MANAGEMENTUL TIMPULUI ȘI

INSTRUMENTE DE LUCRU ÎN
MANAGEMENTUL DE PROIECT
PARTEA 1 ȘI 2

PROFESOR UNIV.DR. Răzvan Cătălin DOBREA

 CE VOM ÎNVĂȚA ASTĂZI:

• Importanţa şi componentele managementului timpului

• Ce este timpul?
• Importanţa şi componentele managementului timpului
• Realizarea programului de execuţie a proiectului
• Obiective şi restricţii
• Programarea derulării proiectului prin metode clasice (Graficul
Gantt- graficul cu bare orizontale)
• Programarea derulării proiectului cu ajutorul graficelor reţea
(Graficul PERT- Programme Evaluation Review Technique)
• Îmbunătăţirea programului (optimizarea) de execuţie a proiectului

• Monitorizarea şi actualizarea programului

• Utilizarea calculatorului în managementul timpului

 Ce este timpul?
• Timpul este cea mai preţioasă resursă deoarece:
• orice am face avem nevoie de timp;
• timpul nu poate fi cumpărat;
• timpul nu poate fi stocat;
• timpul nu poate fi mărit sau micșorat;
• TIMPUL ESTE VIAȚĂ ! Benjamin Franklin, unul dintre părinţii
fondatori ai Statelor Unite ale Americii, autor, politician, inventator şi
diplomat spunea: „Iubeşti viaţa? Atunci nu risipi ca un nesăbuit
timpul, căci din timp este făcută viaţa!”
 SUBIECTELE CURSULUI
• Managementul timpului considerații generale
• Durate
• Activități
• Programarea activitățiilor cu ajutorul teoriei grafurilor
Graficul cu bare orizontale (Graficul Gantt)
Graficul rețea
Histograma resurselor
• Aplicații
 MANAGEMENTUL TIMPULUI- definiție

Managementul timpului include totalitatea proceselor necesar a fi

desfăşurate în vederea garantarii realizării proiectului conform
termenelor de execuţie prevăzute prin contract.
 Managementul timpului
Se bazează pe trei piloni:

Planificarea;

Organizarea;

Controlul timpului.
 Managementul timpului presupune ca, pentru fiecare
ACTIVITATE și MEMBRU AL ECHIPEI

• să se aloce secvenţe de timp, riguros calculate, pentru fiecare

activitate ce trebuie desfăşurată (planificarea);
• să se facă toate eforturile posibile pentru a le respecta(organizarea);
• să se evalueze, în mod regulat, rezultatele obţinute(controlul).
 Managementul timpului cuprinde următoarele procese:
A. Definirea activităţilor proiectului şi stabilirea succesiunii lor, a
condiţionărilor tehnologice şi organizatorice ale acestora;
Descompunerea activitățiilor complexe în activități simple, principale și
secundare. Realizarea LISTEI DE ACTIVITĂȚI cu ALOCAREA RESURSELOR
B. Estimarea duratelor activităţilor, care poate fi realizată determinist sau
probabilist;
C. Realizarea programului de execuţie a proiectului,prin apelarea,în
funcţie de complexitatea proiectului, la metode clasice sau moderne de
programare;
D. Monitorizarea şi actualizarea programului pe măsura executării lui,
care include măsurarea şi raportarea progresului în executarea
programului şi utilizarea resurselor, adoptarea de acţiuni de corecţie,
actualizarea şi ajustarea programului
. Definirea activităţilor necesare pentru
realizarea proiectului- exemplu:
CLADIRE

FINANTARE PROIECTARE AUTORIZATII CONSTRUCTII

STRUCTURA ARHITECTURA INSTALATII ZIDARIE INSTALATII FINISAJE

ELECTRICE

SANITARE
 Estimarea duratelor activităţilor proiectului

Există două modalităţi de stabilire a duratelor activităţilor:

 metoda deterministă
metoda probabilistă
d = (a + 4m + b) / 6
 Realizarea programului de execuție

