Unitatea de învăţare 1 – 2 ore

1. CONCEPTUL DE PROIECT

1.1. DEFINIREA PROIECTULUI

1.2. SPECIFICITATEA PROIECTELOR
1.3. TIPURI DE PROIECTE

Cunoştinţe şi deprinderi

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:

- ce este un proiect;
- care sunt definițiile proiectului.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

- definiți un proiect și să identificați specificitatea acestuia;
- precizați care sunt caracteristicile unui proiect;
- precizați care sunt criteriile de clasificare a proiectelor.

1.1. DEFINIREA PROIECTULUI

De multe ori, cuvântul „proiect” este folosit în mod excesiv sau inadecvat, iar
înţelegerea proceselor şi a activităţilor care pot fi reunite sub această denumire
pendulează între două extreme: de la ideea că, în zilele noastre, „totul este (sau a
devenit) un proiect”, până la cea opusă, că proiectele există de când lumea, că nu există
nimic nou care să justifice proeminenţa – chiar centralitatea acestui concept – în
activitatea de management.
Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergură sau la scară mai redusă
reprezintă modalitatea prin care organizaţiile supravieţuiesc în mediul economic actual.
„Proiect” a devenit unul dintre cele mai utilizate cuvinte ale vocabularului de
afaceri. Acest lucru se întâmplă deoarece a apărut o explozie reală de proiecte la
nivelul economiei mondiale.
În literatura de specialitate proiectul este definit:
Proiect = o serie de activităţi desfăşurate conform unei planificări, în scopul
atingerii unor obiective într-un timp dat, care se finalizează odată cu atingerea
obiectivelor.
Proiect = o colecţie de activităţi adiacente, desfăşurate într-o manieră
organizată, cu un punct de plecare şi unul de sosire clar definite, în vederea obţinerii

1
unor rezultate dorite care să satisfacă obiective bine definite.
Proiect = un grup de activităţi care trebuie desfăşurate într-o secvenţă logică
pentru a atinge obiectivele prestabilite, în funcţie de cerinţele clientului.
Proiect = proces unic care constă dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi
controlate (cu data de început şi de finalizare), întreprins pentru realizarea unui obiectiv
conform cerinţelor, specifice şi care include constrângeri referitoare la timp, costuri şi
resurse.
Proiect = un ansamblu de resurse (umane, materiale, financiare etc.), grupate
temporar pentru realizarea unui anumit obiectiv, de regulă într-o perioadă de timp dată
şi cu utilizarea unui buget fixat.
Proiect = munca organizată pentru atingerea scopurilor sau obiectivelor propuse
care necesită resurse, un calendar de desfăşurare şi un buget fix.
Proiect = o acţiune specifică, nouă, care structurează metodic şi progresiv o
realitate viitoare, ce nu are încă echivalent exact.

În concluzie, proiectul poate fi definit ca un ansamblu de activităţi noi,

conjugate, specifice, structurate metodic care au ca scop realizarea unui obiectiv
precizat, într-un interval de timp determinat şi care implică efectuarea unor
activităţi cu caracter inovaţional.

Proiectul a reprezentat o inovare managerială şi are drept scop orientarea

resurselor pentru obţinerea unui produs printr-un proces nerepetitiv cu o eficienţă
ridicată (fig. 1.1).

Fig. 1.1. Poziţionarea proiectului între produsele realizate.

Diferite organizații (interne sau internaționale) au formulat diverse definiții pentru

noțiunea de proiect.
Guvernul României: „Proiectul este un scop bine definit, care este prevăzut a fi
realizat într-o perioadă determinată şi în limitele resurselor alocate şi căruia îi este ataşat
un set de reguli obiective şi activităţi.”

2
 Comisia Europeană (1994) [3]: „Un proiect reprezintă un grup de activităţi care
trebuie realizate într-o secvenţă logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite,
formulate de client.”
Standardul francez X50–105: „Proiectul este un demers specific care permite
structurarea metodică şi progresivă a realităţii ce va veni. Proiectul este definit şi
executat pentru a da un răspuns la nevoile utilizatorului sau a unui client, şi implică
definirea unui obiectiv şi a unor activităţi de întreprins, folosind resursele date.”
Standardul britanic BS6079: „Un proiect ar trebui să aibă următoarele trăsături:
 să fie nerepetitiv;
 să prezinte o noutate din punct de vedere managerial;
 să implice risc şi incertitudine;
 să aibă rezultate impuse, o calitate determinată, parametrii de siguranţă;
 costurile sunt clar menţionate iar resursele impuse;
 realizarea se face printr-o echipă constituită în mod special.”

