; b) 1140 şi 60; c) 1060 şi 140; d)
1122 şi 50; e) 1100 şi 60.

79) Dacă un cetăţean român este angajat la o firmă din Italia, atunci venitul pe care
acesta îl câştigă este inclus în: a) P.N.N. România şi P.I.N. Italia; b) P.I.B.
România şi P.I.B. Italia; c) P.N.B. România şi P.N.B. Italia; d) P.I.B. România şi
P.N.B. Italia; e) oricare din cei doi indicatori.

80) Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de
populaţie se ridică la 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei.
Datele anterioare arată că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde
lei; b) înclinaţia marginală spre consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum
este 0,90; d) economiile populaţiei sunt 40 miliarde lei; e) înclinaţia medie spre
economisire este 0,116.

81) Teoria consumului conform căreia indivizii se comportă asemenea unor „fii
risipitori”, ţinând cont doar de veniturile curente, a fost propusă de: a) M. Friedman;
b) F. Modigliani; c) J.M. Keynes; d) P. Samuelson; e) A. Smith.

82) Dacă funcţia consumului este: C = 30 + 0,7VD, atunci funcţia economiilor este: a) E
= 30 + 0,7VD; b) E = 30 + 0,3VD; c) E = -30 + 0,7VD; d) E = 30 - 0,7VD e) E = -
30 + 0,3VD

83) În perioada t0 – t1, venitul creşte cu 500 u.m.. Dacă înclinaţia marginală spre consum
este de 0,8, atunci economiile: a) vor creşte cu 400 u.m.; b) vor scădea cu 400 u.m.;
c) vor creşte cu 100 u.m.; d) vor scădea cu 100 u.m.; e) vor creşte cu 500 u.m.

84) Dacă investiţiile de înlocuire sunt in valoare de 50 u.m., iar investiţiile brute de 200
u.m., atunci investiţiile nete sunt: a) 50 u.m.; b) 150 u.m.; c) 200 u.m.; d) 250 u.m.;
e) 0 u.m.

85) Într-o economie în care înclinaţia marginală spre consum este de 0,6 cu cât trebuie
să crească investiţiile pentru ca veniturile să sporească cu 500 u.m? a) cu 500 u.m.;
b) 300 u.m.; c) 200 u.m.; d) 1250 u.m. e) 833,3.

86) Funcţia economiilor pe termen scurt este: E= -100+0,25VDM. Pragul de ruptură

reprezintă: a) 100; b) 800; c) 400; d) 600; e) toate răspunsurile sunt false.

87) La o rată a inflaţie de 10% şi o rată nominală a dobânzii de 20%, o investiţie de 10

milioane care aduce un venit net ( valoare economică netă) de 1,1 milioane este: a)
oportună; b) inoportună; c) dependentă de rata reală a dobânzii; d) dependentă de
dobânda netă; e) oportună dacă rata inflaţiei este mică.

18
88) Când rata venitului net actualizat este superioară ratei reale a dobânzii, stocul de
capital într-o economie în mod normal: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbat;
d) poate fi oricare din a,b,c dacă rata inflaţiei este 3%; e) poate fi oricare din a,b,c
dacă rata venitului net este constantă.

89) Dacă indicele q al lui Tobin are valoare supraunitară: a) investiţiile sunt stimulate;
b) investiţiile sunt unhibate; c) valoarea de piaţă a firmei scade; d) capitalul în
funcţiune este apreciat; e) nici un răspuns corect.

90) Care va fi creşterea venitului rezultată dintr-un spor investiţional de 5.250 mld. u.m.,
ştiind că înclinaţia marginală spre consum a fost de 0.80?: a) 10.500 mld. u.m.;b)
15.750 mld. u.m.; c) 21.000 mld. u.m.; d) 26.250 mld. u.m.; e) 23.520 mld. u.m.

91) Stocul de capital tehnic productiv la nivelul unei economii creşte atunci când: a) c' >
1; b) Ib > CCF; c) In = CCF; d) PIB = consumul intermediar; e) soldul veniturilor
factorilor în raport cu străinătatea este pozitiv.

92) Pentru ca principiul acceleratorului să funcţioneze la nivelul unei economii este

necesar ca: a) c' = 1; b) toate capacităţile de producţie existente să fie utilizate
integral; c) investiţia netă să fie mai mare decât investiţia brută; d) multiplicatorul
investiţiilor să fie constant; e) între investiţie şi rata reală a dobânzii să fie o relaţie
pozitivă.

93) Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci când venitul creşte: a)
înclinaţia marginală spre consum este constantă; b) consumul creşte, dar mai
încet; c) înclinaţia marginală spre economisire este un număr pozitiv şi supraunitar;
d) suma dintre înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia marginală spre
economisire este mai mare decât 1; e) oamenii înclină să economisească tot sporul
de venit.

94) Care din aprecierile de mai jos sunt adevărate? a) la un venit disponibil egal cu
zero, sursa consumului echivalează cu o dezeconomisire; b) potrivit legii
psihologice fundamentale, când venitul disponibil creşte, înclinaţia marginală spre
consum creşte; c) PIB în termeni reali înmulţit cu deflatorul PIB dă naştere la PIB în
termeni nominali; d) la un multiplicator al investiţiilor egal cu 5, înclinaţia
marginală spre consum a fost 0,8; e) stagflaţia înseamnă un ritm de creştere al PIB
mai mic decât rata inflaţiei.

95) În legătură cu concluziile formulate de Keynes cu privire la consum şi economisire,

teoriile actuale apreciază că: a) legea psihologică fundamentală se verifică doar
pe termen scurt; b) pe termen lung, înclinaţia marginală spre consum este
relativ constantă; c) pe termen lung, cheltuielile pentru consum depind de venitul
mediu; d) venitul curent este format din venitul permanent şi din venitul
temporar; e) averea şi venitul din muncă influenţează deciziile de consum ale
menajelor.

96) Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? a) în virtutea acceleratorului, în
perioadele de recesiune poate să apară dezinvestirea netă; b) când înclinaţia
marginală spre consum scade, multiplicatorul investiţiei scade; c) potrivit lui

19
 Keynes, înclinaţia marginală spre consum este constantă, pe parcursul întregii vieţi;
d) investiţia de dezvoltare are ca sursă venitul net economisit; e) când venitul
disponibil este zero, consumul de bază poate antrena dezeconomisirea.

97) Într-o anumită ţară, în perioadele tj şi t0 rata medie anuală a consumului a fost de
60%. În perioada tt faţă de t0, economiile au crescut de la 200 mld. u.m., la 300 mld.
u.m. Să se calculeze: a) venitul naţional, în t0 şi tp; b) consumul menajelor, în t0 şi
tp; c) înclinaţia marginală spre consum; d) înclinaţia marginală spre economisire.

98) La nivelul unei economii naţionale, în perioada t0, venitul naţional a fost de 1000
mld. u.m. în perioada următoare t1 venitul naţional a crescut cu 200% faţă de t0, iar
multiplicatorul investiţiilor a avut valoarea 4. Se cere: a) sporul venitului naţional, în
t1/ t0; b) sporul consumului populaţiei, în t1/t0; c) sporul economiilor, în t 1/t0; d)
rata medie a consumului în t, şi t0; e) înclinaţia marginală spre consum; f) înclinaţia
marginală spre economisire.

99) Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte? a) în teoria kynesiană, consumul se
află în relaţie directă cu venitul pe termen lung; b) în teoria venitului permanent,
individul îşi modelează consumul după venitul net; c) averea consumatorului este
formată din totalitatea bunurilor reale şi financiare deţinute de acesta; d) în
teoria ciclului de viaţă, consumul este o variabilă dependentă de venitul permanent;
e) între teoriile referitoare la consum şi economisire nu există diferenţe
insurmontabile.

100) Valoarea unei investiţii este de 175 mil.u.m. În primul an investiţia ar aduce un
venit de 50 mil. u.m., în al doilea an 80 mil. u.m., iar în al treilea an 90 mil. u.m.
Rata dobânzii este de 10 %, iar rata inflaţiei de 7%. Pe baza acestor date: a) nu se
recomandă realizarea investiţiei; b) valoarea actualizată este mai mare decât
veniturile viitoare; c) valoarea economică netă este negativă; d) se recomandă
realizarea investiţiei; e) nici un răspuns corect

101) Faţă de t0 investiţiile sporesc cu 1000 mil. u.m., iar înclinaţia marginală spre
consum este de 0,7. Sporul de venit după 3 iteraţii şi sporul maxim de venit viitor
sunt, în ordine : a) 2190; 3333; b) 1533; 2000; c) 1533; 3333; d) 2533; 2000; e) nici
un răspuns corect.

102) Care dintre următoarele afirmaţii este corectă, te termen scurt: a) înclinaţia
marginală spre consum este constantă; b) înclinaţia medie spre consum este
crescătoare; c) înclinaţia medie spre consum este mai mică decât înclinaţia
marginală spre consum; d) înclinaţia marginală spre consum este descrescătoare; e)
înclinaţia marginală spre economii este descrescătoare.

103) Se dă următoarea funcţie a consumului C= 200+0,75 VD. Pragul de ruptură

este : a) 200; b) 400; c)800; d) 275; e) nici un răspuns corect

104) Pragul de ruptură reprezintă: a)acel nivel al venitului pentru care consumul este
nul; b)acel nivel al venitului la care consumul se realizează pe baza sumelor
economisite anterior; c)acel nivel al consumului necesar asigurării unui trai decent;
d)acel nivel al consumului pentru care se manifestă procesul de dezeconomisire; e)
acel nivel al venitului la care economiile sunt 0;

20
105) Cunoaştem că investiţia în t0 este de 1000, iar în t1 creşte cu 50%. În condiţiile
în care înclinaţia marginală spre consum este 0,8, sporul de venit după trei iteraţii
este: a) 500; b) 1220; c) 2500; d) 3660; e) nici un răspuns corect

106) Cunoaştem că venitul naţional este de 600 mld. u.m. soldul transferurilor
curente în raport cu străinătatea este de 15 mld. u.m., transferurile sunt 50 mld.u.m.
iar, impozitele şi taxele plătite de populaţie sunt 40 mld. u.m. Venitul naţional
disponibil (VND) , venitul personal al menajelor (VPM) şi venitul disponibil al
menajelor (VDM) sunt, în ordine: a) 485; 535; 495; b) 615; 665; 625; c)485; 435;
395; d) 485; 535; 575; e) nici un răspuns corect.

107) Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate: a) pe termen lung, înclinaţia
medie spre consum este egală cu înclinaţia marginală spre consum; b) dacă
înclinaţia medie spre consum este mai mică decât 1, avem un proces de
dezeconomisire; c) transferurile sunt incluse în venitul naţional disponibil (VND) d)
profitul nedistribuit este inclus în VPP; e) VPP conţine impozite şi taxe plătite de
populaţie.

108) Cunoaştem că VDM este de 500 mld. u.m., impozite şi taxe plătite de
populaţie50 mld. u.m., transferurile sunt 65 mld. u.m., iar soldul transferurilor
curente cu străinătatea este -25 mld. u.m. VPP, VND, VN sunt, în ordine: a)550;
485; 510; b) 450; 500; 475; c) 450; 400; 375; d) 550; 600; 575; e) nici un răspuns
corect.

109) Atunci când veniturile au crescut de 2 ori, cu 1000 mld. u.m. şi în condiţiile
creşterii ratei consumului de la 30% la 50%, economiile: a) nu se modifică; b) scad
cu 300 u.m; c) cresc cu 1700 u.m.; d) cresc cu 300 u.m.; e) scad cu 700 u.m.

110) Funcţia de consum într-o economie ar putea fi descrisă prin următoarea ecuaţie
C=100+0.7Y şi investiţiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este: a) 100;b) 50;
c) 500;d) 150; e) 0.

111) Dacă venitul creşte, atunci: a) ponderea consumului în venit creşte; b)

ponderea consumului în venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este
mai mare decât creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului
este mai mare decât creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe integral
creşterea venitului.

112) În perioada T0 – T1 venitul creşte cu 4000 miliarde u.m. Dacă înclinaţia

marginală spre consum este 0,8, atunci economiile: a) se reduc cu 3200 miliarde
u.m.; b) se reduc cu 800 miliarde u.m.; c) cresc cu 3200 miliarde u.m.; d) cresc cu
800 miliarde u.m.; e) nu se modifică.

113) Curba formării naţionale de capital este descrescătoare în raport cu nivelul

PIB-ului, pe termen scurt, deoarece: a) acceleratorul investiţiilor este descresător în
timp; b) exporturile cresc atunci când nivelul general al preţurilor scade; c)
economisirea scade atunci când venitul agregat creşte; d) importurile rămân
constante pe termen scurt; e) exporturile sunt relativ constante, iar importurile cresc
la o creştere a PIB.

21
114) Între multiplicatorul invetiţiilor (KI) şi multiplicatorul cheltuielilor autonome
(KA) există următoarea relaţie: a) KI este mai cuprinzător decât KA; b) KA este
mai cuprinzător decât KI; c) cei doi multiplicatori sunt indentici; d) KI măsoară
efectul fluxurilor de investiţii, pe când KA măsoară efectul cheltuielilor
guvernamentale; e) indicatorii nu sunt compatibili.
115) Investiţiile scad atunci când:a) se reduce rata dobânzii;b) se reduc
impozitele;c) se accelerează amortizarea capitalului tehnic fix;d) se anticipează
reducerea profiturilor viitoare;e) creşte cererea de consum.
116) Dacă multiplicatorul investiţiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100
unităţi monetare, atunci sporul investiţiilor şi înclinaţia marginală spre economii
sunt: a)90; 0,9; b)90; 0,1;c)10; 0,9;d) 10; 0,1;e) imposibil de determinat.
117) Multiplicatorul investiţiilor este egal cu 2. Care este modificarea investiţiilor ce
a determinat o creştere a venitului cu 100 miliarde unităţi monetare? a)50 miliarde
unităţi monetare;b) 100 miliarde unităţi monetare;c) 200 miliarde unităţi
monetare;d) 150 miliarde unităţi monetare;e) nu se poate determina pe baza datelor
oferite.

118) Dacă funcţia consumului este concavă, atunci una dintre următoarele afirmaţii
este corectă: a) înclinaţia medie spre consum creşte pe măsura creşterii venitului; b)
înclinaţia marginală spre consum este descrescătoare pe măsură ce venitul disponibil
creşte; c) înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia medie spre consum sunt
constante pentru orice nivel al venitului; d) înclinaţia marginală spre economii se
reduce pe măsură ce venitul creşte; e) b şi d..

119) Fie modelul macroeconomic: Y = C + I + G, unde C = 100 + 0,8 VD, TBS =

50, T = 250, I = 200, G = 150 (Y = venitul naţional, C = consumul, VD = venitul
disponibil, I = investiţii, G = cheltuieli guvernamentale, TBS = transferuri de la
bugetul statului, T = taxe şi impozite). Venitul naţional de echilibru este: a) 1450; b)
2250; c) 1500, d) 1200; e) nu poate fi calculat.

120) Se dau următoarele informaţii cu privire la o economie

deschisă, exprimarea indicatorilor fiind în mil. unităţi monetare: economii private
80, deficit bugetar 20, export net 10, impozite şi taxe colectate de stat 45, import 30.
Să se determine nivelul investiţiilor private şi cel al cheltuielilor guvernamentale: a)
50; 25. b) 30; 45. c) 110; 65. d) 50; 65. e) 30; 25.

121) Se dau următoarele informaţii cu privire la o economie

deschisă, exprimarea indicatorilor fiind în mil. unităţi monetare: economii private
80, deficit bugetar 20, export net 10, impozite şi taxe colectate de stat 45, import 30.
Să se determine nivelul economiilor naţionale şi exportului: a) 100; 20. b) 80; 65. c)
60; 65. d) 80; 40. e) 60; 40.

122) Dacă se importă şi se consumă un bun în valoare de 100

u.m., atunci: a) PIB creşte cu 100 u.m.; b) PIB scade cu 100 u.m.; c) consumul
creşte cu 100 u.m.; d) exportul net creşte cu 100 u.m.; e) nici una dintre cele de mai
sus.

22
123) Se dau următoarele date (exprimarea fiind în unităţi monetare): formarea netă
de capital fix 40, investiţii de înlocuire a capitalului fix 30, variaţia stocurilor 10.
Investiţia netă şi investiţia brută (în u.m.) sunt: a) 50; 80. b) 40; 70. c) 40; 80. d) 50;
40; e) 30; 70.

124) Într-o economie se produc 2 bunuri x şi y. În 2004, preţurile bunurilor şi

cantităţile produse au fost Px,2004 = 4, Py,2004 = 5; Qx,2004 = 50, Qy,2004 = 100. În 2005,
preţurile bunurilor şi cantităţile produse au fost P x,2005 = 6, Py,2005 = 5; Qx,2005 = 100,
Qy,2005 = 80. Deflatorul PIB în anul 2005 este: a) 0,8; b) 1,2; c) 1,25; d) 0,75; e) 1.

125) Dacă nivelul consumului autonom este de 50 u.m., iar multiplicatorul

investiţiilor K=5, funcţiile consumului (C) şi economiilor (S) vor fi de forma: a) C =
50 + 0,2 Y; S = 50 + 0,8 Y; b) C = –50 + 0,8 Y; S = –50 + 0,2 Y; c) C = 50 + 0,8
Y; S = – 50 + 0,2Y; d) C = - 50 + 0,2 Y; S = 50 + 0,8 Y; e) nu se pot preciza.

126) Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,8 şi dacă: a) investiţiile
sporesc cu o unitate, venitul va spori cu 2 unităţi; b) investiţiile sporesc cu 2 unităţi,
venitul va spori cu 8 unităţi; c) investiţiile sporesc cu 3 unităţi, venitul va spori cu 15
unităţi; d) investiţiile sporesc cu o unitate, venitul va spori cu 3 unităţi; e) investiţiile
sporesc cu o unitate, venitul va spori cu 4 unităţi.

127) Reducerea ratei dobânzii (ceteris paribus) determină : a) creşterea valorii

prezente şi a stocului de capital; b) creşterea valorii prezente şi reducerea stocului de
capital; c) reducerea valorii prezente şi a stocului de capital; d) reducerea valorii
prezente şi creşterea stocului de capital; e) diminuarea investiţiilor economice.

128) Presupunem că înclinaţia marginală spre consum în UE este 0,85 şi în România

de 0,65. Dacă investiţiile economice private se reduc în ambele economii cu aceeaşi
sumă, iar celelalte condiţii rămân constante, atunci venitul naţional : a) scade mai
mult în UE decât în România; b) scade mai mult în România decât în UE; c) creşte
mai mult în UE decât în România; d) creşte mai mult în România decât în UE; e)
scade în ambele economii cu aceeaşi sumă.

129) Presupunem că preţul de ofertă (costul) unei maşini care funcţionează trei ani
este de 300 u.m.; venitul obţinut în primul an este de 110 u.m., în al doilea de 121
u.m., iar în ultimul an de 133,1 u.m. Maşina este vândută după trei ani la preţul de
66,55 u.m. Dacă rata dobânzii este de 10 %, atunci : a) veniturile actualizate sunt de
300 u.m.; b) investiţia nu este oportună; c) stocul de capital nu se modifică; d)
investiţia se poate efectua; e) a) + d).

130) Valoarea productiei interne totale de bunuri de consum este de 500 u.m., iar
cea de bunuri de investitii de 100 u.m. S-au achiziţionat bunuri de consum în valoare
de 450 u.m. şi bunuri de investiţii de 70 u.m. Valoarea totală a investiţiilor este de :
a) 70 u.m.; b) 170 u.m.; c) 150 u.m; d) 80 u.m.; e) 170 u.m.

131) Următoarele fluxuri se referă la o anumită economie : funcţia consumului (C)

este de forma C = 5 + 0,7 Yd (venitul disponibil), iar investiţiile (I) = 22. Care
dintre enunţurile următoare este adevărat ? : a) atunci când Yd = 80 u.m., cererea
agregată este de 61 u.m.; b) şomajul se reduce pentru un Yd = 100 u.m.; c) stocurile
se reduc cu 3 u.m. atunci când cererea agregată este de 83 u.m.; d) economia nu este

23
 în echilibru pentru un Yd de 80 u.m.; e) economia este în echilibru pentru un Yd de
105 u.m.

132) Dacă înclinaţia medie spre consum pe termen lung este mai mică decât
înclinaţia medie spre consum curentă, atunci venitul temporar este, conform teoriei
venitului permanent (consumul fiind considerat constant): a) negativ; b) pozitiv; c)
zero; d) este mai ridicat decât venitul

133) Stocul de capital al unei economii scade atunci când : a) consumul este mai
mare decât investiţiile; b) importurile sunt mai mari decât exporturile; c) deprecierea
capitalului este mai mare decât investiţia netă; d) investiţia netă este negativă; e)
creşte volumul economisirii.

134) În cazul unei funcţii a consumului de tip keynesian, înclinaţia medie spre
consum: a) este descrescătoare în raport cu venitul şi mai mare decît înclinaţia
marginală; b) este constantă şi mai mare decît înclinaţia marginală spre consum; c)
este egală cu înclinaţia marginală spre consum; d) este descrescătoare în raport cu
venitul şi mai mică decît înclinaţia marginală ; e) este crescătoare în raport cu
venitul.

135) Care va fi creşterea venitului rezultată dintr-un spor investiţional de 800 mld.
lei, ştiind că înclinaţia marginală spre consum a fost de 0,75: a) 1.500 mld. lei; b)
2.400 mld. lei; c) 1.900 mld. lei; d) 3.200 mld. lei; e) 10.500 mld. lei.

136) Multiplicatorul fiscal (al reducerii taxelor şi impozitelor - T) se calculează

conform formulei: a) ∆T / ∆V; b) c’/ s’; c) 1 / s’; d) 1 / c’; e) 1 – c.

137) La o creştere a venitului, în mod normal: a) consumul va creşte direct

proporţional cu venitul; b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul; c)
consumul va creşte într-o proporţie mai mică decât creşterea venitului; d) consumul
va rămâne constant; e) economiile vor rămâne constante.

138) Se cunosc următoarele date: venitul disponibil al gospodăriilor populaţiei este

630 u.m.; impozitele directe asupra gospodăriilor populaţiei sunt de 200 u.m.;
consumul populaţiei este de 380 u.m. Aceste date arată că: a) venitul disponibil al
gospodăriilor populaţiei este 420 u.m.; b) înclinaţia marginală spre consum este
0,88; c) înclinaţia medie spre consum este 0,90; d) economiile gospodăriilor
populaţiei sunt 40 u.m.; e) înclinaţia medie spre economisire este 0,12.
139) Conform teoriei keynesiene a consumului, atunci când venitul unui individ
înregistrează o creştere: a) consumul va creşte cu o cantitate egală cu creşterea
venitului;b) consumul va spori însă cu mai puţin decât creşterea venitului; c)
consumul va spori cu mai mult decât creşterea venitului; c) înclinaţiile marginale
spre consum şi spre economisire vor scădea;d) înclinaţiile marginale spre consum şi
spre economisire vor creşte.
140) Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,2, iar venitul disponibil înre-
gistrează o creştere cu 100 milioane unităţi monetare, atunci consumul: a) creşte cu
20 milioane unităţi monetare; b) creşte cu 80 milioane unităţi monetare; c) scade
cu 20 milioane unităţi monetare; d) scade cu 80 milioane unităţi monetare;e) nu este
afectat de creşterea venitului disponibil.

24
141) Înclinaţia marginală spre economii este dată de raportul:a) economiilor la
venit; b) sporul economiilor la sporul venitului; c) sporul venitului la sporul
economiilor; d) economiilor la sporul de venit;e) sporului economiilor la venit.
142) Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte privind evoluţia produsului
intern brut în cursul unor perioade caracterizate prin creştere economică
inflaţionistă? a) PIB nominal creşte cu aceeaşi rată ca şi PIB real; b) PIB nominal
creşte cu o rată inferioară PIB-ului real;c) PIB nominal creşte mai rapid decât PIB
real; d) PIB nominal ca şi cel real se menţin la acelaşi nivel; e) nici una dintre
afirmaţiile anterioare nu este corectă.
143) Dacă cheltuielile de consum se reduc cu 90 milioane unităţi monetare când
venitul disponibil înregistrează o scădere cu 100 milioane unităţi monetare, atunci
înclinaţia marginală spre consum este:a) 1,1; b) 0,9; c) 0,1; d) –0,9; e) –0,1.
144) Înclinaţia marginală spre consum corespunde: a) intersecţiei funcţiei de
consum cu axa OY; b) pantei funcţiei de consum;c) raportului dintre nivelul
consumului şi cel al venitului;d) raportului dintre nivelul venitului şi cel al
consumului;e) raportului dintre variaţia venitului şi cea a consumului.
145) Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul
investiţiilor este: a) 1/4; b) 2; c) 4/3; d) 3; e) 4.
146) Dacă pentru 100 milioane unităţi monetare venit disponibil suplimentar
cheltuielile de consum cresc cu 65 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţiile
marginale spre consum şi spre economisire sunt: a) 35; 0,65; b) 0,65; 0,35; c) 0,65;
0,65; d) 0,35; 0,35; e) imposibil de determinat pe baza datelor oferite.
147) Dacă consumul excede venitul personal disponibil, atunci: a) economisirea
personală este pozitivă; b) economisirea personală este zero; c) economisirea
personală este negativă; d) economisirea personală scade; e) economisirea
personală creşte.
148) Într-o economie, capitalul fix este la începutul unui an de 120 miliarde unităţi
monetare, urmând ca la sfârşitul aceluiaşi an să crească cu 25%. Consumul de
capital fix este de 20 miliarde unităţi monetare. În aceste condiţii, investiţia brută şi
netă sunt (în miliarde unităţi monetare): a) 20; 30; b) 30; 20;c) 30; 50; c) 50; 20; d)
50; 30.

25
Capitolul 15. Creşterea economică

1) Creşterea economică este evidenţiată de: a) mărimea PIB; b) mărimea PIB pe locuitor; c)
dinamica PIB nominal; d) dinamica PIB real; e) mărimea populaţiei.

2) Produsul intern brut potenţial: a) este o mărime ce nu se modifică pe termen lung; b) este,
de regulă, o mărime crescătoare pe termen lung; c) este întotdeauna egal cu nivelul
efectiv al ofertei agregate; d) creşte numai datorită progresului tehnic; e) nu depinde de
calitatea factorilor de producţie.

3) Care dintre următorii factori nu reprezintă sursă a creşterii economice: a) resursele

naturale; b) educaţia; c) şomajul; d) stocul de capital; e) tehnologia.

4) Creşterea economică extensivă poate fi determinată de: a) reducerea populaţiei active; b)

reducerea săptămânii de lucru de la 48 la 36 ore; c) investiţii în bunuri de capital la
nivelul tehnologic existent; d) poluarea ireversibilă a unor suprafeţe de teren agricol; e)
reducerea volumui de gaz metan extras.

5) Creşterea economică intensivă este un rezultat al: a) creşterii consumului de energie; b)

creşterii consumului de materii prime pe unitate de produs; c) creşterii ofertei de muncă;
d) reducerii şomajului; e) creşterii eficienţei utilizării factorilor de producţie.

6) Costul de oportunitate al creşterii economice constă în: a) consumul efectiv de factori de

producţie; b) investiţiile în capacităţi de producţie; investiţia în educaţie; c) protecţia
mediului; d) consumul populaţiei sacrificat în prezent.

7) Dezvoltarea durabilă: a) este echivalentă cu creşterea economică; b) presupune creşterea

cantităţii de factori de producţie utilizaţi în producţie; c) exprimă numai aspectele de
protecţie a mediului; d) presupune armonizarea aspectelor economice, ecologice şi
sociale ale dezvoltării; e)reflectă schimbări de natură cantitativă ale economiei.

8) Se dau următoarele date cu privire la produsul intern brut:

2002 2003
PIB (mlde u.m. preţuri curente) 54 70

9) Ştiind că nivelul general al preţurilor a crescut cu 30% în anul 2003 faţă de 2002, se
apreciază că în acest interval: a) s-a înregistrat creştere economică; b) creşterea economică
a fost de 29,6%; c) creşterea economică a fost de 26,7%; d) nu a avut loc creştere
economică; e) raspunsurile a-d sunt incorecte.

10) Procesul cresterii economice are o evolutie: a) constanta; b) liniara; c) neliniara; d)

crescatoare; e) descrescatoare.

11) Cresterea economica zero semnifică situatia în care PIB real şi populaţia totală sporesc: a)
în acelasi ritm; b) în ritmuri diferite; c) pe termen scurt; d) pe termen lung; e) pe termen
scurt şi pe termen lung.

12) PIB potential nu reprezinta: a) cel mai ridicat nivel al productiei care se poate obtine; b)
acel volum al productiei care se constituie in oferta agregata pe termen lung; c) o scadere

26
 a productiei pe termen lung; d) faptul ca in preioade de recesiune, economia produce sub
nivelul sau potential; e) faptul ca in preioadele de boom economic este posibila o
productie care depaseste nivelul acestuia.

13) Factorii indirecti ai cresterii economice sunt: a) resursele umane; b) resursele naturale; c)
stocul de capital; d) tehnologia; e)dimensiunea cererii agregate.

14) In procesul cresterii economice, progresul tehnic este privit intotdeauna ca un factor : a)
direct; b) indirect; c) neutru; d) residual; e) a si c.

15) Creşterea economică intensivă este specifică: a) tuturor economiilor; b)tarilor avansate
economic; c) tariilor inapoiate din punct de vedere economic; d) economiilor tarilor aflate
in tranzitie; e) tarilor cu economii aflate in perioade de acumulari sustinute.

16) Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de: a) cresterea PIB in
termeni reali; b) cresterea PIB in termeni nominali; c) cresterea PIB real/locuitor; d) a si b;
e) a si c.

17) Tipul intensiv de creştere economică este caracteristic acelor economii naţionale care: a)
sunt înzestrate cu resurse naturale abundente; b) sunt în general bazate pe sporirea
capacităţilor de producţie c) sunt în echilibru de subocupare; d) sunt capabile să genereze
şi să absoarbă pe scară largă progresul tehnic; e) sunt în general bazate pe sporirea
volumului de factori de producţie utilizaţi.

18) Criza dezvoltării umane actuale constă în: a) scaderea ratei natalitatii concomitent cu
cresterea ratei mortalitatii, pe fondul adancirii saraciei in toate statele lumii; b)
globalizarea efectelor negative ale cresterii economice a unor state si subdezvoltarii altor
state; c) incompatibilitatea intre mediul creat de om si mediul natural; d) dezechilibrul
dintre justitia sociala, eficienta economica si profit; e) c si d.

19) Indicele dezvoltării umane: a) absolutizează latura economică; b) neglijează aspectele

economice; c) pune problema compatibilizării aspectelor economice cu cele social-umane;
d) ţine seama gradul de globalizare; e) absolutizează latura ecologică;.

20) PNB pe locuitor creşte atunci cand: a) PNB creste mai încet decat creşte populatia; b)
PNB scade si populatia creste; c) PNB scade mai mult decat scade populatia; d) PNB si
populatia cresc in acelasi ritm; e) PNB creste si populatia scade.

21) Potrivit experientei accumulate in domeniul cresterii economice: a) fenomenul cresterii

economice se apreciaza pe termen scurt; b) aceasta presupune o sporire a productiei medii
reale pe locuitor pe termen lung; c) pentru dezvoltarea economica este de preferat
cresterea economica extensiva; d) PIB in termenii nominali este cel mai bun indicator
pentru aprecierea acestui fenomen complex; e) cea mai grava situatie pentru o tara are loc
atunci cand PIB real pe locuitor este mai mare decat PIB nominal pe locuitor.

22) Dupa natura contributiei factorilor la obtinerea PIB real, deosebim: a) o crestere extensiva,
bazata pe preponderenta influentei productivitatii factorilor; b) o crestere economica
pozitiva, cand sporeste volumul factorilor de productie utilizati; c) o crestere intensiva,
rezultat al sporirii eficientei folosirii factorilor de productie; d) o crestere extensiva, cand

27
 PIB in termini nominali este mai mic decat PIB in termeni reali; e) o crestere extensiva si
o crestere negativa.

23) Spre deosebire de cresterea economica, dezvoltarea economica: a) se refera numai la

nivelul macroeconomic; b) vizeaza si aspectele cantitative ale evolutiei economice; c)
implica schimbari structurale si de ordin calitativ in economie; d) se refera numai la
consumul populatiei; e) este conceputa pe termen scurt.

24) Care din afirmaţiile de mai jos este falsă a) creşterea economică este o premisă a
dezvoltării economice; b) dezvoltarea economică generează progres economic; c) IDU
este un indicator de apreciere a dezvoltării durabilr în termeni umani; d) creşterea PIB real
poate să aibă loc în condiţiile scăderii producţiei fizice finale; e) PIB în termeni reali
elimină influenţa modificării preţurilor asupra valorii PIB.

25) In cazul unei cresteri economice predominant extensive: a) factorii cantitativi sunt
preponderenti in sustinerea PIB pe locuitor; b) factorii de eficienta pot sa lipseasca in
determinarea evolutiei PIB; c) PIB pe locuitor nu creste; d) nu are loc extinderea campului
de productie; e) relevanta este asigurata de cresterea productivitatii factorilor de productie.

26) Cresterea economică: a) este un fenomen pe termen scurt; b) se refera la trendul ascendent
al PIB-ului real pe locuitor; c) se referă la fluctuatiile producţiei ăn jurul unui trend
ascendent; d) se caracterizează prin devansarea creşterii PIB-ului real de către creşterea
populaţiei; e) se măsoară prin intermediul PGB-ului nominal pe locuitor.

27) Daca PIB-ul real creste cu 5%, iar populatia scade cu 0,5%, atunci PIB-ul real pe locuitor
creste cu : a) 4,5%; b) 5%; c) 5,5%; d) 10%; e) 10.25%.

28) Daca ritmul PIB-ului pe locuitor este de 5%, iar rata inflatiei este 15%, atunci cresterea
economica este: a) intotdeauna extensiva; b) intotdeauna intensiva; c) neinflationista; d)
inflationista; e) exclusiv nominala.

29) Daca PIB-ul real creste in acelasi ritm cu populatia, atunci cresterea economica este: a)
inflationista; b) neinflationista; c) zero; d) pozitiva si extensiva; e) pozitiva, dar intensive.

30) Dezvoltarea economica :a) este sinonima cu progresul economic; b)este sinonima cu
cresterea economica; c) presupune cresterea economica; d) este independenta de progresul
tehnic; e) este o premisa a cresterii economice.

31) Dezvoltarea economica durabilă :a) raspunde exigentelor prezentului in detrimentul

trebuintelor viitoare; b) raspunde trebuintelor viitoare in detrimentul exigentelor
prezentului ; c) reconciliaza dezvoltarea economica si exigentele mediului inconjurator; d)
pune accentul pe cresterea economica in detrimentul protectiei mediului inconjurator; e)
se refera cu precadere la latura cantitativa a activitatii economice.

32) Indicatorul dezvoltarii umane: a) coincide cu PIB-ul real pe locuitor; b) coincide cu

speanţa medie de viată; c) se foloseste pentru masurarea cresterii economice; d) se
foloseste pentru aprecierea dezvoltarii durabile; e) cumuleaza doar doi indicatori partiali:
speranta medie de viata si rata de instruire a populatiei.

