Unitatea de învăţare 3 – 2 ore

3. TEHNICI DE PLANIFICARE
UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL
PROIECTELOR

3.1. DEFINIREA TEHNICILOR DE PLANIFICARE

3.2. TEHNICA PLANIFICĂRII PROIECTELOR

PRIN REŢELE

Cunoştinţe şi deprinderi

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:

- cum se stabilesc interconexiunile între activitățile unui proiect;
- care sunt tehnicile de planificare utilizate în managementul
proiectului.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

- elaborați graficul Gantt al unui proiect;
- identificați drumul critic și rezervele de timp;
- calculați care este durata totală a unui proiect.

3.1. DEFINIREA TEHNICILOR DE PLANIFICARE

Proiectele (şi implicit situaţiile manageriale determinate de punerea în practică a
acestor proiecte) presupun efectuarea unor activităţi intercorelate, care pot fi modelate
prin intermediul unor reţele. Deoarece proiectele de acest gen se derulează pe perioade
de săptămâni, luni sau chiar ani, în desfăşurarea lor pot interveni schimbări care au
impact asupra costurilor, tehnologiei sau resurselor proiectului. Analiza acestor sisteme
îi permite managerului să planifice, să controleze/urmărească şi să reorganizeze
resursele astfel încât obiectivele propuse să se atingă în mod optim şi la timp. Acesta

1
reprezintă de fapt managementul proiectelor – gestiunea / coordonarea / planificarea /
controlul proiectelor.
Dezvoltarea tehnicilor de planificare a proiectelor s-a efectuat în concordanţă cu
diversitatea lucrărilor impuse în domeniile: construcţii, proiectare produse, afaceri etc.
Cele mai cunoscute tehnici de planificare a proiectelor sunt prezentate în figura 3.1.
Cele mai folosite dintre aceste tehnici sunt PERT şi CPM, asupra cărora se va axa
prezentarea ulterioară.

TEHNICI DE PLANIFICARE A PROIECTELOR

Tehnica reţelelor de tip:

Tehnica diagramelor tip
Gantt sau graficul cu
bare
− PERT (Program Evaluation and Review
Technique), Tehnica Evaluării Repetate a Programului
sau pe scurt Metoda PERT;
− CPM (Critical Path Method), Metoda
Drumului Critic;
− PDM (Precedence Diagram Method), Metoda
Diagramelor de Precedenţă;
− GERT (Graphical Evalluation and Review
Technique), Tehnica Evaluării Grafice Repetate a
Programului.

Fig. 3.1. Tehnici de planificare a proiectelor.

3.2. TEHNICA PLANIFICĂRII PROIECTELOR

PRIN REŢELE

La planificarea unui proiect, pentru a putea folosi o tehnică de tip reţea, trebuie ca
proiectul să fie împărţit în părţile sale componente: faze, activităţi şi evenimente.
În cadrul unui proiect activităţile se succed într-o anumită ordine; unele se pot
desfăşura în serie – cu alte cuvinte o activitate nu poate fi începută până când alta nu a
fost terminată (de exemplu fundaţia unei construcţii nu poate fi turnată până când
săpătura nu a fost executată), altele se pot desfăşura în paralel – adică în acelaşi timp
(respectiv se pot suprapune total sau parţial – de exemplu aprovizionarea cu materiale şi
amenajările interioare).
În general activitatea se notează cu litere (a, b, c… sau A, B C,…) sau prin două
cifre despărţite printr-o linie (1-2, 2-3, 3-4,…). Componentele de bază ale unei activităţi
sunt:
− descrierea/denumirea activităţii şi codul acesteia;
− durata în timp (minute, ore, zile, săptămâni, luni);

2
 − resursele (umane, materiale, echipamente) implicate;
− costurile asociate.
Pentru un proiect complex, setul complet de activităţi necesare îndeplinirii
acestuia va conţine o combinaţie de activităţi în serie şi paralel, formând o reţea care să
poată fi reprezentată grafic.
Evenimentul reprezintă îndeplinirea (terminarea) uneia sau mai multor activităţi,
la un anumit moment de timp. Evenimentul este văzut ca o “piatră de hotar” sau punct
de verificare a derulării proiectului (de exemplu terminarea unui curs, predarea unui
proiect, achiziţia echipamentelor etc.).
Evenimentele se notează în general cu cifre şi nu prezintă durată în sine, ele
delimitând doar activităţile (astfel, dacă o activitate este notată prin două cifre, acestea
reprezintă: prima - evenimentul început al acesteia şi cea de-a doua - evenimentul sfârşit
al activităţii).