Sarcina de învățare 1.1

Precizați o definiție, din literatură de specialitate a proiectului.

Sugerați o posibilă, definiție, personală, a proiectului, așa cum vi se pare mai
acceptabilă.

Răspunsuri posibile:
Proiect = o serie de activităţi desfăşurate conform unei planificări, în
scopul atingerii unor obiective într-un timp dat, care se finalizează odată cu
atingerea obiectivelor.
Proiect = o colecţie de activităţi adiacente, desfăşurate într-o manieră
organizată, cu un punct de plecare şi unul de sosire clar definite, în vederea
obţinerii unor rezultate dorite care să satisfacă obiective bine definite.
Proiect = un grup de activităţi care trebuie desfăşurate într-o secvenţă
logică pentru a atinge obiectivele prestabilite, în funcţie de cerinţele
clientului.

Sarcina de învățare 1.2

Precizați care sunt trăsăturile unui proiect conform standardul britanic BS6079.

Răspunsuri posibile:
 să fie nerepetitiv;
 să prezinte o noutate din punct de vedere managerial;
 să implice risc şi incertitudine;
 să aibă rezultate impuse, o calitate determinată, parametrii de siguranţă;
 costurile sunt clar menţionate iar resursele impuse;
 realizarea se face printr-o echipă constituită în mod special.”

3
 1.2. SPECIFICITATEA PROIECTELOR
Conceptele cheie ale definiţiilor prezentate anterior, referitoare la proiectului sunt:
 realizarea unui produs nou şi a unor lucrări cu caracter complex şi eterogen;
 folosirea unei structuri temporare unice;
 ordonarea activităţilor după un calendar optim care trebuie respectat;
 utilizarea eficientă a resurselor.
Proiectele există în tot felul de activităţi tipice ale afacerilor, cum ar fi: sistemele
de informaţii, construcţii, marketing, cercetări industriale, protecţia mediului etc.
Se recurge la managementul pe bază de proiecte pentru a se putea planifica,
organiza, executa şi controla corespunzător sarcinile complexe (construcţia unei noi
fabrici sau a unui bloc de locuinţe, montajul şi punerea în funcţiune a unei instalaţii
complexe, asimilarea unor produse complexe; introducerea unor modificări
organizatorice; fuziuni de secţii, proiectarea şi implementarea unei noi organigrame,
reamplasarea locurilor de muncă, modernizări ale sistemului informaţional etc.) care,
prin natură şi conţinut ies din cadrul programelor producţiei curente.
Într-un mod mai simplu un proiect corespunde situaţiei în care se urmăreşte
atingerea unui obiectiv cu mijloace specifice într-o anumită perioadă de timp.
Terminologie:
 proiect provine din latinescul projectus şi conform Dicţionarului Explicativ al
Limbii Române are mai multe înţelesuri, dintre care se amintesc:
- plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a realiza un lucru;
- prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.) care urmează să fie
discutat şi aprobat pentru a primi un caracter oficial şi a fi pus în aplicare.
Proiectul semnifică ceea ce avem intenţia să realizăm, ceea ce suntem pe cale să
realizăm.
 management care provine de englezescul management, iar conform
Dicţionarului Explicativ al Limbii Române se reţin următoarele sensuri:
- activitatea şi arta de a conduce;
- ansamblul activităţilor de organizare, de conducere şi de gestiune a
întreprinderilor;
- ştiinţa şi tehnica organizării şi conducerii unei întreprinderi.
Managementul include ideile de dinamism, responsabilitate, antrenare şi
orientare.
Printre proiectele realizate de-a lungul timpului pot fi citate:
- monumentele din Egiptul antic caracterizate prin tehnica gigantismului lucrărilor
şi tehnicilor utilizate;
- tehnica construcţiei bisericii Sf. Sofia construită în secolul al VII-lea care
inovează prin distribuirea greutăţii pe arcade şi cupole, şi mai ales pe cei 4 stâlpi de
susţinere;
- construcţia canalului de Suez;
- trimiterea primului om pe Lună.
Aceste câteva exemple de proiecte reuşite au în comun faptul că au necesitat
sinergia multor competenţe începând de la concepţia iniţială şi până la finalizare.
Diversitatea activităţilor la care se aplică managementul de proiect poate fi
ilustrată prin următoarele exemple:
- lansarea unui nou model de automobil/avion;

