Plan de management al riscului 1. Planificarea proiectului 2.

Introducere Planificarea proiectului este procesul de definire a cerinelor proiectului ntr-un mod structurat, folosind instrumentele managementului de proiect, pentru comunicarea cerinelor proiectului ctre toate prile implicate, msurarea performanelor, precum i pentru organizarea i asigurarea controlului utilizrii resurselor n scopul realizrii obiectivelor propuse ale proiectului. Planificarea proiectului este un proces foarte dinamic i continuu care se ncheie doar odat cu nchiderea proiectului.

Un proiect trebuie s fie realizabil ntr-un termen relativ fix i cu resurse limitate, iar definirea proiectului trebuie s in cont de aceste lucruri. Procesul de planificare a proiectului implic stabilirea obiectivelor, a beneficiarilor, a rezultatelor scontate, a activitilor i resurselor necesare at!t umane, c!t i financiare", precum i stabilirea termenelor de realizare. #n funcie de mrimea proiectelor i documentelor de planificare pot fi realizate n etape succesive care s asigure nivelul de detaliere necesar. $a proiectele mari etapele iniiale pot fi cele mai importante pentru obinerea succesului scontat. %ac proiectul nu este definit n mod fezabil i nu este fundamentat, iar scopurile sale nu sunt relaionate corespunztor cu obiectivele i ateptrile finanatorului i a supervizorului, atunci exist riscul ca proiectul s eueze. Procesul de planificare a unui proiect se bazeaz pe logica &odelului '()* 'nput + (ransform + )utcome, -esurse + Procese + -ezultate", un instrument care relaioneaz n mod direct rezultatele proiectului servicii i produse" de activitile implicate cu atributele de timp i resurse necesare. #n cadrul managementului de proiect planificarea reprezint un proces de structurare i g!ndire logic care are ca obiectiv general coordonarea deciziilor n scopul atingerii obiectivelor predeterminate. Pentru managerul de proiect planificarea implic numeroase abiliti, dar i aduce i urmtoarele beneficii, o imagine mai clar asupra ceea ce dorete s realizeze. ncredere n ceea ce face. 1

 ordonare n aciuni. modaliti de validare a activitilor. facilitarea schimbului de informaii cu cei implicai n proiect. facilitarea coordonrii proiectului. %in cauza unei planificri necorespunztoare multe proiecte eueaz, obiectivele nu sunt realizate n timpul i n limita bugetului alocat. 3. Resurse, roluri i responsabiliti specifice (RRR) fa ei de planificare Pentru inierea i realizarea planului proiectului, managerul proiectului trebuie s organizeze reuniuni de lucru, s stabileasc atribuiile responsabililor de seciuni de plan, s faciliteze s s coordoneze elaborarea de variante de programe i bugete i s obin aprobrile din partea supervizorului proiectului. #n acest scop, managerul de proiect trebuie, s invite supervizorul proiectului i mpreun s explice contextul strategic, relevana i prioritatea proiectului. s foloseasc abilitile i experiena tuturor membrilor echipei de proiect pentru planificarea proiectului. s invite specialiti de la departamentele implicate i s i motiveze pentru a-i aduce contribuia la ntocmirea planului i la execuia proiectului. s evite realizarea unui plan numai dup opiniile personale i s obin acordul tuturor factorilor interesai n derularea proiectului. s repartizeze responsabilitile pentru elaborarea seciunilor proiectului a variantelor de activiti, cerine, programe, bugete preliminare" i s asigure asumarea acestor responsabiliti. s asigure dezbaterea propunerilor i s integreze aceste propuneri n planul global al proiectului. s promoveze spre aprobare proiectele de plan ctre grupurile de lucru implicate n derularea proiectului i de ctre managementul organizaiei. s asigure aprobarea planului proiectului dup finalizarea sa de ctre supervizorul proiectului. s asigure actualizarea planului proiectului prin aprobarea sa n cazul unor schimbri minore" i prin memorandum sau ordin de schimbare/act adiional la contract al supervizorului proiectului cu acordul finanatorului proiectului + n cazul unor schimbri complexe. !. "cti#itile specifice fa ei de planificare 0a cum s-a menionat n capitolul precedent, baza de pornire n faza de planificare o reprezint rezultatele fazei de iniiere, concretizate n 1documentul de iniiere a proiectului2. )dat ce scopul i obiectivele pe care ar trebuie s le urmreasc proiectul au fost de3a stabilite n faza de iniiere", din acest moment trebuie stabilite elementele care s asigure ndeplinirea scopului i a obiectivelor respective, elemente care compun planul proiectului + rezultatul cel mai important al fazei de planificare. Paii care trebuie urmai n faza de planificare ar putea fi structurai n modul urmtor,