Remarcă. Evenimentele pot fi văzute ca scopuri atinse, în timp ce activităţile

reprezintă mijloacele necesare atingerii acestor scopuri.

Proiectul este conceput în cadrul tehnicilor de planificare de tip reţea ca o

înşiruire/colecţie de activităţi (deci implicit şi de evenimente) desfăşurate într-o anumită
perioadă de timp (cu un început şi un sfârşit definit) pentru a satisface un anumit set de
obiective (de exemplu: construirea unui pod, obţinerea unei diplome de doctorat,
efectuarea de reparaţii capitale la o maşină etc.).

Remarcă. Tipul, natura şi amploarea activităţilor implicate într-un proiect diferă

de la situaţie la situaţie, ceea ce conferă Managementului
proiectului, spre deosebire de Managementul producţiei, un caracter
nerepetitiv (situaţii neîntâlnite la proiectele anterioare).

O reţea (o diagramă/un graf sau un grafic reţea) reprezintă ilustrarea/modelarea

grafică a unui proiect prin intermediul relaţiilor logice şi cronologice dintre activităţile
şi evenimentele ce compun proiectul.
Pentru reţelele PERT s-a adoptat o simbolistică specială. Simbolistica utilizată
poate fi de două feluri, în funcţie de ce se doreşte a se evidenţia:
a) simbolistica orientată pe evenimente;
b) simbolistica orientată pe activităţi.

3.2.1. REŢELE PERT ÎN SIMBOLISTICA ORIENTATĂ

PE EVENIMENTE

În acest tip de reprezentare (cel mai comun), un eveniment este simbolizat

printr-un cerc, iar activitatea printr-o săgeată (un arc) ce uneşte două evenimente
(cercuri). În interiorul cercului se notează (în general prin cifre) evenimentul respective.
Activitatea (denumirea activităţii) se notează prin litere, iar durata acesteia se notează
într-o paranteză, deasupra, lângă numele activităţii sau sub săgeată. Lungimea săgeţii nu
are legătură cu durata în timp a activităţii. Ea este aleasă arbitrar, astfel încât să poată fi
trasată diagrama (fig. 3.2).

3
 c(3) d(5)
2 4 5
e(2)
a(2)

6
1
f(8)
b(3)

Fig. 3.2. Reţea PERT în simbolistica orientată pe evenimente.

1, 2,…, 6 – evenimente; a, b,…, f – activităţi.

Evenimentele, la rândul lor, nu trebuie să fie numerotate într-o anumită ordine.

Această diagramă stă la baza metodelor de planificare CPM şi PERT şi este
pretabilă analizei manuale (pe hârtie).
Construirea unei reţele începe cu evenimentul 1 - începutul proiectului (care
precede orice primă activitate) şi se termină cu evenimentul n - sfârşitul proiectului. Ca
şi în cazul arborilor de decizie, graficul reţelei începe a se construi din stânga
dezvoltându-se spre dreapta.
Pentru construirea reţelei trebuie să se cunoască:
− ce activitate precede activităţii curente;
− ce activitate urmează activităţii curente;
− ce activităţi se pot desfăşura concomitent cu activitatea curentă.
Un drum reprezintă o succesiune de activităţi adiacente ce conduc de la un
eveniment la altul. Acesta se poate exprima (fig. 3.2):
− prin succesiunea de activităţi parcurse, de exemplu a-c-d-e;
− prin succesiunea de evenimente parcurse de exemplu 1-2-4-5-6.

3.2.2. REŢELE PERT ORIENTATE PE ACTIVITĂŢI

În acest tip de reprezentare activităţile sunt simbolizate prin dreptunghiuri, iar

evenimentele prin puncte situate la intersecţia liniilor ce unesc în mod secvenţial
activităţile (de la stânga la dreapta, în sens cronologic – fig. 3.3).
Deoarece activitatea este o noţiune mai uşor de înţeles decât evenimentul,
simbolistica orientată pe activităţi este modul de reprezentare specific programelor
comerciale de Managementul Proiectelor ce se găsesc pe piaţa de software (principalele
software-uri folosite pe piaţa românească la ora actuală sunt Microsoft Project şi
Primavera).

4
 4 5
2
1-2 2-4 4-5 5-6

Finish
Start 1 6
3
1-3 1-2

Fig. 3.3. Reţea PERT în simbolistica orientată pe activităţi.