4
 - modificarea structurală a unei întreprinderi (patrimoniu, piaţa, selecţie, formare
personal, proceduri operaţionale, politica comercială);
- realizarea unui software.
Aceste câteva exemple au un punct comun şi anume utilizează îmbinarea unei
diversităţi de competenţe şi depind de principiile metodologice utilizate în
managementul lor.
Se constată că un proiect prezintă următoarele caracteristici principale:
- proces nerepetitiv care realizează o entitate nouă (produs, tehnologie, serviciu etc.);
- cuprinde un ansamblu de activităţi complexe (relaţii între activităţi);
- unicitatea (fiecare produs / serviciu realizat este diferit de altele similare);
- finalitatea - determinare temporală exactă;
- urmăreşte obținerea unui obiectiv;
- dispune de resurse şi buget limitat;
- în realizarea unui proiect sunt implicate resurse umane, de obicei aparţinând mai
multor departamente;
- existenţa unor motivaţii: tehnice, educaţionale etc.
Atributele ce caracterizează un proiect sunt:
 Scopul – proiectul este o structură cu un set bine precizat de obiective.
Proiectul este destul de complex pentru a putea fi divizat în sarcini care necesită
coordonare şi control a termenelor, succesiune, cost şi performanţă. Proiectul însuşi
poate fi coordonat în raport cu alte proiecte ale aceleiaşi organizaţii.
 Ciclul de viaţă – la fel ca entităţile organice, proiectele trec printr-o etapă
lentă de iniţiere, cresc apoi rapid, ating apogeul, încep declinul şi în final se încheie (şi,
la fel ca aceste entităţi, deseori opun rezistenţă la final).
 Interdependenţe – interacţionează cu alte proiecte de cele mai multe ori.
Întotdeauna însă o fac cu operaţiunile curente ale organizaţiei. Departamentele
funcţionale ale organizaţiei interacţionează între ele într-un mod în general determinat,
însă cu proiectele în moduri diferite, de exemplu, departamentul de marketing este
implicat la începutul şi sfârşitul unui proiect, producţia în faza de execuție a proiectului,
finanţele (bugetul) la început, contabilitatea la sfârşit sau la intervale stabilite. O
problemă care apare frecvent, mai ales atunci când sunt implicate fonduri mari, constă
în a privi proiectele ca pe iniţiative de sine stătătoare, separate şi distincte de celelalte
activităţi ale organizaţiei căreia îi aparţin. În mod normal, o organizaţie poate fi
implicată în acelaşi timp în mai multe proiecte, ca şi într-o multitudine de activităţi în
curs de desfăşurare. Foarte adesea va apărea necesitatea efectuării de schimburi de
resurse între proiecte şi celelalte activităţi având drept cauză disponibilitatea limitată a
resurselor angajate.
 Unicitate – fiecare proiect conţine elemente care îl fac unic. Pentru proiectele
de construcţii sunt mai multe elemente de rutină decât în proiectele de cercetare –
dezvoltare, însă un grad de particularizare este caracteristic oricărui proiect. Ele nu pot
fi reduse la rutină prin însăşi natura lor.
 Conflictul – mai mult decât alţi manageri, managerul de proiect
administrează situații de cele mai multe ori aflate în conflict. Astfel, proiectele
concurează cu departamentele funcţionale pentru resurse şi personal şi bineînţeles cu
alte proiecte. De asemenea, părţile implicate într-un proiect (client, organizaţia, echipa
proiectului şi publicul) pot defini chiar succesul sau eşecul proiectului în moduri
diferite, astfel: clientul dorește schimbarea (inovația, noul), organizaţia vrea profit,
membrul echipei răspunde adesea în faţa a doi şefi, cu obiective şi priorităţi diferite.

5
 Pentru a scoate în evidenţa elementele esenţiale ale noţiunii de proiect se impune
să se definească ceea ce nu constituie un proiect şi anume:
- o intenţie sau o schiţă, proiectul are un caracter concret şi un scop bine definit,
iar atunci când nu este terminat nu reprezintă o realitate operantă;
- nu este o cercetare abstractă;
- nu este o previziune care să determine ce se va întâmpla.