!. $ntocmirea planului de lucru % desfurarea pe lucrri (&'() ()*P+ Pornind de la strategia proiectului, scopul planului de lucru este descompunerea obiectivelor n activiti, sub-activiti lucrri/sarcini" i pachete de lucrri n scopul determinrii duratei proiectului, a resurselor necesare i a programului de lucru. ,-()RI-R-+ 4e descompun activitile proiectului n sarcini de munc elementar pentru a se asigura o coordonare eficient. I.(/R01-./-2/-3.I)I (P-)I4I)-+ %54678U-7()-U$ %5 $U9-7-' :or; <rea;do=n 4tructure, Pro3ect <rea;do=n 4tructure" 5. ,esfurtorul de 6ucrri (&or7 'rea7do8n (tructure) %esfurtorul de $ucrri sau 4tructurarea pe $ucrri 5lementare :<4 - &or7 'rea7do8n (tructure" asigur cadrul de divizare a proiectului n lucrri ce pot fi gestionate corespunztor, reprezent!nd un instrument de organizare i definire a elementelor unui proiect plec!nd de la scopul proiectului. 4tructurarea pe componente elementare asigur posibilitatea planificrii activitilor bugetului i timpului de implementare al unui proiect. %e aceea este considerat ca piatr de temelie n procesul de planificare i este utilizat pe parcursul ntregului ciclu de proiect ca referin pentru analiza stadiului proiectului, raportare i control. #n acest scop este foarte important ca toate celelalte instrumente de management de proiect programarea, descrierea i bugetarea activitilor" s corespund clar cu desfurtorul de lucrri :<4", pe care trebuie s se ntemeieze. &'( + se structureaz n general pe patru niveluri, *. Faza sau pachetul de activiti + cel mai nalt nivel. #n mod normal finalizarea unei faze reprezint un eveniment semnificativ care implic o analiz formal din partea managementului proiectului. >. Activitatea + cel de-al doilea nivel, reprezint un grup logic de lucrri. 0cest nivel este utilizat pentru scopuri de sintez a raportrilor n cadrul proiectului. 3

?. Lucrarea sau sarcina + cel de-al treilea nivel, reprezint o component a unei activiti ce poate fi gestionat unitar. @. Sub-lucrare + cel de-al patrulea nivel este utilizat pentru divizarea unor lucrri mai complexe. #n scopul asigurrii unui cadru specific i consistent de identificare a lucrrilor n documentele de planificare i control, de obicei se utilizeaz un sistem decimal de referin, ilustrat n exemplul urmtor. %e exemplu , I D * > * @ > A > B ? C ? * ? > ? ? ? @ ? D ? E ? F ? A ? B @ C @ * @ > @ ? @ Task Name 1. I.I9I-R2. P6".I4I)"R3. -:-)09I- ;I )*./R*6 ?.* )rganizarea i motivarea echipei de proiect ?.> 4tabilirea modului de comunicare ?.? 4tabilirea i alocarea sarcinilor ?.@ 5xecutarea proiectului ?.D &anagementul echipei ?.E &onitorizarea proiectului ?.F -aportarea rezultatelor intermediare ?.A &anagementul schimbrii ?.B 9ontrolul costurilor ?.*C &anagementul timpului ?.** &anagementul calitii ?.*> &anagementul riscurilor ?.*? (estarea !. 4I."6I<"R-" @.* Predarea primirea produselor i/sau finalizarea livrrii serviciilor @.> %escrcarea de gestiune 4

@ @ D @ E @ F @ A @ B

@.? &surarea gradului de satisfacie a clientului @.@ 5laborarea documentaiei finale @.D 0udit @.E 0rhivare 6eed-bac; pentru proiecte viitoare" @.F %izolvarea echipei