28
33) Creşterea economică este extensivă sau intensivă în funcţie de: a) cum se consumă şi se
foloseşte capitalul circulant; b) amploarea diminuării poluarii; c) gradul de înzestrare
tehnică; d) contributia aspectelor cantitative şi calitative ale factorilor de productie la
realizarea creşterii productiei naţionale; e) forma de proprietate asupra factorilor de
productie implicati.

34) Fenomenul de creştere economică este ilustrat în mod direct de: a) creşterea PIB
real/locuitor; b) creşterea PIB nominal/locuitor; c) creşterea VN/locuitor; d) creşterea PIB
nominal; e) creşterea deflatorului PIB.

35) Care dintre indicatorii de mai jos nu poate arăta dacă o economie a înregistrat o creştere
economică: a) PIB nominal; b) PIB real; c) PIB real/ locuitor; d) PNB real; e)
venitul naţional din care s-a eliminat influenţa preţurilor.

36) Indicatorul dezvoltării umane (IDU) nu ţine cont de: a) speranţa medie de viaţă; b) PIB
real pe locuitor; c) ritmul de creştere a populaţiei; d) gradul de alfabetizare; e) gradul
de cuprindere în învăţământ;

37) Ca regulă, într-o economie care are o evoluţie normală, PIB-ul potenţial: a) este egal cu
PIB-ul real; b) este egal cu PIB-ul nominal; c) este crescător pe termen lung; d) este egal
cu ; e) cunoaşte fluctuaţii Kitchin şi Juglar.

38) Pe parcursul unui an populaţia ocupată creşte cu 1%, capitalul cu 8%, PIB-ul real cu 12%,
iar 40% din venituri revin populaţiei ocupate. Din perspectiva funcţiei Solow: a) nu s-a
înregistrat creştere economică; b) creşterea economică a fost de 1%; c) creşterea
economică a fost de tip extensiv; d) ritmul progresului tehnic a fost de 3%; e) creşterea
economică a fost de tip intensiv.

39) Pe baza funcţiei Solow se cunoaşte că: din venit, muncii îi revine 50%, diferenţa dintre
rata creşterii economice şi cea a capitalului a fost de 5 puncte procentuale, diferenţa dintre
rata creşterii economice şi cea a mincii a fost de 6 puncte procentuale. Rata progresului
tehnic şi tipul de creştere economică au fost: a) -1%, extensivă; b) 5,5%, intensivă; c)
4,5%, extensivă; d) 0; intensivă; e) nu se pot determina.

40) Valoarea adăugată netă în preţurile pieţei a fost în 2005 de 500, taxele pe venituri 16%, iar
transferurile de care a beneficiat populaţia de 100. Funcţia economiilor a fost -
100+0,4VDM , cheltuielile guvernamentale 100, iar exportul net -500. Nivelul investiţiilor
prin care se asigură echilibrul macro, într-o economie deschisă reprezintă: a)50; b) 60; c)
38; d) -80; e) nu se poate calcula.

41) Prin conţinutul său, creşterea economică: a) este dependentă de dinamica

macroeconomică şi de dinamica demografică; b) se derulează într-un anumit cadru
spaţial şi temporal; c) reală exclude oscilaţiile conjuncturale; d) are în vedere
rezultatele macroeconomice reale; e) se referă la evoluţia demografică pe termen scurt.

42) Când rezultatele economice absolute şi populaţia totală cresc în acelaşi ritm avem de-a
face cu o: a) creştere economică negativă; b) expansiune conjuncturală neinflaţionistă; c)
creştere economică zero; d) menţinere a nivelului rezultatelor macroeconomice pe
locuitor; e) menţinere a ritmului sporului venitului naţional.

29
43) Spre deosebire de creşterea economică, dezvoltarea economică: a) are o conotaţie istorică
mai restrânsă; b) reflectă şi noile raporturi tehnico-economice şi economico-sociale ce
apar în evoluţia economiei; c) asigură îmbunătăţirea condiţiei umane, a calităţii
vieţii; d) se referă exclusiv la evoluţia structurilor psihosociale şi administrative ale
economiei; e) reflectă şi o serie de transformări calitativ-structurale ce au loc în
economie, în modul de trai şi calitatea vieţii.

44) Teoria creşterii economice: a) se caracterizează, între altele, prin operaţionalitate; b) se

bazează pe un sistem de indicatori sintetici şi modele specifice; c) îmbină achiziţii
teoretice şi aplicative specifice mai multor discipline; d) constituie o componentă
importantă a economiei politice; e) se suprapune cu teoria reproducţiei sociale.

45) Factorii creşterii economice: a) exercită o influenţă complexă, conjugată şi

contradictorie asupra evoluţiei rezultatelor macroeconomice; b) influenţează
totdeauna direct şi decisiv dinamica rezultatelor macroeconomice; c) pot să
influenţeze evoluţia rezultatelor macroeconomice fie în mod direct, decisiv, fie
imediat, indirect; d) trebuie explicaţi într-o viziune globală, delimitarea netă a
efectelor lor fiind greu de realizat; e) îşi exercită acţiunea lor sub aspect cantitative,
structural şi calitativ.

46) Factorul uman intervine în procesul creşterii economice prin: a) sporirea volumului
muncii prestate la scară macroeconomică; b) evoluţia calităţii acestui factor,
exprimată în special prin productivitatea muncii; c) dimensiunile sale de ordin
cantitativ, structural şi calitativ; d) interacţiunea compensatoare dintre volumul şi
calitatea capitalului real; e) substituirea forţei de muncă.

47) Tipul extensiv al creşterii economice: a) corespunde unei contribuţii majoritare a

laturilor cantitative ale factorilor direcţi la evoluţia sportului PIB pe locuitor; b)
rezultă prin agregarea dimensiunilor structural-calitative ale factorilor ce contribuie la
formarea sporului PIB pe locuitor; c) se bazează în special pe acumulări susţinute, pe
un amplu efort investiţional; d) este caracteristic ţărilor cu un nivel de dezvoltare
relativ mai redus; e) determină, în principiu, costuri economice, sociale şi ecologice
ridicate.

48) Tipul intensiv de creştere economică: a) este propriu economiilor avansate, cu

structuri tehnico-economice moderne; b) succede, în principiu, celui extensiv; c)
corespunde unei contribuţii majoritare a laturilor calitative ale factorilor direcţi la
evoluţia sporului PIB pe locuitor; d) determină, în principiu, costuri economice şi
ecologice mai reduse; e) se află la graniţa dintre tipul extensiv şi cel structural al creşterii
economice.

49) Criza natural-umană a dezvoltării contemporane: a) constituie un proces ce se

desfăşoară la scară globală; b) accentuează incompatibilitatea mediului creat de om
cu exigenţele mediului natural; c) este specifică economiei de comandă; d) reprezintă
consecinţa unui anumit tip de progres economic; e) este generată de limitele absolute
şi/sau relative ale resurselor economice.

50) Indicatorul dezvoltării economiei umane: a) se bazează pe coroborarea efectelor de

natură umană ale activităţilor economico-sociale; b) nu se poate determina datorită
necuantificării aspectelor psihologice, comportamentale; c) se determină pe baza

30
 corelării unor alţi indicatori ce exprimă efectele de natură umană; d) nu face
abstracţie de PIB pe locuitor; e) reliefează şi aspecte esenţiale ale evoluţiei
demografice.

51) Creşterea economică intensivă : a) presupune creşterea calităţii şi eficienţei utilizării

factorilor de producţie; b) este singura cale de extindere a producţiei naţionale; c)este
sinonimă cu dezvoltarea durabilă; d) este obţinută exclusiv în ţările dezvoltate; e) nici un
răspuns corect.

52) Printre sursele de creştere economică se numără: a) progresul economic; b) capitalul; c)

progresul tehnologic; d) resursele naturale; e) nici unul de mai sus.

53) Dezvoltarea economică: a) se bazează exclusiv pe schimbările cantitative pe care le

înregistrează PIB; b) este un concept sinonim cu progresul economic; c) se poate realiza în
lipsa unui proces de creştere economică susţinută; d)este un fenomen rar întâlnit; e) nici
un răspuns corect.

54) Sunt costuri ale creşterii economice: a) sacrificarea consumului viitor; b) creşterea
şomajului pe termen lung; c) deteriorarea mediului natural; d) reducerea sau
epuizarea resurselor neregenerabile; e)egalizarea veniturilor.

55) Dezvoltarea durabilă presupune: a) asigurarea unor standarde minime de protecţie a

mediului; b) preocupare crescândă pe calitatea creşterii economice; c) un proces de
creştere bazat pe consumul de resurse neregenerabile; d) aplicarea conceptului de echitate
intergeneraţională; e) nici un răspuns corect.

56) Modelul de creştere economică al lui Robert Solow: a) dezvoltă ipotezele teoriei lui J.M.
Keynes; b) aparţine teoriei noii economii clasice; c) verifică existenţa compatibilităţii
dintre creştere şi ciclicitate economică; d) analizează economia pe termen scurt; e)
testează consecinţele macroeconomice ale modificării cursului de schimb.

57) Primul model de creştere economică a fost cel al lui: a) Roy Harrod; b) Evesy Domar; c)
Robert Solow; d) Ramsey-Cass-Koopmans; e) Leonid Kantorovici.

58) Principalul merit al modelui de creştere economică al lui Evesy Domar constă în faptul că:
a) arată pentru prima dată că nu este posibilă o creştere economică echilibrată; b)
atenţionează asupra tendinţei apariţiei suprainvestiţiilor; c) defineşte ritmurile real,
garantat şi natural de creştere economică; d) introduce ideea de stabilizatori ai creşterii
economice; e) analizează consecinţele pe termen scurt ale modelului keynesian,

59) Conform modelului de creştere economică al lui Robert Solow ritmul de creştere
economic este dat de : a) n – ritmul creşterii forţei de muncă; b) δ – ritmul scoaterii din uz
a capitalului; c) g – ritmul creşterii stocului de cunoştinţe aplicate în activitatea
economică; d) s – rata economisirii; e) k – multiplicatorul investiţiilor.

60) Diferenţierea pe factori exogeni/endogeni ai creşterii economice ţine de: a) modul de

delimitare a factorilor de producţie tradiţionali faţă de neofactorii de producţie; b) modul
în care este văzută corelaţia dintre creştere şi echilibrul macroeconomic; c) abordarea
macroeconomiei ca sistem închis sau sistem dechis; d) modalitatea de explicitare a

31
 variabilelor modelelor de creştere economică; e) politicile economice pe care le
recomandă fiecare model de creştere economică.
61) Care dintre următoarele situaţii nu are ca efect creştere economică? a)promovarea
progresului tehnologic; b) creşterea nivelului de instruire al angajaţilor; c) creşterea
producţiei bunurilor de capital;d) creşterea şomajului; e) creşterea exporturilor.

62) În modelul Solow, funcţia de productie : a) are randamente de scara descrescatoare; b) are
randamente de scara crescatoare; c) are randamente de scara constante; d) este
descrescatoare; e) nu depinde de inzestrarea economiei cu capital.

63) La starea stationara a economiei in modelul Solow : a) investitiile acopera complet

deprecierea capitalului; b) investitiile sunt mai mari decat deprecierea capitalului; c) stocul
de capital al unei tari creste; d) stocul de capital al unei tari se reduce; e) investitiile sunt
mai mici decat deprecierea capitalului.

64) In modelul Solow are loc o deplasare a functiei de productie ca urmare a : a) cresterii ratei
economisirii; b) deprecierii capitalului; c) reducerii ratei economisirii; d) progresului
tehnic; e) cresterii populatiei.

65) Potrivit regulii de aur, dacă raportul K/L depăşeşte stocul de capital optim care cores-
punde celui mai înalt nivel al consumului, atunci avem de-a face cu următoarea situaţie: a)
o acumulare prea mare de capital, care duce la o ineficienţă economică; b) o creştere a
economiilor; c) o creştere a venitului şi a consumului de echilibru, care duce la o eficienţă
economică; d) o acumulare redusă de capital; e) nici un răspuns corect.

66) Reziduul Solow relevă contribuţia la creşterea economică a următorului factor: a) munca;
b) pământul; c) capitalul; d) renta; e) progresul tehnic

67) Modelul de creştere economică al lui Robert Solow: a) dezvoltă ipotezele teoriei lui J.M.
Keynes; b) aparţine teoriei neoclasice; c) verifică existenţa compatibilităţii dintre creştere
şi ciclicitate economică; d) analizează economia pe termen scurt; e) testează consecinţele
macroeconomice ale modificării cursului de schimb.

68) Raportul între PIB în termeni nominali şi acelaşi PIB în termeni reali exprimă: a) creşterea
reală a producţiei; b) evoluţia preţurilor bunurilor finale; c) caracterul extensiv sau
intensiv al creşterii economice; d) indicele de creştere al venitului naţional; e) dinamica
exportului net.

69) Fie o funcţie de producţie la nivel macroeconomic de forma , unde Y este

produsul intern brut, A cuantifică productivitatea factorilor, K reprezintă capitalul, iar L
este forţa de muncă. Dacă în anul 2003 faţă de anul anterior, forţa de muncă şi capitalul
rămân neschimbate, atunci se poate anticipa că: a) produsul intern brut din anul 2003 va fi
egal cu zero; b) produsul intern brut din anul 2003 va fi egal cu cel din anul 2002; c)
produsul intern brut din anul 2003 va fi mai redus decât cel din anul 2002; d) creşterea
economică din anul 2003 va fi determinată de productivitatea factorilor; e) economia va
intra în recesiune.

70) Dacă rata de creştere a produsului intern brut este de 5%, iar populaţia se reduce cu 0,5%,
atunci rata de creştere a produsului intern brut pe locuitor este de: a) 4,5%; b) 5,5%; c)
10,5%; d) 104,5%; e) 105,5%.

32
71) John Maynard Keynes a arătat că: a) economia tinde automat către ocuparea deplină a
mâinii de lucru; b) dacă există şomaj, atunci există şi inflaţie; c) economia poate fi în
echilibru cu subocupare; d) rata dobânzii nu este importantă; e) piaţa muncii este perfect
concurenţială.

72) Care dintre măsurile menţionate mai jos este necesară în condiţii de recesiune prelungită?
a)creşterea cotei obligatorii a rezervelor băncilor comerciale; b) creşterea impozitelor; c)
scăderea ratei dobânzii; d) scăderea cheltuielilor bugetare; e) controlul preţurilor.

73) În condiţii de expansiune economică, în mod normal, are tendinţă de creştere: a) rata
şomajului; b) numărul falimentelor; c) indicele preţurilor; d) datoria publică; e) cursul de
schimb.

74) Monetariştii: a) sunt adepţii stimulării economiei printr-o politică monetară expansionistă;
b) afirmă că intervenţiile guvernamentale reduc stabilitatea economiei; c) consideră că
economiile concurenţiale sunt prin natura lor instabile; d) consideră că economiile
capitaliste contemporane nu sunt concurenţiale; e) afirmă că modificarea masei monetare
influenţează creşterea economică doar pe termen lung.

75) În faza de expansiune a ciclului economic: a) cererea de bani se reduce, iar ratele dobânzii
cresc; b) cererea de bani se reduce, iar ratele dobânzii se reduc de asemenea; c) cererea de
bani creşte, iar ratele dobânzii cresc de asemenea; d) cererea de bani creşte, iar ratele
dobânzii se reduc; e) nici cererea de bani şi nici ratele dobânzii nu se modifică.

76) Produsul intern brut efectiv este mai mic decât cel potenţial. Pentru creşterea produsului
intern brut la nivelul său potenţial, teoria lui J. M. Keynes recomandă: a) creşterea cotei
rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale; b) reducerea impozitelor; c) creşterea ratei
dobânzii; d) reducerea cheltuielilor guvernamentale; e) diminuarea deficitului bugetar.

33
Capitolul 16. Fluctuatiile economice

1) Ciclurile determinate de oscilaţia stocurilor au perioada de: a) 6-10 ani; b) 40 luni în

medie; c) până la un an; d) 50-60 ani; e) 10 luni.

2) Ciclicitatea: a) este un fenomen rar întâlnit în economiile contemporane; b) reflectă

succesiunea perioadelor de expansiune economică şi a celor de contracţie; c) se
caracterizează prin valori ale indicatorilor macroeconomici identice de la o perioadă la
alta; d) are întotdeauna aceeaşi durată; e) a + c.

3) Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la ciclurile economice este falsă? pot fi
determinate de şocuri ale ofertei; b) pot fi determinate de şocuri ale cererii; b)
intervenţia guvernamentală poate fi una din cauzele declanşării recesiunii; c) ciclurile
economice sunt identice; e) nu există un model unic al ciclului economic.

4) Ciclul afacerilor constituie o realitate pentru orice economie deoarece: a) politicile

guvernamentale nu conduc la recesiuni; b) investiţiile înregistrează variaţii ca
urmare a progresului tehnologic şi modificării preţurilor factorilor de producţie;
c) cheltuielile de consum ale menajelor înregistrează mari variaţii ca răspuns la
modificarea ratelor dobânzilor; d) importurile se modifică odată cu schimbările produse
în celelalte economii; e) toate cele de mai sus.

5) Pe parcursul unei recesiuni: a) investiţiile cresc; b) gradul de ocupare creşte; c)

impozitele cresc; d) rata şomajului creşte; e) economia produce la nivel potenţial.

6) În condiţii de expansiune economică, în mod normal, au o evoluţie ascendentă: 1) rata

şomajului; 2) numărul falimentelor; 3) cursurile titlurilor financiare; 4) rata ocupării
forţei de muncă; 5) nivelul preţurilor. a) (1,2,3,4,5); b) (1,2,5); c) (3,4,5); d) (1,3,5);
e) (4,5).

7) Evoluţia ciclică prin fluctuaţiile investiţiilor este explicată de: a) teoriile

subconsumului; b) teoria marxistă; c) concepţia keynesistă; d) teoriile supraacumulării
de capital; e)curentul monetarist.

8) Din punctul de vedere al şcolii monetariste, ciclicitatea economică este determinată de:
a) insuficienţa cererii, care frânează oferta şi creşterea producţiei; b) alternanţa unor
stări de optimism ale agenţilor economici cu cele de pesimism; c) variaţii bruşte ale
ofertei monetare; d) capacitatea agenţilor economici de a anticipa raţional evoluţiile
viitoare ale sistemului economic; e) ciclul electoral.

9) Instrumentele prin care se aplică politica monetară şi de credit sunt: a) rata dobânzii; b)
creditul; c) masa monetară; d) emisiunea monetară excesivă; e) cotele de impozit.
A(a,b,d,e); B(a,b,c); C(b,c,e); D(a,d,e); E(a,e).

10) Politica fiscală recomandă, ca măsură de influenţare a cererii agregate, în faza de

recesiune: a) creşterea ratei dobânzii; b) reducerea taxelor şi impozitelor; c)
reducerea cheltuielilor publice; d) creşterea fiscalităţii; e) reducerea ratei dobânzii.

34
11) În faza de boom economic prelungit politica monetară şi de credit recomandă: a)
reducerea ratei dobânzii; b) creşterea cheltuielilor guvernamentale; c) creşterea ratei
dobânzii; d) creşterea fiscalităţii; e) reducerea ratei rezervelor obligatorii.

12) Creşterea cheltuielilor publice constituie, în viziunea susţinătorilor teoriilor keynesiste,

modalitatea: a) depăşirii fazei de recesiune a ciclului de afaceri; b) adâncirii crizei; c)
stopării boom-ului economic; d) reducerii fazei de expansiune; e) reducerii gradului de
ocupare.

13) Din perspectiva şcolii keynesiste, în perioade de expansiune se recomandă: a) reducerea

ratei dobânzii; b) creşterea importurilor; c) creşterea fiscalităţii; d) creşterea
cheltuielilor publice; e) toate cele de mai sus.

14) Mecanismele instituţionalizate ce au rolul de a împiedica sau de a atenua fluctuaţiile

cererii agregate în raport cu conjunctura economică reprezintă: a) stabilizatori automaţi
ai ofertei gregate; b) ritmuri de creştere ale PIB; c) politici conjuncturale bazate pe
stimularea ofertei; d) stabilizatori automaţi ai cererii agregate; e)a-d false.

15) Ciclicitatea economica este determinata, in ultima instanta de modul specific de evolutie
a: a) productiei; b) nivelului general al preturilor; c) ocuparii fortei de munca; d)
randamentul utilizarii factorilor de productie; e) veniturilor factorilor de productie.

16) Ciclurile economice reprezinta: a) modul descendent al productiei; b) fluctuatiile

productiei in jurul unui trend ascendent; c) un fenomen intamplator; d) forma
anormala de evolutie a activitatii economice; e) evolutia productiei in ritm constant.

17) In cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: a) productia se reduce; b) creste

gradul de ocupare a fortei de munca; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d)
oportunitatile de afaceri se reduc; e) scad investitiile.

18) Expansiunea este frânată de: a) cresterea productivitatii; b) cresterea ratei profitului; c)
diminuarea dezechilibrelor economice; d) reducerea eficientei factorilor de productie; e)
reducerea semnificativa a stocurilor.

19) In cadrul fazei de recesiune a ciclului economic: a) productia creste; b) rata somajului se
reduce; c) scad investitiile; d) afacerile devin prospere; e) cursul titlurilor de valoare
creste.

20) Criza ciclică marchează: a) trecerea de la expansiunea economica la recesiune; b)

inceputul fazei de expansiune economica; c) procesul ireversibil de declin al productiei;
d) procesul de progres reversibil al productiei; e) amplificarea potentialului de eficienta
a factorilor de productie.

21) In cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă: a) expansiunea monetara;

b) cresterea ratelor dobanzii; c) reducerea fiscalitatii; d) cresterea cheltuielilor bugetare;
e) marirea deficitului bugetar.

22) În cazul unei recesiuni economice prelungite se recomandă: a) controlul mai riguros al
masei monetare; b) reducerea ratelor dobânzii; c) mărirea impozitelor; d) reducerea
cheltuielilor bugetare; e) scăderea achiziţiilor de stat.

35
23) Politica monetara adecvată în cazul expansiunii prelungite constă în: a) majorarea
impozitelor; b) reducerea cheltuielilor bugetare; c) controlul deficitului bugetar; d)
emisiune monetara suplimentara; e) cresterea ratelor dobanzii.
24) Politica fiscală adecvată în cazul expansiunii prelungite constă în: a) majorarea
impozitelor; b) cresterea cheltuielilor bugetare; c) mărirea deficitului bugetar; d)
emisiune monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânzii.

25) Majorarea cheltuielilor publice în faza de recesiune economică determină (caeteris

paribus):a) scaderea productiei reale; b) cresterea somajului conjectural; c) cresterea
deficitului bugetar; d) a si b; e) a si c.

26) Dacă se doreşte relansarea cererii agregate, atunci nu ar trebui să: a) se majoreze
cheltuielile publice; b) se reducă ratele dobânzii; c) fie reduse impozitele; d) crească
rata rezervelor obligatorii ale băncilor; e) crească salariile angajaţilor.

27) Fluctuaţiile ciclice se caracterizează prin faptul că: a) sunt determinate de factori
aleatori; b) se repetă cu o anumită regularitate; c) apar cu predilecţie într-o anumită
perioadă a anului; d) se datorează unor factori sociali; e) sunt cele mai des întâlnite în
activitatea economică.

28) În faza de expansiune a unui ciclu economic nu are loc: a) creşterea cererii agregate; b)
creşterea gradului de îndatorarea a firmelor; c) creşterea preţurilor; d) creşterea
şomajului; e) creşterea ratei profitului.

29) În cazul în care într-o economie se manifestă o recesiune nu trebuie să se: a) reducă
impozitele; b) reducă rata scontului; c) reducă nivelul rezervelor obligatorii ale
băncilor; d) reducă deficitul bugetar; e) achiziţioneze titluri de stat de către bănci.

30) În cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă: a) expansiunea monetară;

b) creşterea ratelor dobânzii; c) reducerea fiscalităţii; d) creşterea cheltuielilor bugetare;
e) mărirea deficitului bugetar.

31) În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: a) producţia se reduce; b) creşte

gradul de ocupare pe piaţa muncii; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d)
oportunităţile de afaceri se reduc; e) scad investiţiile.

32) În faza de expansiune prelungită, autorităţile şi unităţile bancare adoptă şi unele măsuri
de frânare a creşterii economice, având ca scop principal: a) să menţină consumul în
limite decente; b) să prevină o creştere exagerată a veniturilor; c) să prevină agravarea
unor dezechilibre; d) să conserve unele resurse mai limitate; e) să elimine poluarea.

33) În recesiune de tip Juglar de regulă, cunosc o contracţie: a) gradul de ocupare a forţei de
muncă; b) gradul de folosire a capitalului fix; c) investiţiile; d) rata şomajului; e) ritmul
creşterii economice.

34) Criza structurală este o componentă a ciclului; a) Juglar; b) Kitchin; c) Kondratiev; d)

fiecăruia din cele anterioare; e) toate răspunsurile a-d sunt false.

36
35) În faza descendentă a ciclului secular (lung), ciclului Juglar îi sunt caracteristice: a)
expansiuni puternice şi prelungite; b) expansiuni de regulă debile şi de scurtă durată; c)
recesiuni de mică intensitate; d) recesiuni prelungite; e) crize structurale.

36) În cadrul actualei faze a ciclului Kondratiev are loc tranziţia spre un nou mod tehnic de
producţie, spre un nou sistem de activitate economică caracterizat prin: a)
industrializarea tuturor ţărilor; b) dezindustrializare; c) terţiarizarea economiilor; d) se
trece la Noua economie bazată pe noile tehnologii informatice şi de comunicaţii (NTIC);
e) se declanşează trecerea la Noua Economie privită ca viitorul vieţii economico-
sociale.

37) În deceniul precedent economia României a avut o evoluţie, în general, nefavorabilă.

Pentru a depăşi fazele descendente ale ciclului de afaceri s-a făcut apel la: a) politici
economice bazate pe cerere? b) politici economice bazate pe ofertă? c) şi la a şi la b; d)
nici la a nici la b; e) accentul a fost pus pe expansiunea exporturilor şi inhibarea
importurilor.

38) Dintre variabilele activităţii economice (consum privat, export, investiţii, venituri, rata
şomajului, masa monetară etc.), fluctuaţiile cele mai ample în funcţie de fazele ciclului
de afaceri le înregistrează: a) rata şomajului; b) exportul; c) importul; d) investiţiile; e)
consumul de bunuri de strictă necesitate.

39) Din punctul de vedere al teoriilor monetariste, ciclicitatea este determinată de: a)
insuficienţa cererii care frânează oferta şi creşterea producţiei; b) alternanţa unor stări de
optimism al agenţilor economici cu cele de pesimism; c) creşteri bruşte ale ofertei
monetare; d) capacitatea agenţilor economici de a anticipa raţional evoluţiile viitoare
ale sistemului economic; e) ciclul politic.

40) Ciclului scurt (Kitchin) îi este specific(ă): a) alternanţa fazelor de expansiune şi

încetinire a activităţilor economice, delimitate de declanşarea crizei economice; b) o
mişcare ondulatorie pe parcursul a circa 40 de luni; c) un mod tehnic de producţie
supus restructurării; d) faptul că faza de expansiune este însoţită de creşterea
producţiei şi a stocurilor; e) nici un răspuns corect.

41) Sunt propoziţii adevărate pentru ciclul lung (secular):a) are ca principală cauză
evoluţia ciclică a cercetării ştiinţifice şi inovării tehnologice; b) se mai numeşte şi
ciclul Juglar sau al afacerilor; c) se delimitează prin perioada de tranziţie de la vechil
mod tehnic de producţie la cel nou, marcată de o criză structurală; d) se desfăşoară
pe o perioadă de 10 ani; e) nici un răspuns corect.

42) Încurajarea cererii pentru bunuri de consum şi investiţionale în condiţii de recesiune se

realizează prin: a) creşterea ratei dobânzii; b) diminuarea cheltuielilor publice; c)
reducerea fiscalităţii; d) majorarea fiscalităţii; e) nici un răspuns corect.

43) Sunt stabilizatori automaţi ai economiei: a) impozitele progresive ;b) rata rezervelor

obligatorii ; c) rata dobânzilor, active şi pasive ;d) rata şomajului ;e) cursul de schimb.

44) Fluctuaţiile economice: a) sunt întotdeauna întâmplătoare; b) se desfăşoară după un

model bine stabilit; c) au aceeaşi durată; d) reprezintă o caracteristică a activităţii
economice; e) nici un răspuns corect.

37
45) În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: a) producţia se reduce; b) creşte
gradul de ocupare a forţei de muncă; c) cursul titlurilor de valoare se reduce; d)
oportunităţile de afaceri se reduc; e) scad investiţiile.

46) Expansiunea este frânată de: a) creşterea productivităţii; b) creşterea ratei profitului; c)
diminuarea dezechilibrelor economice; d) reducerea eficienţei factorilor de producţie; e)
reducerea semnificativă a stocurilor din economie.
47) În cadrul fazei de contracţie a ciclului economic: a) producţia creşte; b) rata şomajului se
reduce; c) scad investiţiile; d) afacerile devin prospere; e) piaţa titlurilor de valoare este
de tip “bull”.

48) Ciclurile economice: a) se succed conform unui model general unic; b) au durate şi
amplitudini neregulate; c) reprezintă o formă anormală a activităţii economice; d) nu pot
fi atenuate prin măsuri de politică economică; e) se manifestă în jurul unui trend
descrescător al producţiei.

49) În cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă: a) expansiunea monetară;

b) creşterea ratelor dobânzii; c) reducerea fiscalităţii; d) creşterea cheltuielilor bugetare;
e) mărirea deficitului bugetar.

50) În cazul unei recesiuni severe se recomandă: a) controlul mai riguros al masei monetare;
b) reducerea ratelor dobânzii; c) mărirea impozitelor; d) reducerea cheltuielilor bugetare;
e) scăderea achiziţiilor de stat.

51) Politica monetară adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în: a) majorarea
impozitelor; b) reducerea cheltuielilor bugetare; c) controlul deficitului bugetar; d)
emisiune monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânzii.

52) Politica fiscală adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în: a) majorarea
impozitelor; b) creşterea cheltuielilor bugetare; c) mărirea deficitului bugetar; d)
emisiune monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânzii.

53) Ciclicitatea macroeconomică reprezintă: a) un semn al crizei sistemului capitalist; b) o

consecinţă a instabilităţii politice, militare şi economice pe plan mondial; c) o înlănţuire
a decajalelor de tip recesionist şi de tip inflaţionist; d) o consecinţă a schimbărilor
democratice a partidelor la guvernare; e) un fenomen specific ţărilor în dezvoltare.

54) Creşterea cheltuielilor guvernamentale are ca efect direct: a) reducerea consumului; b)

creşterea economiilor; c) creşterea înclinaţiei marginale spre consum; d) reducerea
cererii agregate; e) creşterea cererii agregate.

55) politică fiscală orientată spre creşterea impozitelor poate fi însoţită de unul dintre
efectele următoare: a) încurajarea investiţiilor agenţilor economici; b) diminuarea
investiţiilor agenţilor economici; c) creşterea profiturilor firmelor; d) creşterea
numărului angajaţilor; e) creşterea pe termen lung a veniturilor bugetului de stat.
56) În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) reducerea şomajului; b) deplasarea
curbei ofertei agregate spre dreapta; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate;
d) deplasarea spre stânga a curbei cererii agregate; e) creşterea mai rapidă a PIB –
ului real comparativ cu cea a PIB – ului nominal.

38
39
Capitolul 17. Piata muncii

1) Putem spune că cererea de muncă este: a) elastică pe termen scurt, inelastică pe termen
lung; b) inelastică pe termen scurt, elastică pe termen lung; c) cu elasticitate unitară atât
pe termen scurt cât şi pe termen lung; d) perfect elastică pe termen scurt, perfect
inelastică pe termen lung; e) perfect inelastică pe termen scurt, perfect elastică pe termen
lung.

2) Atunci când efectul de substituţie domină efectul de venit, elasticitatea ofertei individuale
de muncă în raport cu salariul este: a) pozitivă; b) nulă; c) negativă; d) ; e) .

3) Curba ofertei individuale de forţă de muncă este cotită, indicând faptul că: a) dacă salariul
este ridicat, atunci efectul de substituţie este dominant; b) dacă salariul este ridicat, atunci
efectul de venit este dominant; c) efectele de substituţie şi de venit au acelaşi sens; d)
efectul de substituţie devine mai important pe termen lung; e) efectul de venit devine mai
important pe termen lung.

4) Dacă efectul de venit este mai puternic decât efectul de substituţie, atunci oferta
individuală de muncă: a) este perfect elastică; b) este perfect inelastică; c) are pantă
negativă; d) are pantă pozitivă; e) este crescătoare.

5) Pe piaţa muncii, cererea de forţă de muncă scade mai mult decât creşte oferta de forţă de
muncă. Salariul şi numărul de lucrători angajaţi la nivelul de echilibru: a) cresc; b) scad;
c) creşte şi respectiv, scade; d) scade şi respectiv, creşte; e) rămân constante.

6) La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de forţă de muncă în domeniul
informatic. În acest domeniu, salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c) rămână
constant; d) fie egal cu zero; e) fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu productivitatea
muncii.

7) Dacă cererea de muncă creşte, salariul creşte deoarece: a) la vechiul nivel de echilibru al
salariului există un exces de ofertă; b) salariul de echilibru este determinat de cerere; c)
salariul de echilibru este determinat de ofertă; d) salariul de echilibru este permanent
stabil; e) la vechiul nivel de echilibru al salariului există un exces de cerere.

8) Costul de oportunitate pentru factorul muncă reprezintă: a) utilitatea acestui factor; b)

salariul în utilizarea curentă; c) salariul în cea mai avantajoasă utilizare alternativă; d)
productivitatea marginală a muncii; e) cheltuielile pentru pregătirea profesională a forţei
de muncă.

9) O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi-a găsit încă un loc de muncă face
parte din următoarea categorie de şomaj: a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d)
tehnologic; e) de discontinuitate.

10) Se cunosc următoarele date despre o firmă activă pe piaţa muncii:

Număr de lucrători Producţia totală (bucăţi/lună)
1 20
2 37
3 52
4 66

40
11) Dacă preţul de vânzare al bunului este 10 lei şi salariul lunar plătit de firmă acestei
categorii de lucrători este de 150 lei, nivelul maxim al angajărilor este: a) 1 lucrător; b) 2
lucrători; c) 3 lucrători; d) 4 lucrători; e) nu poate fi calculat.

12) Echilibrul pieţei muncii se realizează pentru un salariu de 167 unităţi monetare. Dacă
acţiunile sindicatului determină creşterea salariului la 175 unităţi monetare, atunci: a)
creşte numărul de lucrători care doresc să se angajeze; b) scade numărul de locuri de
muncă oferite de întreprinzători; c) numărul lucrătorilor angajaţi este mai mic comparativ
cu situaţia iniţială; d) pe piaţa muncii apare un surplus de ofertă de muncă; e) se întâmplă
toate cele de mai sus.

13) Dacă efectul de venit este egal cu cel de substituţie, oferta de muncă este, în raport cu
salariul: a) inelastică; b) perfect inelastică; c) elastică; d) perfect elastică; e) cu
elasticitate unitară.