Sarcina de învățare 1.3

Care sunt caracteristicile unui proiect ?

Răspunsuri posibile:
- proces nerepetitiv care realizează o entitate nouă (produs, tehnologie, serviciu
etc.);
- cuprinde un ansamblu de activităţi complexe (relaţii între activităţi);
- unicitatea (fiecare produs / serviciu realizat este diferit de altele similare);
- finalitatea - determinare temporală exactă;
- urmăreşte obținerea unui obiectiv;
- dispune de resurse şi buget limitat;
- în realizarea unui proiect sunt implicate resurse umane, de obicei aparţinând
mai multor departamente;
- existenţa unor motivaţii: tehnice, educaţionale etc.

Sarcina de învățare 1.4

Pentru a scoate în evidenţa elementele esenţiale ale noţiunii de proiect se

impune definiți ceea ce nu constituie un proiect ?

Răspunsuri posibile:
- o intenţie sau o schiţă, proiectul are un caracter concret şi un scop bine
definit, iar atunci când nu este terminat nu reprezintă o realitate operantă;
- nu este o cercetare abstractă;
- nu este o previziune care să determine ce se va întâmpla.

1.3. TIPURI DE PROIECTE

O tipologie a proiectelor poate fi concepută pornind de la două elemente:
•tipul de produs:
- tangibil (entitate fizică);
- intangibil (cu valoare abstractă, intelectuală).

6
 •tipul de activitate:
- fizică;
- intelectuală.
Prin combinarea acestor criterii, se pot obţine patru tipuri de proiecte.

Sarcina de învățare 1.5

Precizați care sunt atributele ce caracterizează un proiect?

Răspunsuri posibile:
 Scopul – proiectul este o structură cu un set bine precizat de obiective.
 Ciclul de viaţă – la fel ca entităţile organice, proiectele trec printr-o etapă
lentă de iniţiere, cresc apoi rapid, ating apogeul, încep declinul şi în final se
încheie (şi, la fel ca aceste entităţi, deseori opun rezistenţă la final).
 Interdependenţe – interacţionează cu alte proiecte de cele mai multe ori.
Întotdeauna însă o fac cu operaţiunile curente ale organizaţiei.
 Unicitate – fiecare proiect conţine elemente care îl fac unic. Pentru
proiectele de construcţii sunt mai multe elemente de rutină decât în proiectele
de cercetare – dezvoltare, însă un grad de particularizare este caracteristic
oricărui proiect. Ele nu pot fi reduse la rutină prin însăşi natura lor.
 Conflictul – mai mult decât alţi manageri, managerul de proiect
administrează situații de cele mai multe ori aflate în conflict. Astfel,
proiectele concurează cu departamentele funcţionale pentru resurse şi
personal şi bineînţeles cu alte proiecte.

1. Produs tangibil şi muncă fizică (exemplu standard: proiectele de construcţii,

reamenajări, reabilitări etc.).
În cadrul acestor proiecte se prezintă următoarele caracteristici:
- activităţile presupuse de proiect sunt, în mare aceleaşi, eforturile sunt
repetate;
- sursele de variaţie sunt reduse;
- resursele sunt previzibile;
- costurile implicate sunt relativ mari.
2. Produs intangibil şi muncă fizică (exemple standard: revizuirea unor
politici sau proceduri, upgradarea unui program de computer).
Caracteristicile de bază ale acestor tipuri de proiecte sunt:
- se bazează pe un model anterior;
- modelului anterior este supus doar unor modificări, corecţii sau îmbunătăţiri;
- resursele sunt previzibile;
- costurile sunt relativ mici, necesare doar pentru a opera aceste modificări
şi pentru a multiplica noul produs.
3. Produs tangibil şi muncă intelectuală (exemple standard: proiecte de