Remarca 1. În dreptunghiurile ce reprezintă activităţile pot fi notate diferite date

referitoare la acestea: denumire / simbol, durată, data începerii/terminării etc.

Remarca 2. Evident, pentru un acelaşi proiect, există o corespondenţă între modul

de reprezentare orientat pe evenimente (fig. 3.2) şi cel orientat pe activităţi (fig. 3.3).

O activitate critică reprezintă acea activitate care, dacă este întârziată, va

întârzia la rândul ei data programată pentru terminarea întregului proiect. În
reprezentarea grafică, această activitate se marchează fie cu o culoare diferită, fie printr-
o grosime mai mare a săgeţii asociate.
Evenimentele ce marchează începutul şi sfârşitul unei activităţi critice se numesc
evenimente critice.
Drumul critic, DC, reprezintă succesiunea de activităţi şi evenimente critice care
formează un parcurs continuu (o cale continuă) între începutul şi sfârşitul proiectului.
El reprezintă drumul cel mai lung (ca durată) din întregul proiect. Sunt cazuri în care pot
exista mai multe drumuri critice, egale ca durată.
Orice întârziere a evenimentelor sau activităţilor de pe drumul critic va conduce în
mod automat la o întârziere a proiectului în sine.
Deoarece drumul critic este cel mai lung drum din reţea, celelalte drumuri trebuie
să fie ori egale cu acesta (DC multiple) ori mai mici decât acesta. Prin urmare, trebuie să
existe evenimente şi activităţi care pot fi îndeplinite înainte ca ele să fie de fapt
necesare.

STUDIU DE CAZ – SC 3.1.

Să se stabilească drumul critic pentru un proiect a cărui reţea este
reprezentată în figura 3.2.

REZOLVARE
Etape de lucru:
a) Se identifică drumurile din cadrul proiectului. În cazul studiat se
disting două drumuri:
- prin succesiunea de activităţi a-c-d-e;
- prin succesiunea de activităţi b-f.
b) Se calculează durata fiecărui drum identificat din cadrul proiectului:
- D1 = D(a-c-d-e) = 2 + 3 + 5 + 2 = 12 zile
- D2 = D(b-f) = 3 + 8 = 11 zile
c) Se identifică drumul critic: DCcr = D1 = D(a-c-d-e) = 12 zile
Comentarii, interpretări.

5
a) Prin utilizarea softului specializat Microsoft Project, drumul critic este
vizualizat conform figurii 3.4.

Fig. 3.4. Vizualizarea drumului critic – Microsoft Project, SC 3.1.

b) Durata proiectului (fig. 3.5) este calculată automat prin intermediul

softului Microsoft Project: DCcr = D1 = D(a-c-d-e) = 12 zile.
c) Reţea PERT în simbolistica orientată pe activităţi este vizualizată în
figura 3.6.
d) În conformitate cu informaţiile prezentate în figura 3.2, se defineşte
rezerva de timp, R, ca diferenţa de timp dintre data limită necesară
pentru respectarea drumului critic şi data la care se atinge efectiv un
eveniment sau se termină o activitate. Ea poate fi atribuită evenimentelor
şi activităţilor necritice. Se va preciza ulterior faptul că această rezervă de
timp, în cazul în care se referă la activităţi, poartă diferite nume. În figura
1.5, activităţile b şi f prezintă împreună o rezervă de timp de 1 zi.

Fig. 3.5. Vizualizarea duratei proiectului – Microsoft Project, SC 3.1.

Fig. 3.6. Reţea PERT în simbolistica orientată

pe activităţi – Microsoft Project, SC 3.1.

6
 Remarcă. În timpul precizat de rezerva de timp, se pot utiliza în alte
scopuri resursele din cadrul proiectului (resursele umane,
financiare, echipamentele şi facilităţile rămase libere) prin
terminarea mai devreme (cu o rezervă de timp) a activităţii
respective. În cazul apariţiei unor întârzieri în desfăşurarea
proiectului, aceste resurse se vor putea realoca activităţilor de
pe drumul critic, drum de a cărui desfăşurare depinde strict
termenul de finalizare a proiectului.