• Prin programarea activităţilor componente ale proiectului se

urmăreşte să se realizeze o eşalonare cât mai economică a executării
acestora. Aceasta se concretizează într-un program (calendaristic
şi/sau reţea) inclus în proiect
 Realizarea programului de execuție (2)
• Programarea execuţiei proiectului include
• reprezentarea grafică a programului,
• calculul termenelor de începere şi terminare ale
• fazelor şi activităţilor, precum şi al
• calculul rezervelor de timp, minime și MAXIME
• stabilirea duratei totale de execuţie şi
• determinarea activităţiilor critice,
• alocarea resurselor,
• nivelarea folosirii resurselor, optimizarea duratei de execuţie, realizarea de
grafice comasate sau detaliate pentru fiecare activitate (lucrare, stadiu fizic)
în funcţie de nivelul ierarhic sau de execuţie care urmează să utilizeze
programul.
 Programarea activităților- recapitulare sintetică
Cuprinde urmatoarele elemente:
 reprezentarea grafica a programului ,
 calculul termenelor de incepere si de terminare , ale fazelor si activităților
precum si al rezervelor de timp,
 stabilirea duratei totale de execuție și determinarea activităților critice ,
 alocarea resurselor,
 nivelarea folosirii resurselor,
 optimizarea duratei de executie,
 realizarea de grafice comasate sau detaliate pentru fiecare
activitate(lucrare,stadiu fizic) in funcție de nivelul ierarhic sau de execuție
care urmează sa utilizeze programul
 Programarea activităților se poate face

• prin metode clasice

• cu ajutorul graficelor
• CU BARE ORIZONTALE (GRAFICUL GANTT)
• REȚEA (PERT)
• HISTOGRAMA RESURSELOR
 Programarea prin metode clasice

• Principala metodă clasică de programare se

bazeaza pe reprezentarea proceselor simple de
lucru, la scara timpului, in cadrul graficului
calendaristic(Gantt)
GRAFICUL GANTT ( graficul cu bare orizontale)
 Avantajele utilizarii graficului Gantt:
este simplu şi se elaborează uşor;
 poate fi interpretat şi de către personalul fără pregătire specială;
 asigură cunoaşterea termenelor minime de începere şi de
terminare a lucrărilor etc.
poate fi utilizat cu succes şi pentru realizarea graficelor de eşalonare
a investiţiilor pentru produse complexe ( activităţiile fiind exprimate
în termeni financiari sau pentru o programare la nivel de ansamblu
sau părți componente cum este programarea execuţiei unor obiecte
în cadrul obiectivului de investiţii). Exemplu: Părțile componente a
unor clădiri, părțile componente ale unui avion, părțile componente
ale unui automobil, părțile componente ale unui telefon
 Dezavantajele programarii lucrărilor cu ajutorul
graficului Gantt :
 se aplică greu la lucrările complexe, deoarece nu redă legăturile
tehnologice şi organizatorice dintre procesele simple de lucru;
 este rigid şi nu poate fi reactualizat (în cazul nerespectării duratei
unei activităţi, necesitând refacerea sa completă);
 nu evidenţiază toate posibilităţile de suprapunere în timp a unor
procese simple de lucru;
 nu permite cunoaşterea posibilităţilor de decalare a începerii unor
procese de lucru ce nu influenţează durata totală de execuţie etc
Noțiuni de TEORIA GRAFURILOR- aplicabile în MANAGEMENTUL
PROIECTELOR
• Graful este o aplicaţie multivocă a elementelor unei mulţimi în ea
însăşi, reprezentat ca o reţea plană, în care elementele mulţimii sunt
legate între ele prin arce orientate.
• Programarea unui proces complex prin intermediul graficului reţea
presupune:
• Divizarea procesului complex în procese de lucru simple, denumite
activităţi, conectarea lor prin noduri și săgeți şi
• Prezentarea lor sub formă de grafic reţea în funcţie de condiţionările
tehnologice şi organizatorice stabilite.
 Elementele graficului reţea

• Principalele elemente ale unui grafic reţea (graf) sunt:

• Activitatea
• Faza
• Drumul
 ACTIVITĂȚI- REPREZENTARE ÎN GRAF (Graficul rețea)

• Activitatea poate fi reprezentată pe săgeţi sau în nodurile reţelei (în

funcţie de cele două modalităţi de reprezentare a unui grafic reţea).
Există două tipuri de grafuri (grafice rețea):
ACTIVITATE NOD (Activitățile reprezintă NODURILE Rețelei)
ACTIVITATE SĂGEATĂ (Activitățile reprezintă SĂGEȚILE REȚELEI)
• Exemple: Pot fi considerate activități: un proces simplu de muncă
(programare, achiziţie tehnică de calcul, lucrare de zidărie din
cărămidă, etc.) care consumă timp şi resurse pentru realizarea sa;
 FAZA- Reprezentarea în GRAF – Graficul rețea
• Faza sau evenimentul reprezintă un anumit stadiu de realizare a
lucrărilor şi delimitează începutul şi sfârşitul uneia sau mai multor
activităţi.
• Faza nu consumă timp şi nici resurse.
• Într-un grafic reţea există câte o singură fază iniţială şi finală (sau
NOD) şi una sau mai multe faze intermediare. Numerotarea fazelor
(nodurilor) se face în ordine strict crescătoare de la stânga la dreapta,
astfel încât nici o activitate să nu plece de la o fază cu număr mai
mare decât cel al fazei în care ajunge. Fazele se reprezintă prin cercuri
pentru grafice rețea ACTIVITATE SĂGEATĂ sau dreptunghiuri pentru
grafice rețea ACTIVITATE NOD
REPREZENTAREA GRAFICĂ PENTRU FAZE ȘI ACTIVITĂȚI
DRUMUL Reprezentarea în GRAF – Graficul rețea

• Drumul, într-un grafic reţea, este o succesiune de activităţi şi faze

între faza iniţială şi faza finală a reţelei.
• Lungimea drumului în programarea derulării lucrărilor unui proiect se
referă, de fapt, la durata acestuia şi se calculează prin însumarea
duratelor activităţilor ce formează drumul respectiv
 Drumul critic

• Drumul critic, într-un grafic reţea, este drumul cu

durata cea mai mare, obţinută ca sumă a duratelor
activităţilor cuprinse între faza iniţială şi faza finală
• Drumul critic este DRUMUL PENTRU CARE
REZERVA DE TIMP ESTE ZERO
 Durata critică

• Durata critică reprezintă durata minimă în care se poate

executa întregul proces complex, fiindcă ea cuprinde
înşiruirea activităţilor cu duratele cele mai mari (activităţile
critice).
• Deoarece depăşirea duratei unei singure activităţi critice
duce la mărirea duratei de execuţie a întregului proiect,
echipa de proiect trebuie să acorde o atenţie deosebită acestor
activităţi
Programarea cu ajutorul graficelor rețea se poate face
prin:

• Metoda drumului critic (CPM)

• Tehnica pentru evaluarea si revizuirea programului PERT (Programe
Evaluation Review Technique)
• Metoda grafica de evaluare si actualizare a programului GERT
(Graphic Evaluation Review Technique)
 Elementele graficului reţea
• Activitatea poate fi reprezentată pe săgeţi sau în nodurile reţelei (în funcţie de cele două
modalităţi de reprezentare a unui grafic reţea)
• Pot fi considerate activitate:

• un proces simplu de lucru (săpătură, etc.) care consumă timp şi resurse pentru realizarea sa;
• un proces natural (maturare branzeturi etc.);
• o aşteptare, care consumă timp, dar nu consumă resurse
• o condiţionare tehnologică sau una organizatorică (activitate fictivă), care nu consumă nici timp şi
nici resurse, dar condiţionează începerea activităţilor următoare de terminarea activităţilor
anterioare
 FAZA, DRUMUL CRITIC, DURATA CRITICA
• Faza sau evenimentul reprezintă un anumit stadiu de realizare a
lucrărilor şi delimitează începutul şi sfârşitul uneia sau mai multor
activităţi, fără a consuma timp şi resurse.
• Drumul critic, într-un grafic reţea, este drumul cu durata cea mai
mare, obţinută ca sumă a duratelor activităţilor cuprinse între faza
iniţială şi faza finală.
• Durata critică reprezintă durata minimă în care se poate executa
întregul proces complex, fiindcă ea cuprinde înşiruirea activităţilor cu
duratele cele mai mari (activităţile critice).
 Termene minime şi maxime