7
dezvoltare a unor noi produse, proiectele de invenţii).
Dintre caracteristici, se menţionează:
- nu se bazează pe un model sau un lucru deja existent;
- eforturile nu se repetă, abordările sunt multiple;
- resursele nu sunt atât de previzibile, nu pot fi anticipate în mod riguros;
- costurile variază.
4. Produs intangibil şi muncă intelectuală (exemple standard: proiecte de
cercetare şi dezvoltare, realizarea unui nou film).
Aceste proiecte se caracterizează prin:
- muncă de creaţie şi inovaţie;
- eforturile nu sunt standardizate de la o etapă a proiectului la alta, ci diferă
considerabil;
- presupun muncă de explorare;
- nu se bazează pe ceva existent;
- resursele utilizate sunt imprevizibile;
- costurile sunt imprevizibile şi, de obicei, mari.
S-a oferit această tipologie pentru a evidenţia în primul rând faptul că, de la
proiectele de tip 1, până la cele de tip 4, riscurile cresc, dar la fel creşte şi numărul
posibilităţilor, al oportunităţilor care pot fi exploatate pentru a obţine rezultate cât mai
performante. De asemenea, încadrarea proiectului într-una dintre aceste categorii
facilitează munca de planificare şi cea de execuţie. O dată stabilită încadrarea, se pot
realiza următoarele lucruri, în funcţie de caracteristicile dominante ale proiectului:
- o planificare adecvată a activităţilor;
- o alocare de resurse cât mai judicioasă (în cazul unui proiect de tip 4, analiza şi
managementul riscului au o cu totul altă proeminenţă decât în cazul unui proiect de
upgradare a unui program de computer; prin urmare, resursele – de timp, de bani,
umane – alocate în această direcţie diferă).
În plus, tipul de proiect impune alegerea unui anumit stil managerial, mai
riguros (în cazul unui proiect de tip 1, un proiect de construcţii) sau mai permisiv (în
cazul unui proiect de tip 4, de realizare şi lansare a unui film). Tipul de proiect –
corect identificat – determină şi alegerea / desemnarea managerului de proiect, adică a
acelei persoane din cadrul organizaţiei ale cărei competenţe sunt cât mai apropiate de
trăsăturile specifice.
Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse criterii (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1. Clasificarea proiectelor

Criteriul Tipuri de proiecte, caracteristici
1 2
Amploarea obiectivelor  organizaţionale;
 locale;
 regionale;
 naţionale;
 internaţionale;

8
 Tabelul 1.1. (continuare)
1 2
Natura proiectelor  proiecte sociale;
 proiecte culturale;
 proiecte economice;
 proiecte artistice;
 proiecte ecologice;
 proiecte de management (detaliere a proiectelor
economice cu precizarea unor particularităţi);
 proiecte de construcţii (sunt predictibile prin
comparaţie; prezintă siguranţă la îndeplinire; permit
urmărirea fermă prin costuri);
 proiecte de inginerie (realizează un studiu tehnic
pentru un produs ce satisface o cerinţă de piaţă,
utilizează cunoştinţe tehnice, echipamente şi tehnologie,
rareori eşuează şi sunt abandonate);
 proiecte de cercetare – dezvoltare (nu au pregătire
anterioară; apelează la noi concepte şi noi tehnologii;
sunt nesigure, nepredictibile; presupun multe schimbări
ale ariilor de cuprindere şi ale obiectivelor; impun
constrângeri legate de resurse).

Mărime  proiectele mici (au termene de maxim un an;

valoarea finanţării este redusă; permit angajările part –
time; prezintă cerinţe tehnologice modeste sau medii;
permit o urmărire directă zilnică);
 proiecte medii (prezintă termene cuprinse între 2 şi
3 ani; valoarea finanţării este medie; permit angajările
part/full-time; au cerinţe tehnologice medii; urmărirea se
realizează prin raportări);
 proiecte mari (prezintă termene lungi mai mult de
3-5 ani; valoarea finanţării este ridicată; permit numai
angajări full-time; prezintă cerinţe tehnologice
performante; apelează la instrumente şi programe
specifice; urmărirea se realizează prin raportări de
control).

Proiectele există în tot felul de activităţi tipice ale afacerilor, cum ar fi:
construcţii, inginerie, microinginerie, tehnologii, tehnologii medicale, biotehnologii,
modernizare, transfer tehnologic, dezvoltarea de afaceri, proiectarea produselor noi,
inovare tehnologică, cercetare-dezvoltare, cercetarea de firma, reorganizarea firmelor,
sistemele de informaţii, marketing, cercetări industriale, protecţia mediului, calitatea
vieții, energii convenţionale, noi şi regenerabile etc.
Se recurge la structurarea pe bază de proiecte pentru a se putea planifica, organiza,
executa şi controla corespunzător sarcinile complexe (construcţia unei noi fabrici sau a
unui bloc de locuinţe, montajul şi punerea în funcţiune a unei instalaţii complexe,

9
asimilarea unor produse complexe; introducerea unor modificări organizatorice; fuziuni
de secţii, proiectarea şi implementarea unei noi organigrame, reamplasarea locurilor de
muncă, modernizări ale sistemului informaţional etc.) care, prin natură şi conţinut ies
din cadrul programelor producţiei curente.