14) Deplasarea curbei cererii de muncă spre dreapta poate avea loc atunci când: a) oferta de
muncă scade ca urmare a scăderii populaţiei totale; b) munca este parţial înlocuită cu
capital; c) salariul orar scade ceteris paribus; d) întreprinderile anticipează o reducere a
volumului vânzărilor; e) guvernul acordă facilităţi firmelor care angajează tineri.

15) Deplasarea curbei ofertei de muncă spre dreapta are loc atunci când: a) populaţia activă
scade; b) munca este înlocuită cu capital; c) populaţia ocupată creşte; d) tot mai multe
femei casnice doresc să lucreze, intrând în categoria populaţiei active disponibile; e)
creşte volumul investiţiilor în economie.

16) Dacă cererea privind bunurile realizate cu ajutorul factorului muncă va scădea, atunci: a)
creşte oferta de muncă; b) cererea de muncă va spori; c) cererea de muncă se va
reduce; d) scade oferta de muncă; e) cererea şi oferta de muncă nu vor fi afectate.

17) Dacă are loc o creştere a cererii pe piaţa bunului X, atunci: a) cererea de muncă venită
din partea firmelor producătoare de bunul X se va reduce; b) cererea de muncă venită
din partea firmelor producătoare de bunul X va creşte; c) oferta de muncă
specializată în producerea bunului X va scădea; d) salariul plătit de firmele ce produc
bunul X va scădea ; e) oferta de locuri de muncă în producerea bunului X se va reduce.

18) Cererea de muncă este inelastică dacă: a) ponderea cheltuielilor salariale în totalul
cheltuielilor de producţie este ridicată; b) cererea pentru bunul produs este elastică; c)
munca poate fi substituită fără dificultate cu alt factor de producţie; d) munca este greu
de substituit cu un alt factor de producţie; e) preţul bunului vândut scade.

19) Atunci când cererea pentru bunurile obţinute într-o anumită ramură economică devine
mai elastică: a) cererea de muncă din ramura respectivă devine mai elastică; b)
cererea de muncă din ramura respectivă devine mai inelastică; c) cererea de muncă va
avea pantă pozitivă; d) oferta de muncă devine perfect inelastică; e) firmele vor fi
stimulate să acorde creşteri salariale.

20) Atunci când cererea pentru bunurile obţinute într-o anumită ramură economică devine
mai inelastică: a) cererea de muncă din ramura respectivă devine mai elastică; b) cererea
de muncă din ramura respectivă devine mai inelastică; c) cererea de muncă va avea

41
 panta pozitivă; d) oferta de muncă devine perfect inelastică; e) nici una din cele de mai
sus.

21) Salariul nu va creşte dacă: a) productivitatea muncii creşte; b) cererea de muncă

înregistrează o creştere; c) oferta de muncă se reduce; d) oferta de muncă sporeşte; e)
cererea de muncă înregistrează o creştere, iar oferta de muncă se reduce.

22) Piaţa muncii pentru profesori, într-o localitate unde există două licee, se încadrează în
tipul de piaţă: a) cu concurenţă perfectă, dacă profesorii sunt organizaţi în sindicate
puternice; b) de monopol bilateral; c) de oligopol; d) de oligopson; e) cu concurenţă
monopolistică.

23) Diferenţele dintre salarii apar, între altele, şi datorită a) omogenităţii meseriilor şi
profesiilor; b) nevoilor de consum difererenţiate ale salariaţilor; c) egalizării condiţiilor
de muncă; d) mobilităţii reduse a forţei de muncă; e) echivalenţei dintre efectul de
venit şi efectul de substituţie al creşterii salariului.

24) Dacă are loc o creştere a nivelului salariului minim garantat, cel mai probabil efect va fi:
a) o creştere a ocupării ca urmare a creşterii cererii de muncă; b) o reducere a salariilor
pentru salariaţii din sindicate; c) o reducere a ratei şomajului în rândul angajaţilor mai
puţin productivi; d) o creştere a şomajului în rândul persoanelor cu experienţă
redusă; e) o reducere sensibilă a ofertei de muncă.

25) Atunci când un sindicat reuşeşte să obţină o creştere salarială pentru membrii săi, totodată
va conduce la: a) creşterea productivităţii totale în aceeaşi proporţie cu creşterea
salarială; b) o reducere a cantităţii de muncă cerute de firmă; c) o creştere a salariilor
în ramurile/firmele nesindicalizate; d) o creştere a ofertei de locuri de muncă; e) nici unul
din raspunsurile de mai sus.

26) Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează cererea de muncă: a) reprezintă
nevoia de muncă salariată; b) provine din partea firmelor; c) se poate exprima prin
numărul locurilor de muncă; d) depinde de productivitatea muncii; e) exprimă numărul
persoanelor care doresc să muncească.

27) Care dintre afirmaţiile de mai jos cu privire la oferta de muncă nu este adevărată: a) are
un caracter rigid; b) provine din partea populaţiei; c) depinde de nivelul salarizării; d)
şomerii nu participă la oferta de muncă; e) curba ofertei de muncă este crescătoare în
funcţie de nivelul salariului.

28) Efectul de substituţie pe piaţa muncii stimulează o persoană: a) să muncească mai puţin;
b) să substituie timpul de muncă cu timp liber; c) să muncească mai mult; d) să
accelereze ritmul de muncă; e)să preţuiască timpul liber.

29) Curba ofertei individuale de forţă de muncă este cotită, indicând faptul că: a) dacă salariul
este ridicat, atunci efectul de substituţie este dominant; b) dacă salariul este ridicat, atunci
efectul de venit este dominant; c) efectele de substituţie şi de venit au acelaşi sens; d)
efectul de substituţie devine mai important pe termen lung; e) efectul de venit devine mai
important pe termen lung.

42
30) La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de forţă de muncă în domeniul
informatic. În acest domeniu, salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c) rămână
constant; d) fie egal cu zero; e) fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu productivitatea
muncii.

31) Mărimea cererii de muncă nu depinde de: a) situaţia economică a firmelor; b) populaţia
activă şi evoluţia ei; c) faza ciclului economic; d) volumul total al investiţiilor; e)
mărimea salariului;

32) Amplificarea excedentului ofertei de muncă faţă de cererea de muncă este influenţată de:
a) creşterea productivităţii muncii; b) creşterea numărului locurilor de muncă; c) creşterea
gradului de angajare; d) reducerea natalităţii; e) caracterul extensiv al economiei.

33) Activităţile care fac obiectul cererii şi ofertei de muncă sunt: a) casnice; b) realizate de
salariaţi; c) realizate de toţi cei care lucrează; d) realizate de studenţi şi elevi; e) realizate
de nesalariaţi.

34) Cererea de muncă derivă din: a) nevoia de a munci a persoanelor adulte; b) cerinţa
şomerilor de a se încadra în muncă; c) nevoia de bunuri care se pot obţine prin muncă
salariată; d) solicitarea de a munci formulată de persoanele casnice; e) nevoia de a munci
a tinerilor absolvenţi ai unei forme de calificare.

35) Cererea de muncă în raport cu nevoia de muncă: a) sunt egale; b) este mai mare; c) este
mai mică; d) este constantă; e) nu au nici o legătură.

36) Nu sunt particularităţi ale ofertei de muncă: a) perioada îndelungată în care ea se

formează; b) mobilitatea ei perfectă; c) caracterul său de a nu se conserva; d) rigiditatea
ei; c) limitarea angajării sub o anumită vârstă.

37) Având în vedere relaţiile pe piaţa muncii, salariul mediu nominal este în t0 de 4 000.000
u.m., iar în t1 creşte cu 50%. În aceeaşi perioadă, preţurile de consum au crescut cu 60%.
Aceasta înseamnă că salariul real: a) s-a redus cu 10,25%; b) s-a redus cu 6,25%; c) a
crescut cu 4,25%; d) a crescut cu 12,25%; e) s-a redus cu 8,25%.

38) Presupunem că într-un interval de timp salariul real creşte cu 15%, iar preţurile de
consum cresc cu 40%, atunci salariul nominal rezultat din negocierile între purtătorii
cererii şi cei ai ofertei de muncă: a) sporeşte cu 75%; b) sporeşte cu 175%; c) scade cu
75%; d) sporeşte cu 100%; e) scade cu 175%.

39) Evoluţia pieţei favorizează, la un moment dat, creşterea salariului nominal de 1,3 ori.
Dacă la acel moment preţurile de consum s-au dublat, atunci salariul real: a) a crescut cu
6,5%; b) a scăzut cu 6,5%; c) a crescut cu 35%; d) a scăzut cu 35%; e) a crescut cu 1,3
ori.

40) Dacă cererea şi oferta de muncă pe ansamblu ar fi egale (realizând echilibrul pe piaţa
muncii): a) nu există şomaj involuntar şi natural; b) nu există nici un fel de şomaj; c)
există şomaj de echilibru; d) există doar şomaj fricţional; e) există doar şomaj structural

43
41) Dacă un individ care preferă timpul liber timpului de muncă, efectul de venit este mai
mare decât efectul de substituţie, diagrama ofertei de muncă: a) are pantă pozitivă; b) are
pantă negativă; c) este perfect inelastică; d) este perfect elastică; e) este independentă de
salariu.

42) Dacă efectul de substituţie pe piaţa muncii este mai mare decât efectul de venit:
a)utilitatea marginală a unei ore de muncă este mai mare decât utilitatea marginală
a unei ore de timp liber; b)utilitatea marginală a unei ore de muncă este mai mică decât
utilitatea marginală a unei ore de timp liber; c) productivitatea marginală a unei ore de
muncă este mai mare decât productivitatea marginală a unei ore de timp liber;
d)productivitatea marginală a unei ore de muncă este mai mică decât productivitatea
marginală a unei ore de timp liber; e) utilitatea marginală a unei ore de muncă este egală
cu utilitatea marginală a unei ore de timp liber.

43) Cererea de muncă depinde în primul rând: a) nivelul salariului solicitat de sindicate; b)
productivitatea marginală a muncii şi salariul mediu; c) echilibrul de forţe dintre
patronate şi sindicate; d) reglementărilor impuse de guvern pe piaţa muncii; e) fluxurile
migratori ale forţei de muncă.

44) Curba ofertei individuale de muncă: a) este normală în raport cu nivelul salariului; b) nu
are nici un punct de inflexiune;c) admite ca asimptotă orizontală abscisa; d) admite ca
asimptotă verticală ordonata; e) este anormală deoarece de la un anumit nivel al salariului
descreşte.

45) Nu reprezintă rigiditate a pieţei muncii: a) dimensiunea temporală; b) dimensiunea

spaţială (teritorială); c) dimensiunea structural-profesională; d) capacitatea de adaptare
pe termen scurt; e) capacitatea de a se stoca.

46) Oferta de muncă perfect elastică: a) este paralelă cu abscisa întrucât creşte exponenţial cu
nivelul salariului; b) este paralelă cu ordonata deoarece nu există condiţii pentru stocarea
serviciului – muncă; c) este întâlnită în cazul forţei de muncă necalificate; d) arată o
creştere direct proporţională a cantităţii de muncă în raport cu nivelul salariului; e) indică
o relaţie invers proporţională între cantitatea de muncă şi nivelul salariului.

47) Monopsonul pe piaţa muncii are ca efect: a) atingerea nivelului de echilibru al salariului
şi un exces de cerere; b) atingerea nivelului de echilibru al ocupării şi un deficit al
nivelului de salarizare; c) restricţionarea atât a nivelului salarizării, cât şi a nivelului
ocupării; d) blocarea funcţionării pieţei muncii şi o creştere bruscă a salariilor; e)
liberalizarea circulaţiei forţei de muncă între sectoarele ecoomiei naţionale.

48) Monopolul pe piaţa muncii are ca efect: a) atingerea nivelului de echilibru al salariului şi
un exces de cerere; b) atingerea nivelului de echilibru al ocupării şi un deficit al nivelului
de salarizare; c) restricţionarea atât a nivelului salarizării, cât şi a nivelului ocupării; d)
apariţia unei creşteri artificiale a ofertei de forţă de muncă; e) liberalizarea circulaţiei
forţei de muncă între sectoarele ecoomiei naţionale.

49) Nu reprezintă consecinţă a existenţei monopolului bilateral pe piaţa muncii; a) atingerea

nivelului salariului de echilibru; b) atingerea nivelului de echilibru al ocupării forţei de
muncă; c) restricţionarea nivelului ocupării forţei de muncă; d) apariţia unor negocieri
între patronate şi sindicate; e) existenţa şomajului.

44
50) Dacă preţul muncii este de 1 unităţi monetare, productivitatea marginală a muncii 2
unităţi de produs, iar preţul unei unităţi de produs 5 unităţi monetare, atunci acest
producător: a) minimizează costul total; b) maximizează profitul; c) nu are profit
maxim;d) este în situaţie de monopol; e) nici una dintre cele de mai sus.
51) O reducere a cererii de muncă într-un domeniu dat conduce la modificarea salariului şi a
nivelului ocupării astfel: a) creştere/creştere; b) creştere/reducere; c) reducere/creştere; d)
reducere/menţinere constantă; e) reducere/reducere.
52) Dacă salariul creşte, iar efectul de substituţie este dominant, individul va decide: a) să
lucreze mai puţine ore; b) să lucreze ore suplimentare; c) să beneficieze de mai mult
timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunţe la locul de muncă
pentru a deveni şomer.

45
Capitolul 18. Şomajul

1) Măsurarea şomajului: 1) nu se realizează pe baza unei metodologii unice; 2) nu este

posibilă, nici necesară; 3) se realizează prin calculul unor indicatori specifici; 4) constituie
o problemă controversată; 5) implică estimarea nivelului, structurii, intensităţii şi duratei
lui. a) (1,2,3); b) (3,4,5); c) (1,3,4,5); d) (2,3,4,5); e) (1,5)

2) O persoană care-şi pierde locul de muncă datorită restrângerii activităţii în construcţii (în
perioada de iarnă) poate fi încadrată în şomajul: a) tehnologic; b) intermitent; c)structural;
d) sezonier; e) de echilibru.

3) Şomajul deghizat se manifestă mai ales în: a) sectorul privat; b) sectoarele cu eficienţă
sporită; c) sectorul public; d) firmele în care există o competiţie puternică între salariaţi;
e) nici o variantă nu este corectă.

4) Care dintre următoarele procese contribuie direct la apariţia şi/sau extinderea şomajului?
1) reducerea cursului valutar; 2) reducerea costului de producţie; 3) creşterea ofertei de
muncă ceteris paribus; 4) reducerea cererii de muncă ceteris paribus; 5) reducerea puterii
de cumpărare a banilor. a) (1,2,3); b (1,4); c(3,4,5); d(3,4); e (2,5).

5) Creşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină, în condiţiile unei oferte de

muncă nemodificată: a) creşterea ratei şomajului; b) reducerea ratei şomajului; c)
scăderea cererii de muncă; d) reducerea salariilor; e) scăderea producţiei.

6) Creşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină, în condiţiile unei oferte de

muncă nemodificată: a) creşterea ratei şomajului; b) reducerea ratei şomajului; c)
scăderea cererii de muncă; d) reducerea salariilor; e) scăderea producţiei.

7) Sporirea investiţiilor în retehnologizare determină, pe termen lung: a) creşterea şomajului

structural; b) creşterea şomajului tehnologic; c) reducerea şomajului sezonier; d)
reducerea şomajului structural; e) creşterea şomajului deghizat.

8) Curba Phillips, în varianta sa iniţială, evidenţia o relaţie între: a) rata şomajului şi rata
salariilor nominale; c) multiplicator şi acceleratorul investiţiilor; c) investiţii şi rata de
creştere a PIB; d) viteza de circulaţie a banilor şi rata şomajului; e) rata inflaţiei şi cursul
de schimb al monedei.

9) Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a) producţia economiei corespunde
nivelului potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei; c) şomajul fricţional este nul; d)
şomajul structural este nul; e) şomajul tehnologic este nul.

10) Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 4. Ştiind că populaţia
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului calculată la populaţia activă
este: a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.

11) Populaţia totală este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara limitelor pentru vârsta
de muncă este de 10 milioane persoane. Populaţia în vârstă de muncă, dar inaptă, este de
0,2 milioane persoane. Persoanele casnice, elevii, studenţii şi militarii în termen
însumează 0,8 milioane persoane. Dacă populaţia ocupată este de 10 milioane persoane,
atunci numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în raport cu populaţia activă sunt: a)

46
 2,3 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5 milioane, 13,04%;
e) 2,5 milioane, 21,73%.

12) Şomajul se referă la: a) un dezechilibru economic, cererea de muncă fiind mai mare decât
oferta; b) un deficit de forţă de muncă; c) o stare pozitivă a economiei; d) neasigurarea
locurilor de muncă pentru o parte din populaţia activă disponibilă; e) satisfacerea cererilor
de angajare, indiferent dacă solicitanţii au sau nu un loc de muncă.

13) Şomajul apare atunci când: a) cererea este mai mare decât oferta pe piaţa muncii; b)
cererea este mai mică decât oferta pe piaţa muncii; c) cererea este egală cu oferta pe piaţa
muncii; d) există exces de cerere pe piaţa muncii; e) piaţa muncii este în echilibru.

14) Rata şomajului se calculează ca raport între: a) populaţia ocupată şi populaţia activă; b)
populaţia ocupată şi populaţia totală; c) populaţia activă şi populaţia totală; d) numărul
şomerilor şi populaţia totală; e) numărul şomerilor şi populaţia activă.

15) Din perspectiva pieţei muncii, modificarea structurii economiei pe activităţi se reflectă în:
a) şomajul ciclic; b) şomajul structural; c) şomajul tehnologic; d) creşterea ofertei de forţă
de muncă; e) creşterea resurselor de forţă de muncă.

16) Din perspectiva pieţei muncii, progresul tehnologic se reflectă în: a) şomajul ciclic; b)
şomajul structural; c) şomajul tehnologic; d) creşterea ofertei de forţă de muncă; e)
creşterea resurselor de forţă de muncă.

17) Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci: a) nu există şomaj; b) nu există şomaj
involuntar; c) nu există şomaj voluntar; d) populaţia ocupată este egală cu populaţia
activă; e) populaţia ocupată este mai mare decât populaţia activă.

18) Percepţia că salariile sunt prea mici determină: a) şomaj involuntar; b) şomaj voluntar; c)
creşterea ofertei de forţă de muncă; d) reducerea cererii de forţă de muncă; e) reducerea
ofertei excedentare de forţă de muncă.

19) Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determină: a) creşterea
cererii de forţă de muncă; b) reducerea cererii de forţă de muncă; c) diminuarea şomajului;
d) creşterea populaţiei ocupate în raport cu populaţia activă; e) reducerea ofertei de forţă
de muncă.

20) Cauza principală a şomajului în condiţiile echilibrului keynesian de subocupare este: a)

slaba calificare a lucrătorilor; b) randamentul scăzut al capitalului; c) insuficienţa cererii
de bunuri; d) mobilitatea redusă a forţei de muncă; e) insuficienţa echipamentului de
producţie.

21) Noţiunea de “şomaj involuntar” a fost introdusă în ştiinţa economică de: a) A. Smith; b)
D. Ricardo; c) V. Pareto; d) J. M. Keynes; e) P. Samuelson.

22) Relaţia inversă între variaţia salariului nominal şi rata şomajului se reprezintă prin: a)
curba Lorentz; b) curba Laffer; c) curba Friedman; d) curba Phillips; e) curba
posibilităţilor de producţie.

47
23) Dacă rata efectivă a şomajului este mai mare decât rata şomajului natural, atunci: a)
resursele economiei sunt suprautilizate; b) în economie există presiuni inflaţioniste; c) a +
b; d) resursele de muncă ale economiei sunt subutilizate; e) producţia reală este
superioară celei potenţiale.

24) Rata naturală a şomajului este : a) asociată cu ocuparea deplină; b) rata şomajului asociată
cu producţia potenţială; c) rata minimă a şomajului; d) a şi b; e) a, b şi c.

25) Considerăm că nivelul producţiei potenţiale (Yp) = 1500; rata naturală a şomajului (Rn) =
6 %; rata actuală a şomajului (Ra) = 9 %. Nivelul producţiei actuale folosind legea Okun
este : a) 135; b) 1365; c) 1200; d) 300; e) 1355.

26) Produsul intern brut efectiv este mai mare decat cel potential. In aceste conditii: a) inflatia
se reduce; b) rata somajului nu se modifica; c) se manifesta tendinta de dezinflatie; d) rata
somajului este mai mare decat NAIRU; e) se reduce şomajul structural.

27) Presupunem că nivelul producţiei potenţiale (Yp) = 1000 u.m.; rata naturală a şomajului
(Rn) = 5 %; rata actuală a şomajului (Ra) = 10 %; multiplicatorul fiscal (M T) = 2. Pentru a
elimina decalajul de producţie, atunci taxele autonome : a) cresc cu 25 u.m.; b) scad cu 25
u.m.; c) cresc cu 50 u.m.; d) scad cu 75 u.m.; e) scad cu 50 u.m.

28) Conform legii lui Okun atunci când are loc o depăşire a ratei naturale a şomajului, PIB
real: a) depăşeşte PIB potenţial; b) scade sub nivelul PIB potenţial; c) este influenţat doar
de nivelul preţurilor; d) evoluează direct proporţional; e) se transformă în PIB nominal.

29) Dacă cererea pentru bunurile realizate cu ajutorul factorului muncă va creşte, atunci: a)
oferta de muncă creşte; b) cererea de muncă se reduce; c) cererea de muncă va spori; d)
oferta de muncă se va reduce; e) salariile vor scădea.

30) creştere a ofertei de muncă concomitentă cu scăderea cererii de muncă poate determina: a)
creşterea şomajului; b) menţinerea salariului real;c) sporirea salariului real; d) creşterea
gradului de ocupare a forţei de muncă; e) nici una din cele de mai sus.

31) Dacă rata actuală a şomajului este mai mare decât rata şomajului natural, atunci: a)
resursele economiei sunt suprautilizate; b) rata şomajului natural este prea mică; c) în
economie există presiuni inflaţioniste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una
dintre variantele de mai sus.

32) Care dintre afirmaţiile de mai jos cu privire la rata naturală a şomajului nu este adevărată?
a) rata naturală a şomajului este mai mare de 0%; b) rata naturală a şomajului există în
orice societate; c) rata naturală a şomajului este determinată de factori
conjuncturali; d) rata naturală a şomajului nu conduce la accelerarea inflaţiei; e)
reducerea ratei naturale a şomajului este ineficientă economic.

33) Poate fi considerat şomer: a) un individ care a demisionat de bunăvoie; b) un fost

angajat care nu mai caută loc de muncă;c) un student la cursurile de zi; d) o gospodină
care munceşte în propria casă; e) un individ care s-a îmbolnăvit grav şi nu mai poate
munci.

48
34) Pentru a fi considerat şomer, un individ trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe
condiţii. Dintre acestea nu face parte condiţia: a) să fie apt de muncă; b) să nu
muncească; c) să fie disponibil pentru angajare; d) să mai fi muncit în trecut; e) să
caute un loc de muncă.

35) Un individ apt de muncă, ce tocmai a terminat facultatea, dar nu şi-a găsit încă un loc de
muncă, poate fi încadrat în categoria de şomaj: a) fricţional; b) structural; c) ciclic; d)
permanent; e) natural.

36) Populaţia totală a unei ţări este de 20 milioane indivizi. Din aceştia 10 milioane sunt în
afara vârstei de muncă, iar alţi 500 000 sunt inapţi de muncă. Ştiind că elevii şi studenţii,
militarii în termen şi persoanele casnice sunt în număr de 500 000 şi că populaţia ocupată
este 9/10 din populaţia activă, în ţara respectivă şomajul este de: a) 100 000; b) 500 000;
c) 400 000; d) 150 000 e) 855 000.

37) Populaţia totală a unei ţări este 22 mil. persoane, din care 8 mil. sunt inapte de muncă, din
populaţia aptă 10 mil. au loc de muncă remunerat. Din populaţia aptă neocupată, jumătate
caută loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Numărul şomerilor şi rata
şomajului calculată în raport cu populaţia activă disponibilă sunt: a) 2,0 milioane, 23%; b)
2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5 milioane, 13,4%; e) 2,0 milioane, 14,2%.

38) Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 4. Ştiind că populaţia
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului calculată la populaţia activă
este:a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.

39) Şomajul voluntar este determinat de: a) sporul demografic mai accentuat decât dinamica
economiei naţionale; b) restructurarea activităţii economice la diferite niveluri; c)
incompatibilitatea pregătirii profesionale cu cerinţele pieţei muncii; d) imposibilitatea de a
găsi un loc de muncă la salariul dorit; e) aplicarea legislaţiei muncii în reglementarea
raporturilor de muncă.

40) Rata naturală a ocupării exprimă: a) ponderea populaţiei ocupate în numărul populaţiei
totale a ţării; b) situaţia ocupării integrale a populaţiei apte şi disponibile pentru muncă; c)
situaţia în care există numai şomaj voluntar; d) situaţia în care există numai şomaj
involuntar; e) situaţia în care nu există şomaj .

41) Formarea şomajului este determinată de: a) diminuarea ratei natalităţii; b) diminuarea
puterii de cumpărare a monedei; c) sporirea ofertei de muncă, ceteris paribus; d) creşterea
cererii de muncă, ceteris paribus; e) diminuarea cursului valutar.

42) Evaluarea şomajului se poate asigura prin calcularea: a) dezechilibrului dintre producţie şi
consum; b) unor indicatori absoluţi şi relativi; c) dezechilibrului dintre oferta de muncă şi
cererea de locuri de muncă; d) ratei inflaţiei; e) vitezei de rotaţie a banilor.

43) O persoană care a ajuns în situaţia de şomer datorită recesiunii economice poate fi
încadrată în şomajul: a) intermitent; b) ciclic; c) tehnologic; d) structural; e) voluntar.

44) Costul şomajului la nivelul persoanelor şi grupurilor de persoane afectate cuprinde: a)

numai aspecte economice; b) doar aspecte psihologice, comportamentale; c) preponderent

49
 aspecte morale; d) aspecte de natură economică, etică, social-economică ş.a.; e) aspecte
privind doar posibilităţile personale de consum.

45) Ţintele de restructurare a economiei pe activităţi, forme de proprietate, teritoriu ş.a.,

formează cauza esenţială pentru şomajul: a) sezonier; b) intermitent; c) structural; d)
tehnologic; e) ciclic.

46) În România, şomajul are caracteristici specifice determinate de faptul că: a) este cercetat
dintr-o perspectivă metodologică pluricriterială; b) este determinat de complexitatea
tranziţiei la economia de piaţă concurenţial-funcţională; c) este generat doar de
disponibilizarea muncii în contextul retehnologizării; d) se manifestă îndeosebi sub forma
şomajului voluntar; e) se înregistrează în special ca şomaj natural.

47) La momentul t0, populaţia activă a unei ţări este de 50 milioane persoane, iar rata
şomajului de 12,5%. La momentul t1 numărul şomerilor se reduce cu 20%, iar populaţia
activă sporeşte cu 2 milioane de persoane. În această situaţie, rata şomajului la momentul
t1 va fi: a) 10,60%; b) 11,65%; c) 9,61%; d) 12,10%; e) 13,50%.

48) În condiţiile în care rata şomajului este la momentul t1 de 10%, iar la momentul t0, a fost
de 12%, înseamnă că rata şomajului s-a redus cu: a) 12,57%; b) 19,76%; c) 63,33%; d)
16,67%; e) 83,33%.

49) Într-o ţară, PIB potenţial=10000 mld. USD, PIB efectiv=9000 mld. USD, rata naturală a
şomajului este 4%. În baza legii OKUN, rata şomajului efectiv ar fi: a) 14%; b) 10%, c)
6%; d) 9%; e) nici un răspuns corect.

50) Şomajul explicat de J.M.Keynes şi pus pe seama variaţiilor cererii efective globale are
caracter: a) permanent; b) ciclic; c) sezonier; d)structural; e) clasic.

51) Conform legii lui Okun atunci când are loc o depăşire a ratei naturale a şomajului, de către
cea efectivă, PIB real:a) depăşeşte PIB potenţial;b) scade sub nivelul PIB potenţial;c) nu
este afectat;d) oscilează în jurul PIB-ului potenţial; e) nici un răspuns corect.

52) La un nivel al salariului real mai mare decât salariul de echilibru , diferenţa dintre oferta
de muncă şi ceea ce doresc să angajeze firmele reprezintă : a) şomaj fricţinal; b) şomaj
involuntar; c) şomaj structural; d) şomaj tehnic; e) şomaj tehnologic.

53) Sunt efecte ale şomajului: a) pierderea dexterităţii datorită diviziunii muncii; b)
echilibrarea bugetului de stat; c) reducerea PIB; d) creşterea transferurilor ;e) nici un
răspuns corect.

54) O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi-a găsit încă un loc de muncă face
parte din următoarea categorie de şomaj: a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d)
tehnologic; e) de discontinuitate.

55) Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a) producţia economiei
corespunde nivelului potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei; c) şomajul fricţional este
nul; d) suma dintre şomajul fricţional şi cel structural este negativă; e) suma dintre
şomajul fricţional şi cel voluntar este zero.

50
56) Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 4. Ştiind că populaţia
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului calculată la populaţia activă
este: a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.

57) Populaţia totală a unei ţări este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara limitelor
pentru vârsta de muncă este 10 milioane persoane; populaţia în vârstă de muncă, dar
inaptă, 0,2 milioane persoane; persoane casnice, elevi, studenţi, militari în termen, 0,8
milioane persoane; populaţia ocupată, 10 milioane persoane. Numărul şomerilor şi rata
şomajului calculată în raport cu populaţia activă disponibilă sunt: a) 2,3 milioane, 23%; b)
2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5 milioane, 13,04%; e) 2,5 milioane,
21,73%.

58) Noţiunea de “şomaj involuntar” a fost introdusă în ştiinţa economică de: a) A. Smith; b)
D. Ricardo; c) V. Pareto; d) J.M. Keynes; e) P. Samuelson.

59) Cauza principală a şomajului în condiţiile echilibrului keynesian de subocupare este: a)

slaba calificare a lucrătorilor; b) randamentul scăzut al capitalului; c) insuficienţa cererii
de produse; d) rigiditatea factorului muncă între sectoarele de activitate ale economiei; e)
insuficienţa echipamentului de producţie.

60) Legea lui Okun exprimă: a) relaţia pozitivă dintre şomaj şi produsul intern brut; b) relaţia
pozitivă dintre inflaţie şi produsul intern brut; c) relaţia negativă dintre şomaj şi produsul
intern brut; d) relaţia negativă dintre inflaţie şi produsul intern brut; e) relaţia negativă
dintre şomaj şi dinamica preţurilor.
61) Rata şomajului se calculează ca: a) diferenţă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri;
b) raport între numărul şomerilor şi populaţia ocupată; c) raport între numărul
şomerilor şi populaţia activă disponibilă; d) raport între populaţia ocupată şi populaţia
activă disponibilă; e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi acceptată.

51
Capitolul 19. Piaţa monetară

1) Creşterea ratei dobânzii determină: a) creşterea costului de oportunitate pentru cererea de

monedă; b) reducerea costului de oportunitate pentru cererea de monedă; c) creşterea
masei monetare; d) creşterea produsului intern brut; e) creşterea investiţiilor.

2) Cota rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%. Suma maximă de monedă scripturală
creată de sistemul bancar ca urmare a unui depozit iniţial de 2 miliarde u.m. este: a) 20
miliarde u.m.; b) 10 miliarde u.m.; c) 8 miliarde u.m.; d) 5 miliarde u.m.; e) 2 miliarde
u.m.

3) Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este , unde Y este venitul

agregat. Cererea de monedă pentru motivul speculativ este , unde r este
rata dobânzii. Dacă oferta de monedă este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500
u.m., atunci rata dobânzii este: a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.

4) Nu este instrument al politicii monetare: a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor

comerciale; b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală; c) vânzările
de titluri guvernamentale de către banca centrală; d) consumul guvernamental de bunuri şi
servicii; e) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală.

5) Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b) acordând

credite; c) schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca centrală; d) cumpărând
titluri guvernamentale; e) acceptând depozite.

6) Dacă banca centrală reduce cota rezervelor obligatorii, atunci: a) publicul nebancar
cumpără mai multe titluri de stat; b) băncile acordă mai puţine credite; c) băncile creează
mai mulţi bani; d) formarea capitalului este descurajată; e) preţurile se reduc.

7) Atunci când veniturile consumatorilor cresc în faza de expansiune, cererea de bani: a)

creşte din motivele tranzacţional şi precauţional; b) scade din motivul speculativ; c) creşte
din motivul speculativ; d) scade din motivul tranzacţional; e) scade din motivul
precauţional.

8) Care din măsurile următoare este specifică unei politici monetare expansioniste? a)
creşterea ratei dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală; b)
creşterea cotei rezervei obligatorii ale băncilor comerciale; c) creşterea cheltuielilor
guvernamentale; d) cumpărarea de titluri guvernamentale de către banca centrală; e)
reducerea impozitării.

9) Cererea de bani este: a) direct legată de produsul intern brut şi rata dobânzii; b) direct
legată de produsul intern brut şi invers de rata dobânzii; c ) invers legată de produsul
intern brut şi direct de rata dobânzii; d) invers legată de produsul intern brut şi rata
dobânzii; e) în scădere în faza de expansiune a ciclului economic.

10) Dacă Banca Naţională ar impune un plafon al ratei dobânzii, atunci: a)cantitatea cerută de
bani ar fi mai mare decât cantitatea oferită; b)cantitatea cerută de bani ar fi mai mică
decât cantitatea oferită; c)piaţa monetară ar fi în echilibru; d)oferta de bani ar creşte, iar
cererea de bani s-ar reduce; e)moneda naţională s-ar aprecia.

52
11) Efectele unui exces al cererii de monedă faţă de ofertă sunt: a) creşterea ratei dobânzii şi
creşterea cursului obligaţiunilor; b) creşterea ratei dobânzii şi reducerea cursului
obligaţiunii; c) reducerea ratei dobânzii şi creşterea cursului obligaţiunilor; d) reducerea
ratei dobânzii şi reducerea cursului obligaţiunilor; e) menţinerea constantă a ratei
dobânzii şi a cursului obligaţiunilor.

12) Să presupunem că o persoană a găsit o cutie îngropată ce conţinea 100.000 u.m. Dacă
persoana respectivă foloseşte aceşti bani pentru a-şi deschide un cont şi dacă banca
trebuie să păstreze sub formă de rezerve o cotă de 20% din depozite, suma maximă cu
care creşte masa monetară este:a)100.000 u.m.; b)120.000 u.m.; c)180.000 u.m.;
d)400.000 u.m.; e)500.000 u.m.

13) Printre măsurile de restrângere a masei monetare nu se numără:a) creşterea ratei dobânzii;
b)creşterea cotei rezervelor obligatorii; c)scăderea ratei dobânzii;d) vânzarea de titluri de
stat de către banca centrală; e)vânzarea de valută de către banca centrală.

14) Multiplicatorul creditului este influenţat direct de:a)nivelul depozitelor; b)viteza de

rotaţie a capitalului; c)producţia de bunuri şi servicii; d)cota rezervelor obligatorii;
e)durata de rotaţie a capitalului.