• Termenul maxim al fazei "i" (tiM) este termenul cel mai depărtat (de
faza "0") în care se încheie toate activităţile ce ajung în faza "i", sau
din care încep activităţile ce pleacă din faza "i".
• Termenul minim de începere a activităţii "ij" (tijmî) este termenul cel
mai devreme la care poate începe activitatea şi corespunde cu
termenul minim al fazei "i" (din care porneşte activitatea).
 Termene minime şi maxime

• Termenul maxim de începere a activităţii "ij" (tijMî) este termenul cel

mai târziu la care poate începe activitatea şi corespunde cu termenul
maxim al fazei "i" (din care porneşte activitatea).
• Termenul minim de terminare a activităţii "ij" (tijmt) este termenul
cel mai devreme la care se poate termina activitatea şi corespunde cu
termenul minim al fazei "j" (în care se încheie activitatea).
• Termenul maxim de terminare a activităţii "ij" (tijMt) este termenul
cel mai târziu la care se poate termina activitatea şi corespunde cu
termenul maxim al fazei "j" (în care se termină activitatea).
 REZERVE DE TIMP

• Rezerva totală de timp (Rtij) este timpul maxim cu care se poate

întârzia o activitate fără a depăşi drumul critic.
Rtij = tjM - (tim + daij) = tijMt – tijmt

• Rezerva liberă de timp (Rlij) este timpul cu care se poate întârzia

(prin mărire sau decalare) o activitate, astfel încât să nu conducă la
depăşirea timpului minim al fazei următoare (şi, deci, să nu întârzie
timpul minim de începere a activităţilor următoare).
Rlij = tjm - (tim + daij) = tij+1mî - tijmt
 Relaţii de calcul

•tijmî = tim = drumul maxim de la faza "0"

la faza "i";
•tijmt = tij + daij;
mî

•tijMî = tijMt - daij = tjM - daij

•tij = tj
Mt M
 Instrumentele folosite pentru determinarea succesiunii
activităților sunt:
1. Graficul reţea cu activităţile reprezentate în
nodurile reţelei
2. Graficul reţea cu activităţile reprezentate pe
săgeţi
3. Metoda diagramelor condiţionale
4. Graficele standardizate
 Graficul reţea cu activităţile reprezentate
în nodurile reţelei - EXEMPLU

A B C

START STOP

D E F
 Graficul retea cu activitați reprezentate prin săgeți

B
START
A C

STOP

D F

E
 Etape (pt.calcul cu ajutorul tabelului)

1.Se parcurge întâi programul minorant în cadrul căruia se calculează

termenele minime de începere şi termenele minime de terminare.
2.Toate activităţile care încep din nodul iniţial au termenul minim egal
cu zero.
3.Termenul minim de terminare al unei activităţi este egal cu suma
dintre termenul minim de începere al activităţii şi durata acesteia.
4.Termenul minim de începere al unei activităţi ce nu porneşte din
nodul iniţial este egal cu cel mai mare termen minim de terminare al
uneia dintre activităţile ce se încheie în faza pentru care se face
calculul.
 Reguli (de calcul cu ajutorul tabelului)

1.Se parcurge întâi programul minorant în cadrul căruia se calculează

termenele minime de începere şi terminare.
2.Toate activităţile care încep din nodul iniţial au termenul minim egal
cu zero.
3.Termenul minim de terminare al unei activităţi este egal cu suma
dintre termenul minim de începere al activităţii şi durata acesteia.
4.Termenul minim de începere al unei activităţi ce nu porneşte din
nodul iniţial este egal cu cel mai mare termen minim de terminare al
uneia dintre activităţile ce se încheie în faza pentru care se face
calculul.
 Reguli (de calcul cu ajutorul tabelului)