=. (tructurarea proiectului pe componente elementare (Pro>ect 'rea7do8n (tructure) 4uccesul planificrii proiectului depinde de identificarea i structurarea principalelor categorii de activiti caracteristice proiectului ntr-un mod care s asigure realizarea tuturor sarcinilor stabilite. Pentru a facilita procesul de organizare i conducere al proiectului, acesta se descompune pe niveluri i elemente prin utilizarea unor structuri arborescente denumite structurile componentelor elementare ale poiectului. 0ceste structuri ierarhizate prezentate sub form grafic sau tabelar 6igura >F" prezint subdiviziunile unui proiect i permit managerului de proiect codificarea activitilor, precum i cuantificarea responsabilitii i resurselor pentru fiecare activitate, (ipuri de structuri ale unui proiect G 9riteriu r. 9omponentele produsului sau * serviciului respectiv 9omplexitatea muncii > caracteristice proiectului Participanii la ? derularea proiectului @ 0ctivitile proiectului %enumire diagram/structur P'( + Product <rea;do=n 4tructure &'( + :or; <rea;do=n 4tructure *'( + )rganization <rea;do=n 4tructure "'( + 0ctivitH <rea;do=n 4tructure R'( + -essources <rea;do=n 4tructure )t'( + 9ontract <rea;do=n 4tructure )s'( + 9ost <rea;do=n 9oninut Pe baza componentelor fizice ale unui produs/serviciu se stabilesc lucrrile de realizare a proiectului. Pe baza principalelor categorii de sarcini necesare realizrii obiectivelor proiectului concepere, proiectare, realizare, testare, furnizare produse/servicii" se definesc pachetele de lucrri ale proiectului ce trebuie planificate, bugetate i controlate. Pe baza structurii organizatorice a organizaiei implicat n derularea proiectului se definesc relaiile dintre compartimentele funcionale i echipa proiectului. Pe baza criteriilor anterioare se definesc at!t activitile necesare proiectului, c!t i intercondiionrile dintre acestea. Pe baza necesarului pentru fiecare activitate se stabilesc categoriile de resurse umane i materiale necesare proiectului. Pe baza necesarului de servicii, bunuri i lucrri se stabilesc relaiile dintre executantul proiectului i contractorii externi. Pe baza descompunerii unui proiect n centre de costuri se identific cheltuielile necesare i se aloc pe 5

-esursele necesare D derulrii proiectului 9ontractele E necesare derulrii proiectului F 9osturile necesare componentelor

proiectului

4tructure

componentele proiectului.

0ceste analize prezint avanta3ul identificrii cerinelor proiectului, dar prezint unele limitri, respectiv nu include factorul timp i deci nu fac referire la duratele activitilor. ?. $ntocmirea planului de lucru % planificarea @n timp a acti#itilor i resurselor ()*P+ 5stimarea timpului i costurilor pe sarcini/lucrri. -ezultatul acestei activiti l constituie informaiile necesare pentru dezvoltarea planului de lucru, documentarea fiecrei lucrri care trebuie executat pe parcursul realizrii proiectului prin stabilirea responsabilitii i timpului de realizare pentru fiecare sarcin. 4unt stabilite i dependenele dintre lucrri. #n acest mod se asigur c proiectul va fi finalizat n timp i c scopul va fi ndeplinit. ,-()RI-R-+ se stabilesc estimrile de timp pentru fiecare sarcin/lucrare pe baza disponibilitii i capabilitii resurselor, iar resursele sunt relaionate cu sarcinile. ,*)01-./-+ P$0GU$ %5 $U9-U I.(/R01-./-+ %iagrama/-eeaua P5-(. &etoda %rumului 9ritic 9P&" Iraficul I0G((. %iagrama logic (as;boarding". A. Programarea acti#itilor proiectului ()P1 i P-R/) &anagerul de proiect trebuie s asigure programarea activitilor i alocarea resurselor cu luarea n considerare a timpului alocat fiecrei activiti, in!nd cont de disponibilitatea resurselor, astfel, programarea activitilor n contextul unui fond de timp limit + atunci c!nd data finalizrii proiectului este fix i pentru asigurarea realizrii n termen a proiectului este necesar alocarea unor resurse suplimentare. programarea activitilor n contextul unor resurse limitate + atunci cnd este disponibil o cantitate maxim pentru anumite resurse i acest lucru ar putea decala data de finalizare a anumitor activiti care depind de resursele respective. programarea activitilor n contextul ambelor restricii. B. ,iagrama2Reeaua P-R/. /eCnica de e#aluare i re#i uire a programului Program Evaluation and Review Technique PERT" i metoda drumului critic 9P&" sunt destinate pentru programarea activitilor n fazele de dezvoltare, dar nu sunt direct potrivite pentru a fi folosite pentru operaii repetitive. 0t!t 9P&, c!t i P5-( sunt bazate pe conceptul de reea i am!ndou identific drumul critic. 5ste esenial ca planificarea P5-( s asigure estimrile de timp necesare pentru finalizarea fiecrei activiti. P5-( recomand trei estimri de durat a activitilor, i" optimist, ii" probabil i iii" pesimist. 0ceast modalitate de estimare are avanta3ul c estimrile vor fi mai realiste i mai fundamentate, iar sarcinile de pregtire nu devin excesive. %up stabilirea duratelor de timp pentru fiecare activitate a reelei se poate calcula drumul critic, iar managerul de proiect poate fi gata s lanseze fiecare activitate i s o finalizeze pe baza estimrilor fcute. Pentru programarea activitilor proiectului, managerul de proiect trebuie s ia n considerare toate analizele anterior menionate i s utilizeze 1etoda ,rumului )ritic 9P& + 9ritical path &ethod" i 6