15) Generarea monedei de cont de către băncile comerciale: a)este limitată direct prin legea
bancară; b)este controlată indirect de banca centrală; c)asigură independenţa economiei
faţă de politica monetară a băncii centrale; d)asigură finanţarea întreprinderilor cu
pierderi; e)este rezultatul unei decizii administrative.

16) Nu reprezintă instrument de politică monetară: a)rata dobânzii la depozitele băncilor

comerciale la banca centrală; b)rata dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale de către
banca centrală; c)cota rezervelor minime obligatorii; d)operaţiunile băncii centrale pe
“piaţa deschisă”; e)impozitele indirecte.

17) Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de: a)producţia de bunuri şi servicii;
b)depozitele bancare; c)rata dobânzii; d)cursul de schimb; e)salariile nominale.

18) Creşterea cheltuielilor guvernamentale are un efect inflaţionist mai mare dacă este
finanţată prin: a)vânzare de titluri guvernamentale către populaţie; b)vânzare de titluri
guvernamentale către societăţile comerciale private din sectorul nebancar; c)vânzare de
titluri guvernamentale către băncile comerciale; d)vânzare de titluri guvernamentale către
banca centrală; e)creşterea impozitării.

19) Dacă banca centrală cumpără titluri de stat, atunci: a)investiţiile sunt descurajate; b)au loc
intrări de capital din străinătate, iar cursul de schimb se apreciază; c)au loc ieşiri de
capital în străinătate, iar cursul de schimb se apreciază; d)oferta de bani creşte, iar ratele
dobânzii se reduc; e)oferta de bani se reduce, iar ratele dobânzii cresc.

20) Viteza de rotaţie a banilor se accelerează dacă: a)cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor
se reduce, ceilalţi factori rămânând constanţi; b)preţurile cresc, ceilalţi factori rămânând
constanţi; c)masa monetară creşte, ceilalţi factori rămânând constanţi; d)preţurile cresc în
aceeaşi măsură ca şi masa monetară, în condiţiile în care cantitatea bunurilor supuse

53
 tranzacţiilor rămâne constantă; e)preţurile cresc în măsura în care se reduce cantitatea
bunurilor supuse tranzacţiilor, în condiţiile în care masa monetară rămâne constantă.

21) Rata dobânzii se reduce dacă: a)nevoile de finanţare din economie cresc; b)oferta de
monedă se reduce, iar cererea de monedă creşte; c)oferta de monedă creşte, iar cererea de
monedă se reduce; d)deficitul trezoreriei creşte; e)banca centrală emite mai puţină
monedă.

22) Rata dobânzii creşte dacă: a)disponibilităţile temporare din economie cresc; b)oferta de
monedă se reduce, iar cererea de monedă creşte; c)oferta de monedă creşte, iar cererea de
monedă se reduce; d)excedentul trezoreriei creşte; e) banca centrală emite mai multă
monedă.

23) Economisirea este descurajată atunci când: a)rata dobânzii se reduce; b)rata dobânzii
rămâne constantă; c)rata dobânzii creşte; d)rata dobânzii este mai mare decât rata
inflaţiei; e)rata dobânzii este mai mare decât deprecierea monedei naţionale.

24) În cadrul pieţei monetare au loc tranzacţii privind: a)emiterea de titluri de proprietate;
b)cumpărarea şi vânzarea de acţiuni; c)cumpărarea şi vânzarea de obligaţiuni;
d)finanţarea şi refinanţarea; e)cumpărarea şi vânzarea bunurilor în rate.

25) Trezoreria: a)este o bancă comercială; b)atrage depozite de la populaţie şi acordă credite
agenţilor economici; c)este bancă a statului care centralizează şi gestionează fondurile
publice; d)realizează schimb valutar pentru persoanele fizice, rezidenţi şi nerezidenţi;
e)are surplus de fonduri dacă bugetul este deficitar.

26) Dacă rata dobânzii este 10%, atunci valoarea prezentă a unei unităţi monetare ce se
obţine peste doi ani este: a)0,826; b)0,910; c)1,008; d)1,101; e)1,211.

27) Dacă rata anuală a dobânzii este 10%, atunci valoarea prezentă a sumei de 1 milion lei
disponibilă peste un an este: a)1.100.000 lei; b)999.999,9 lei; c)909.090,9 lei;
d)10.000.000 lei; e)100.000 lei.

28) Viteza de circulaţie a monedei este constantă. Dacă produsul intern brut creşte cu 5%, iar
masa monetară, cu 20,75%, atunci rata inflaţiei este: a)15%; b)15,75%; c)20,75%;
d)25,75%; e)26,79%.

29) În T0 masa monetară este de 2.000 miliarde u.m. În perioada T 0-T1, sistemul bancar acordă
credite de 450 miliarde u.m. iar credite de 250 miliarde u.m. ajung la scadenţă şi trebuie
rambursate către bănci. Atunci, masa monetară în T1 este: a) 2.300 miliarde u.m.; b) 2.000
miliarde u.m.; c) 2.200 miliarde u.m.; d) 2.100 miliarde u.m.; e) 2.500 miliarde u.m.

30) Dacă preţurile cunosc o creştere generalizată de 25%, puterea de cumpărare a monedei: a)
scade cu 20%; b) scade cu 25%; c) creşte cu 33,33%; d) nu se modifică; e) scade cu 80%.
În condiţiile existenţei unui exces de cerere de fonduri de împrumut pe piaţa monetară, rata
dobânzii are tendinţa de a: a) scădea; b) creşte; c) rămâne la acelaşi nivel; d) egala întotdeauna
rata inflaţiei; e)ajunge la zero.
31) Pe piaţa monetară, la o rată anuală a dobânzii de 15% există un exces de cerere de fonduri
de împrumut în timp ce la o rată anuală a dobânzii de 25% apare un exces de ofertă de
fonduri de împrumut. Rata dobânzii de echilibru pe piaţa monetară este: a) mai mică de

54
 15%; b) între 15% şi 25%; c) mai mare de 25%; d) întotdeauna egală cu rata inflaţiei; e)
zero.

32) În situaţia în care cererea de fonduri de împrumut creşte mai rapid faţă de oferta de
fonduri de împrumut, rata dobânzii de echilibru pe piaţa monetară: a) creşte; b) scade; c)
rămâne constantă; d) este zero; e) este întotdeauna egală cu rata inflaţiei.

33) Pe piaţa monetară cererea şi oferta de fonduri de împrumut sunt Cm=10-20d’ şi

Om=530d’, unde d’ reprezintă rata dobânzii. La echilibru, rata dobânzii şi mărimea
fondurilor de împrumut (în mii mld. lei) sunt: a) 15% şi respectiv 8; b) 15% şi respectiv
10; c) 10% şi respectiv 8; d) 10% şi respectiv 10; e) 25% şi respectiv 10.

34) Banca Centrală: 1) reprezintă instituţia unică de emisiune, deţinând monopolul punerii în
circulaţie a biletelor de bancă, bancnote şi moneda divizionară; 2) este recunoscută drept
bancă a băncilor; 3) are rolul de a asigura stabilitatea monetară şi de a veghea la
compatibilitatea acesteia cu expansiunea monetară; 4) acordă credite pe termen scurt şi
lung populaţiei; 5) conlucrează cu Trezoreria, acordându-i, în cazuri bine justificate,
creditele solicitate. a) (1,2,3,4,5); b) (2,3,4,5); c) (1,3,5); d) (1,4,5); e) (1,2,3,5).

35) Care dintre următoarele elemente este un exemplu de cvasi-bani? a) moneda divizionară;
b) o carte de credit; c) depozitele la vedere; d) baza monetară; e) un depozit la termen.

36) Oferta de monedă dintr-o economie este realizată de: a) instituţiile publice; b) Ministerul
Finanţelor; c) Trezorerie; d) Banca centrală şi băncile comerciale; e)bursa de valori.

37) Băncile comerciale contribuie la expansiunea monetară: a) tipărind bani; b) acordând

credite; c) utilizându-şi rezervele de numerar pentru a satisface cererile de retrageri; d)
vânzând titluri de stat; e) atrăgând depozite.
38) Băncile comerciale se deosebesc de alte instituţii financiare prin: a) sunt principalul
finanţator al statului; b) risc mare de faliment; c) capacitatea legală de a crea monedă
scripturală; d) forma de proprietate; e) faptul că îşi constituie rezerve pentru riscuri
neprevăzute.

39) Dacă scade cursul titlurilor de valoare, cererea de monedă determinată de motivul
speculaţiei:a) creşte; b) scade; c) rămâne constantă; d) nu se poate preciza evoluţia
acesteia, informaţiile fiind insuficiente; e)a-d false.

40) Creşterea ofertei de monedă determină: a) scăderea ratei dobânzii şi a cererii agregate; b)
creşterea ratei dobânzii şi a cererii agregate; c) scăderea ratei dobânzii şi creşterea
cererii agregate; d) creşterea ratei dobânzii şi scădererea cererii agregate; e) scăderea
ratei dobânzii şi menţinerea constantă a cererii agregate.

41) Dacă oferta monetară este constantă, creşterea cererii de monedă determină: 1) reducerea
masei monetare din economie; 2) reducerea ratei dobânzii; 3) creşterea ratei dobânzii; 4)
creşterea masei monetare din economie; 5) menţinerea constantă a ratei dobânzii. a)
(1,3,5); b (2,4); c) (3,5); d) (3,4); e) (4,5)

42) Procesul de acomodare monetară presupune: a) creşterea ofertei de monedă prin vânzarea
de titluri pe piaţa liberă de către Banca Centrală; b) creşterea cererii de monedă ca rezultat

55
 al creşterii volumului tranzacţiilor; c) creşterea ofertei de monedă prin achiziţia de
către Banca Centrală a titlurilor emise de stat; d) lipsa intervenţiei Băncii Centrale
asupra masei monetare; e) reducerea ofertei de monedă prin operaţiuni pe piaţa deschisă.

43) Atunci când rata rezervelor obligatorii se reduce (ceteris paribus), este de aşteptat ca: a)
masa monetară să scadă; b) rata dobânzii la credite să crească; c) volumul creditelor
acordate să crească; d) multiplicatorul monedei de cont să se reducă; e) cantitatea de
monedă scripturală creată în sistemul bancar să scadă.

44) În operaţiunile de open-market, rata dobânzii: a) se formează liber pe piaţă; b) este

fixată de către banca centrală; c) este fixată de către băncile comerciale; d) este aceeaşi cu
rata rescontului; e) este aceeaşi cu coeficientul rezervei obligatorii.

45) Ce decizie va lua Banca Centrală dacă va aprecia că i se oferă prea multe hârtii de valoare
spre rescontare? a) va micşora rata rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale la banca
centrală; b) va emite monedă; c) va creşte rata rescontului; d) va micşora rata dobânzii;
e) va restricţiona creditul.

46) Creşterea ratei rescontului determină una din următoarele evoluţii: a) creşte cererea pentru
investiţii întrucât creditele sunt mai ieftine; b) creşte masa de monedă scripturală creată
prin acordarea de credite; c) creşte cursul obligaţiunilor pe piaţa financiară; d) scade
volumul investiţiilor în economie; e) a + b.

47) Cât a fost rata rezervei obligatorii dacă la o bază monetară de 10 mld. u.m. s-a creat, prin
sistemul bancar, monedă de cont în valoare de 50 mld. u.m.? a) 10%; b) 15%; c) 20%; d)
50%; e) 25%.

48) Cu cât ar trebui să sporească volumul bunurilor şi serviciilor astfel încât la o creştere a
masei monetare cu 20% şi o viteză de rotaţie constantă, puterea de cumpărare a banilor să
nu se modifice? a) 20%; b) 30%; c) 15%; d) 10%; e) 25%.

49) Cererea nominală de bani este 2.500 miliarde u.m., iar viteza de rotaţie a banilor 5. Masa
monetară aflată în circulaţie este egală cu: a) 500 miliarde u.m.; b) 1.500 miliarde u.m.;
c) 2.500 miliarde u.m.; d) 5.000 miliarde u.m.; e) 12.500 miliarde u.m.

50) Oferta de monedă şi viteza de rotaţie a monedei cresc cu 10%, respectiv 1%, iar PIB real
creşte cu 5%. În aceste condiţii, nivelul peţurilor: a) creşte cu 5,8%; b) creşte cu 8,5%; c)
scade cu 5%; d) scade cu 1,2%; e) creşte cu 1,2%.
51)
Cererea de monedă în funcţie de mobilul tranzacţional şi al prudenţei este L 1 = 10 + 0,5Y,
iar cea în funcţie de mobilul speculaţiei, L2 = 50 − 125 i. Ştiind că oferta de monedă este
de 100 u.m, determinaţi rata dobânzii pentru un venit de echilibru de 100 u.m. a) 5%; b)
3%; c) 8%; d) 12%; e) 10%.

52) Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este , unde Y este venitul
agregat. Cererea de monedă pentru motivul speculativ este , unde r este
rata dobânzii. Dacă oferta de monedă este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500
u.m., atunci rata dobânzii este: a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.

56
53) Dacă banca centrală reduce cota rezervelor obligatorii, atunci: a)publicul nebancar
cumpără mai multe titluri de stat; b) băncile acordă mai puţine credite; c) băncile creează
mai mulţi bani; d) formarea capitalului este descurajată; e) preţurile se reduc.

54) Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de: a) mărimea şi dinamica
veniturilor; b) expansiunea depozitelor de cont; c) scurgerea de bani din sistemul bancar;
d) rata dobânzii; e) cursul de schimb.

55) Dacă rata dobânzii pe piaţa monetară creşte atunci, în mod normal, cursul titlurilor de
valoare pe piaţa financiară secundară: a) creşte; b scade ; c) nu este influenţat; d) creşte
sau scade; e) creşte, după care devine instabil.

56) O politică monetară restrictivă (a banilor scumpi) va determina : a) stimularea

investiţiilor; b) creşterea salariilor; c) scăderea ratei dobânzii; d) scăderea cursului
obligaţiunilor ; e) crearea de noi locuri de muncă

57) Dacă o bancă comercială creează 200 mil. u.m. monedă scripturală în baza existenţei unor
depozite de 40 mil. u.m. şi nu există scurgeri în afara sistemului bancar, rata rezervelor
bancare obligatorii este: a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 5%; e) nu se poate determina.

58) Viteza de rotaţie a banilor se accelerează dacă: a) cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor
se reduce, ceilalţi factori rămânând constanţi; b) preţurile cresc, ceilalţi factori rămânând
constanţi; c) asa monetară creşte, ceilalţi factori rămânând constanţi; d) preţurile cresc în
aceeaşi măsură ca şi masa monetară, în condiţiile în care cantitatea bunurilor supuse
tranzacţiilor rămâne constantă; e) preţurile cresc în măsura în care se reduce cantitatea
bunurilor supuse tranzacţiilor, în condiţiile în care masa monetară rămâne constantă.

59) Presupunem că rata rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%, iar masa monetară este
de 500 miliarde u.m. În acest caz, oferta de moneda este egală cu: a) 500 mld. u.m; b)
550 mld. u.m.; c) 600 mld. u.m.; d) 2500 mld. u.m; e) 25000 mld. u.m.

60) Care dintre următoarele funcţii ale unei bănci comerciale este considerată funcţie activă:
a) constituirea de depozite pentru economiile populaţiei; b) efectuarea de plăţi, pe baza
ordinelor de la clienţii săi; c) derularea operaţiunilor de casă ale firmelor; d) acordarea de
împrumuturi solicitanţilor; e) eliberarea cardurilor de debit pentru cienţiisăi.

61) Creşterea cotei de rezerve obligatorii ale băncii are ca rezultat: a) creşterea ofertei de
monedă; b) scăderea ofertei de monedă; c) sporirea volumului de credite bancare; d)
sporirea masei monetare; e) reducerea şomajului.

62) Dacă indicele de creştere a P.I.B. nominal a fost de 180%, iar rata de creştere a masei
monetare a fost de 50%, atunci viteza de rotaţie s-a modificat cu: a) a crescut cu 30%; b)
a crescut cu 120%; c) a crescut cu 260%; d) a crescut cu 160%; e) a crescut cu 20%.

63) Masa monetară se află în relaţie de acelaşi sens cu: a) cantitatea bunurilor supuse
tranzacţiilor la un anumit preţ; b) viteza de rotaţie a monedei; c) viteza de rotaţie a
capitalului; d) numărul de rotaţii ale capitalului; e) numărul de rotaţii ale monedei.

64) Baza monetară este agregatul monetar: a) care cuprinde numai moneda divizionară,
biletele de bancă şi depozitele la vedere; b) operativ, curent al Băncii Naţionale a

57
 României; c) constituit doar din depozitele la termen ale băncilor comerciale; d) în care se
includ numai alte active cu grade diferite de lichiditate; e) ce cuprinde doar titlurile de
valoare ale agenţilor nonbancari.

65) Cererea de monedă este determinară de: a) necesităţile firmelor pentru finanţarea
activităţii lor economice; b) existenţa excedentului bugetar; c) diminuarea vitezei de
rotaţie a monedei; d) convertibilitatea monedelor străine în monedă naţională; e) toate
alternativele de mai sus.

66) Majoritatea masei monetare dintr-o economie se prezintă sub formă de: a) numerar; b)
monedă scripturală; c) rezervă a băncilor; d) aur; e) valută.

67) Profitul bancar: a) este sinonim cu venitul bancar; b) este mai mare decât câştigul bancar;
c) este egal cu diferenţa dintre dobânda încasată şi dobânda plătită de bancă; d) este mai
mic decât câştigul bancar; e) este invers proporţional cu durata plasamentului.

68) Masa monetară creşte cu 26%, iar preţurile cresc cu 20%. Dacă viteza de rotaţie a
monedei este constantă, atunci volumul fizic al tranzacţiilor: a) creşte cu 5%; b) scade cu
26%; c) creşte cu 26%; d) nu se modifică; e) creşte cu 20%.

69) Care este suma prezentă care generează peste doi ani, în regim de dobândă compusă, o
sumă finală de 144.000 u.m., în condiţiile în care rata anuală a dobânzii este de 20%?: a)
110.000 u.m.; b) 100.000 u.m.; c) 90.000 u.m.; d) 80.000 u.m.; e) 70.000 u.m.

70) Agregatul monetar M1 defineşte: a) numerarul aflat în circulaţie; b) numerarul aflat în

posesia agenţilor nonfinanciari; c) numerarul aflat în circulaţie şi soldul conturilor bancare
la vedere, operabile prin cecuri; d) numerarul aflat în circulaţie şi depozitele bancare
obligatorii; e) numerarul şi creditele bancare.

71) Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: a) creşterea deficitului bugetar determină
creşterea fondurilor de împrumut; b) atunci când banca centrală cumpără obligaţiuni
ale guvernului masa monetară creşte; c) atunci când banca centrală cumpără obligaţiuni
ale guvernului masa monetară scade; d) neutralitatea monedei exprimă influenţa nulă pe
care o are asupra economiei reale; e) nici un răspuns corect.

72) Daca rata rescontului creşte atunci:a) rata dobânzii şi oferta de monedă scad;b)rata
dobânzii şi oferta de monedă cresc; c) oferta de moneda scade si rata dobânzii
creste;d)rata dobânzii scade si oferta de moneda creste; e.)rata dobânzii scade.

73) O politică monetară restrictivă (a banilor scumpi) va determina : a) crearea de noi locuri
de muncă ; b) stimularea investiţiilor ; c) stimularea economisirii ; d) creşterea cursului
titlurilor de valoare pe piaţa financiară secundara ; e) nici un răspuns corect.

74) Volumul valoric al bunurilor şi serviciilor creşte de cinci ori, în timp ce viteza de rotaţie a
banilor creşte cu 150%, iar masa monetară este, la începutul perioadei 1000 miliarde
u.m., atunci masa monetară de la sfârşitul perioadei este:a) tot 1000 miliarde u.m. b) 1200
miliarde u.m. c) 2000 miliarde u.m. d) 3000 miliarde u.m. e)nici una din variantele de
mai sus.

58
75) Nu reprezintă împrejurări ce favorizează creşterea volumului masei monetare într-o
economie:a) creşterea volumului valoric al bunurilor economice marfare; b) acoperirea
deficitului bugetului de stat; c) scăderea vitezei de rotaţie a banilor; d) convertirea
monedei naţionale în monedă străină; e) nici una din cele de mai sus.

76) Masa monetară este de 150 mld. u.m., din care numerarul reprezintă 10%. Un miliard din
numerar se transformă în depozite, rata rezervelor bancare obligatorii fiind de 20%. Dacă
sunt satidfăcute condiţiile pentru funcţionarea multiplicatorului monetar, volumul de
credite acordate şi masa monetară în viitor devin (în mld): a) 1; 150; b) 5; 154; c) 3; 155;
d) 8; 140; e) nici un răspuns corect.

77) Monetariştii susţin că: a) sporirea masei monetare are un impact puternic, pe termen lung,
asupra produsului intern brut; b) sporirea ratei dobânzii nu influenţează investiţiile; c)
sporirea masei monetare determină creşterea produsului intern brut pe termen lung doar
dacă este însoţită de creşterea fiscalităţii; d) sporirea masei monetare determină creşterea
produsului intern brut pe termen lung doar dacă este însoţită de reducerea fiscalităţii; e)
sporirea masei monetare nu influenţează, pe termen lung, produsul intern brut.

78) Care sunt efectele pe termen scurt ale unei creşteri neanticipate a masei monetare? a) îi
determină pe producători să aprecieze că a avut loc o modificare nefavorabilă a preţurilor
relative ale bunurilor; b) determină o producţie naţională mai mare şi un nivel al
preţurilor situat sub nivelul creşterii masei monetare, dar peste nivelul anticipat al creşterii
acestora; c) determină creşterea producţiei, fără a influenţa nivelul preţurilor; d) conduce
la creşterea nivelului preţului, proporţional cu creşterea masei monetare, fără a influenţa
volumul producţiei; e) lasă nemodificat nivelul preţurilor şi producţiei.

79) Care sunt efectele pe termen scurt ale unei creşteri anticipate a masei monetare? a)
determină o creştere a nivelului preţurilor, însoţită de creşterea cantităţii produse de
ofertanţi; b) conduce la creşterea nivelului preţurilor, lăsând nemodificată cantitatea
produsă; c) generează inflaţie şi o creştere neproporţională a preţurilor; d) nu influenţează
asupra cuplului cantitate-preţ iniţial; e) determină creşterea producţiei, lăsând nemodificat
nivelul preţurilor.

80) În T1 faţă de T0, masa monetară în circulaţie creşte cu 200%. Dacă în acelaşi interval
valoarea tranzacţiilor pe piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a monedei: a) creşte cu
50%; b) scade cu 150%; c) creşte cu 100%; d) scade cu 100%; e) scade cu 50%.
81) Banii păstraţi de menaje şi firme cu scopul de a achiziţiona bunuri şi servicii reprezintă: a)
cerere de bani pentru tranzacţii; b) cerere de bani pentru motivul precauţiei; c) cerere
de bani pentru motivul speculativ; d) cerere totală de bani; e) viteza de rotaţie a monedei.
82) Pentru diminuarea masei monetare scripturale se acţionează prin: a) creşterea ratei
dobânzii la creditele acordate de bănci; b) sporirea salariilor; c) acoperirea deficitului
bugetar; d) scăderea puterii de cumpărare a banilor; e) scăderea rezervelor monetare
obligatorii ale băncilor comerciale

83) Dacă BNR doreşte să scadă rata dobânzii atunci ar trebui: a) să restrângă masa monetară;
b) să impună restricţii privind acordarea de credite; c) să crească oferta de bani; d) să
scadă oferta de bani; e) toate răspunsurile sunt corecte.

59
84) În ecuaţia M = k × P × Y, factorul k: a) reprezintă procentul din venitul nominal (PNB
nominal) pe care indivizii decid să-l păstreze sub formă de bani; b) este inversul vitezei de
rotaţie a banilor; c) scade atunci când ratele nominale ale dobânzii cresc; d) toate cele de
mai sus; e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

85) Dacă se urmăreşte creşterea ofertei de monedă, atunci banca centrală trebuie: a) să
achiziţioneze titluri guvernamentale; b) să crească rata dobânzii la refinanţarea băncilor
comerciale; c) să crească cota rezervelor obligatorii; d) toate variantele de mai sus; e) nici
una dintre variantele de mai sus.

86) Panta curbei LM este : a) pozitivă; b) negativă; c) influenţată de rata marginală a taxării;
d) influenţată de înclinaţia marginală spre consum; e) a, c şi d.

87) Promovarea unor politici monetare şi fiscale expansioniste determină : a) creşterea ofertei
agregate; b) reducerea producţiei reale pe termen scurt; c) creşterea cererii agregate; d)
reducerea nivelului mediu al preţurilor; e) creşterea ratei şomajului.

88) Reducerea cheltuielilor publice (G) determină : a) scăderea ratei dobânzii; b) creşterea
ratei dobânzii; c) creşterea cererii agregate; d) creşterea ofertei agregate; e) reducerea
ofertei agregate.

89) O politică fiscală expansionistă determină : a) creşterea cererii agregate; b) creşterea

deficitului de cont curent; c) reducerea surplusului contului de capital; d) a şi b; e) a, b şi
c.

90) Creşterea ofertei monetare determină ; a) creşterea cererii agregate; b) scăderea cererii
agregate; c) scăderea cererii agregate şi creşterea ofertei agregate; d) creşterea ofertei
agregate e) scăderea ofertei agregate.

91) Masa monetară reprezintă la un moment dat 5000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 20%
din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecinţe este posibilă în cazul
constituirii unor depozite bancare de 100 mld. u.m.? : a) masa monetară creşte cu 100 mld.
u.m.; b) masa monetară scade cu 100 mld. u.m.; c) numerarul scade cu 10%; d) numerarul
creşte cu 10%; e) banii de cont cresc cu 10%.

92) În sistemul bancar, depozitele sunt de 500 u.m., iar creditele acordate sunt de 400 u.m. Ca
urmare a procesului de multiplicare a banilor, masa monetară se va modifica cu : a) 500;
b) 2000; c) 1600; d) 2500; e) 1800.

93) Conform abordării monetariste privind evoluţia economiei pe termen lung, atunci când
masa monetară creşte : a) viteza tranzacţiilor creşte; b) nivelul producţiei potenţiale creşte;
c) preţurile se reduc; d) PIB-ul potenţial rămâne nemodificat; e) PIB-ul potenţial se
majorează.

94) Creşterea cantităţii de bani determină, pe termen lung: a) creşterea preţurilor; b) creşterea
producţiei de echilibru; c) creşterea ratei dobânzii de echilibru; d) creşterea şomajului; e)
scăderea preţurilor.

95) O scădere a cererii de bani, în condiţii caeteris paribus, va avea ca efect: a) creşterea
preţului banilor şi a cantităţii de monedă pe piaţă; b) scăderea preţurilor bunurilor şi a

60
 cantităţii de monedă pe piaţă; c) scăderea preţului banilor şi a cantităţii de monedă pe
piaţă; d) creşterea preţului banilor şi reducerea masei monetare; e) nici unul din cele de
mai sus.

96) Dacă se anticipează accelerarea inflaţiei, atunci: a) rata nominală a dobânzii va creşte; b)
viteza de circulaţie a monedei va creşte; c) toate cele de mai sus; d) viteza de circulaţie a
monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.

97) Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 100%, multiplicatorul
monedei scripturale este: a) 0; b) 1; c) 10; d) 100; e) 1000.

98) În perioada T0 – T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de

circulaţie a banilor creşte de 2 ori. Volumul bunurilor economice creşte cu 100% iar
ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiţii, masa monetară:
a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c) creşte cu 100%; d) creşte cu 25%;e) rămâne
neschimbată.

99) Care dintre elementele următoare reprezintă instrumente ale politicii monetare? 1.
multiplicatorul banilor de cont; 2.variaţia de ritm a dinamicii masei monetare; 3. rata
dobânzii la refinanţarea bancară; 4. cota obligatorie a rezervelor băncilor comerciale. : a)
1, 2; b) 2, 3; c) 3, 4; d) 1, 4; e) 1, 2, 3, 4.

100) Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare
atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relaţie directă, atât a preţurilor cât şi a producţiei
totale; b) pe termen lung, numai a producţiei totale; c) pe termen scurt, în relaţie directă,
numai a preţurilor; d) pe termen lung, în relaţie invers proporţională, numai a preţurilor; e)
pe termen scurt, în relaţie direct proporţională, a producţiei totale.

101) Dacă masa monetară creşte cu 50% iar cererea de monedă în termeni reali creşte cu
20%, atunci rata inflaţiei este: a) 150%; b) 50%; c) 125%; d) 25%; e) 20%.

102) Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 100%, multiplicatorul
depunerilor este: a) 0; b) 0,01; c) 1; d) 10; e) 100.

103) Masa monetară reprezintă la un moment dat 5000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 20%
din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecinţe este posibilă în cazul
constituirii unor depozite bancare de 100 mld. u.m.: a) masa monetară creşte cu 100 mld.
u.m.; b) masa monetară scade cu 100 mld. u.m.; c) numerarul scade cu 10%; d) numerarul
creşte cu 10%; e) banii de cont cresc cu 10%.

61
Capitolul 20. Pieţe financiare

1) Sistemul financiar coordonează două elemente care sunt esenţiale din punct de vedere
macroeconomic: a) bani şi bunăstare; b) economii şi investiţii; c) consum şi economisire;
d) taxe şi cheltuieli guvernamentale; e) risc şi deficit bugetar.

2) În categoria pieţelor financiare se pot include: 1) piaţa muncii; 2) piaţa monetară; 3) piaţa
valutară; 4) piaţa resurselor; 5) piaţa de capital. a) (2,3,5); b) (1,3,5); c) (4,5); d) (1,4); e)
(1,4,5)

3) Când o persoană renunţă să mai consume o parte din venitul său, această acţiune: a)
evidenţiază un proces de investiţie; b) evidenţiază un proces de consum; c) evidenţiază un
proces de finanţare; d) evidenţiază un proces de economisire; e) evidenţiază un
comportament iraţional.

4) Instrumentele financiare cu lichiditate perfectă sunt: a) acţiunile; b) obligaţiunile; c)

numerarul; d) titlurile de credit; e) toate cele menţionate.

5) Cu privire la atitudinea în faţa riscului, indivizii sunt, în marea lor majoritate, consideraţi a
fi: a) adepţi ai riscului; b) adversari ai riscului; c) neutri în faţa riscului; d) încrezători în
viitor; e) nici una din cele de mai sus.

6) Titlurile de credit generează venituri viitoare sub forma: a) dobânzilor; b) profiturilor; c)

rentelor; d) salariilor; e) a-d corecte.

7) Atunci când rata de piaţă a dobânzii creşte, cum evoluează preţurile titlurilor? a) rămân
constante; b) se reduc; c) cresc; d) depind de conjunctura economică; e) nu se poate
preciza sensul evoluţiei.

8) Un investitor va prefera să cumpere de pe piaţa financiară: a) acţiuni supraevaluate; b)

acţiuni al căror preţ este superior activului; c) titluri al căror preţ este inferior valorii
activului; d) titluri la valoarea nominală; e) nici una din cele de mai sus.

9) Un investitor va prefera să vândă pe piaţa financiară: a) acţiuni subevaluate; b) titluri al

caror preţ este inferior valorii activului; c) acţiuni supraevaluate; d) acţiuni al caror preţ
este superior activului; e) c şi d.

10) Dacă se anticipează o rată mare a inflaţiei, plasamentele în titluri de credit, faţă de
investiţiile în active financiare: a) devin mai atractive; b) aduc venituri mai mari; c) nu
mai aduc venituri; d) devin mai puţin atractive; e)a-d false.

11) Dacă Banca Centrală promovează o politică monetară expansionistă atunci este de
aşteptat: a) scăderea cursurilor titlurilor; b) un pesimism ridicat al jucătorilor la bursă; c)
creşterea cursurilor titlurilor; d) creşterea ratei dobânzii; e) a + b.

12) Atunci când cererea de titluri financiare creşte mai mult decât oferta: a) rata dobânzii a
crescut; b) cursurile titlurilor financiare cresc; c) cursurile titlurilor financiare scad; d)
economia traversează o perioadă de hiperinflaţie; e) nici una dintre variantele de mai sus.

62
13) Stabilirea unui impozit asupra tranzacţiilor bursiere conduce la: a) creşterea cererii de
titluri financiare; b) optimism din partea jucătorilor la bursă; c) creşterea valorii
tranzacţiilor la bursă; d) scăderea cererii de titluri financiare; e) creşterea generalizată a
preţurilor.

14) În perioadele de expansiune economică se aşteaptă: a) reducerea cererii de titluri; b)

reducerea ofertei de titluri; c) reducerea cursului dacă oferta de titluri este constantă; d)
creşterea ofertei de titluri; e) pesimism sporit din partea jucătorilor la bursă.

15) Un surplus de euro pe piaţa valutară din România generează: a) deprecierea leului; b)
creşterea ratei dobânzii; c) scăderea ofertei de fonduri împrumutabile; d) creşterea
cursurilor titlurilor financiare; e) creşterea ratei inflaţiei.

16) Determinaţi valoarea prezentă a unei sume viitoare de 100 unităţi monetare, ştiind că rata
dobânzii este 20%, iar durata este de 2 ani: a) 83,3; b) 69,4; c) 156,25; d) 125; e) 144.

17) Peste trei ani se poate obţine o sumă de 150 unităţi monetare. Rata dobânzii este de 10%.
Valoarea prezentă a acestei sume este: a) 123,6; b) 112,69; c) 136,36; d) 205,76; e) 165.

18) investiţie necesită costuri iniţiale de 100 milioane unităţi monetare. Veniturile anuale
estimate sunt V1 = 60 mil. unităţi monetare, V2 = 70 mil. unităţi monetare. Ştiind că rata
dobânzii anuale este 20% şi că investiţia se amortizează complet în cei doi ani, valoarea
prezentă a veniturilor viitoare este de: a) 48,6; b) 90,2; c) 108,3; d) 98,6; e) 105,4.

19) Se contracteazǎ vânzarea a 6000 de acţiuni la un preţ de 32000 lei/acţiune, cu scadenţǎ

peste trei luni. La scadenţǎ, preţul la vedere este 40000 lei/acţiune, ceea ce înseamnǎ: a)
un câştig de 48 mil. lei pentru cumpǎrǎtor; b) un câştig de 24 mil. lei pentru vânzǎtor;
c) un câştig de 48 mil. lei pentru vânzǎtor; d) o pierdere de 24 mil. lei pentru cumpǎrǎtor;
e) o pierdere de 48 mil. lei pentru cumpărător.

20) Se contracteazǎ vânzarea a 12000 de acţiuni la un preţ de 64000 lei/acţiune, cu scadenţǎ

peste douǎ luni. La scadenţǎ, preţul la vedere este 48000 lei/acţiune, ceea ce înseamnǎ: a)
un câştig de 48 mil. lei pentru cumpǎrǎtor; b) un câştig de 84 mil. lei pentru vânzǎtor; c) o
pierdere de 192 mil. lei pentru cumpǎrǎtor; d) o pierdere de 192 mil. lei pentru
vânzǎtor; e) o pierdere de 84 mil. lei pentru vânzător. 