9. Termenul maxim de terminare al unei activităţi ce nu se încheie în nodul final

este egal cu cel mai mic termen maxim de începere al uneia din activităţile ce
pornesc din faza în care se încheie activitatea pentru care se face calculul.
10. Toate activităţile care se încheie în aceeaşi fază au acelaşi termen maxim de
terminare.
11. Cel puţin una dintre activităţile ce pornesc din faza iniţială trebuie să aibă
termenul maxim de începere egal cu zero.
12. Toate activităţile care au Rezerva Totală de timp egală cu zero sunt critice. (Se
află pe DRUMUL CRITIC)
13. Rezerva liberă de timp a unei activităţi e mai mică sau cel mult egală cu
rezerva totală de timp a acesteia.
14. Dacă o activitate nu este critică dar nu are nici o rezervă de liberă poate fi
întârziată cu cea mai mică rezervă de timp a unuia din drumurile din care face
parte.
 Comprimarea duratei de execuţie

Reducerea duratelor activităţilor ;

Desfăşurarea în paralel a unor activităţi care în mod normal se

realizează succesiv .
• Monitorizarea progresului înregistrat se face prin
compararea realizărilor efective (în termeni temporali) cu cele
programate. Este util să se stabilească încă de la demararea
proiectului procedurile de modificare ale programului, incluzând
documentele justificative şi aprobările formale necesare.
 EXEMPLU DE TABEL PENTRU GRAFICUL REȚEA

Simbolul activităţii Durata activităţii

mtMî
Mt
mt
mî Termene minime Termene maxime Termen minim de Rezervă de timp
Nr Crt a(ij) d(ij)
tijijij1 începere a activităţii
de începere de terminare de începere de următoare liberă Totală
terminare Rlij Rtij

1 0-1 1 0 1 1 2 1 0 1
2 0-2 3 0 3 0 3 3 0 0
3 0-3 2 0 2 2 4 4 2 2
4 1-3 2 1 3 2 4 4 1 1
5 1-4 3 1 4 7 10 4 0 6
6 2-3 1 3 4 3 4 4 0 0
7 2-6 3 3 6 5 8 6 0 2
8 3-5 3 4 7 4 7 7 0 0
9 4-7 3 4 7 10 13 7 0 6
10 4-8 4 4 8 11 15 15 7 7
11 5-8 8 7 15 7 15 15 0 0
12 6-8 3 6 9 12 15 15 6 6
13 6-9 8 6 14 8 16 14 0 2
14 7-8 2 7 9 13 15 15 6 6
15 7-10 1 7 8 17 18 18 10 10

16 8-10 3 15 18 15 18 18 0 0

17 9-10 2 14 16 16 18 18 2 2
 SOFTWARE PENTRU MANAGEMENTUL DE
PROIECT
Cele mai răspândite programe utilizate pentru managementul timpului
sunt:

1)Primavera Project Planner

2) Microsoft PROJECT
3) TIME LINE
4) HARVARD TOTAL PROJECT MANAGER
5) SUPER PROJECT EXPERT
6)PROJECT SCHEDULAR 5
 Concluzii:

• ÎN PROIECTE, MANAGEMENTUL TIMPULUI SE POATE FACE CU

AJUTORUL URMĂTOARELOR INSTRUMENTE GRAFICE DE LUCRU:
• GRAFICUL GANTT (Graficul cu bare orizontale)
• GRAFICUL PERT (Graficul rețea) care utilizează elemente din Teoria
Grafurilor prin reprezentarea Activităților dintr-un proiect sub formă
de Noduri la Rețele tip Activitate Nod- (în acest caz săgețile au rol
doar de conexiune între activități) sau Săgeți la rețele tip Activitate
Săgeată (în acest caz nodurile sau fazele reprezintă ordinea și
momentele de început și terminare pentru fiecare activitate