TESTE DE AUTOEVALUARE
T.1.1. Proiectul poate fi definit ca: a) un ansamblu de activităţi noi, conjugate,
specifice, structurate metodic care au ca scop realizarea unui obiectiv precizat, într-un
interval de timp determinat şi care implică realizarea unor activităţi cu caracter
inovaţional; b) un grup de activităţi care trebuie desfăşurate într-o secvenţă logică
pentru a atinge obiectivele prestabilite, în funcţie de cerinţele clientului; c) un ansamblu
de resurse (umane, materiale, financiare etc.), grupate temporar pentru realizarea unui
anumit obiectiv, de regulă într-o perioadă de timp dată şi cu utilizarea unui buget fixat;
d) o cercetare abstractă.

T.1.2. Caracteristicile proiectului sunt: a) proces nerepetitiv care realizează o

entitate nouă (produs, tehnologie, serviciu etc.); b) ansamblu de activităţi complexe
(relaţii între activităţi); c) este unic; d) este finit - are o determinare temporală exactă.

T.1.3. Pentru a scoate în evidenţa elementele esenţiale ale noţiunii de proiect se

impune să se definească ceea ce nu constituie un proiect şi anume: a) o intenţie sau o
schiţă, b) o cercetare abstractă; c) ansamblu de activităţi complexe; d) proces unic care
constă dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi controlate (cu data de început şi de
finalizare), întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerinţelor, specifice şi
care include constrângeri referitoare la timp, costuri şi resurse.

T.1.4. Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse criterii. După

amploarea obiectivelor proiectele pot fi clasificate în: a) naţionale; b) organizaţionale;
c) regionale; d) culturale.

T.1.5. Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse criterii. După natura
proiectelor acestea pot fi clasificate în: a) sociale; b) organizaţionale; c) culturale;
d) medii.

T.1.6. Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse criterii. După

mărime proiectele pot fi clasificate în: a) naţionale; b) internaţionale; c) medii;
d) sociale.

10
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Definiţi şi caracterizaţi proiectul.

2. Care sunt principalele caracteristici ale unui proiect?
3. Precizați domeniile în care se pot derula proiecte?
4. Definiţi criteriile de clasificare a proiectelor.

RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

T.1.1. a; b; c
T.1.2. a; b; c; d
T.1.3. a; b
T.1.4. a; b; c
T.1.5. a; c
T.1.6. c

REZUMAT
Principala caracteristică definitorie a unui proiect este noutatea sa. Un proiect
este un pas în necunoscut, susceptibil de riscuri şi incertitudini. Nu există două
proiecte perfect identice şi chiar un proiect care se repetă va fi de fiecare dată diferit
într-unul sau mai multe din aspectele sale comerciale, administrative, sociale,
politice sau fizice.
Planificarea, elaborarea şi implementarea proiectului ca părţi componente ale
managementului proiectelor sunt esenţiale la realizarea cu succes a unui proiect sau
structură de proiecte. Presiunile sistemului globalizat economic şi politic
concurenţial al lumii industrializate, competitivitatea dintre producători, au dus la
dezvoltarea de noi tehnici de management de proiect. În cadrul acestui sistem
concurenţial primul care furnizează ceea ce clientul doreşte este câştigător şi va
supravieţui. Soluţia este realizarea de proiecte performante cu un management de
proiect performant.

11
 Bibliografie

1. Ashby, W., Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1972

2. Cleland, D., Project Management, McGraw Hill, N.Y., 1995
3. Marian, L., Consideraţii teoretice asupra gestiunii proiectelor, Analele Universităţii din
Oradea, Tom IX, 2000 ISSN 122569
4. Marian, L., Management general şi industrial, Curs litografiat, Editura Universităţii „Petru
Maior” Tg. Mureş, 1994
5. Mircea, C., Managementul proiectelor - suport de curs, Agenţia Managerială pentru
Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic, Politehnica Bucureşti, 2001
6. Thiel, D., Curs de Managementul Proiectelor, Program Tempus Jep 11243/96, Tg. Mureş,
1998

12