21) Un individ cumpără 1000 de acţiuni la cursul de 10000 u.m./acţiune. La finele anului
încasează dividende de 2000 u.m./acţiune şi apoi vinde acţiunile cu 8000 u.m./acţiune.
Care este valoarea câştigului asigurat de tranzacţia respectivă? a) 20 mil. lei; b) 2 mil. lei;
c) 4 mil. lei; d) 0; e) 10 mil. lei.

22) Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 100.000 u.m. Cât a fost rata dobânzii dacă la
scadenţă deţinătorul obligaţiunii a încasat un cupon în valoare de 12.000 u.m.? a) 2%; b)
12%; c) 10%; d) 20%; e) 120%.

23) Deţineţi o sumă de 10 mil. u.m. şi doriţi să o plasaţi fie în obligaţiuni, fie într-un depozit la
bancă, pe durata unui an în ambele cazuri. Dacă rata dobânzii practicată de bănci este 7%,
atunci care va fi valoarea cuponului încasat la scadenţă cunoscând că plasamentul pe care
doriţi să-l realizaţi este indiferent? a) 500.000 u.m.; b) 800.000 u.m.; c) 700.000 u.m.; d)
nu se poate preciza; e) 7 mil. u.m.

63
24) Daca se acorda cresteri salariale mai mari decat cresterea productivitatii muncii atunci: a)
preturile au tendinta de reducere; b) costurile firmelor se reduc; c) preturile au tendinta de
crestere; d) oferta agregata in economie creste; e) preturile nu se modifica.

25) Pe termen scurt, Curba Phillips ilustreaza o relatie: a) pozitiva intre rata inflatiei si rata
somajului; b) negativa intre rata dobanzii si investitii; c) pozitiva intre modificarea
somajului si modificarea productiei; d) negativa intre rata inflatiei si rata somajului; e)
negativa intre rata inflatiei si rata de crestere economica.

26) Când rata inflaţiei scade, dar rămâne pozitivă: a) scad preţurile; b) creşte rata dobânzii; c)
cresc preţurile; d) creşte oferta agregată; e) nici un răspuns nu este corect.

27) Dacă guvernul validează în mod repetat şocurile cererii agregate: a) oferta de monedă
rămâne nemodificată; b) banca centrală vinde titluri de stat; c) producţia creşte pe termen
lung; d) se formează anticipaţii inflaţioniste; e) b şi c

28) Un agent economic deţine un capital de 100 milioane lei. El deschide un cont la o
societate de investiţii financiare şi dă ordin de cumpărare a 10000 acţiuni la cursul de
10000 lei/acţiune. După o lună, agentul economic dă ordin de vânzare a celor 10000
acţiuni la cursul de 12000 lei/acţiune. În condiţiile în care rata medie a dobânzii la
efectuarea de depozite bancare este de 30% pe an, putem afirma că plasamentul financiar
al agentului economic este: a) avantajos; b) dezavantajos; c) neutru; d) este întotdeauna
mai puţin riscant decât efectuarea unui depozit bancar; e) este întodeauna la fel de riscant
ca efectuarea unui depozit bancar.

29) Acţiunile sunt: a) emise de administraţia publică centrală pentru finanţarea deficitului
bugetului de stat; b) emise de administraţiile publice locale pentru finanţarea deficitelor
bugetelor locale; c) titluri de credit; d) titluri de proprietate; e) instrumente ale politicii
monetare.

30) Care dintre afirmaţiile următoare este falsă? a) acţiunea este un titlu de proprietate, în timp
ca obligaţiunea este un titlu de credit; b) venitul acţiunii este dividendul, în timp ce
venitul obligaţiunii este dobânda; c) acţiunea aduce un venit fix, în timp ce venitul
obligaţiunii este variabil; d) gradul de risc este mai ridicat pentru acţiuni decât pentru
obligaţiuni; e) acţiunea există atât timp cât societatea respectivă funcţionează, în timp ce
existenţa obligaţiunii este limitată la termenul de scadenţă.

31) O oarecare creştere a ratei dobânzii influenţează direct: a) rata profitului; b) oferta de bani;
c) rata şomajului; d) cursul obligaţiunilor; e) mărimea salariilor.

32) O obligaţiune aduce posesorului ei un venit anual de 4.800 lei în condiţiile în care rata
anuală a dobânzii este 20%. În cazul în care rata anuală a dobânzii ar fi de 25%,
obligaţiunea ar putea să fie vândută la preţul de: a) 14.400 lei; b 16.000 lei; c) 19.200 lei;
d) 24.000 lei; e) 18.000 lei.

33) O obligaţiune aduce un venit fix trimestrial de 30 000 u.m, la o rată a dobânzii trimestriale
de 15%. Cursul obligaţiunii la o rată a dobânzii de pe piaţa monetară de 80% este: a) 200
000 u.m.; b) 150 000 u.m.; c) 195 000 u.m.; d) 100 000 u.m.; e) 37 500 u.m.;

64
34) Care este rata cuponului unei obligaţiuni cu valoarea nominală de 500 000 u.m., dacă
venitul încasat în al doilea an de deţinere a titlului a fost de 10 000 u.m.: a) 10%; b) 5%;
c) 20%; d) 24%; e) 40%;

35) Cuponul anual al unei obligaţiuni este de 50 000 u.m.. Cu cât se modifică preţul
obligaţiunii atunci când rata dobânzii de pe piaţa monetară creşte de la 10% la 20%: a)
creşte cu 10%; b) scade cu 10%; c) scade cu 150%; d) scade cu 50%; e) rămâne acelaşi.

36) Pentru a calcula cursul unei obligaţiuni trebuie să cunoaştem minimum: a) rata dobânzii
de pe piaţă şi valoarea anuală a cuponului; b) valoarea anuală a cuponului şi valoarea
nominală; c) valoarea nominală şi rata inflaţiei; d) cantitatea cerută şi cea oferită din
obligaţiunile respective; e) valoarea nominală a obligaţiunii şi rata dobânzii de pe piaţă.

37) Un agent economic deţine 600 de acţiuni la firma X şi doreşte să-şi transfere capitalul la
firma Y. În acest scop el încheie un contract de vânzare la termen a acţiunilor pe care le
deţine la firma X, la cursul Cx = 3.000 u.m. şi un contract de cumpărare la termen a
acţiunilor Y, la cursul de Cy = 6.000 u.m. La scadenţă, Cx = 3.500 u.m. iar Cy = 6.400
u.m. În urma acestor tranzacţii agentul economic: a) pierde 250.000 u.m. b) câştigă
120.000 u.m. c) pierde 180.000 u.m. d) câştigă 250. 000 u.m. e) nici nu câştigă, nici nu
pierde.

38) În cazul operaţiunilor la termen pe piaţa de capital, atunci când se reduce cursul la
scadenţă: a) câştigă cumpărătorul; b) câştigă vânzătorul; c) nu se înregistrează nici un
avantaj sau dezavantaj; d) cumpărătorul îşi amplifică interesul de cumpărare; e) vânzătorul
îşi reduce interesul de vânzare.

39) Dividendul: a) este un venit variabil; b) este aferent acţiunilor şi obligaţiunilor; c) este
acordat doar pentru acele acţiuni care se tranzacţionează la termen; d) depinde de mărimea
firmei; e) valoarea sa poate fi stabilită doar de manager.

40) În momentul t0, cursul acţiunilor unei societăţi comerciale este de 100.000 u.m. Un agent
economic vinde la piaţă 1000 de acţiuni altui agent economic, stabilind scadenţa peste doi
ani. La scadenţă, cursul acţiunilor va fi de 90.000 u.m., ceea ce înseamnă că agentul: a)
cumpărător câştigă 10 milioane u.m.; b) vânzător câştigă 10 milioane u.m.; c) vânzător
pierde 10 milioane u.m.; d) cumpărător câştigă 20 milioane u.m.; e) cumpărător pierde 20
milioane u.m.

41) Câştigul scontat de pe urma unui plasament în obligaţiuni/bonduri este mai mic decât
randamentul titlului dacă: a) rata dobânzii creşte; b) rata dobânzii scade; c) cursul titlului
creşte; d) cursul titlului scade; e) se măreşte riscul.

42) Din punct de vedere economic o obligaţiune (bond) :a) oferă deţinătorului dreptul de
proprietate asupra unei părţi din patrimoniul firmei; b) reprezintă un împrumut pe
termen lung c) nu poate fi decât nominativă, deoarece la emitere este înscris numele
cumpărătorului; d) aduce un venit din ce în ce mai mic pe măsură ce se apropie scadenţa;
e) nici un răspuns corect.

43) Cunoaştem următoarele informaţii despre un titlu de valoare: cursul actual este 10000
u.m., cursul peste un an este 11000, venitul scontat este de 5000, iar rata dobânzii este

65
 10%. Câştigul scontat a se obţine este: a) 25%; b) 55%; c) 49,5%; d) 45%; e) nici un
răspuns corect.

44) Pe piaţa capitalurilor, operaţiunile la termen: a) au un caracter speculativ; b) se

realizează la cursul existent în momentul încheierii contractului; c) presupun întotdeauna o
scădere a cursului acţiunilor; d) presupun un câştig pentru cel care intuieşte cel mai
bine evoluţia cursurilor titlurilor de valoare; e) nici un răspuns corect.

45) La un curs de schimb de 34.000 lei la 1 dolar, dacă intră în ţară 100 milioane de dolari şi
ies 80 milioane de dolari, iar celelalte condiţii nu se modifică, atunci masa monetară în
circulaţie: a) scade cu 680 miliarde u.m.; b) creşte cu 680 miliarde u.m.; c) scade cu 3500
miliarde u.m.; d) creşte cu 2800 miliarde u.m.; e) scade cu 1700 miliarde u.m.

46) La începutul anului n un agent economic cumpără 100 acţiuni X la un curs de 25000
lei/acţiune. La începutul anului n1, el primeşte dividend în valoare de 300 lei/acţiune şi
apoi vinde acţiunea la un curs de 24800 lei/acţiune. În urma acestei speculaţii, agentul
economic: a) câştigă 20000 lei; b) pierde 10000 lei; c) câştigă 10000 lei; d) pierde 20000
lei; e) câştigă 30000 lei.

47) Un agent economic deţine un capital de 100 milioane lei. El deschide un cont la o
societate de investiţii financiare şi dă ordin de cumpărare a 10000 acţiuni la cursul de
10000 lei/acţiune. După o lună, agentul economic dă ordin de vânzare a celor 10000
acţiuni la cursul de 12000 lei/acţiune. În condiţiile în care rata medie a dobânzii la
efectuarea de depozite bancare este de 30% pe an, putem afirma că plasamentul financiar
al agentului economic este: a) avantajos; b) dezavantajos; c) neutru; d) este întotdeauna
mai puţin riscant decât efectuarea unui depozit bancar; e) este întotdeauna la fel de riscant
ca efectuarea unui depozit bancar.

48) Un agent economic cumpără o obligaţiune la valoarea nominală de 5 milioane lei. După 1
an, agentul economic încasează cuponul în valoare de 1 milion lei şi vinde obligaţiunea la
un curs de 4 milioane lei. În urma acestei tranzacţii, agentul economic: a) câştigă 1 milion
lei; b) pierde 1 milion lei; c) nici nu câştigă, nici nu pierde; d) pierde 2 milioane lei; e)
pierde 2 milioane lei.

49) Pe piaţa financiară secundară, cererea de acţiuni X creşte mai mult decât oferta de acţiuni
X. În condiţii de echilibru pe piaţa acţiunii X, cursul şi cantitatea de acţiuni tranzacţionată:
a) scade şi respectiv, creşte; b) cresc; c) scad; d) creşte şi respectiv, scade; e) scade şi
respectiv, rămâne constantă.

50) Pe piaţa financiară secundară, cererea de acţiuni X creşte în aceeaşi proporţie cu oferta de
acţiuni X. În condiţii de echilibru pe piaţa acţiunii X, cursul şi cantitatea de acţiuni
tranzacţionată: a) cresc; b) scade şi respectiv, creşte; c) scade şi respectiv, rămâne
constantă; d) scad; e)rămâne constant şi respectiv, creşte.

51) Randamentul unei acţiuni se calculează potrivit formulei: a)(Cupon / Cursul acţiunii) x
100; b) (Cursul acţiunii / Cupon) x 100; c) (Dividend / Cursul acţiunii) x 100; e) (Cursul
acţiunii / Rata dobânzii) x 100; e) (Cursul acţiunii / Dividend) x 100.

52) Acţiunile sunt: a) emise de administraţia publică centrală pentru finanţarea deficitului
bugetului de stat; b) emise de administraţiile publice locale pentru finanţarea deficitelor

66
 bugetelor locale; c) titluri de credit; d) titluri de proprietate; e) instrumente ale politicii
monetare.

53) Între drepturile pe care le conferă acţiunea posesorului acesteia nu se include: a) dreptul
de a participa la adunarea generală a acţionarilor; b) dreptul de vot în adunarea generală;
c) dreptul de a primi dividende; d) dreptul de a încasa dobânzi; e) dreptul de a obţine o
parte din capitalul societăţii în cazul în care aceasta este lichidată.

54) Care dintre afirmaţiile următoare este falsă? a) acţiunea este un titlu de proprietate, în timp
ca obligaţiunea este un titlu de credit; b) venitul acţiunii este dividendul, în timp ce venitul
obligaţiunii este dobânda; c) acţiunea aduce un venit fix, în timp ce venitul obligaţiunii
este variabil; d) gradul de risc este mai ridicat pentru acţiuni decât pentru obligaţiuni; e)
acţiunea există atât timp cât societatea respectivă funcţionează, în timp ce existenţa
obligaţiunii este limitată la termenul de scadenţă.

55) Pe piaţa financiară primară: a) se tranzacţionează emisiuni noi de titluri; b) se

tranzacţionează titluri emise anterior; c) tranzacţiile se derulează la bursă; d) tranzacţiile
au loc, în general, direct, între cumpărători şi vânzători, fără intermediar; e) posesorii
titlurilor se pot manifesta în calitate de vânzători.

56) Pe piaţa financiară secundară: a) se tranzacţionează emisiuni noi de titluri; b) se

tranzacţionează titluri emise anterior; c) titlurile se vând şi se cumpără la valoarea lor
nominală; d) cursul titlurilor este fix; e) cursul titlurilor nu se negociază.

57) Vânzătorii de titluri pe piaţa financiară secundară: a) sunt speculatori “à la hausse”; b)

sunt speculatori “bull”; c) mizează pe scăderea cursului titlurilor; d) mizează pe creşterea
cursului titlurilor; e) câştigă în cazul în care cursul titlurilor creşte.

58) Cumpărătorii de titluri pe piaţa financiară secundară: a) sunt speculatori “à la baisse”; b)

sunt speculatori “bear”; c) mizează pe scăderea cursului titlurilor; d) mizează pe creşterea
cursului titlurilor; e) câştigă în cazul în care cursul titlurilor scade.

59) Deţinătorul unei acţiuni încasează la sfârşitul anului dividende, reprezentând de fapt: a)
salariul social; b) salariul colectiv; c) un procent din profitul admis; d) un procent din
profitul brut; e) un procent din impozitul pe profit.

60) Care din următoarele este un drept patrimonial ce revine deţinătorului de acţiuni într-o
societate comercială? a) dreptul de a fi informat în legătură cu situaţia financiară a firmei;
b) dreptul de a vota în cadrul adunării generale a acţionarilor; c) dreptul de a alege
consiliul de administraţie al societăţii; d) dreptul de a obţine o cotă parte din capitalul
firmei la lichidarea acesteia; e) dreptul de a participa la gestiunea firmei.

61) Care din următoarele afirmaţii este corectă cu privire la piaţa financiară? a) piaţa
financiară primară este intermediată de bănci; b) piaţa financiară secundară este
intermediată de bănci; c) piaţa financiară secundară funcţionează numai în economiile de
piaţă dezvoltate; d) piaţa financiară primară creează situaţii dezavantajoase pentru
emitenţi faţă de piaţa financiară secundară; e) piaţa financiară secundară se caracterizează
prin existenţa unui preţ ferm al acţiunilor, spre deosebire de piaţa financiară primară.

67
62) În cadrul operaţiunilor la termen, una din următoarele afirmaţii este falsă: a) vânzătorul
este un speculator „bear”; b) cumpărătorul este un speculator „bull”; c) strategia „à la
baisse” înseamnă miza pe reducerea preţului titlului de valoare; d) strategia „à la hausse”
este întotdeauna în avantajul cumpărătorului; e) ambii participanţi pot să câştige.
63) Tranzacţiile la bursa de valori sunt, în general, speculative, deoarece: a) cumpărătorii
câştigă în detrimentul vânzătorilor; b) vânzătorii câştigă în detrimentul cumpărătorilor; c)
una din părţile tranzacţiei câştigă în detrimentul celeilalte; d) cursul titlurilor are o tendinţă
de creştere; e) cursul titlurilor are o tendinţă de scădere.

64) Dacă se anticipează o evoluţie pozitivă a economiei, atunci: a) cursul titlurilor creşte, iar
vânzătorii de titluri câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă; c)
cursul titlurilor scade, iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar
cumpărătorii de titluri câştigă; e) atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.

65) Dacă se anticipează accelerarea inflaţiei, atunci: a) cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de
titluri câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă; c) cursul
titlurilor scade, iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii
de titluri câştigă; e) atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.

66) Dacă rata dobânzii creşte, atunci: a) cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de titluri câştigă;
b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă; c) cursul titlurilor scade, iar
vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii de titluri câştigă; e)
atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.

67) Dacă rata dobânzii se reduce, atunci: a) cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de titluri
câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă; c) cursul titlurilor
scade, iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii de titluri
câştigă; e) atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.

68
Capitolul 21. Inflaţia

1) Ecartul inflaţionist este caracteristic în special inflaţiei: a) prin cerere; b) prin costuri; c)
structurale; d) hiperinflaţiei; e) inflaţiei moderate.

2) Inflaţia prin costuri este generată de: a) aprecierea monedei; b) creşterea salariilor mai
încet decât productivitatea muncii; c) atragerea în activitatea economică a unor factori de
producţie cu randamente marginale descrescânde, dar cu venituri identice cu ale factorilor
anteriori; d) majorarea TVA la bunurile de consum finale; e) majorării fiscalităţii pe
locuinţe şi autoturisme.

3) Dacă firmele din ţara „x” pierd o parte însemnată din piaţa de desfacere (internă şi
externă), iar costurile variabile se modifică strict proporţional cu producţia, se scontează
să apară: a) inflaţie prin cerere; b) inflaţie structurală; c) inflaţie deschisă; d) inflaţie prin
costuri;e)deflaţie

4) Dacă pensiile se indexează la sfârşitul fiecărui trimestru, cu un procent egal cu IPC, pensia
reală: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată; d) se măreşte în mod absolut; e) se
diminuează în mod absolut.

5) Care din propoziţiile de mai jos sunt adevărate pentru a aprecia efectele inflaţiei: a) ea
generează pierderi, sacrificii pentru toţi agenţii economici; b) este un important factor de
redistribuire a veniturilor şi patrimoniului între diferiţi agenţi economici; c) efectele ei
sunt contradictorii; d) orice agent economic are interes ca inflaţia să fie nulă.

6) Prin indexarea în procent de 100% a salariilor şi altor venituri fixe cu rata inflaţiei efectele
negative ale inflaţiei pentru posesorii acestor venituri: a) se menţin; b) sunt eliminate; c)
unele se menţin, altele se atenuează, altele sunt eliminate;d) nu se pot determina; e) nici un
răspuns corect

7) Afirmaţia „Orice inflaţie are efecte negative asupra creşterii economice” este: a)
adevărată; b) falsă.

8) Dacă într-o economie intervine fenomenul de deflaţie, creşterea economică şi gradul de

ocupare a factorilor de producţie (mai ales a forţei de muncă): a) se amplifică, sunt
favorizate; b) sunt inhibate; c) nu sunt afectate

9) În ţara „x” IPC se determină pe baza a patru categorii de bunuri, ale căror preţuri pe
parcursul anului şi pondere în „coşul de consum” au evoluat conform tabelului de mai jos.
Pe baza datelor rezultă că: 1) această ţară se confruntă cu: a) inflaţie moderată; b) inflaţie
deschisă; c) hiperinflaţie; d) dezinflaţie; e) deflaţie
Categoria de bunuri Ponderea în „coş” Indicele preţului grupei Contribuţia la IPC
A 40% 110%
B 10% 120%
C 20% 115%
D 30% 140%
Rata anuală a inflaţiei

10) În anul precedent salariul mediu anual a fost 6200 RON, iar prin contractele colective de
muncă se convine indexarea salariilor în procent de 75% din rata inflaţiei. Ca rezultat,

69
 salariul real în t1: a) creşte cu ... %; b) scade cu ... %; c) rămâne neschimbat; d) nu se
poate determina, nici măcar cu aproximaţie.

11) Curba Philips: a) are valabilitate pe termen lung şi scurt; b) relevă relaţia pozitivă dintre
inflaţie şi şomaj; c) relevă relaţia negativă durabilă dintre inflaţie şi şomaj; d) M.
Friedman consideră că reflectă o relaţie durabilă pe termen lung dintre inflaţie şi şomaj; e)
M. Fridman apreciază că ea reflectă relaţia negativă inflaţie/şomaj pe termen scurt

12) În ultimii ani, în România, se înregistrează o evoluţie a preţurilor caracteristică: a)

inflaţiei; b) dezinflaţiei; c) deflaţiei; d) atât a) cât şi b) şi c); e)atât b) cât şi c).

13) În intervalul T0-T1 preţurile la bunurile de consum cresc cu 8%, masa monetară
(agregatul monetar M2) cu 12%, iar veniturile nominale nete ale menajelor cu 6%. Ca
rezultat, puterea de cumpărare a masei monetare, puterea de cumpărare a unităţii monetare
şi puterea de cumpărare a menajelor, în ordine: a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate; d)
creşte, scade, creşte; e) scade, creşte, scade; f) creşte, creşte, scade; g) a)-f) false; corect
este ...

14) Exportatorii din România argumentează că aprecierea RON în raport cu Euro şi USD
înregistrată pe parcursul anului 2005 le-a afectat competitivitatea. În acelaşi timp, analiştii
economici susţin că aprecierea leului are şi efecte pozitive (cel puţin logice, deşi acestea
nu devin pe de-a întregul efective), inclusiv pentru unii exportatori, prin intermediul: a)
inflaţiei; b) deflaţiei; c) dezinflaţiei favorizată de reducerea unor costuri la mărfurile
exportate; d) reducerii impozitelor; e) majorării subvenţiilor la export.

15) Inflaţia are atât câştigători, cât şi perdanţi; unii sunt câştigători neţi, alţii sunt perdanţi neţi.
Privind global şi cu o anumită aproximaţie, numărul celor care sunt câştigători neţi
comparativ cu cel al perdanţilor neţi este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) poate fi > ;
e) nu se poate compara.

16) Inflaţia afectează bunăstarea economică. La aceeaşi rată a inflaţiei, bunăstarea economică
este influenţată mai grav de: a) inflaţia prin cerere; b) inflaţia prin ofertă (costuri); c)
inflaţia importată; d) inflaţia exportată; e) inflaţia structurală.

17) Pe termen scurt, Curba Philips ilustrează o relaţie: a) pozitivă între rata inflaţiei şi rata
şomajului; b) o relaţie negativă între rata inflaţiei şi rata şomajului; c) negativă între rata
dobânzii active şi investiţii; d) pozitivă între rata dobânzii pasive şi economii; e) pozitivă
între rata şomajului şi rata creşterii economice.

18) Inflaţia prin ofertă este determinată de : a) creşterea cheltuielilor statului pentru
infrastructură; b) creşterea preţurilor la factorii de producţie importaţi ; c) scăderea
impozitului pe salariu; d) scăderea impozitului pe profit. e) nici un răspuns corect.

19) Politicile de diminuare a inflaţiei presupun: a) creşterea progresivă a cantităţii de bani

aflată în posesia agenţilor economici pentru a face faţă preţurilor ridicate; b) o scădere a
taxelor şi impozitelor plătite de menaje; c) creşterea restricţiilor la acordarea de
credite; d) indexarea salariilor; e) nici un răspuns corect

20) Rata inflaţiei într-o ţară se evaluează în funcţie de evoluţia preţurilor a trei categorii de
bunuri de consum: A, B şi C, care deţin 25%, 55% şi respectiv 20% în totalul bugetelor de

70
 familie. Ştiind că, în perioada de calcul, preţul bunurilor A a crescut cu 30%, al bunurilor
B cu 45%, iar al bunurilor C cu 40%, determinaţi rata inflaţiei :a) 140,25% ; b) 40,25%;c)
38,3%;d) 43,3%;e) 57,5%.

21) Conform curbei lui Phillips, pe termen scurt, o creştere a masei monetare conduce la : a)
reducerea şomajului ; b) reducerea inflaţiei ; c) reducerea deficitului bugetar ; d)
creşterea şomajului ; e) reducerea PIB.

22) Dacă se anticipează creşterea într-un ritm mai rapid a preţurilor, atunci: a) consumatorii
preferă să amâne deciziile de consum; b) consumatorii apelează într- mai mică măsură la
credite; c) indivizii economisesc mai mult; d) firmele acţionează într-un mediu de afaceri
stabil; e) viteza de circulaţie a banilor creşte.

23) Dacă în perioada T0-T1, preţurile au crescut de 3 ori, iar în perioada T1-T2, de două ori,
atunci rata inflaţiei în T2 faţă de T0 este de: a) 100%; b) 300%; c) 500% d) 600% e)
200%.

24) Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte: a) deflaţie; b)

dezinflaţie;c) devalorizare;d) depreciere; e) apreciere.

25) Care din următoarele elemente nu reprezintă un cost asociat procesului inflaţionist? a)
vicierea corelaţiilor între preţurile relative; b) potenţarea incertitudinii şi riscului în
economie; c) încurajarea investiţiilor productive; d) accentuarea oscilaţiilor cursurilor
valutare; e) redistribuirea arbitrară a avuţiei şi veniturilor.

26) Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă? a) creşterea valorii
bunurilor exportate; b) creşterea costurilor de producţie; c) reducerea preţului
resurselor; d) creşterea cererii agregate; e) creşterea achiziţiilor guvernamentale.

27) Relaţia inversă între variaţia salariului nominal şi rata şomajului se reprezintă prin: a)
curba Lorenz; b) curba Laffer; c) curba Friedman; d) curba Phillips; e) curba
posibilităţilor de producţie.

28) Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte: a) deflaţie; b)

dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.

29) Care din următoarele procese determină deplasarea la dreapta a curbei Phillips? a)
creşterea ratei naturale a şomajului, ceteris paribus; b) creşterea ratei şomajului; c)
reducerea ratei aşteptate a inflaţiei, ceteris paribus; d) creşterea ratei inflaţiei; e) creşterea
ratei inflaţiei şi reducerea ratei şomajului.
30) Dacă preţurile la sfârşitul anului 2003 sunt de 1,25 ori mai mari decât la începutul
aceluiaşi an, iar la sfârşitul anului 2004 sunt de 1,375 ori mai mari decât la începutul
anului 2003, rata inflaţiei în 2004 este: a) 1%; b) 10%; c) 37,5%; d) 25%; e) 137,5%.

31) Dacă rata inflaţiei este 25%, atunci puterea de cumpărare a unui leu: a)creşte cu 25%;
b)scade cu 25%; c)rămâne constantă; d)creşte cu 20%; e)scade cu 20%.

32) Care din următoarele elemente nu reprezintă un cost asociat procesului inflaţionist?
a)vicierea corelaţiilor între preţurile relative; b)amplificarea incertitudinii şi riscului în

71
 economie; c)încurajarea investiţiilor productive; d)accentuarea fluctuaţiilor cursurilor
valutare; e)redistribuirea arbitrară a veniturilor.

33) Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă? a) creşterea valorii
bunurilor exportate; b)creşterea costurilor de producţie; c)reducerea preţului resurselor;
d)creşterea cererii agregate; e)creşterea achiziţiilor guvernamentale.

34) Diferenţa dintre indicii Laspeyres şi Paasche este dată de: a)referinţa temporală a
preţurilor; b)referinţa temporală a cantităţilor; c)nivelul de dezvoltare al economiei;
d)modalitatea de eşantionare; e)orizontul temporal (scurt, mediu, lung).

35) Legea lui Okun exprimă: a)relaţia pozitivă dintre şomaj şi produsul intern brut; b)relaţia
pozitivă dintre inflaţie şi produsul intern brut; c)relaţia negativă dintre şomaj şi produsul
intern brut; d)relaţia negativă dintre inflaţie şi produsul intern brut; e)relaţia negativă
dintre şomaj şi dinamica preţurilor.

36) Legea lui Okun corelează: a)modificarea preţurilor cu modificarea salariilor;

b)modificarea efectivă a preţurilor cu modificarea lor anticipată; c)rata şomajului cu
producţia; d)rata şomajului cu iluzia monetară; e)rata şomajului cu modificarea salariilor.

37) Monetariştii susţin că: a)sporirea masei monetare are un impact puternic, pe termen lung,
asupra produsului intern brut; b)sporirea ratei dobânzii nu influenţează investiţiile;
c)sporirea masei monetare determină creşterea produsului intern brut pe termen lung doar
dacă este însoţită de creşterea fiscalităţii; d)sporirea masei monetare determină creşterea
produsului intern brut pe termen lung doar dacă este însoţită de reducerea fiscalităţii;
e)sporirea masei monetare nu influenţează, pe termen lung, produsul intern brut.

38) Dacă se anticipează creşterea într-un ritm mai rapid a preţurilor, atunci: a)consumatorii
preferă să amâne deciziile de consum; b)consumatorii apelează într-o mai mică măsură la
credite; c)populaţia economiseşte mai mult; d)producătorii acţionează într-un mediu de
afaceri stabil; e)viteza de circulaţie a banilor creşte.

39) Care sunt, în general, efectele pe termen scurt ale unei creşteri neanticipate a masei
monetare? a)îi determină pe producători să aprecieze că a avut loc o modificare
nefavorabilă a preţurilor relative; b)determină atât creşterea producţiei, cât şi a preţurilor;
c)determină creşterea producţiei, fără a influenţa nivelul preţurilor; d)conduce la creşterea
nivelului preţurilor, fără a influenţa producţia; e)lasă nemodificat nivelul preţurilor şi
producţia.

40) Efectele unei creşteri anticipate a masei monetare sunt: a)creşterea nivelului general al
preţurilor şi a producţiei; b)numai creşterea nivelului general al preţurilor; c)numai
creşterea producţiei; d)creşterea nivelului general al preţurilor şi reducerea producţiei;
e)reducerea producţieinivelului general al preţurilor şi a producţiei.

41) Ipoteza anticipărilor raţionale presupune că: a)şomajul involuntar este imposibil;
b)politica monetară neanticipată nu poate afecta producţia; c)anticipaţiile depind de
evoluţiile din trecut; d)erorile de anticipare sunt nesistematice; e)anticipările sunt realiste.

72
42) În condiţiile inflaţiei neanticipate: a)creditorii pierd, iar debitorii câştigă; b)creditorii
câştigă, iar debitorii pierd; c)atât debitorii, cât şi creditorii pierd; d)atât debitorii, cât şi
creditorii câştigă; e)puterea de cumpărare a banilor creşte.

43) Într-o perioadă de deflaţie, rata reală a dobânzii este: a)mai mare decât rata nominală a
dobânzii; b)negativă; c)mai mică decât rata nominală a dobânzii; d)egală cu rata
nominală a dobânzii; e)un indicator imposibil de calculat.

44) Curba Phillips ilustrează: a)relaţia directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei; b)relaţia
inversă dintre inflaţia neanticipată şi şomajul ciclic; c)relaţia inversă dintre inflaţia
anticipată şi şomajul ciclic; d)relaţia directă dintre inflaţia anticipată şi somajul natural;
e)relaţia inversă dintre inflaţia anticipată şi şomajul natural.

45) Care din următoarele procese conduc la deplasarea la dreapta a curbei Phillips?
a)creşterea ratei naturale a şomajului, ceteris paribus; b)creşterea ratei şomajului;
c)reducerea ratei anticipate a inflaţiei, ceteris paribus; d)creşterea ratei inflaţiei;
e)creşterea ratei inflaţiei şi reducerea ratei şomajului.

46) Care este motivul pentru care curba Phillips, ca relaţie inversă între şomaj şi inflaţie, s-a
dovedit corectă în perioada anilor 1960? a)variaţia semnificativă a ratei anticipate a
inflaţiei;b)variaţia semnificativă a ratei naturale a şomajului;c)menţinerea relativ
constantă a ratei anticipate a inflaţiei şi a ratei naturale a şomajului;d)nivelul redus al
inflaţiei;e)nivelul redus al şomajului.

47) Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte: a) deflaţie; b)

dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.

48) Inflaţia se manifestă atunci când:a)masa monetară scade, iar oferta de bunuri economice
creşte; b)creşterea masei monetare este mai rapidă decât creşterea ofertei de bunuri
economice; c)scăderea masei monetare este mai rapidă faţă de scăderea ofertei de bunuri
economice; d)masa monetară este constantă, iar oferta de bunuri economice creşte;
e)masa monetară se reduce, iar oferta de bunuri economice este constantă.

49) Cea mai relevantă măsură a inflaţiei are în vedere: a) deflatorul produsului intern brut; b)
deflatorul consumului individual;c)indicele preţurilor de consum; d) indicele preţurilor
mărfurilor alimentare de consum; e) indicele preţurilor mărfurilor nealimentare de
consum.

50) Spirala inflaţionistă se referă la următoarea secvenţă cauzală: a) creşterea preţurilor –

reducerea puterii de cumpărare a banilor – reducerea cheltuielilor de consum; b) creşterea
mai lentă a salariilor faţă de creşterea preţurilor – reducerea salariului real – reducerea
cheltuielilor de consum; c) creşterea mai lentă a masei monetare faţă de creşterea
preţurilor – reducerea puterii de cumpărare a masei monetare – descurajarea cererii de
bunuri şi servicii; d) creşterea salariilor – creşterea preţurilor – revendicări salariale –
nouă creştere a preţurilor; e) creşterea salariilor – creşterea costurilor cu forţa de muncă –
concedieri – creşterea şomajului.

51) Inflaţia de import este cu atât mai mare cu cât: a) ponderea bunurilor importate este mai
redusă, iar elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor importate este mai ridicată;
b) ponderea bunurilor importate şi elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor

73
 importate sunt mai reduse; c) ponderea bunurilor importate este mai mare, iar elasticitatea
cererii în raport cu preţurile bunurilor importate este mai redusă; d) ponderea bunurilor
importate şi elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor importate sunt mai mari;
e) firmele consumatoare ale bunurilor de import sunt mai dispuse să suporte creşterile
preţurilor externe pe seama profiturilor.

52) O politică fiscală restrictivă: a) determină accelerarea inflaţiei; b) reduce deficitul

bugetar; c) reduce rata şomajului; d) determină creşterea ratei dobânzii; e) elimină
investitorii privaţi de pe piaţa fondurilor.