3.2.3. GRAFICUL GANTT

A. Prezentarea caracteristicilor metodei. Metoda Gantt este utilizată pentru

programarea şi urmărirea atât în ansamblu cât şi pe etape a modului de derulare a unui
proiect. Metoda permite ordonarea diferitelor activităţi ale unui proiect în funcţie de o
serie de factori cum ar fi:
- durata activităţilor;
- relaţiile de precedenţă care există între diferitele activităţi;
- termenele ce trebuie respectate;
- capacităţile de producţie.
Metoda Gantt poate să fie reprezentată grafic în două moduri:
- graficul Gantt, care prezintă în abscisă timpul, iar în ordonată sunt precizate
activităţile prin trasarea unor bare orizontale cu lungimea proporţională cu durata (fig. 3.7);

Activitatea
A1

A2

A3

A4

A5

1 2 3 4 5 6 Timp
Fig. 3.7. Graficul Gantt.

- diagrama Gantt, care se prezintă sub forma unui tabel în care sunt redate
activităţile pe coloane, iar duratele acestora pe linii (tabelul 3.1).

7
 Metoda Gantt prezintă avantajul unei construcţii simple, eficace din punct de
vedere al modului de interpretare, uşor adaptabilă la o serie de planuri şi de proiecte,
aplicându-se cu succes şi în cazul proiectelor mai puţin complexe. De aici, derivă şi
limitele metodei şi anume, în cazul proiectelor complexe (cu un număr de activităţi mai
mare) urmărirea grafului Gantt este dificilă, ceea ce conduce la înlocuirea acestuia şi
utilizarea unor tehnici de calcul şi metode specifice.
Tabelul 3.1. Diagrama Gantt.
Timpul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Activitatea
A
B
C
D
E
F

B. Programarea activităţilor. Graful Gantt permite, printr-o construcţie uşor

de realizat, analiza activităţilor critice (activităţi care trebuie să se finalizeze cât mai
repede posibil, deoarece orice întârziere va modifica durata finală a proiectului) oferind
posibilitatea realizării cu uşurinţă a nivelării resurselor (utilizarea prin repartizarea
raţională între activităţi a resurselor: materiale, umane, financiare).
Pentru utilizarea metodei se parcurg următoarele etape de lucru:
- definirea proiectului;
- definirea activităţilor de executat;
- determinarea duratei fiecărei activităţi;
- definirea legăturilor dintre activităţi.

STUDIU DE CAZ – SC 3.2.

Se consideră ordonanţarea a şapte activităţi ale unui proiect privind
întocmirea unui studiu de fezabilitate. Informaţiile iniţiale sunt prezentate
în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2. Caracteristicile activităţilor, SC 3.2.
Nr. Cod activitate Activitatea Durata
crt. Denumire activitate anterioară activităţii
(zile)
1. A. Analiza situaţiei existente în domeniu - 7
2. B. Identificarea grupurilor ţintă A 3
3. C. Identificarea şi ierarhizarea concurenţei A 15
4. D. Caracterizarea produselor existente C 5
5. E. Caracterizarea noului produs C 3
6. F. Indicatori tehnico – economici E 3
7. G. Definitivarea documentaţiei E 5

REZOLVARE
Diagrama Gantt permite programarea activităţilor şi determinarea duratei
(Tproiect) globale de realizare a proiectului (tabelul 3.3):
Tproiect = D(A-C-E-G) = 7 + 15 + 3 + 5 = 30 zile.
Diagrama Gantt prezentată în tabelul 3.3 permite identificarea

8
următoarelor aspecte:
a) Identificarea drumului critic de execuţie a proiectului prin
activităţile A, C, E, G;
DCcr = D (A-C-E-G) = 7 + 15 + 3 + 5 = 30 zile.
b) Stabilirea rezervei totale de timp care corespunde timpului de
întârziere cu care poate începe realizarea unei activităţi fără ca prin
aceasta să se prelungească durata totală a proiectului;
Rezerva de timp pentru activităţile proiectului, (R) de determină:
- pentru activitatea B, RB = 20 zile;
- pentru activitatea D, RD = 4 zile;
- pentru activitatea F, RF = 2 zile;
c) Legăturile dintre activităţi.
Toate acestea sunt elemente de flexibilitate care permit rearanjarea într-
un mod optim din punct de vedere al derulării proiectului şi al alocării
resurselor necesare.
Comentarii, interpretări.
a) Prin utilizarea softului specializat Microsoft Project, graficul Gantt este
vizualizat conform figurii 3.8.

Fig. 3.8. Graficul Gantt - SC 3.2.

b) Prin utilizarea softului specializat Microsoft Project, drumul critic şi

rezervele de timp ale activităţilor proiectului sunt vizualizate conform
figurii 3.9.

Fig. 3.9. Vizualizarea drumului critic şi a şi rezervelor de timp ale activităţilor

proiectului – SC 3.2.

c) Reţea PERT în simbolistica orientată pe activităţi este vizualizată în figura

3.10.