53) Inflaţia contemporană reprezintă: a) inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur; b)

deprecierea banilor neconvertibili în aur; c) devalorizarea banilor-metale preţioase; d)
o stare de echilibru monetaro-material; e) un proces de apreciere obiectivă a banilor aflaţi
în circulaţie.

54) Stabilitatea preţurilor în economia naţională se realizează când: a) toate preţurile din
economie sunt constante în perioada considerată; b) rata inflaţiei este constantă în mai
mulţi ani consecutivi; c) scade masa monetară; d) se menţine puterea de cumpărare a
banilor; e) creşte puterea de cumpărare a populaţiei.

55) Valoarea banilor scade atunci când: a) există inflaţie; b) ritmul creşterii preţurilor scade;
c) creşte masa monetară fără acoperire în mărfuri; d) producţia naţională se reduce, iar
masa monetară nu se modifică; e) se întâmplă oricare din situaţiile anterioare.

56) Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a) dacă viteza de circulaţie a banilor este
supraunitară, atunci produsul intern brut nominal este mai mare decât masa monetară; b)
produsul intern brut nominal este întotdeauna dublul masei monetare; c) masa monetară
este egală cu produsul intern brut nominal; d) dacă viteza de circulaţie a banilor este egală
cu 2, atunci masa monetară este dublul produsului intern brut nominal; e) dacă masa
monetară este o treime din produsul intern brut nominal, atunci viteza de circulaţie a
banilor este 0,33.

57) Populaţia are tendinţa de a-şi reduce economiile în moneda naţională atunci când: 1)
moneda naţională se depreciază; 2) moneda naţională se apreciază; 3) rata dobânzii scade;
4) inflaţia creşte puternic; 5) rata profitului creşte. a) (1,3,4); b) (2,4,5); c) (2,3,4); d)
(2,3,5); e) (1,4).

58) Dezinflaţie înseamnă: a) scăderea durabilă pe termen lung a nivelului preţurilor; b)

creşterea durabilă pe termen lung a nivelului preţurilor; c) menţinerea nivelului preţurilor;
d) reducerea durabilă şi controlată a ratei inflaţiei; e) menţinerea unui nivel constant al
ratei inflaţiei.

59) Dezinflaţia reprezintă un proces de: a) reducere a preţurilor şi a puterii de cumpărare a

banilor; b) reducere a preţurilor şi creştere a puterii de cumpărare a banilor; c) reducere a
inflaţiei şi a puterii de cumpărare a banilor; d) reducere a inflaţiei şi creştere a puterii
de cumpărare a banilor; e) reducere a preţurilor, datorită reducerii ofertei de monedă.

60) Hiperinflaţia se caracterizează prin: a) reducerea masei monetare şi creşterea generalizată

a preţurilor; b) o rată lunară a inflaţiei de minim 50%; c) creşterea masei monetare în

74
 acelaşi ritm cu creşterea preţurilor; d) reducerea puterii de cumpărare a monedei şi
reducerea preţurilor; e) creşterea puternică a cursului de schimb al monedei naţionale.

61) Ce cauză poate sta la baza inflaţiei prin costuri? a) creşterea şomajului şi a ofertei
agregate; b) reducerea costurilor cu materiile prime pe unitate de produs; c) creşterea
salariilor nominale, fără o creştere corespunzătoare a productivităţii; d) creşterea
cheltuielilor de la bugetul statului; e)creşterea deficitului de cont curent.

62) Inflaţia are ca principală cauză creşterea: a) ratei reale a dobânzii; b) ofertei nominale de
bani; c) ratei nominale a dobânzii; d) PIB real; e) excedentului bugetului de stat.

63) Efecte economice directe ale inflaţiei sunt: a) redistribuirea arbitrară a veniturilor
între agenţii economici; b) creşterea ratei şomajului; c) creşterea eficienţei economice; d)
creşterea riscului în economie; e) stoparea creşterii economice.

64) Identificaţi afirmaţia falsă dintre următoarele: a) creşterea masei monetare peste nevoile
circulaţiei determină creşterea preţurilor; b) inflaţia presupune creşterea de ansamblu a
preţurilor; c) creşterea productivităţii muncii permite combaterea inflaţiei; d) creşterea
salariilor concomitent cu scăderea productivităţii muncii poate determina inflaţie; e)
controlul preţurilor de către autorităţile statului asigură echilibru în economie.

65) Modelul contemporan al curbei Phillips are următoarele caracteristici: 1) reprezintă

relaţia dintre rata şomajului şi rata inflaţiei; 2) curba este stabilă pe termen scurt; 3)
include ratele aşteptate ale inflaţiei ; 4) implică o reducere a ratei naturale a şomajului
pe termen lung; 5)nici o variantă nu este corectă. a) (1,2); b) (1,3); c) (1, 2, 4); d) (2,4); e)
(5)

66) În cadrul măsurilor antiinflaţioniste, care acţionează asupra reducerii masei monetare, se
evidenţiază: a) reducerea ratelor dobânzilor; b) liberalizarea salariilor şi a preţurilor; c)
creşterea rezervelor bancare obligatorii; d) reducerea ofertei de bunuri; e) reducerea
ratei de rescont.

67) La reducerea inflaţiei pot contribui: a) creşterea salariilor nominale; b) creşterea ofertei
de bunuri; c) reducerea şomajului; d) creşterea deficitului bugetului de stat; e) creşterea
datoriei publice.

68) politică monetară care are ca obiectiv reducerea inflaţiei va urmări: a) reducerea
şomajului, atât absolut cât şi procentual; b) creşterea şomajului; c) creşterea masei
monetare proporţional cu producţia de bunuri şi servicii; d) indexarea salariilor în
aceeaşi proporţie cu creşterea preţurilor; e) reducerea Produsului intern brut.

69) Inflaţia se poate reduce dacă: a) se reduce concurenţa; b) deficitul bugetar se accentuează;
c) salariile nominale cresc într-un ritm superior creşterii productivităţii muncii; d) oferta de
bunuri se reduce; e) oferta de bunuri creşte.

75
70) Se dau următoarele date cu privire la preţurile bunurilor de consum în anii 2002 şi 2003:
Grupe de bunuri Preţuri curente (lei) Ponderea grupei în totalul
2002 2003 cheltuielilor de consum (%)
A 20 22 10
B 5 8 60
C 15 20 30
Presupunând că cele trei grupe de bunuri cuprind toate bunurile de consum din economia
naţională, rata inflaţiei în anul 2003 a fost: a) 136,8% ; b) 36,8%; c) 247%; d) 47%; e) 100%.

71) Ratele inflaţiei în cursul a doi ani consecutivi sunt 20% şi, respectiv, 25%. Dacă se
urmăreşte ca, în cursul unei perioade de trei ani, rata cumulată a inflaţiei să fie 65%,
atunci rata inflaţiei în cel de-al treilea an este: a) 10%; b) 13,8%; c) 20%; d) 30%; e)
120%.

72) Printre cauzele inflaţiei nu se numără: a) creşterea volumului împrumuturilor acordate

populaţiei; b) deficitul bugetar; c) scăderea puterii de cumpărare a banilor; d)
creşterea salariilor nominale; e) creşterea costurilor.

73) Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă? a)creşterea valorii
bunurilor exportate; b)creşterea costurilor de producţie; c)reducerea preţului resurselor;
d)creşterea cererii agregate; e)creşterea achiziţiilor guvernamentale.

74) Dacă se anticipează creşterea într-un ritm mai rapid a preţurilor, atunci:a)consumatorii
preferă să amâne deciziile de consum; b)consumatorii apelează într-o mai mică măsură la
credite; c)populaţia economiseşte mai mult; d)producătorii acţionează într-un mediu de
afaceri stabil; e)viteza de circulaţie a banilor creşte.

75) Curba Phillips ilustrează: a) relaţia directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei; b) relaţia
inversă dintre inflaţia neanticipată şi şomajul ciclic; c) relaţia inversă dintre inflaţia
anticipată şi şomajul ciclic; d) relaţia directă dintre inflaţia anticipată şi şomajul natural; e)
relaţia inversă dintre inflaţia anticipată şi şomajul natural.

76) Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte: a) deflaţie; b)

dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.

77) Inflaţia are efecte negative majore asupra: a) agenţilor economici care-şi convertesc
disponibilităţile băneşti în valute stabile; b) debitorilor ce au de rambursat împrumuturi
mari; c) agenţilor economici cu venituri ajustabile; d) agenţilor economici care investesc
în acţiuni; e) agenţilor economici care au venituri fixe.

78) În 1997, rata dobânzii a fost de 80%, iar rata inflaţiei de 140%. Ce sumă va ridica peste un
an o persoană care a avut un depozit de 100 000 u.m. şi care va fi valoarea lor reală: a)
180 000 u.m.; 75 000 u.m.; b) 80 000 u.m.; 57 142 u.m c) 180 000 u.m.; 252 000
u.m.; d) 180 000 u.m.; 128 571 u.m.; e) 180 000 u.m.; 180 000 u.m.;

79) Dacă indicele general al preţurilor a fost de 240%, iar indexarea salariilor a fost de 75%
din rata inflaţiei cu cât va fi egal indicele salariului real ? a) 116,6%; b) 105%; c)
216,6%; d) 85,41%; e) 43,75%.

76
80) Dacă preţul unei pâini este în prezent de 5 500 lei, iar rata inflaţiei raportată la aceeaşi
lună din anul trecut a fost de 10%, care a fost preţul pâinii în urmă cu un an ? a) 5 500 lei;
b) 5 000 lei; c) 6 500 lei; d) 4 500 lei;e) 6 000 lei.

81) Într-un an rata dobânzii la depozitele bancare este de 12%, iar rata inflaţiei este 10%, în
aceste condiţii titularii de depozite bancare: a) obţin dobânzi real negative; b) obţin
dobânzi real pozitive; c) se vor orienta către piaţa acţiunilor; d) păstrează banii în conturi
la vedere; e) se vor orienta către piaţa obligaţiunilor.

77
Capitolul 22. Politica monetară,politica fiscală şi cererea agregată

1) Rata de impunere fiscală a scăzut de la 22% în t 0, la 16% în t1. Efectul acestei scăderi a
fost reducerea economiei subterane şi, implicit, creşterea bazei de impozitarea de la 30
mld. u.m. la 45 mld. u.m. În aceste condiţii, veniturile la bugetul de stat: a) au crescut cu
1,6 mld. u.m.; b) au crescut cu 15 mld. u.m.; c) au crescut cu 6,6 mld. u.m.; d) au crescut
cu 7,2 mld. u.m.; e) nu s-au modificat.

2) Efectul de crowding out (de evicţiune): a) diminuează efectul de multiplicare din

economie; b) determină o majorare mai mare a producţiei la creştera cheltuielilor
guvernamentale, decât cea indusă de efectul de multiplicare; c) contribuie la scăderea ratei
dobânzii dacă cresc cheltuielile publice; d) a şi b; e) a şi c.

3) Multiplicatorul bugetului echilibrat este : a) egal cu zero; b) în relaţie directă cu IMC; c)

în relaţie inversă cu IMC; d) în relaţie inversă cu deficitul bugetar; e) nici un răspuns nu
este corect.

4) reducere a impozitului pe venituri are ca efect creşterea : a) multiplicatorului fiscal; b)

deficitului bugetar; c) cererii agregate; d) deficitului de cont curent; e) a, b, c şi d.

5) Dacă înclinaţia marginală spre import se reduce, atunci : a) multiplicatorul cheltuielilor

creşte; b) multiplicatorul transferurilor scade; c) multiplicatorul fiscal creşte; d) cererea
agregată scade; e) a, b şi c.

6) Presupunem că o economie traversează o stare de recesiune. Majorarea cheltuielilor

publice în economie determină creşterea deficitului bugetar structural, implicând : a)
reducerea deficitului bugetar actual; b) promovarea unei politici fiscale restrictive; c)
reducerea surplusului bugetar actual; d) creşterea surplusului bugetar actual; e) nici un
răspuns corect.

7) Presupunem că o economie traversează o stare de recesiune. Majorarea cheltuielilor

publice în economie determină creşterea deficitului bugetar structural, implicând : a)
reducerea deficitului bugetar actual; b) promovarea unei politici fiscale restrictive; c)
reducerea surplusului bugetar actual; d) creşterea surplusului bugetar actual; e) nici un
răspuns corect.

8) O economie înregistrează un deficit bugetar curent şi un surplus bugetar structural. În

aceste condiţii : a) traversează o perioadă de recesiune economică; b) traversează o
perioadă de expansiune economică; c) rata actuală a şomajului este mai redusă decât
NAIRU; d) rata actuală a şomajului corespunde NAIRU; e) a şi c.

9) Politicile de stabilizare au efect asupra economiei prin intermediul: a) pieţei factorilor; b)

cererii agregate; c) cererii de muncă; d) ofertei de capital; e) ofertei agregate.

10) O majorare a transferurilor în faza de recesiune economică determină (caeteris paribus): a)

reducerea venitului disponibil al populaţiei; b) reducerea deficitului bugetar; c) reducerea
investiţiilor ca urmare a efectului de evicţiune; d) stimularea cererii interne; e) c) şi d).

78
11) Dacă oferta de monedă creşte atunci, conform modelului IS-LM: a) curba IS se deplasează
către dreapta; b) curba LM se deplasează către stânga; c) nivelul producţiei creşte; d) rata
dobânzii creşte; e) vechiul nivel de echilibru al economiei corespunde unui exces de
cerere de monedă.

12) O reducere a ratei de presiune fiscală determină conform modelului IS-LM: a) o reducere
a ratei dobânzii; b) creşterea ratei şomajului; c) deplasarea LM către dreapta; d) creşterea
ratei dobânzii; e) un exces de ofertă de bunuri la vechiul nivel de echilibru al venitului.

13) O politică monetară expansionistă conduce la: a) reducerea şomajului structural; b)

creşterea producţiei pe termen scurt; c) reducerea şomajului conjunctural; d) a, b şi c ; e) b
şi c

14) Corespunzător macroeconomiei monetariste moderne, pe o perioadă îndelungată de timp :

a) rata reală a dobânzii este determinată pe piaţa fondurilor de împrumut; b) există o
relaţie directă între oferta monetară şi PIB nominal; c) viteza de circulaţie a banilor este
relativ stabilă; d) există o identitate între cheltuielile cumpărătorilor şi veniturile
vânzătorilor; e) a, b, c şi d.

15) În condiţiile în care cererea monetară este constantă, politica monetară restrictivă : a)
reduce stocul monetar şi rata dobânzii scade; b) reduce stocul monetar şi rata dobânzii
creşte; c) creşte stocul monetar şi rata dobânzii creşte; d) creşte stocul monetar şi rata
dobânzii scade; e) stimulează creşterea investiţiilor economice.

16) Prespunem ca economia României ar fi in echilibru la nivelul PIB-ului potential. Dacă se

majorează cererea agregată din economie în preajma alegerilor, atunci se pot manifesta
următoarele consecinţe : a) reducerea ratei inflaţiei; b) dispariţia arbitrajului între inflaţie
şi şomaj pe termen scurt; c) creşterea NAIRU pe termen scurt; d) reducerea NAIRU pe
termen scurt; e) reducerea presiunilor salariale pe piaţa muncii.

17) Dacă rata actuală a şomajului este mai mică decât rata şomajului natural, atunci: a) rata
efectivă a inflaţiei tinde să fie mai mică decât rata anticipată a inflaţiei; b) resursele
economiei sunt subutilizate; c) în economie nu există presiuni inflaţioniste; d) toate
variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.

18) Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata
dobânzii să: a) fie inferioară ratei şomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie
superioară ratei şomajului.

19) Economia se află în situaţie inflaţionistă. O reducere în: a) cheltuiala guvernamentală

coboară permanent rata inflaţiei din economie; b) creşterea ofertei nominale de bani
reduce rata inflaţiei, fără nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; c) creşterea
ofertei nominale de bani reduce rata inflaţiei şi nivelul output-ului pe termen scurt; d)
cheltuiala guvernamentală reduce rata inflaţiei,fără a avea nici un efect asupra output-ului
pe termen scurt; e) nivelul taxelor temperează ritmul de creştere a preţurilor

20) Deficitul bugetar este de 10 miliarde u.m. În condiţiile în care deficitul bugetar se
finanţează integral prin emisiune monetară, iar multiplicatorul banilor este 4, masa
monetară: a)creşte cu 2,5 miliarde u.m.; b)se reduce cu 2,5 miliarde u.m.; c)creşte cu 40
miliarde u.m.; d)se reduce cu 40 miliarde u.m.; e)nu se modifică.

79
21) Deficitul bugetar de 5000 miliarde lei este finanţat integral prin expansiune monetară.
Dacă rata rezervelor băncilor comerciale este 20%, atunci masa monetară: a)creşte cu
5000 miliarde lei; b)creşte cu 25000 miliarde lei; c)rămâne constantă; d)scade cu 5000
miliarde lei; e)scade cu 25000 miliarde lei.

22) Într-o economie închisă, excedentul bugetar poate fi folosit pentru: a)rambursarea
împrumuturilor publice externe; b)rambursarea împrumuturilor publice externe şi interne;
c)rambursarea împrumuturilor publice interne; d)creşterea datoriei publice interne şi
externe; e)creşterea datoriei publice interne.

23) Creşterea deficitului bugetar determină: a)reducerea datoriei publice; b)reducerea ratelor
dobânzii şi creşterea investiţiilor private; c)reducerea ratelor dobânzii şi a investiţiilor
private; d)creşterea ratelor dobânzii şi a investiţiilor private; e)creşterea ratelor dobânzii
şi reducerea investiţiilor private.

24) Care din măsurile de politică bugetară sunt aplicate în faza de recesiune economică?
a)sporirea cheltuielilor bugetare; b)majorarea impozitelor; c)“îngheţarea” programelor de
protecţie socială; d)extinderea aparatului administraţiei publice; e)majorarea ratei
dobânzii

25) Investiţiile publice cresc cu 20 miliarde u.m. Multiplicatorul bugetar este 3. Produsul
intern brut creşte cu:a)100 miliarde u.m.; b)40 miliarde u.m.; c)60 miliarde u.m.; d)6.67
miliarde u.m.; e)33 miliarde u.m.

26) Eficienţa politicilor de stabilizare a economiei este limitată deoarece: a)pot creşte
producţia reală; b)acţionează cu întârziere asupra economiei; c)pot fi folosite rapid pentru
a modifica nivelul preţurilor; d)pot reduce marja de fluctuaţie a economiei; e)toate cele
de mai sus.

27) Efectele unei politici monetare restrictive constau în: a)scăderea ofertei de monedă şi
creşterea ratei dobânzii; b)scăderea nivelului investiţiilor şi scăderea cererii agregate;
c)diminuarea inflaţiei; d)toate cele de mai sus; e)nici un răspuns corect.

28) Efectul de evicţiune se referă la faptul că: a)o creştere a cheltuielilor de consum
determină o scădere a cheltuielilor cu investiţiile; b)taxele pe venit conduc la salarii
situate între venitul total şi venitul disponibil; c)o scădere a cheltuielilor guvernamentale
va determina o scădere a consumului; d)o creştere a cheltuielilor guvernamentale va
determina o creştere a ratei dobânzii; e)nici un răspuns corect.

29) Stabilizatorii automaţi sunt: a)elementele de politică fiscală care deplasează bugetul spre
deficit în timpul unei contracţii; b)elementele de politică fiscală care deplasează bugetul
spre excedent în timpul unei contracţii; c)elementele de politică fiscală care echilibrează
automat bugetul; d)nici una dintre variante nu este corectă. e)toate de mai sus.

30) Unul dintre dezavantajele politicilor de stabilizare este că: a)impozitele ar putea scădea;
b)rata dobânzii ar putea scădea; c)guvernul poate fi o cauză a ciclurilor economice; d)se
pot implementa rapid; e)toate de mai sus

80
31) Dacă PIB potenţial este mai mare decât PIB efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist;
b)apare un decalaj recesionist; c)scade şomajul; d)apare tendinţa de creştere generală a
salariilor; e)nici una dintre variante nu este corectă.

32) Dacă PIB potenţial este mai mic decât PIB efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist; b)apare
un decalaj recesionist; c)creşte şomajul; d)apare tendinţa de scădere a salariilor; e)nici
una dintre variante nu este corectă.

33) Presupunem că BNR scade oferta de bani. Pe termen scurt: a)investiţiile, producţia reală
şi nivelul preţurilor scad; b)cresc investiţiile, producţia reala scade, iar nivelul preţurilor
ramâne neschimbat; c)investiţiile, producţia reala şi nivelul preţurilor cresc; d)investiţiile
scad, producţia reală creşte şi nivelul preţurilor scad; e)nici una dintre variante nu este
corectă

34) O ţară ar trebui să se specializeze în producerea acelor bunuri : a)care au cele mai mari
preţuri; b)care utilizează cea mai mare cantitate de muncă; c)pentru care ţara are un
avantaj absolut; d)pentru care ţara are un avantaj comparativ; e)care au cele mai mici
preţuri.

35) Dacă rata anticipată a inflaţiei creşte, atunci curba Phillips: a)se deplasează în jos; b)se
aplatizează; c)se deplasează în sus; d)nu se deplasează; e)devine mai abruptă.

36) Dacă BNR creşte oferta de bani, atunci pe termen scurt: a)investiţiile cresc, producţia
reală scade şi nivelul preţurilor scade; b)investiţiile scad, producţia reală creşte şi nivelul
preţurilor scade;c)investiţiile scad, producţia reală scade şi nivelul preţurilor scade;
d)inflaţia scade; e)investiţiile, producţia reală şi nivelul preţurilor cresc.

37) Mărimea efectului unei schimbări a cererii agregate asupra venitului şi preţurilor depinde,
în primul rând, de: a)orizontul de timp; b)politica monetară; c)înclinaţia curbei cererii
agregate; d)politica socială a guvernului; e)politica fiscală.

38) În cazul apariţiei unui decalaj inflaţionist în economie, politica de stabilizare ar trebui să
urmărească: a)creşterea ofertei de bani; b)scăderea ofertei de bani; c)creşterea
cheltuielilor guvernamentale; d)scăderea taxelor; e)creşterea transferurilor sociale.

39) Pentru a absorbi un decalaj recesionist, politica de stabilizare trebuie să urmărească:

a)scăderea ofertei de bani; b)creşterea ofertei de bani; c)scăderea cheltuielilor
guvernamentale; d)creşterea taxelor; e)scăderea transferurilor sociale.

40) Pentru a promova stabilitatea monetară şi o inflaţie scăzută, BNR ar trebui: a)să fie aleasă
de populaţie; b)să fie numită de Parlament; c)să fie independentă; d)să aibă mandate mai
scurte pentru Guvernator şi pentru Consiliul de Administraţie; e)să urmărească
concomitent toate obiectivele politicilor macroeconomice.

41) Care dintre măsurile de mai jos nu este potrivită pentru a reduce inflaţia: a)scăderea
nivelului rezervelor fracţionare;b)creşterea nivelului rezervelor fracţionare; c)vânzarea de
obligaţiuni guvernamentale de către BNR; d)impunerea unor restricţii la acordarea de
credite de către băncile comerciale; e)toate cele de mai sus.

81
42) În cadrul strategiei de ţintire a inflaţiei promovată de Banca Naţională a României, atunci
când inflaţia curentă este peste nivelul ţintă, se va promova: a)o politică monetară
expansionistă; b)o politică fiscală expansionistă; c)reducerea ratei dobânzii; d)creşterea
cererii agregate; e)creşterea ratei dobânzii.

43) În cadrul strategiei de ţintire a inflaţiei promovată de Banca Naţională a României, atunci
când inflaţia curentă este sub nivelul ţintă, se va promova: a)o politică monetară
restrictivă; b)o politică fiscală restrictivă; c)reducerea ratei dobânzii; d)scăderea cererii
agregate; e)creşterea ratei dobânzii.

44) Care dintre următoarele măsuri nu concordă cu reducerea deficitelor bugetare:

a)eliminarea subvenţiilor; b)punerea accentului pe impozitele indirecte; c)mărirea bazei
de impozitare (cât mai puţin de la tot mai mulţi); d)constrângeri bugetare tari aplicate
firmelor; e)constrângeri bugetare moi aplicate firmelor de stat şi constrângeri bugetare
tari aplicate firmelor private.

45) Creşterea deficitului bugetar determină: a)reducerea ratelor dobânzii, ieşiri de capital în
străinătate şi deprecierea cursului de schimb; b)reducerea ratelor dobânzii, ieşiri de
capital în străinătate şi aprecierea cursului de schimb; c)creşterea ratelor dobânzii, intrări
de capital din străinătate şi aprecierea cursului de schimb; d)creşterea ratelor dobânzii,
intrări de capital din străinătate şi deprecierea cursului de schimb; e)creşterea investiţiilor
private.

46) Dacă Ministerul de Finanţe utilizează veniturile din privatizare pentru a răscumpăra
datorie publică internă, atunci: a)ratele dobânzii cresc; b)ratele dobânzii se reduc;
c)investiţiile sunt descurajate; d)produsul intern brut se reduce; e)cheltuielile cu
dobânzile la datoria publică internă cresc.

47) Dacă veniturile bugetare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare, atunci; a)bugetul este
excedentar; b)datoria publică se reduce; c)datoria publică se măreşte; d)statul acordă
împrumuturi interne şi externe; e)trebuie reduse impozitele pentru echilibrarea bugetului.

48) Pe termen scurt, politica monetară expansivă determină: a) creşterea ratei dobânzii;
b)scăderea producţiei reale; c)scăderea nivelului preţurilor; d) creşterea producţiei
reale; e) menţinerea constantă a ratei dobânzii.

49) Diminuarea investiţiilor ca urmare a creşterii ratei dobânzii, creştere determinată de

sporirea cheltuielilor publice ce necesită finanţare, se numeşte: a) iluzie monetară; b)
efect Okun; c) trapă de lichiditate; d) efect de avuţie; e) efect de evicţiune.

50) În viziunea teoriei keynesiste, ieşirea dintr-un decalaj recesionist prin intervenţia statului
se poate realiza prin: a) îngheţarea preţurilor; b) creşterea ratei dobânzii; c) creşterea
cheltuielilor publice; d) reducerea ritmului de creştere al masei monetare; e)
diminuarea cheltuielilor publice.

51) Efectul de crowding-out scoate în evidenţă: a) impactul pozitiv al creşterii deficitului

bugetar asupra creşterii economice; b) implicaţiile unei politici fiscale restrictive; c)
impactul pozitiv pe care-l are creşterea deficitului bugetar asupra investiţiilor private; d)
impactul negativ pe care-l are creşterea deficitului bugetar asupra investiţiilor
private; e) paradoxul economisirii.

82
52) O creştere a deficitului bugetar va conduce la: a) creşterea economiilor private; b)
creşterea economiilor naţionale; c) reducerea economiilor private; d) reducerea
economisirii naţionale; e) nici una din cele de mai sus.

53) Ce efect va avea reducerea economisirii naţionale asupra ratei dobânzii bancare şi
respectiv investiţiilor private? a) scade; cresc; b) scade; scad; c) creşte; cresc; d) creşte;
scad; e) creşte; nu se modifică.

54) În conformitate cu teoria neutralităţii banilor, o creştere a cantităţii de bani în economie va

afecta pe termen lung: a) doar nivelul preţurilor; b) doar nivelul producţiei; c) nivelul
şomajului; d) doar rata reală a dobânzii; e) doar investiţiile planificate.

83
Capitolul 23 Interdependente economice internationale

1) Totalitatea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare de bani naţionali, inclusiv reglementările şi

instituţiile aferente reprezintă: a) piaţa mondială; b) comerţul internaţional; c) piaţa
bunurilor cu grad ridicat de complexitate; d) piaţa de capital; e) piaţa valutară.

2) Piaţa schimburilor valutare constă în: a) vânzare-cumpărare de bani aparţinând diferitelor

ţări; b) tranzacţii cu titluri de valoare; c) comerţ invizibil; d) vânzarea-cumpărarea de
bunuri economice între parteneri din diverse ţări; e) deficitul balanţei de plăţi externe.

3) Euro este: a) o monedă naţională; b) un echivalent monetar al unor ţări dezvoltate; c) o

monedă de schimb doar pentru ţările în tranziţie; d) o monedă unică pentru o uniune
economică internaţională; e) o simplă unitate monetară de cont.

4) Când B.N.R. cumpără dolari: a) se măreşte masa monetară în circulaţie; b) se reduce masa
monetară în circulaţie; c) masa monetară în circulaţie rămâne constantă; d) se diminuează
rezerva valutară a ţării; e) se accentuează deficitul balanţei de plăţi externe.

5) Pe piaţa valutară se realizează: a) operaţiuni de finanţare şi refinanţare; b) tranzacţii la

vedere şi la termen cu titluri de valoare; c) tranzacţii la vedere şi la termen cu acţiuni; d)
tranzacţii la termen cu obligaţiuni; e) tranzacţii la vedere şi la termen cu valute.

6) Cursul valutar anunţat zilnic de către B.N.R. este: a) cursul la care se desfăşoară toate
tranzacţiile pe piaţa valutară; b) cel mai ridicat curs al pieţei valutare; c) cel mai redus curs
al pieţei valutare; d) media cursurilor valutare ale tranzacţiilor pe piaţa valutară; e) cursul
valutar obligatoriu pentru toţi agenţii economici.

7) Dacă oferta este mai mare decât cererea pe piaţa valutară, atunci: a) moneda naţională
slăbeşte în raport cu valuta; b) moneda naţională se depreciază în raport cu valuta; c)
moneda naţională se apreciază în raport cu valuta; d) cursul valutar exprimat în unităţi de
monedă naţională pe unitatea de valută creşte;e) banca centrală trebuie să vândă valută.

8) Creditele acordate de către instituţiile financiare internaţionale: a) reduc deficitul balanţei

comerciale; b) măresc excedentul balanţei comerciale; c) reduc activul balanţei de încasări
şi plăţi externe; d) măresc încasările din balanţa de încasări şi plăţi externe; e) nu au nici
un efect asupra balanţei de încasări externe

9) Contravaloarea mărfurilor achiziţionate din UE de către o firmă autohtonă se înregistrează

la: a) „Ieşiri” în componenta balanţă comercială; b) „Ieşiri” în componenta investiţii
străine; c) „Intrări” în componenta balanţa comercială; d) „Intrări” în componenta
transferuri externe; e) determină creşterea ofertei de valută în România.

10) Dacă guvernul decide să reducă impozitul pe profit, atunci: a) scade cererea pentru
investiţii şi moneda naţională se apreciază; b) rata dobânzii scade şi moneda naţională se
apreciază; c) rata dobânzii creşte şi moneda naţională se depreciază; d) creşte cererea
pentru investiţii şi moneda naţională se apreciază; e) a şi b.

11) Creşterea taxelor vamale la importul de bunuri : a) creşterea cererii de valută şi aprecierea
monedei naţionale; b) creşterea ofertei de valută şi deprecierea monedei naţionale; c)

84
 reducerea cererii de valută şi aprecierea monedei naţionale; d) reducerea ofertei de valută
şi deprecierea monedei naţionale; e) a şi c.

12) Un cetăţean american doreşte să cumpere un automobil de teren şi oscilează între a-l
achiziţiona din SUA sau UE. Banii plătiţi pe un autoturism achiziţionat în SUA, la preţul
de 20000 $, ar permite cumpărarea doar a 3/5 din acelaşi autoturism în UE, la preţul de
22000 €. Cursul nominal de schimb precum şi cursul de schimb în paritatea puterii de
cumpărare (PPP) sunt : a) 1€ = 1,83$; 1€ = 0,9$; b) 1€ = 0,9$; 1€ = 1,83$; c) 1€ = 1,51$;
1€ = 1,1$; d) 1$ = 1,51€; 1$ = 1,51€; e) 1€ = 1,1$; 1$ = 1,51€.

13) Finanţarea deficitului bugetar din surse interne atrage după sine: a) aprecierea monedei
naţionale; b) reducerea ratei dobânzii din sectorul bancar; c) deprecierea monedei
naţionale; d) rata dobânzii nu este influenţată; e) b şi c.

14) Dacă presupunem că leul s-a apreciat în anul 2004 cu 20 % în raport cu euro, şi cunoscând
că rata inflaţiei în România a fost de 10%, iar în zona euro de 2%, atunci aprecierea reală
a leului a fost: a) 8 %; b) 18 %; c) 28 %; d) 10 %; e) nu se poate determina.

15) Până în 2004, moneda naţională a cunoscut o perioadă de depreciere nominală în raport cu
euro. Presupunem că deprecierea nominală a leului a fost într-un an de 10 %, în condiţiile
în care rata inflaţiei externe a fost de 2 %, iar cea internă de 14 %. În aceste condiţii, se
poate afirma că : a) leul s-a apreciat în termeni reali cu 12 %; b) leul s-a apreciat în
termeni reali cu 4 %; c) leul s-a depreciat în termeni reali cu 2 %; d) leul s-a depreciat în
termeni reali cu 12 %; e) leul s-a apreciat în termeni reali cu 2 %.

16) Dacă soldul balanţei comerciale este negativ: a) balanţa de plăţi externe este deficitară; b)
soldul contului de capital este negativ; c) investiţiile interne sunt mai mari decât
economiile interne; d) investiţiile interne sunt mai mari decât economiile interne; e)
rezervele valutare internaţionale pot creşte.

17) Efectul probabil al aprecierii cursului nominal de schimb este: a) reducerea importului; b)
creşterea exportului; c) reducerea cererii de valută; d) creşterea ofertei de valută; e)
creşterea deficitului contului curent.

18) Economisirea este dată de relaţia S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y
este PIB-ul. Investiţiile sunt 40 mld. u.m. iar ieşirile nete de capital sunt 10 mld. u.m.
Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld.
u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..

19) În condiţiile actuale, economia mondială: a) este omogenă; b) are caracter dinamic; c)
cuprinde doar economiile superdezvoltate; d) cuprinde numai economiile subdezvoltate
care sunt preponderente; e) presupune anularea suveranităţii naţionale a tuturor ţărilor.

20) Fluxurile economice internaţionale în prezent: a) se referă doar la mişcările de bunuri

materiale şi de servicii între ţări; b) nu sunt dependente organic de diviziunea mondială a
muncii; c) pot fi studiate numai la nivel regional; d) apreciate în unitatea lor organică,
constituie circuitul economic mondial; e) sunt incompatibile cu principiile autonomiei şi
independenţei naţional-statale.

85
21) Necesitatea şi posibilitatea specializării internaţionale constă în faptul că: a) permit ţărilor
dezvoltate să-şi valorifice superior factorii de producţie; b) avantajează sub toate aspectele
ţările slab dezvoltate; c) nu oferă condiţii pentru vânzarea favorabilă pe piaţa mondială a
bunurilor cu grad ridicat de prelucrări; d) oferă întotdeauna avantaje ţărilor care vând pe
piaţa mondială resursele lor naturale şi de muncă; e) evoluează în sensuri contradictorii.

22) Balanţa comercială în raport cu balanţa de încasări şi plăţi externe: a) este mai
cuprinzătoare; b) este o componentă a balanţei de plăţi externe; c) este întotdeauna
excedentară; d) este activă atunci când valoarea importului este mai mare decât valoarea
exportului; e) este mai cuprinzătoare decât balanţa de plăţi externe deoarece cuprinde şi
comerţul invizibil.

23) Creşterea exportului: a) reduce deficitul balanţei comerciale; b) reduce excedentul balanţei
comerciale; c) măreşte activul balanţei de încasări şi plăţi externe; d) arată întotdeauna o
concurenţă scăzută a pieţei interne; e) menţine constante încasările din balanţa de încasări
şi plăţi externe.

24) O ţară realizează exporturi de 10 miliarde dolari şi importuri de 20 milioane euro. În cazul
în care 1 euro =1,5 dolari, balanţa comercială a ţării respective înregistrează: a) deficit de
5 miliarde dolari; b) deficit de 10 miliarde dolari; c) deficit de 20 miliarde dolari; e)
excedent de 10 miliarde dolari.

25) În condiţiile în care excedentul balanţei comerciale a unei ţări reprezintă 10 miliarde
dolari, iar exporturile reprezintă 60 miliarde dolari, atunci importurile ţării respective
reprezintă: a) 50 miliarde dolari; b) 70 miliarde dolari; c) 40 miliarde dolari; d) 60
miliarde dolari; e) 30 miliarde dolari.

26) Balanţa comercială este afectată negativ dacă preţurile de export cresc, iar bunurile
exportate au cerere: a) elastică; b) inelastică; c) unitară; d) constantă; e) perfect inelastică.

27) Dacă autorităţile monetare acţionează în direcţia aprecierii monedei naţionale: a) sunt
avantajaţi exportatorii; b) sunt avantajaţi importatorii; c) sunt avantajaţi atât exportatorii
cât şi importatorii; d) nu sunt avantajaţi nici exportatorii nici importatorii; e) creşte datoria
externă.

28) Când rata dobânzii interne este superioară celei internaţionale, are loc: a) atragerea
capitalului străin în ţară; b) deprecierea monedei naţionale; c) aprecierea monedei
naţionale; c) creşterea cursului de schimb; e) nici un răspuns corect.

29) Stimularea exporturilor este provocată de: a) scăderea cursului de schimb; b)deprecierea
monedei; c) creşterea ratei dobânzii interne peste cea internaţională; d)creşterea cursului
de schimb; e) nici un răspuns corect.

30) Apreciere a monedei naţionale conduce, pe termen scurt, la: a) stimularea exporturilor; b)
stimularea importurilor; c) scăderea deficitului balanţei comerciale; d) scăderea
nivelului de trai în ţările dezvoltate; e) stimularea importurilor şi exporturilor.

31) Sunt afirmaţii corecte privind exporturile: a) sunt incluse în contul curent; b) constituie
ieşiri de capital; c) sunt întotdeauna mai mici decât importurile în ţările dezvoltate; d) nu

86
 reprezintă o componentă a balanţei de plăţi, ci o componentă a balanţei comerciale; e)
sunt influenţate de evoluţia cursului de schimb.

32) Dacă PIB potenţial este mai mare decât PIB efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist;
b)apare un decalaj recesionist; c)scade şomajul; d)apare tendinţa de creştere generală a
salariilor; e)nici una dintre variante nu este corectă.

33) Dacă PIB potenţial este mai mic decât PIB efectiv: a)apare un decalaj inflaţionist; b)apare
un decalaj recesionist; c)creşte şomajul; d)apare tendinţa de scădere a salariilor; e)nici
una dintre variante nu este corectă.

34) Presupunem că BNR scade oferta de bani. Pe termen scurt: a)investiţiile, producţia reală
şi nivelul preţurilor scad; b)cresc investiţiile, producţia reala scade, iar nivelul preţurilor
ramâne neschimbat; c)investiţiile, producţia reala şi nivelul preţurilor cresc; d)investiţiile
scad, producţia reală creşte şi nivelul preţurilor scad; e)nici una dintre variante nu este
corectă

35) O ţară ar trebui să se specializeze în producerea acelor bunuri : a)care au cele mai mari
preţuri; b)care utilizează cea mai mare cantitate de muncă; c)pentru care ţara are un
avantaj absolut; d)pentru care ţara are un avantaj comparativ; e)care au cele mai mici
preţuri.

36) Dacă rata anticipată a inflaţiei creşte, atunci curba Phillips: a)se deplasează în jos; b)se
aplatizează; c)se deplasează în sus; d)nu se deplasează; e)devine mai abruptă.

37) Dacă inflaţia creşte mai mult în zona euro decât în România atunci puterea de cumpărare
a unui leu relativ la euro: a)creşte; b)scade; c)puterea de cumpărare nu depinde de
inflaţie, ci de politica monetară a băncii centrale; d)nu se modifică; e)puterea de
cumpărare nu depinde de inflaţie, ci de nivelul economisirilor.

38) Dacă BNR creşte oferta de bani, atunci pe termen scurt: a)investiţiile cresc, producţia
reală scade şi nivelul preţurilor scade; b)investiţiile scad, producţia reală creşte şi nivelul
preţurilor scade;c)investiţiile scad, producţia reală scade şi nivelul preţurilor scade;
d)inflaţia scade; e)investiţiile, producţia reală şi nivelul preţurilor cresc.

39) Mărimea efectului unei schimbări a cererii agregate asupra venitului şi preţurilor depinde,
în primul rând, de: a)orizontul de timp; b)politica monetară; c)înclinaţia curbei cererii
agregate; d)politica socială a guvernului; e)politica fiscală.

40) Gradul deschiderii economiilor naţionale către economia mondială nu depinde de:a)
capacitatea de a produce bunuri şi servicii cerute de piaţa mondială; b) asigurarea unui
management de calitate; c) existenţa libertăţii economice; d) aprecierea monedei
naţionale; e) nici unul dintre factorii anteriori.

41) Grupul de naţiuni care domină economia mondială este format din: a) Uniunea
Europeană şi statele din Centrul şi Estul Europei; b) statele membre ale OPEC; c) Japonia
şi celelalte state membre ale ASEAN; d) Japonia, SUA şi Uniunea Europeană; e)
statele membre ale NAFTA (SUA, Canada şi Mexic).

87
42) În cadrul formelor pieţei mondiale, rolul principal este deţinut de: a) piaţa internaţională a
muncii; b) piaţa tehnologiilor de vârf; c) piaţa monetară internaţională; d) piaţa
internaţională a capitalurilor; e) comerţul internaţional.

43) Dacă soldul contului curent este negativ: a) rezervele valutare internaţionale pot creşte; b)
balanţa de plăţi externe este deficitară; c)soldul contului de capital este negativ; d)
investiţiile interne sunt mai mari decât economiile interne; e) nici un răspuns nu este
corect.

44) Echilibrarea balanţei de plaţi externe se poate realiza prin: 1) reducerea protecţiei tarifare;
2) deprecierea monedei naţionale; 3) utilizarea activelor de rezervă ale Băncii
Naţionale; 4) reducerea exporturilor; 5) stimularea importurilor. a) (1,2); b) (2,3); c)
(4,5); d) (2,4); e) (3,5)

45) Instrumente ale politicii comerciale netarifare sunt: a) taxe vamale la import; b) taxe
vamale la export; c) subvenţii la export; d) verificarea încadrării bunurilor în
standarde de calitate; e) nici un răspuns corect.

46) Nu reprezintă măsuri netarifare aplicate exporturilor: a) plafoanele cantitative; b)

exigenţele de calitate; c) taxele vamale; d) licenţele de import; e) toate cele de mai sus.

47) Care dintre următoarele măsuri poate reduce competitivitatea firmelor autohtone la export:
a) reducerea protecţiei sociale a şomerilor; b) creşterea subvenţiilor acordate firmelor
autohtone; c) aprecierea monedei naţionale; d) şomajul; e) creşterea economică.

48) În prezent, pe piaţa valutară din România, exprimarea cursului de schimb leu/dolar are loc
prin metoda: a) cotării directe; b) cotării indirecte; c) administrativă; d) parităţii puterii
de cumpărare a monedelor care se schimbă; e) variantele a-d false.

49) Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte? 1) cursul valutar este preţul monedei
naţionale exprimat într-o altă monedă naţională; 2) cursul valutar este un preţ pe piaţa
titlurilor de credit; 3) când moneda naţională se apreciază, cursul ei de schimb scade; 4)
când moneda naţională se apreciază, importul creşte; 5) când moneda naţională se
depreciază, exportul scade. a) (1,4); b) (1, 3); c) (2,3); d) (3,4,5); e) (4,5)

50) Nu reprezintă un factor favorabil deprecierii unei monede: a) creşterea inflaţiei; b)

creşterea ratei dobânzii; c) deficitul balanţei comerciale; d)recesiunea; e) creşterea ratei
şomajului.

51) Importul de bunuri şi servicii depinde de produsul intern brut, conform relaţiei Imp = 200
+ 0,5Y, unde Imp reprezintă importul, iar Y produsul intern brut. Dacă soldul balanţei
comerciale este 50 u.m., iar produsul intern brut 1.000 u.m., atunci valoarea exportului de
bunuri şi servicii este (în u.m.): a) 1.000; b) 1.500; c) 500; d) 750; e) 950.

52) Economiile private reprezintă 17%, iar investiţiile private 22% din PIB. Deficitul
guvernamental de fonduri este 3,5% din PIB. Soldul contului curent reprezintă, ca
procentaj din PIB: a) 5%; b) 4,5%; c) -5,5%; d) -8,5%; e) 3%.
53) Care dintre următoarele consecinţe privind importurile şi exporturile unei ţări pentru un
bun este posibilă atunci când preţul mondial creşte relativ la preţul intern? a)importurile

88
 cresc; b)importurile rămân constante; c) exporturile cresc; d) exporturile scad;
e)importurile şi exporturile scad concomitent.
54) Balanţa de plăţi externe reprezintă: a) tablou statistico-economic în care se include şi prin
care se compară încasările şi plăţile realizate de o ţară din relaţiile sale economice,
financiare şi monetare cu alte ţări pe timp de un an; b) fluxurile valorice cu străinătatea şi
stocul de resurse financiar-valutare, aflate la dispoziţia unei economii naţionale la un
moment dat; c) un instrument valutar-financiar util analizei şi controlului fluxurilor
interne şi externe al unei ţări pe timp de un an;d) componentă a balanţei comerciale; e) un
instrument util doar ţărilor cu economie de piaţă.

55) În procesul de globalizare (chiar slabă) are loc dereglementarea pieţelor. Una din
afirmaţiile de mai jos privind acest proces este falsă: a) preţurile devin mai libere; b)
condiţiile de intrare/ieşire de pe piaţă se relaxează; c) se elimină normele şi regulile
esenţiale privind concurenţa; d) are loc restrângerea drastică a intervenţiei directe a
statului cu mecanismele pieţei.

56) În planul politicilor economice şi al doctrinelor, globalizarea favorizează afirmarea

perceptelor: a) keynesiste;b) neokeynesiste; c) clasice; d) neoliberale; e) marxiste.

57) Pe pieţele globalizate, concurenţa se duce mai ales între: a) firme individuale mari,
puternice; b) firme mici şi mijlocii; c) între diferite economii naţionale privite global; d)
între sistemele internaţionale de producţie ale companiilor transnaţionale (CTN); e) între
UE şi SUA.

58) Filialele din străinătate ale CTN sunt create mai ales prin: a) export de bunuri de capital;
b) investiţii externe directe; c) investiţii externe de portofoliu; d) investiţii externe şi
organizaţiile de integrare economică interstatală; e) export de bunuri alimentare

59) CTN îşi desfăşoară activitatea în mai multe spaţii: a) cel în care are sediul societatea
mamă; b) cel al societăţii mamă şi cele ale filialelor; c) cel al societăţii mamă, cele ale
filialelor şi ale relaţiilor dintre acestea; d) cel al societăţii mamă, cele ale filialelor, ale
relaţiilor dintre ele şi cu alţi cooperanţi; e) componentele de la punctul „d” şi în plus
spaţiile în care operează statele (guvernele) în care îşi au sediile CTN.

60) Activităţile cu locaţii diferite care sunt integrate în sistemul producţiei internaţionale ale
CTN sunt selectate în funcţie de: a) afinităţi lingvistice şi politice; b) resursele naturale de
care dispun diferite locaţii; c) avantajul competitiv specific al fiecărei locaţii; d) relaţiile
economice tradiţionale; e) toate cele de mai sus.

61) Agenţii principali ai globalizării sunt CTN şi guvernele din cele mai puternice ţări. Pe
acest fond, în toate ţările sporeşte foarte rapid numărul întreprinderilor mici şi mijlocii. Ca
atare: a) forţa lor economică creşte; b) are loc concentrarea proprietăţii şi deciziei în
activitatea economică; c) în competiţia mondială ele sunt mai rezistente; d) ele devin mai
dependente de firmele mari în sectorul de servicii; e) IMM-urile produc cea mai mare
parte a PIB

62) Relaţiile economice internaţionale sunt concentrate: a) între ţările dezvoltate şi cele mai
puţin dezvoltate; b) în cadrul „triadei”; c) în interiorul UE; d) între UE şi ţările care au
realizat tranziţia la economia de piaţă; e)la nivelul continentului Europa.

89
63) Libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă este
caracteristică fazei (formei) de integrare economică internaţională: a) zonei de comerţ
liber (zonei de liber schimb); b) uniunii vamale; c) uniunii economice; d) Pieţei Comune
(Unice); e) Uniunii economice şi monetare.

64) Integrarea unui stat în Uniunea Europeană presupune: a)menţinerea unei legislaţii
naţionale independentă de cea comunitară; b) crearea unei economii de piaţă
funcţionale; c) aplicarea acquis-ului comunitar; d) practicarea de taxe vamale scăzute
în relaţiile cu ţările UE; e) nici un răspuns corect.

65) Printre factorii care susţin globalizarea se numără: a)intensificarea investiţiilor externe;
b) delimitarea clară a graniţelor statelor-naţiune; c)accelerarea schimburilor comerciale
dintre diferite state ale lumii; d) creşterea protecţionismului vamal; e) nici un răspuns
corect

66) Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la procesul de globalizare este adevărată: a) se
bazează pe o intensificare a interdependenţelor economice internaţionale; b) conduce la
egalizarea; c)veniturilor dintre ţările dezvoltate şi cele slab dezvoltate; d) are câştigători şi
perdanţi; e) amplifică rolul CTN

90
Capitolul 14. Economie şi globalizare

1) Care dintre următoarele trăsături nu figurează între responsabilităţile FMI, aşa cum au fost
acestea prevăzute la Bretton-Woods? a) acordarea de împrumuturi pe termen scurt ţărilor
membre cu deficite ale balanţei de plăţi; b) încercarea de a menţine cursurile de schimb
relativ constante; c) solicitarea către ţările membre de a constitui fonduri de stabilizare a
cursului de schimb; d) acordarea de credite pe termen lung către ţările slab dezvoltate, cu
scopul de a spori forţa productivă a acestora; e) acordarea pe termen scurt de asistenţă
financiară în vederea ajustării structurale.

2) Triunghiul de aur» al adoptării principiilor Consensului de la Washington nu cuprinde: a)

liberalizarea; b) stabilizarea; c) privatizarea; d) protecţionismul; e) restructurarea.

3) Nu poate fi considerat un principiu al globalizării: a) sectorul privat este sectorul principal

al creşterii economice; b) debirocratizarea statului; c) liberalizarea comerţului exterior; d)
creşterea restricţiilor pentru investiţiile externe; e) liberalizarea pieţelor de capital.

4) Care dintre următoarele nu poate fi considerat un proces complementar al globalizării: a)

liberalizarea telecomunicaţiilor; b) privatizarea sistemului bancar; c) privatizarea
utilităţilor publice; d) interzicerea accesului străin la proprietate; e) convertibilitatea
monedei naţionale (sau opţiunea pentru o monedă convertibilă).

5) Nu poate fi considerat un beneficiu evident al globalizării economiei: a) noi oportunităţi

pentru dezvoltare; b) o alocare mai bună a resurselor; c) accesul facil la pieţele de capital;
d) extinderea crimei organizate la nivel global cu atingeri în sfera politicului, afacerilor şi
poliţiei; e) difuzie rapidă a inovării.

6) Obiectivul fundamental al Strategiei Naţionale de Dezvoltare Economică a României pe

termen mediu şi lung prevede: a) o creştere economică de 7,1% din PIB în anul 2006; b)
recunoaşterea obiectivelor stabilite pentru realizarea Uniunii Economice şi Monetare; c)
crearea unei economii de piaţă funcţionale, compatibilă cu mecanismele, normele,
instituţiile şi principiile Uniunii Europene; d) o deschidere mai mare a economiei spre
exterior şi în special pe relaţia cu Uniunea Europeană; e) liberalizarea pieţelor de capital.

7) Convergenţa economică rapidă către Uniunea Europeană a statelor candidate din Est, este
favorizată de: a) ratele reduse ale inflaţiei; b) coeziunea socială precară; c) fragilitatea
sistemului de intermediere financiară; d) administraţia publică ineficientă; e) existenţa
unor decalaje mari între veniturile pe locuitor între ţările candidate şi UE.

8) Nu este un criteriu de convergenţă al ţărilor candidate privind integrarea în Uniunea

Europeană stabilit la Copenhaga: a) asigurarea stabilităţii instituţiilor care garantează buna
funcţionare a democraţiei, supremaţia legii, drepturile omului şi respectul faţă de
minorităţi; b) existenţa unei economii de piaţă funcţionale; c) existenţa unei economii
capabile să facă faţă presiunilor concurenţiale din Uniunea Europeană; d) deficitul bugetar
să nu depăşească 3% din PIB în cazul fiecăreia dintre ţările candidate; e) încorporarea în
propria legislaţie şi aplicarea sistemului de norme comunitare adoptate până în momentul
aderării.

91
9) Care dintre următorii factori nu poate potenţa ajungerea din urmă a ţărilor dezvoltate de
către ţările în dezvoltare (procesul de catching-up): a) transfer tehnologic din ţările cu
economie avansată; b) fundamente macroeconomice solide; c) stabilitate financiară; d)
investiţii străine directe ridicate; e) productivitatea factorului muncă sau capital creşte mai
puţin decât costurile acestora.

10) Constituie factori care potenţează procesul de catching-up privind integrarea în Uniunea
Europeană, în cazul României: a) slaba disciplină a plăţilor; b) arierate însemnate din
impozite şi taxe; c) procedura slabă privind falimentul; d) alocarea ineficientă a resurselor;
e) sporirea semnificativă a consumului privat.

11) În cazul României este interesantă studierea posibilităţii convergenţei beta, care se referă
la reducerea decalajelor faţă de ţările U.E. Economiştii sunt de acord că “ajungerea din
urmă” necesită: a) rate reduse de economisire; b) îmbunătăţirea pregătirii forţei de muncă
şi a standardelor educaţionale; c) scăderea competitivităţii exporturilor; d) coeziune
socială redusă; e) creşterea lentă a productivităţii factorilor de producţie.

Test 1

I.Alegeți răspunsul corect și motivați alegerea (pot fi mai multe răspunsuri corecte)
1. Produsul naţional brut nu include:
a) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali care îşi desfăşoară activitatea în
străinătate;
b) amortizarea;
c) valoarea producţiei finale a agenţilor străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara
de referinţă;
d) ) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară activitatea în
interiorul ţării de referinţă;
e) a + c. (1p)
Produsul Naţional Brut (PNB) reflectă valoarea de piaţă a producţiei de bunuri finale realizate
într-un an, prin utilizarea factorilor de producţie aflaţi în proprietatea agenţilor economici
naţionali.
Se determină prin adăugarea la PIB a valorii adăugate brute realizate de unităţile economice
naţionale peste graniţă şi scăzând din PIB valoarea adăugată brută realizată de unităţile
economice străine pe teritoriul ţării.
PNB = PIB + (Veniturile obţinute de către firmele naţionale pe plan extern –Veniturile
obţinute de către firmele străine pe plan intern).
Prin urmare în PNB se includ atât veniturile obținute de agenții naționali (firmele
românești) care își desfășoară activitatea în străinătate sau în interiorul țării și se scad
veniturile obținute de firmele străine care au sediul în România. De exemplu, uzinele Ford,
Renault sau alte companii străine care își desfășoară activitatea în România nu sunt incluse în
calculul PNB.
2. Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formează (intrările)
injecţiile în fluxul circular al venitului:
a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii, exporturi;
b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri;
c) importuri, economii, taxe, investiţii;
d) exporturi, investiţii, cheltuieli guvernamentale;
e) economii, investiţii, exporturi. (0,5p)

92
Cazul unei economii deschise în care există sector privat, sector public şi sector extern
Formula este următoarea Retragerile = Intrările
Retragerile = S + Tnete + Importuri
Intrarile = I + G + Exporturi
I - investiţiile private
Tnete – impozite- adică veniturile statului
S - economii
G -cheltuieli guvernamentale
Prin urmare intrările (injecțiile) în fluxul circular al venitului sunt formate din exporturi,
investiţii și cheltuieli guvernamentale.

3. Dacă are loc o creştere a PIB nominal, atunci putem considera că:

a) au crescut preţurile bunurilor şi serviciilor produse în economie;

b) a crescut cantitatea de bunuri şi servicii produsă în interiorul economiei
respective;
c) sunt posibile ambele variante de mai sus;
d) economia înregistrează în mod cert creştere economică;
e) retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injecţiilor. (1p)
PIBnominal = valoarea producției de bunuri finale obţinute într-un an şi exprimată în prețurile
anului respectiv (prețuri curente).
4. Care dintre următoarele relaţii este corectă, având în vedere că PIBpp = PIB la
preţurile pieţei, PIBcf = PIB la costul factorilor, VAB = valoarea adăugată brută, Iind
= impozite indirecte, Subv = subvenţii, A = amortizarea:
a) PIBPP = Σ VAB;
b) PINpp = PIBPF – A;
c) PINPF = PIBpp – Iind + Sv – A;
d) PNBPF = PIBPF + A;
e) PIBPP = C + G + I + Exp-Imp. (1p) (Pag 13. Suport de curs)
În funcție de prețurile în care indicatorii pot fi exprimați, aceștia pot fi fie în prețurile
factorilor de producție, fie în prețurile pieței.
Sunt trei metode de determinare a PIB: prin metoda producţiei, metoda veniturilor și metoda
cheltuielilor
PIB = C + IB + G + Exp – Imp = C + IB + G + Expnet (Pag 13. Suport de curs)
5. Dacă România importă un bun în valoare de 1000 lei destinat consumului, atunci:
a) PIB crește cu 1000 lei;
b) PIB scade cu 1000 lei;
c) consumul crește cu 1000 lei;
d) exportul net crește cu 1000 lei;
e) PIB nu se modifică. (0,5p)
Importurile sunt nişte retrageri (scăderi) din venitul țării, deoarece creşterea
importurilor duce la scăderea încasărilor firmelor interne dar și a producției lor. (se preferă să
se importe produse decât să se producă).
Imp ↑ => PIB ↓ (Pagina 8 Suportul de curs)
6. Componenta cu ponderea cea mai mare în PIB calculat prin metoda cheltuielilor este:
a) consumul final al administrațiilor publice;
b) investițiile;

93
 c) consumul final al gospodăriilor populației;
d) exportul net. (0,5p)

• Consumul final efectiv al gospodăriilor populației, format din:

- Cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populației;
- Cheltuiala pentru consum final al administrațiilor publice;
- Cheltuiala pentru consumul final al instituțiilor fără scop lucrativ în
serviciul gospodăriilor populației (IFSLSGP);
7. Se dau următoarele informaţii cu privire la o economie deschisă: economii private 100
u.m., deficit bugetar 30 u.m., export net 20 u.m., impozite şi taxe colectate de stat 55
u.m., import 30 u.m. Pentru economia aflată la echilibru, să se determine nivelul
investiţiilor private şi cel al cheltuielilor guvernamentale. (1,50p)
S =100 um
Deficit bugetar =30 um
Export =20 um
Tnete =55 um
Import = 30 um
I =?
G =?
Suntem în situația unei economii deschise în care există sector privat, sector public
şi sector extern și într-o economie în echilibru prin urmare Retragerile sunt egale cu
Intrările.
R=I

Un deficit bugetar apare atunci când cheltuielile guvernului depășesc încasările, adică
statul a cheltuit mai mult decât a economisit.
Retragerile = S + Tnete + Importuri
Intrarile = I + G + Exporturi
Condiția de echilibru pentru o economie deschisă
R =I
S + Tnete + Importuri = I + G + Exporturi
(S-I) +(Tnete-G) =Exp-Imp
S-I =Soldul sectorului privat
Tnete-G =soldul sectorului public
Exp-Imp =Soldul sectorului extern
G-Tnete =30
G-55=30
G =30+55
G=85
Pentru finanțarea deficitului bugetar și a ajunge la un echilibru sunt necesare 85 de um
(100-I) +(55-85) =20-30
(100 -I)+(- 30)=-10
I =100-30-10
I =80
Echilibru (S-I) +(Tnete-G) =Exp-Imp.
verificare: (100-80)+(55-85) =20-30 adică 20-30 =20-30

94
 Prin urmare investițiile private sunt de 80 um iar cheltuielile guvernamentale
sunt de 85 um pentru o economie în echilibru

8. Într-o economie deficitul bugetar a fost de 3% raportat la PIB, deficitul comercial a

fost de 5% raportat la PIB, iar economisirea privată 15% raportată la PIB. Calculați
ponderea investițiilor în PIB (în %), în condiții de echilibru macroeconomic. Ce efect
ar avea creșterea deficitului bugetar peste 3% (ceteris paribus)? (1p)
Deficit =3% din PIB
Deficit comercial 5% din PIB
Economisirea privată 15% din PIB
Ponderea investițiilor în condiții de echilibru?

S + Tnete + Importuri = I + G + Exporturi

(S-I) +(Tnete-G) =Exp-Imp
S-I =Soldul sectorului privat
Tnete-G =soldul sectorului public
Exp-Imp =Soldul sectorului extern -dacă importurile sunt mai mari decât exporturile
avem deficit comercial
Dacă cheltuielile bugetare sunt mai mari decât impozitele aduse la buget este deficit
bugetar
Pagina 5 Suport de curs
Dacă:
Exp > Imp => Export net > 0 => surplus comercial
Exp < Imp => Export net < 0 => deficit comercial
Exp = Imp => Balanţă comercială echilibrată - echilibru extern

Deficitul comercial => Exp < Imp => soldul comercial = -5%PIB
Deficitul bugetar => Tnete < G => soldul bugetar = -3%PIB
15%PIB – I – 3%PIB = -5%PIB
-I + 12%PIB = -5%PIB
-I = -7%PIB
I = 7% PIB
15-7-3 =5 adică 5=-5
Ponderea investiţiilor în PIB a fost de 7%
Creșterea deficitului are efect negativ asupra întregii economii, scade consumul, scad
investițiile, cresc impozitele.
Creșterea deficitului bugetar este rezultatul unor măsuri de austeritate conducând la
• scăderea consumului => încarile din TVA s-au redus;
• reducerea numărului de lucratori => încasările din impozitul pe venit au scăzut
=> deficitul statului a crescut). Suport de curs- pagina 10
9. Pa baza datelor Băncii Mondiale se observă că în 2016 PIB în China a fost de 20 ori
mai mare decât PIB în Suedia. Acest raport indică faptul că în China se trăiește mai
bine decât în Suedia? Argumentați. (0,5p)
Produsul Intern Brut reprezintă valoarea de piaţă a tuturor bunurilor si serviciilor din cadrul
granițelor unei țări dintr-o anumita perioada de timp, inclusiv producția companiilor străine
care își desfășoară activitatea pe teritoriul tarii, fără a include producția companiilor autohtone
în afara tarii. PIB indica puterea unei economii

95
Principalele componente ale PIB sunt consumul, investiţiile, exporturile nete, cheltuielile și
bunurile guvernamentale, din care consumul individual reprezintă circa doua treimi din PIB.
China este o țară foarte mare cu o populație foarte numeroasă și cu investiții mari și care are
și consum mare.
Un PIB ridicat nu înseamnă neapărat și o stare economică mai bună la nivelul populației.
O țară cu o populație și un teritoriu mai mare va avea costuri mai mari față de o țară cu un
teritoriu și o populație mai mică.
Așadar este posibil ca o țară cu un PIB mai mic să aibă un nivel de trai mai bun iar nivelul de
trai sa fie mult mai ridicat. Sunt mai mulți factori care influențează nivelul de trai, inclusiv
politicile sociale, economice, cheltuielile cu securitatea țării sau chiar regimul politic etc. Prin
urmare în Suedia poate fi nivelul de trai mult mai ridicat decât în China, iar guvernul Suediei
ajută mult populația țării și investește în asigurarea unui nivel de trai bun.
10. Anuarul statistic oferă următoarele date privind PIB în perioada 2011-2012:

PIB nominal (Mld.€) Deflatorul PIB (%), anul

precedent = 100%
2011 2100 105
2012 2200 110

Calculați creșterea PIB real (în %) în 2012 față de anul precedent. (1,50p)
PIBnominal = valoarea productiei de bunuri finale obţinute într-un an şi exprimată în preţurile
anului respectiv (preţuri curente).
PIBreal = valoarea producţiei de bunuri finale dintr-un an, exprimată în preţurile unui an de
bază (preţuri constante).
IGP = indicele general al preturilor sau deflatorul PIB

PIB-ul real se calculează deflatând (împărţind) PIB-ul nominal curent la indicele general al
preţurilor (deflator).

Deflatorul = PIB Nominal

PIB Real
PIB real = PIB nominal
Deflator
PIB real 2011 =2100/105% =20
PIB 2012 real =2200/110% =20
prin urmare PIB real a crescut cu 20%
Economia reală reprezintă totalitatea bunurilor și serviciilor, iar economia nominală este
suma de bani pentru bunurile și serviciile. Diferența dintre economia nominală și cea reală o
face indicele prețurilor de consum (IPC) sau indicele deflator (ID).
Prin deflaționare se elimină influența creșterii prețurilor și e utilă în analize economice. Adică
aduce economia reală la cea nominală.

Test 2

11. În condiţii de expansiune economică, în mod normal, au o evoluţie ascendentă:

a. rata şomajului;
b. numărul falimentelor;
c. volumul creditelor acordate;
d. rata ocupării forţei de muncă;
e. nivelul preţurilor. (1p)

96
 În literatura de specialitate se presupune că acest ciclu are 4 faze, ale căror denumiri
diferă însă de la autor la autor: unii vorbesc de: criză, depresiune, înviorare şi avânt.
În principiu, ciclul decenal se desfăşoară după următorul scenariu: mai întâi există faza de
expansiune în care conjunctura economică este favorabilă, afacerile sunt prospere, cererea
pentru bunuri de consum creşte, sporesc investiţiile, are loc modernizarea capacităţilor de
producţie existente şi crearea altora noi. Şomajul va scădea, băncile vor acorda mai multe
credite ceea ce va conduce la o creştere a masei monetare care în final se va reflecta într-o
creştere de preţuri. (curs suplimentar -pagina 5)

12. Ieşirea dintr-un decalaj recesionist, prin intervenţia statului, presupune:

a. îngheţarea preţurilor;
b. creşterea ratei dobânzii;
c. creşterea cheltuielilor publice;
d. reducerea ritmului de creştere al masei monetare;
e. diminuarea cheltuielilor publice. (0,5p)
O recesiune are loc, atunci când, din anumite motive, numărul şi profunimea
dezamăgirilor sporeşte fără nici o creştere, în compensaţie, a calităţii sau cantităţii de surprize
plăcute…Venitul pierdut este cel care, în cele din urmă, îi dezamăgeşte pe producători şi venitul
în scădere este cel care îi determină pe producători să reducă ritmul producţiei. Apar apoi şi
manifestările specifice crizei ca urmarea a scăderii poducţiei se vor reduce salariile şi va creşte
şomajul, ceea ce va determina o scădere a veniturilor populaţiei. Acest lucru va acutiza si mai
mult scăderea cererii de bunuri şi servicii, profiturile firmelor dispărând în totalitate în locul loc
apărând pierderi. Firmele vor da faliment ceea ce va spori şi mai mult numărul şomerilor. Pentru a
ieşi din această criză autorităţile vor scădea rata dobânzii, vor creşte cheltuielile bugetare şi vor
aplica o politică monetară laxă, apărând din nou expansiunea. (curs suplimentar -pagina 6)
13. Deplasarea curbei cererii de muncă spre dreapta poate avea loc atunci când (inclusiv
reprezentare grafică):
a. oferta de muncă scade ca urmare a scăderii populaţiei totale;
b. munca este parţial înlocuită cu capital;
c. salariul orar scade ceteris paribus;
d. întreprinderile anticipează o reducere a volumului vânzărilor;
e. guvernul acordă facilităţi firmelor care angajează tineri. (1p)
Suport de curs Pagina 40-
Cererea de muncă provine din partea firmelor (care oferă locuri de muncă celor apţi de
muncă). Se măsoară prin numărul de locuri de muncă existente la nivelul unei economii.
Preţul care se formeaza pe piaţa muncii este salariul real (SR), care reflectă puterea de
cumpărare a salariului nominal (SN, adică suma de bani cu care este remunerat un angajat).

14. Deplasarea curbei ofertei de muncă spre stânga are loc atunci când (inclusiv
reprezentare grafică):
a. populaţia activă scade;
b. munca este înlocuită cu capital;
c. populaţia ocupată creşte;
d. tot mai multe femei casnice doresc să lucreze, intrând în categoria
populaţiei active;
e. crește numărul de emigranți spre occident. (1p)
Suport de curs Pagina 41- Oferta de muncă provine din partea populaţiei active (forța de
muncă). Şomajul reprezintă un dezechilibru al pieţei muncii determinat de existenţa unei
oferte de muncă superioare cererii de muncă.