9
 Tabelul 3.3. Diagrama Gantt, SC 3.2.
Timp (zile) 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30
Activitatea
A
B
C
D
E
F
G

Reprezentarea activităţilor
Rezerva de timp

Fig. 3.10. Reţea PERT în simbolistica orientată pe activităţi, SC 3.2.

Diagrama Gantt clasică permite reprezentarea activităţilor programându-le să
înceapă cât mai devreme posibil, ceea ce poartă denumirea de „programare cât mai
devreme”.
În condiţiile de fabricaţie actuale, preocupările pentru producţie „Just In Time”
(J.I.T.), conduce la lansarea activităţilor cel mai târziu posibil, ceea ce va permite
programări privind execuţia în paralel a activităţilor, ceea ce conduce la reducerea timpului
global de derulare a proiectului.
Totuşi, suprapunerea unor activităţi presupune alocarea resurselor necesare,
evitându-se conflictele de utilizare a resurselor.

10
 STUDIU DE CAZ – SC 3.3.
Programarea activităţilor „cât mai devreme”.
Aplicaţia care se propune este de a stabili diagrama Gantt pentru
cazul execuţiei, controlului şi livrării ansamblului tobă de manevră
(arbore – tobă de manevră), din cadrul instalaţiilor de foraj.
Denumirea activităţilor derulate în cadrul proiectului şi duratele
acestora sunt prezentate în tabelul 3.4.

REZOLVARE
a) Diagrama Gantt corespunzătoare începutului „cât mai devreme” a
activităţilor proiectului este redată în tabelul 3.5.
Drumul critic este reprezentat de activităţile A-E-G-H-I.

Tabelul 3.4. Caracteristicile activităţilor – SC 3.3.

Nr. Cod activitate Activitatea Durata
crt. Denumire activitate anterioară (zile)
1. A. Aprovizionarea cu materiale - 20
2. B. Execuţie tambur 1 A 2
3. C. Execuţie tambur 2 A 2
4. D. Execuţie tobă propriu – zisă A 4
5. E. Execuţie arbore tobă A 6
6. F. Asamblare tobă de manevră B, C, D 2
7. G. Asamblare tobă – arbore E, F 2
8. H. Control – probe – încercări G 3
9. I. Livrare H 2

Tabelul 3.5. Diagrama Gantt – SC 3.3.

Timp (zile) 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
Activitatea
A
B
C
D
E
F
G
H
I

11
 STUDIU DE CAZ – SC 3.4.
Programarea activităţilor „cât mai târziu”
Pentru aplicaţia prezentată în SC 3.3, se cere să se stabilească
ordonanţarea activităţilor proiectului pentru cazul derulării activităţilor
„cât mai târziu”.

REZOLVARE
În această situaţie se trasează activităţile corespunzătoare
drumului critic, iar apoi se programează activităţile cu rezerva de timp
având limita „cât mai târziu” (tabelul 3.6).
O astfel de eşalonare, trebuie să nu provoace conflict de resurse în
cazul programării activităţilor.

Tabelul 3.6. Diagrama Gantt – SC 3.4.

Timp (zile) 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
Activitatea
A
B
C
D
E
F
G
H
I

TESTE DE AUTOEVALUARE
T.3.1. Proiectul este conceput în cadrul tehnicilor de planificare de tip reţea ca:
a) o înşiruire/colecţie de activităţi (deci implicit şi de evenimente) desfăşurate într-o
anumită perioadă de timp (cu un început şi un sfârşit definit) pentru a satisface un
anumit set de obiective; b) un grup de activităţi care trebuie desfăşurate într-o secvenţă
logică pentru a atinge obiectivele prestabilite, în funcţie de cerinţele clientului; c) un
ansamblu de resurse (umane, materiale, financiare etc.), grupate temporar pentru
realizarea unui anumit obiectiv, de regulă într-o perioadă de timp dată şi cu utilizarea
unui buget fixat; d) o cercetare abstractă.

T.3.2. Componentele de bază ale unei activităţi sunt: a) descrierea/denumirea

activităţii şi codul acesteia; durata în timp; resursele (umane, materiale, echipamente)
implicate; costurile asociate; b) descrierea/denumirea activităţii şi codul acesteia;

12
resursele (umane, materiale, echipamente) implicate; costurile asociate;
c) descrierea/denumirea activităţii şi codul acesteia; durata în timp; costurile asociate;
d) descrierea/denumirea activităţii şi codul acesteia; durata în timp; resursele (umane,
materiale, echipamente) implicate.