97
 15. Suma de bani pe care o primeşte efectiv lucrătorul salariat pentru munca prestată, după
reţinerea contributiilor la asigurări sociale și de sănătate si a impozitului pe venit,
reprezintă:
a. salariul real;
b. salariul nominal brut;
c. salariul nominal net;
d. profit net;
e. venitul brut. (0,5p)
Preţul care se formează pe piaţa muncii este salariul real (SR), care reflectă puterea de
cumpărare a salariului nominal (SN, adică suma de bani cu care este remunerat un angajat).
Deoarece au fost reținute contribuțiile și impozitul se ajunge la un salariu net. (Suport de
curs -pagina 40)
16. În anul T0, salariul nominal pe economie obținut în medie pe an a fost 28.800 lei.
Cu cât trebuie mărit salariul nominal în anul T1 pentru ca salariul real să crească cu
10%, în condiţiile sporirii preţurilor la bunurile de consum cu 5%? (1p)
Salariul nominal -puterea de cumpărare
Salariul real -prețul forței de muncă
(Suport de curs -pagina 40) Pentru a calcula puterea de cumpărare a sumei nominale,
aceasta trebuie raportată la indicele preţurilor.
Salariul nominal reprezintă suma de bani pe care salariatul o primește de la angajator,
fiind recompensa cuvenită factorului muncă.
Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri și servicii care poate fi procurată într-o
anumită perioadă de timp, altfel spus reprezintă puterea de cumpărare a salariului nominal.
Mărimea salariului real depinde de mărimea salariului nominal, dar și de rata inflației
(nivelul prețurilor din economie).
Salariul real se determină ca raport între salariul nominal și indicele prețurilor de
consum (IPC):
S real =S nominal
IPC
S T0 nominal =28.800 lei = salariul nominal = S real *IPC
Adică pentru a calcula salariul nominal trebuie să se calculeze un indice de creștere a
preturilor. Adică 28.800 *5% =28.800 +1.440 = 30.240 lei
La Salariul nominal se aplică creșterea datorată creșterii prețurilor adică suma de
1.440 lei
La salariul de 28.800 lei se adaugă creșterea din IPC rezultând salariul de 30.240 lei
dar acestuia se adaugă creșterea de 10%
30.240*10%= 30.240+3024 = 33.264 lei
Prin urmare ar trebui ca salariul să crească cu 3.024 lei pentru a acoperi creșterea
prețurilor
Dacă vom aplica creșterea de 10% la salariul existent rezultă o creștere de doar 2.880
lei. Dacă apoi aplicăm indicele prețurilor de consum
28.800*10% = 28.800+2.880=31.680 lei și apoi aplicam IPC = 31.680*5%
=31.680+1584 =33.264 lei Va fi același rezultat dar ar trebui ca la creșterea salariului
trebuie sa se țină cont de creșterea prețurilor și apoi să se realizeze creșterea salarială.
17. La un moment dat, pe piaţa muncii există deficit de ofertă de forţă de muncă.
Ce tendință are salariul (crește/scade)? Explicați. (1p)
Pentru un deficit de forță de muncă salariul va crește, pretențiile salariale sunt mai
crescute. Deficitul de forță de muncă apare și prin migrația forței de muncă spre

98
 străinătate adică spre un salariu mai bine plătit. Și dacă populația îmbătrânește apare
deficit de forță de muncă. Angajatorii vor plăti mai bine salariații pentru ca aceștia să nu
își găsească alt loc de muncă.
Oferta de muncă provine din partea populaţiei active (forţa de muncă).
Resursele de muncă disponibile la nivelul unei economii naționale reprezintă
principala sursă a ofertei de muncă. Acestea reprezintă totalitatea persoanelor care sunt
apte de muncă, iar aptitudinile fizice și intelectuale le permit ca să presteze o activitate.
Cererea de muncă provine din partea firmelor (care oferă locuri de muncă celor
apţi de muncă). Se măsoară prin numărul de locuri de muncă existente la nivelul unei
economii.
Piața muncii reprezintă spațiul economic unde se întâlnesc cererea și oferta de
muncă, se tranzacționează factorul muncă în cadrul actului de vânzare cumpărare de
forță de muncă care, evident, implică și un preț numit salariu.

18. Populaţia totală a unei ţări este de 20 mil.pers, din care 9 mil.pers sunt în afara vârstei
de muncă şi 0,4 mil.pers sunt inapte de muncă. Populaţia ocupată este de 10 mil.pers,
iar dintre persoanele neocupate, dar în vârstă de muncă și apte de muncă, jumătate
caută un loc de muncă. Calculaţi rata şomajului. (1p)
Populația totală = 20 mil persoane:
 9 mil sunt în afara vârstei de muncă; = Populația inactivă
 0,4 mil inapte; =Populația inaptă
 populația ocupată: 10 mil din care pers neocupată = jumătate caută un loc de
muncă
Care este rata șomajului?
Populaţia ocupată = salariaţi + alte categorii (lucrători pe cont propriu, lucrători în
agricultură etc)
Șomajul constituie un dezechilibru al pieței muncii caracterizat prin existenţa unei oferte de
muncă superioare cererii de muncă (suport de curs -pag 40-41)
Populaţia totală
Pt = Pa + Pi
Pi –populatie inaptă de munca
(Pa) populatie aptă de muncă.
Populaţia aptă
Pa = Pan + Pao
Pan = populaţia aptă neocupată (şomeri, militari în termen, elevi, studenţi) şi
Pao =populaţia aptă ocupată (persoane care desfăşoară o activitate fie ca salariaţi, fie pe cont
propriu).
Populaţia totală a unei ţări= populaţia activă+populaţia inactivă (peste 15 ani)+populaţia
sub 15 ani
Populația activă =Populația totală -Populația inaptă -Populația inactivă =20-9-0,4 =10,6 mil
Populaţia activă = populaţia ocupată + şomeri . aflăm câți șomeri sunt adică
10,6=10,6/2=5,3
Rata şomajului se calculează ca raport procentual între numărul de şomeri şi populaţia activă
(forţa de muncă). Adică reprezintă ponderea șomerilor (S) în totalul populației active (PA).
Rata șomajului = nr șomeri X100
populația activă
Rata șomajului = 5,3 mil/10,6 mil x100 =50%

19. Definiți șomajul natural. Este posibil ca șomajul natural să fie zero? Argumentați. (1p)

99
 Este acel şomaj care există în condiţiile în care economia produce la nivelul său potenţial.
Este format din şomaj fricţional + şomaj structural. NAIRU – rata naturală a
şomajului, adică acea rată a şomajului care există atunci când economia produce la nivelul său
potenţial.
În condițiile unui șomaj natural, cauzele acestuia pot fi:
• șomajul fricțional – acei indivizi care sunt temporar în căutarea unui loc mai bun de
muncă (condiții mai bune și un salariu mai mare). Acest tip de șomaj poate persista doar din
cauza informației imperfecte pe piața muncii. Șomajul fricțional este inevitabil într-o
economie și reprezintă, dintr-un anumit punct de vedere, o îmbunătățire a alocării resurselor
de muncă cu efecte pozitive asupra creșterii economice;
• șomajul structural – este considerat cea mai gravă formă a șomajului natural și este
determinat de modificări survenite în structura cererii agregate (de exemplu pentru industriile
aflate în declin), precum și din cauza progresului tehnologic.
În concluzie, șomajul natural reprezintă acel nivel al șomajului care există chiar
și atunci când piața muncii se află în echilibru, ceea ce înseamnă că oferta de muncă este
egală cu cererea de muncă. Situația de echilibru adică cererea să fie egală cu oferta.
Consider că în practică nu ar fi posibil să fie șomajul natural să fie 0 deoarece forța de
muncă este mereu dinamică și se formează pe o piață în care se întâlnește cererea cu
oferta.

20. Ce forma de șomaj apare în situația actuală din România. Există firme care pot câștiga
din această situație cu șomaj în creștere? Argumentați. (1p)
În România este șomajul ciclic (conjunctural). Este şomajul cauzat de reducerea cererii
în economie ca urmare a recesiunii economice (decalajul recesionist). (Suport de curs-
pagina 42)

Forma existentă acum în România este forma de șomaj tehnic. Șomaj impus
obligatoriu de pandemie și pentru a sprijini piața forței de muncă statul acordă ajutor prin
forma de șomaj tehnic, prin acordarea de ajutoare de la bugetul de stat. Este șomajul
neașteptat, care nu a fost previzionat la nivel mondial și a afectat întreaga lume.
Acum firmele care încep să producă produse care sunt necesare în perioada actuală pot
câștiga. De exemplu, producerea de măști chirurgicale și vânzarea lor la suprapreț deoarece
cererea este ridicată, sau orice aparatură medicală care sprijină sistemul medical.
Dar per total este situație în care majoritatea firmelor pierd sau măcar se mențin pe
linia de plutire.
Test 3
21. Oferta de monedă dintr-o economie este realizată de
• majoritatea instituţiilor publice
• Ministerul Finanţelor
• Banca centrală
• băncile comerciale
• bursa de valori. (0,5p)
Răspuns:
Oferta de monedă este creată de banca centrală prin emisiune monetară si de către
băncile comerciale prin acordarea de credite. Rolul pe care îl are banca centrală este de
a supraveghea si reglementa sistemul financiar/bancar și de a elabora politica
monetară. (Suport de curs- pagina 44)

100
 22. Atunci când veniturile consumatorilor cresc în faza de expansiune economică, cererea
de bani:
• crește din motivul tranzacțional și cel prudential
• scade din motivul speculativ
• crește din motivul speculativ
• nu se modifică pentru că cererea de bani înseamnă în mod obligatoriu
cerere de credite. (1p)
Răspuns:
Cererea de monedă reprezintă cantitatea de active pe care populaţia doreşte să o deţină
sub formă de bani și prin faptul că veniturile sunt mai mari atunci și cererea de
monedă crește.
Mobilurile (motivele) cererii de monedă:
• Mobilul tranzacţional (trebuie să deţinem bani pentru a realiza anumite
tranzacţii-cumpărături) Conform acestui mobil, există o relaţie directă
între volumul tranzacţiilor şi deţinerile de bani. Y ↑ => tranzacţiile ↑
=> L (cererea de monedă) ↑. Cererea de monedă pentru tranzacţii
exprimă: cantitatea de monedă necesară pentru realizarea
tranzacţiilor curente.
• Mobilul prudenţial (preventiv) – indivizii tind să îşi constituie anumite
rezerve pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, suplimentare.
Y ↑ => tranzacţiile ↑ => sumele pe care indivizii trebuie să le păstreze sub formă
derezerve ↑ => L ↑ (în scop prudenţial)
Există o relaţie directă între nivelul Y (producţia, venitul naţional) şi L (cererea de
monedă), ca urmare a mobilurilor tranzacţional şi prudenţial.
• Mobilul speculativ - indivizii tind să păstreze anumite sume de bani
sub formă de numerar pentru a compensa eventualele pierderi generate
de fluctuația cursurilor – titlurilor financiare (obligaţiuni sau acţiuni),
pe care le deţin. Dacă d’ în sistemul bancar ↑ => rentabilitatea deţinerii
de numerar scade (deoarece se pot obţine câştiguri mai mari din
plasarea banilor în depozite) => cererea de monedă ↓. Dacă d’ în
sistemul bancar ↓ => rentabilitatea deţinerii de numerar ↑ => L↑
Cererea de monedă în scop speculativ: pune în evidenţă opţiunea indivizilor
pentru monedă, în funcţie de anticipaţiile lor cu privire la cursul obligaţiunilor şi la
rata dobânzii. (Suport de curs- pagina 46)

23. Ce cauză poate sta la baza inflaţiei prin costuri? (inclusive reprezentare grafică)
• creşterea şomajului şi a ofertei agregate
• reducerea costurilor cu materiile prime pe unitate de produs
• creşterea salariilor nominale, fără o creştere corespunzătoare a
productivităţii
• creşterea cheltuielilor de la bugetul statului
• creşterea deficitului de cont curent. (1p)

Răspuns:
Inflaţia presupune creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a
banilor. Altfel spus, ea reprezintă o creștere anormală a masei monetare din circulație
mult peste nevoile economiei.
Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o
creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a
monedei naționale.

101
 Dacă majorările salariale acordate nu au fost susţinute de creşterea productivităţii =>
costurile de producţie cresc => inflaţia creste => se intră într-o spirală inflaţionistă.
(suport de curs- pagina 32)

24. La reducerea inflaţiei pot contribui

• creşterea salariilor nominale
• creşterea ofertei de bunuri;
• reducerea şomajului
• creşterea deficitului bugetului de stat
• creşterea datoriei publice. (0,5p)
Răspuns:
Pentru ca să nu mai aibă loc creşterea inflaţiei atunci autorităţile (banca centrală şi
guvernul) trebuie să promoveze măsuri restrictive.Politica monetară care trebuie
promovată pentru a elimina decalajul inflaţionist este o politică monetară restrictivă
(Suport de curs pagina 38-39)

25. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:

• cursul valutar este preţul monedei naţionale exprimat într-o altă monedă
naţională
• cursul valutar este un preţ pe piaţa titlurilor de credit
• când moneda naţională se apreciază, cursul ei de schimb scade
• când moneda naţională se apreciază, importul creşte
• când moneda naţională se depreciază, este stimulate creșterea exportului. (1p)
Răspuns:
Cursul nominal de schimb – CNS – reprezintă cursul valutar (cursul de schimb
determinat în funcţie de cererea şi oferta de valută)
CNS↑ => leul se depreciază
CNS↓ => leul se apreciază (Suport de curs pagina 57)

26. Folosind teoria cantitativă a banilor (varianta clasică) calculați cu cât ar trebui să
sporească volumul bunurilor şi serviciilor astfel încât la o creștere a masei monetare cu
20% şi o viteză de rotație constantă, puterea de cumpărare a banilor să nu se modifice.
(1p)
Răspuns:
Consider că dacă toate elementele sunt constante, atunci volumul bunurilor şi
serviciilor trebuie să crească cu 20%
M =1 (constant)
V =1 (constant)
M= P*Y
V
PIBreal = PIB nominal/IGP
M = masa monetară Y = PIBreal V = viteza de circulaţie a banilor
Teoria clasică Conform acesteia, masa monetară se află într-o relaţie directă cu PIB-
ul nominal şi într-o relaţie inversă cu viteza de circulaţie a banilor. Viteza de circulaţie
a banilor se măsoară prin numărul de tranzacţii la care este folosită o unitate monetară.
Viteza de rotaţie a banilor arată de câte ori o unitate monetară este cheltuită pentru
cumpărarea de bunuri şi servicii într-un an. (Suport de curs- pagina 49)
În concepţia clasicilor, moneda este un bun ca oricare altul servind doar ca intermediar
al schimburilor. Moneda este dorită (cerută) nu pentru ea însăşi, ci pentru că permite
procurarea altor bunuri. Prin urmare, la clasici, moneda îndeplinea doar funcţia de

102
 mijloc de schimb – fiind cerută (dorită) doar pentru tranzacţii. Rata dobânzii, care se
determina la clasici prin confruntarea ofertei cu cererea de capital, a economiilor cu
investiţiile, nu avea nici o influenţă asupra cererii de monedă.

27. Considerăm piața monetară în echilibru. Arătați ce efect are creşterea ofertei de
monedă asupra a) ratei dobânzii și b) cererii agregate pe piața bunurilor și serviciilor.
Reprezentați grafic piața monetară și modificările ce se produc. (1p)
Răspuns:
Daca d’1 > d’E => surplus de ofertă de monedă care va fi plasat pe piaţa financiară =>
cererea de obligaţiuni* ↑ => cursul obligaţiunii ↑ => d’↓ până la d’E.
b) Dacă d’2 < d’E => deficit de ofertă de monedă, care va fi compensat prin vânzarea
unor obligaţiuni pe piaţa financiară => oferta de obligaţiuni ↑ => cursul obligaţiunilor
↓ => d’↑ până la d’E.
Determinarea în acest fel a ratei dobanzii de echilibru, poartă denumirea de teoria
preferinţei pentru lichiditate (Keynes).
Condiţia de echilibru de pe piaţa monetară: cererea de monedă = oferta de monedă
(Suport de curs -pagina 47)
Creşterea ofertei de monedă determină o majorare a cererii agregate şi a ratei inflaţiei
(pe termen lung). (Suport de curs -pagina 4)
Prin urmare, piața monetară în echilibru va conduce la scăderea ratei dobânzii şi
creşterea cererii agregate.

28. O persoană a constituit la 1 ianuarie 2017 un depozit la termen în valoare de 1000 lei,
pe 12 luni, cu o rată a dobânzii la depozit de 1%. În acest interval rata anuală a
inflației a fost de 3%. Calculați dobânda nominală afarentă anului 2017. Explicați
diferența dintre rata nominală a dobânzii și rata reală a dobânzii. De ce este utilă
cunoașterea ratei reale a dobânzii atunci când se constituie un depozit? (1p)
Răspuns
Depozit =1.000 lei
Durata =12 luni
Rata dobânzii =1%
Rata inflației =3%
Dobânda nominală = 10 lei
S1(nominală) = S0(1+d’n) – suma din depozit după 1 an
Rata nominală =1000(1+1/100)=1.010 lei suma din depozit după 1 an
Pentru a calcula puterea de cumpărare a sumei nominale, aceasta trebuie raportată la
indicele preţurilor adică trebuie cunoscută Rata reală.
S reală =s1nominal/indicele preț de consum =1010-(1.010 *3%) =980 lei (1.010 lei-30
lei =980 lei)
Faţă de momentul constituirii depozitului, puterea de cumpărare s-a redus cu 30 lei
(980 – 1.010). Adică peste un an, se mai pot cumpăra bunuri doar în valoare de 980
lei, comparativ cu 1.000 lei la începutul perioadei.
Rata nominală a dobânzii reprezintă rata dobânzii care apare în contractele de depozit
sau de credit (cea afişată de către bănci).
Rata reală a dobânzii ia în considerare şi evoluţia inflaţiei.
Evidenţiază câştigul/pierderea reală a deponentului (adică în funcţie de puterea de
cumpărare).
Rata nominală a dobânzii este cea afișată de bănci pentru contractele de depozit sau de
credit pe când rata reală a dobânzii ia în considerare și inflația și evidențiază câștigul
real al deponentului adică arată puterea reală de cumpărare a deponentului.

103
 Este important să cunoști rata reală a dobânzii la constituirea unui depozit deoarece
cunoscând rata inflației vei ști care este câștigul tău real după o anumită perioadă de
timp. (Suport de curs- pagina 50-51)

29. Se dau următoarele date cu privire la preţurile bunurilor de consum în anii 2016 şi
2017:
Grupe de
bunuri Preţuri curente Ponderea Rezolvare
(lei) grupei în
totalul
2016 2017 cheltuielilor
de consum
(%)

A 20 22 10 A=22/20*10%=0,11

B 5 8 60 B=8/5*60%=0,96

C 15 16 30 C=16/15*30%=0,32

Total 40 46 100 Δ%P = Ip – 100%

Rata inflației = (0,11+0,96+0,32 )%-
100%=1,39%-1% =39%

Presupunând că cele trei grupe de bunuri cuprind toate bunurile de consum din
economia naţională, calculați rata inflaţiei în anul 2017. (1p)
Răspuns:
Inflaţia presupune creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a
banilor. Rata inflației măsoară creșterea prețurilor.
Creşterea preţurilor evidenţiază existenţa unui dezechilibru între cantitatea de bani
aflată în circulaţie şi cantitatea de bunuri produse.
Rata inflaţiei constituie procentul de modificare a preţurilor = Δ%P = Ip – 100%
Rata inflației se calculează plecând de la indicele prețurilor conform următoarei
relații:
Ri=100(Ip-1) (sub formă procentuală)
În concluzie, rata inflației este de 39%.

30. În T1 faţă de T0, masa monetară în circulație creşte cu 200%. Dacă în acelaşi interval
valoarea tranzacţiilor pe piaţă sporește cu 50%, calculați ce se va întâmpla cu viteza de
rotație a monedei. (1p)
Răspuns:
Masa monetară sau cantitatea de monedă din economie, reprezintă numerarul în
circulaţie deținut de agenții nebancari precum şi depozitele (la vedere şi la termen)
deţinute la bănci de agenții nebancari, sau altfel spus, masa monetară reprezintă stocul
de active disponibil într-o economie pentru cumpărarea de bunuri, servicii şi active
nemonetare (acţiuni, locuințe etc.)
Viteza de rotaţie a banilor arată de câte ori o unitate monetară este cheltuită pentru
cumpărarea de bunuri şi servicii într-un an.
Teoria clasică Conform acesteia, masa monetară se află într-o relaţie directă cu
PIB-ul nominal şi într-o relaţie inversă cu viteza de circulaţie a banilor. Viteza de

104
 circulaţie a banilor se măsoară prin numărul de tranzacţii la care este folosită o unitate
monetară. (Suport de curs -pagina 49)
În condițiile în care tranzacţiilor pe piaţă sporesc cu 50%, atunci și viteza de
rotație a banilor scade cu 50% deoarece masa monetară se află într-o relație
invers proporțională cu viteza de rotație a banilor.

Formule

Y=C + Ib + G + Xnet , unde

Y- venitul;
Xnet – exportul net, care se calculează din diferenţa dintre
export şi import. Deci,
Xnet = X – Z

Economia închisă are următoarea identitate economică:

Y=C+Ib+G

Economia deschisă include toate sectoarele unei economii

naţionale (gospodăriile, firmele, guvernul şi restul lumii) şi are următoarea identitate:
Y= C+Ib+G+Xnet

Există următoarele metode de calcul a PIB: metoda producţiei, care se calculează:

PIB=PGB– CI , unde
PGB - Produsul Global Brut, care exprimă valoarea totală a bunurilor şi serviciilor obţinute
într-o anumită perioadă de timp de regulă un an;
CI - consumul intermediar din fiecare sector de activitate.metoda fluxului de cheltuieli – în
acest caz PIB va reprezinta suma tuturor cheltuielilor specifice celor patru agenţi economici
agregaţi:
PIB=C+Ib+G+Xnet; Xnet=X– Z

Metoda fluxului de venituri, unde PIB reprezintă suma tuturorveniturilor create în economia
naţională:
PIB=Sal.+R+D+Pr +Iind+A

Metoda valorii adăugate:

PIB=∑p*Q, unde:
Q - cantitatea de bunuri şi servicii produse într-o anumită
perioadă de regulă un an;
p - preţul bunurilor şi serviciilor în această perioadă.

Produsul naţional net (PNN) Formula de calcul este:

PNN = PNB – A

Venitul naţional (VN) Exprimat în preţurile pieţei va fi (VNpp):

VNpp = PNBpp – A,
Exprimat în preţurile factorilor de producţie va fi (VNpf):
VNpf = VNpp / PNN – Iind. nete , unde
Iind – impozitele indirecte nete, care se calculează din :
Iind. nete = Iind. – Sb exp. , iar, Sb exp - Subvenţii de exploatare.

105
Venitul personal (VP)
VP= VN – Pnd – Ipnd – CAS + Ts , unde:
Pnd = profituri nedistribuite ale firmelor;
Ipnd = impozitele asupra profiturilor nedistribuite ale firmelor;
CAS = contribuţii pentru asigurări sociale plătite de firme;
Ts = transferuri ale statului spre menaje.

Venit personal mai poate fi calculat ca suma dintre salariu,

rentă, dobîndă, profit de la proprietate şi diferite transferuri din
bugetul de stat:
VP=S+R+i+Пp+Ts.

Venitul personal disponibil (VPD)

VPD = VP – Idpv , unde:
Idvp – impozitele directe asupra veniturilor personale.
În funcţie de preţurile utilizate la calcularea PIB

Raportul dintre PIBn şi PIBr va constitui deflatorul PIB sau

Indicele General al Preţurilor (IGP).
PIBn / PIBr * 100%=IGP sau ∑p1*Q1 / ∑p0*Q1*100%

SOMAJUL

Populaţia totală
Pt = Pa + Pi
Pi –populatie inaptă de munca
(Pa) populatie apte de muncă.

Populaţia aptă
Pa = Pan + Pao
Pan), populaţia aptă neocupată (şomeri, militari în termen, elevi, studenţi) şi (Pao),
populaţia aptă ocupată (persoane care desfăşoară o activitate fie ca salariaţi, fie pe cont
propriu).
Gradul de ocupare
Go=Pao/Pa * 100%, unde: Go este gradul de ocupare
Gn=Pan/Pa * 100%, unde: Gn este gradul de neocupare.

Rata şomajului natural se va calcula:

Rn =Un / Pa*100% , unde Rn - rata şomajului natural.
(Un) Somaj natural

Rata şomajului,
Ru poate fi calculată ca raport procentual
între masa şomajului şi populaţia aptă de muncă / aptă ocupată.
Ru = Nr. şomerilor/Pa * 100% sau
Ru = Nr. şomerilor/Pao * 100%

Ecuaţia Legii lui Okun este:

106
ΔPIB = -β * ΔU , unde: ΔPIB – abaterea PIB efectiv de la cel potenţial, care se
calculează:
ΔPIB = (Y*-Y)/Y* , unde
Y – PIB real;
Y* - PIB potenţial.
β – coeficientul de sensibilitate a PIB-ului faţă de
dinamica şomajului ciclic (primeşte valori între 2-3%).
ΔU = Uefectiv – Unatural , unde: ΔU – reprezintă şomajul ciclic.

INFLATIA

Rata inflaţiei
rif = (IP – 1)·100,
unde: rif = rata inflaţiei; IP = indicele de măsurare a inflaţiei.

Indicele Laspeyres: I^L = p1Q0 / p0Q0;

Indicele Paasche: I^P = p1Q1 / p0Q1;
Indicele Fisher: I^F =V I^P * I^L

Îndicele preţurilor bunurilor de consum (IPC) exprimă

modificarea medie ponderată a cheltueililor pe care o familie
reprezentativă le face pentru procurarea bunurilor de consum
incluse într-un coş. Se determină după formula:
p1 Q0
IPC = ----------- * 100%, unde
p0 Q0
IPC= indicele preţurilor bunurilor de consum;
p1=preţurile bunurilor cumparate în perioada curentă;
p0=preţurile bunurilor cumpărate în perioada de bază.
Rata dobânzii reale este determinată de rata nominală a dobânzii şi de rata inflaţiei astfel:
d^e= i – r if^e
În care: d^e = rata previzibilă a dobânzii reale;
i=rata dobânzii nominale;
r if^e = rata previzibilă a inflaţiei.

Pe termen lung, practica economică demonstrează că r dobânzii reale tinde spre nivelul
corespunzător angajării integrale forţei de muncă, nivel pe care îlvom nota cu d iar inflaţia
reală, care o vom nota cu r if, coverge spre nivelul inflaţiei previzibil. Ţinând cont de
aceste două realităţi, avem:

d^e = d şi r^e = rif

putem scrie o relaţie valabilă pe termen lung şi anume:

i = d+ rif

CEREREA AGREGATĂ (AD)

AD=C + Ib + G + Xnet
funcţia consumului poate fi scrisă:

107
C = α + MPC * (Y-T), unde:
MPC – înclinaţia marginală spre consum, care ne arată cu
cât creşte consumul la creşterea cu o unitate a venitului.
MPC=ΔC/Δ(Y-T) ,unde:
Y – venit;
T – impozite şi taxe percepute;
(Y-T) – venit disponibil;
α - consum autonom (consum independent de nivelul venitului).
APC=C/(Y-T) ,unde: APC – înclinaţia medie spre consum.
C=Y
C = α + MPC * (Y-T)

Stocul----S = Y – C
Înclinaţia medie spre economii APS: -------APS = S/Y
Înclinaţia marginală spre economii MPS:------ MPS = ∆S/∆Y

Iinvestiţiile sunt finanţate în totalmente din economii

APC + APS = 1
MPC + MPS = 1

Multiplicatorul investiţiilor – k.
k = ∆Y/∆I

Formula generală a multiplicatorului mai poate fi scrisă:

∆V = 1/e*∆I sau ∆V=1/1-c*∆I

Formula de calcul a acceleratorului este:

a = I/∆Y, adică I = a*∆Y

Funcţia investiţiilor poate fi scrisă în felul următor:

I = Ī – d*i ,
unde: Ī – investiţiile autonome (care nu depind de rata dobânzii);
i – rata dobânzii;
d – coeficientul de sensibilitate a investiţiilor faţă de rata dobînzii.

OFERTA AGREGATA –AS

Oferta agregată va avea următoatrea structură:
AS = Sal. + R + Pr + D + A + Iind

Funcţia ofertei agregate în perioadă scurtă este:

Y=Y+α (p-pe ) ,
unde: - K – capitalul ca factor de producţie;
- L – munca ca factor de producţie;
- Y – nivelul producţiei;
- p – preţul efectiv;
- pe – preţul aşteptat;
- α – coeficient de sensibilitate al ofertei agregate faţă de
preţuri.

108
PIATA MONETARA
Masa monetară reprezinta numerarul din economie plus depozitele bancare.
M = N + Dep. ,
Unde: M – masă monetară;
N – numerar;
Dep. – depozite bancare.

Baza monetara reprezinta stocul de bani cu putere mare de cumparare:

B=N+R ,
unde
B – bază monetară;
R – rezerve.
Multiplicatorul monetar, ne arata cu cât se va modifica masa monetara la cresterea cu o
unitate a bazei monetare.
Mm = M / B ,
Unde :Mm – multiplicator monetar.

Rata rezervelor obligatorii calculată prin raportul dintre reserve depozite.

rr = R / Dep.

Coeficientul depozitelor care se calculează dupa raportul dintre numerar si depozit.

cr = N / Dep.

Multiplicatorul bancar se va calcula:

Mb = 1 / rr

Formula de calcul a dobânzii (D):

D = C*i*n,
unde: C = valoarea creditului (suma de bani împrumutată);
i - rata dobânzii (preţul plătit pentru a dispune pe timp de un an de 100 u.m.; i =
D/C*100);
n – durata creditului (în ani).

Calculul dobânzii compuse se face după relaţia:

Sn = S0(1+i)^n
, unde: Sn – suma din depozitul bancar după n ani;
S0 – suma formată ca depozit bancar.

Functia cererii de moneda poate fi exprimata astfel:

L = k*Y - h*i ,
unde Y – venitul;
i – rata dobânzii;
k – coeficientul de sensibilitate a cererii de monedă faţă de
venit;
h – coeficientul de sensibilitate a cererii de monedă fata de
rata dobânzii.
Ambii coeficienti (k;h) sunt coeficienţi constanţi şi sunt mai mari ca zero.

109
Clasicii iau la bază teoria cantitativa a banilor:
M*V=P*T ,
unde M – masa monetară;
V – viteza de rotaţie a banilor;
P – nivelul preţurilor sau valoarea unei afaceri tipice;
T – numarul afacerilor intr-o anumită perioadă (de regula un
an).

Noua identitate fiind:

M*V=P*Y ,
unde Y – venitul. De unde rezulta că:
M = (P * Y) / V

A – Amortizarea sau Deprecierea capitalului fix

a - acceleratorul
AD – Cererea agregată
APC – Înclinaţia Medie spre Consum
AS – Oferta agregată
B – Baza monetară
C – Consumul
D - dobânda
Db – Depozite bancare
E - Cheltuieli
G – Achiziţii Guvernamentale
i – Rata dobânzii nominale
Ib – Investiţii interne brute
Iind – Impozite indirecte
IS – Piaţa bunurilor şi serviciilor
k - Multiplicatorul investiţiilor
L –Cerere de monedă
LM – Piaţa monetară
M/p – Oferta de monedă
MPC – Înclinaţia Marginală spre Consum
N – Numerar
PGB – Produsul Global Brut
PIB – Produsul Intern Brut
PIN – Produsul Intern Net
PNB – Produsul Naţional Brut
PNN – Produsul Naţional Net
Pr – Profitul
r - Rata dobânzii reale
R – Renta
Rb – Rezerve
Rn – Rata naturală a şomajului
Ru – Rata şomajului
S – economii
Sal. – Salarii
SCN – Sistemul Conturilor Naţionale

110
SPM – Sistemul Producţiei Materiale
T – Taxe şi impozite
U - Şomajul
VD – Venitul Disponibil
VN – Venitul Naţional
VP – Venitul Personal
VPD – Venitul Personal Disponibil
X – Exportul
Xnet – Exportul net
Z - Importul
Znet – Importul net
α - Consumul autonom
п – Rata inflaţiei
Proble la macroeconomie

1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10
mil.u.m., cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12
mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
1.E(cheltueli globale)=C+I+G+Xn
Xn=Ex-Imp
E=30 mil+15mil+18mil+3mil=60 mil.u.m
2.V(venit global)=C+S+Tn; S-economi; Tn–taxe nete
V=30mil+10mil=40 mil.
3.PIB=C+Ib+G+Xn (metoda cheltuielilor)
PIB=Vf+A+T2(Tn)-Se (metoda veniturilor)
Vf=W+d’+Renta-Corporative-Transferuri
PIB=E=60mil u.m
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului
de venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
1.IbC+Ib+G+Xn

111
 Kn=Ex-Imp
Metoda veniturilor PIB=Vf+Am+T2-Se
Vf=W+d’+Renta-II-Corp-transferuri=592+48+0-148+74=566mlrd.
PIB=566+156+139-0=861mlrd
2.Metoda fluxlui de venituri
PIB=C+Ib+G+Xn
G=PIB-C-Ib-Xn=861mlrd-601-383-59
Ib=In+A=227+156=383

3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de

consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -
80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4.PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480

4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au

alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile
nete 800 u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
2. Exportul net;
3. Amortizarea;
1PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
2PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
3Ib=In+A
A=200u.m
5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul
570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.

112
 Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului;
3. PIN.
1Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
2Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
3PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum
1500 u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice
420 u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze
valoarea P.I.B.
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=0
PIB=1500+420+400=2320u.m

7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300
u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-Imp-Plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) dezeconomii
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%

113
 9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi
preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
1 Indicile Laspreyes (IP-indicele pretiurilor)
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0=10*8+27*7+655*5/15*8+24*7+425*5=3544/2434=1,46
2Indicele Poache(deflatoruD)
D=PIBn/PIBr*100%=∑Pi*Q1/
∑P0*Q0=10*10+27*6+655*3/15*10+24*6+425*3*100%=2227/1569*100=142%
3. Indicele Fisches
Ipf=√15*8+24*7+425*5/15*8+24*7+425*5*10*10+27*6+655*3/15*8+24*7*425*5=√3544/
2413=1,02*0,92=0,94

MACROECONOMIE
Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)
au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte
si somajul a mai fost
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?
6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date
7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai
mare la nivel national
8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor
macroeconomice?
9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National
10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o
economie cu reguli de schimburi flexibile?
12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu
reguli de schimb fixe.
13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

114
2. Produsul Intern Brut constituie:
a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;

b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;

c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;

d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;

115
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
2

116
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;

117
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;

c) investiţiilor nete;

118
d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;

b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;

119
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;

d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
3

120
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;

121
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;

122
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;

123
d) transferurile sociale.

14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.

16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;

b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;

124
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;

d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut
de la125 la 150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
4

125
21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;

126
b) contracţiile periodice ale PIB;

c) creşterile periodice ale PIB.

127
23. Fazei relansării economice îi corespunde:
a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;

b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;

128
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;

b) mărimea exporturilor;

129
c) mărimea şomajului;

d) deficitul bugetului de stat.

28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost

încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
5

130
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;

131
b) creşterii ofertei de muncă;

c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;

132
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
6

133
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului
structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări
poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului
precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la
nivelul general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la
nivelul general al preţurilor anului curent.

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se
datorează ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.

134
46. Stagflaţia este situaţia: 7

135
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi
egală rata reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii.
Dacă i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14%
anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;

136
b) să facă economii.

50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri
o dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;

b) orizontală;

c) crescătoare;

137
d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat
în microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
8

138
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.

57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;

139
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;

c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;

140
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii
agregate spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;

b) dispare investiţia în stocuri;

c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
9

141
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.

65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va
conduce la o creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;

142
b) creşterea ofertei de bani;

c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;

143
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul
şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada
curentă;

b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;

144
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;

d) toate răspunsurile sunt corecte.

69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport
cu venitul disponibil.
10

145
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y,
ca rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.

73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite
bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;

146
b) diminuarea investiţiilor;

c) creşterea economiilor naţionale;

d) micşorarea economiilor naţionale.

11

147
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale
măreşte rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;

148
12

149
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120

mil.lei. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile
naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;

150
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
13

151
98. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;

152
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;

153
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;

154
d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;

155
b) scade din motive de speculaţie;

c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

156
a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;

b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;

157
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
14

158
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;

159
b) politica monetară este ineficientă;

c) politica fiscală este eficientă;

d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;

160
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
15

161
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine

minus cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.

118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
16 17

162
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul
tabel mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de 610,7
dobândă
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi 614,5
plăţi neimpozabile
16. Venit personal disponibil ?

163