T.3.3. În cadrul unui proiect evenimentul reprezintă: a) finalizarea unei sarcini din
planul proiectului după termenul planificat; b) îndeplinirea (terminarea) uneia sau mai
multor activităţi, la un anumit moment de timp; c) reperul pentru introducerea resurselor
proiectului; d) relaţii între activităţi.

T.3.4. O reţea (o diagramă/un graf sau un grafic reţea) reprezintă:

a) ilustrarea/modelarea grafică a unui proiect prin intermediul relaţiilor logice şi
cronologice dintre activităţile şi evenimentele ce compun proiectul; b) proces nerepetitiv
care realizează o entitate nouă (produs, tehnologie, serviciu etc.); c) proces unic care constă
dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi controlate (cu data de început şi de
finalizare), întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerinţelor, specifice şi
care include constrângeri referitoare la timp, costuri şi resurse; d) finalizarea unei
sarcini din planul proiectului.

T.3.5. Pentru construirea reţelei trebuie să se cunoască: a) finalizarea unei sarcini

din planul proiectului; b) Evenimentele ce marchează începutul şi sfârşitul unei
activităţi; c) drumul cel mai lung (ca durată) din întregul proiect; d) ce activitate precede
activităţii curente; ce activitate urmează activităţii curente; ce activităţi se pot desfăşura
concomitent cu activitatea curentă.

T.3.6. Într-un proiect drumul reprezintă: a) finalizarea unei sarcini din planul
proiectului; b) o succesiune de activităţi adiacente ce conduc de la un eveniment la altul;
c) o succesiune de activităţi care atestă îndeplinirea sarcinilor din planul proiectului;
d) o succesiune de activităţi complexe (relaţii între activităţi).

T.3.7. O activitate critică reprezintă: a) acea activitate care trebuie desfăşurată

pentru a atinge obiectivele prestabilite, în funcţie de cerinţele clientului; b) acea
activitate care urmează activităţii curente; c) acea activitate care a condus la finalizarea
sarcinii stabilite; d) acea activitate care, dacă este întârziată, va întârzia la rândul ei data
programată pentru terminarea întregului proiect.

T.3.8. Evenimente critice sunt: a) evenimentele ce marchează începutul şi sfârşitul

unei activităţi critice; b) evenimentele care au condus la finalizarea sarcinii stabilite;
c) evenimentele care marchează ședințele de lucru; d) evenimentele care marchează
relațiile dintre activitățile proiectului.

T.3.9. Drumul critic reprezintă: a) succesiunea evenimentelor ce marchează

începutul şi sfârşitul unei activităţi critice; b) succesiunea de activităţi şi evenimente
critice care formează un parcurs continuu (o cale continuă) între începutul şi sfârşitul
proiectului; c) succesiunea activităților care au condus la finalizarea sarcinii stabilite;
d) succesiunea activităților care sunt întârziate în planul proiectului.

13
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care sunt tehnicile de planificare utilizate în

managementul proiectelor?
2. Cum se succed activităţile în cadrul unui proiect?
3. Care este durata drumului critic din întregul proiect?
4. Care este consecința întârzierilor ce pot să apară la
activitățile aflate pe drumul critic?

RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE
AUTOEVALUARE

T.3.1. a; T.3.4. a; T.3.7. d;

T.3.2. a; T.3.5. d; T.3.8. a;
T.3.3. b; T.3.6. b; T.3.9. b;

REZUMAT
Scopul principal al folosirii metodelor PERT/CPM îl reprezintă identificarea
corectă a activităţilor critice şi furnizarea către manager cel puţin a următoarelor
informaţii:
− care activităţi sunt critice;
− care activităţi sunt necritice;
− ce rezervă de timp au activităţile necritice pentru a nu deveni critice.
Managementul prin excepţie presupune exercitarea controlului doar asupra
activităţilor critice (la proiecte foarte mari, care implică sute de activităţi, nu se pot
supraveghea toate acestea, ci numai cele care au o importanţă determinantă asupra
duratei de timp necesară terminării proiectului).

Bibliografie

1. Covrig, M., Managementul proiectelor - suport de curs, Agenţia Managerială pentru

Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic, Politehnica Bucureşti, 2001
2. Năftănăilă, I., ş. a., Microsoft Project 2000 – Suport pentru instruire şi certificare, Editura
ASE, Bucureşti, 2002

14