P-R/ Program 5valuation and -evie= (echniJue" ca instrumente moderne de planificare i control a activitilor pentru definirea diagramei logice a proiectului, respect!nd urmtoarele cerine, fiecare sarcin individual a unui proiect trebuie clar identificat astfel nc!t s fie uor integrat ntr-o reea de sarcini activiti". activitile se ordoneaz n cadrul unei diagrame n funcie de relaiile de preceden, succesivitate i alte restricii astfel nc!t s se poat determina drumul critic. estimarea timpului pentru fiecare activitate s se fac n trei variante optimist, probabil i pesimist". drumul critic i rezerva sunt calculate. Prin folosirea echipamentelor de calcul electronic utilizarea tehnicii 9P&/P5-( permite realizarea rapid a diagramelor logice care relev structura pe activiti a proiectului cu dependenele logice dintre activiti, termenele lor de realizare i resursele consumate. Programarea activitilor proiectului necesit urmtoarele etape, *. identificarea tuturor activitilor proiectului din fiecare etapa cheie. >. stabilirea termenelor cel mai devreme/cel mai t!rziu", a duratelor de realizare, a rezervelor de timp i a resurselor necesare pentru fiecare activitate. ?. stabilirea relaiilor de preceden, respectiv dependena ntre activiti. @. stabilirea activitilor care se pot desfura concurent n acelai timp", D. stabilirea momentelor de validare a realizrilor proiectului + 3aloane 1milestones2 + n limba englez". 5le constituie finalizarea unor anumite activiti a cror realizare trebuie verificat i confirmat formal" pe parcursul derulrii proiectului. E. construirea diagramei logice. F. verificarea logicii 5ste fiecare activitate necesar i suficientK/4unt bine identificate precedenele i dependeneleK/ 4unt ndeplinite cerinele proiectuluiK". A. verificarea diagramei logice 9um se poate mbunti structura propus pentru a realiza proiectul mai repede, mai uor, mai ieftin, mai bineK". B. calculul drumului critic. *C. finalizarea variantei preliminare. **. verificarea respectrii constr!ngerilor de buget, calitate, timp i resurse. *>. obinerea acceptului participanilor la proiect asupra variantei propuse. *?. aprobarea formal a planului pe activiti al proiectului. 1D. Eraficul de reali are al proiectului Progresul proiectului este msurat prin realizarea evenimentelor ce reprezint stadiile semnificative ale implementrii unui proiect. 0ctivitile se desfoar ntr-un orizont de timp. 6iecare activitate este definit de un eveniment de ncepere i de unul de finalizare. -esursele sunt consumate de activiti i mai puin de evenimente. #n general evenimentele i activitile necesare pentru execuia unui proiect sunt dependente de rezultatele unor activiti anterioare din sistem. 0ceste relaii fac ca activitile s fie interdependente, iar aceste interdependene trebuie avute n vedere atunci c!nd se face graficul de derulare al unui proiect. 7

#n acest scop sunt utilizate dou tehnici principale de programare a proiectelor, 11. Repre entarea acti#itilor proiectului @ntrFo reea cu bare ori ontale 0ceatsa a fost prima tehnic utilizat de management pentru programarea proiectelor. Iraficele Iantt au fost destinate i aplicate cu mult succes la operaiile cu grad nalt de repetitivitate. 0ctivitile pe mai multe componente pot fi combinate ntr-un singur grafic care s prezinte realizarea agregat. Iraficul poate arta modalitatea n care activiti diferite se desfoar simultan pentru realizarea unui obiectiv comun. %in pcate, gradul de flexibilitate necesar programrii unui proiect este limitat prin folosirea graficelor Iantt deoarece relaiile dintre activitile proiectului nu sunt clar relevate. (ehnica graficelor Iantt este de aceea folosit ndeosebi ca un instrument necesar supervizrii proiectului. #n funcie de modul de ealonare calendaristic a activitilor vor exista programe diferite, Program minorant + conine pentru fiecare activitate termenele de ncepere i terminare cele mai scurte. Program majorant + conine pentru fiecare activitate termenele de ncepere i terminare cele mai lungi. Program operativ + conine pentru fiecare activitate termenele de ncepere i terminare aprobate i este de obicei cuprins ntre programul minorant i cel ma3orant. 12. Programarea e#enimentelor este un sistem bazat pe acelai principiu ca i sistemul Iantt, dar difer prin tehnicile de prezentare a stadiului proiectului. Un 3alon 1milestone2 + n limba englez" reprezint un eveniment important pe parcursul implementrii proiectului. 9ele mai semnificative sunt denumite 3aloane ma3ore i de obicei reprezint ncheierea unui grup important de activiti. #n faza de planificare 3aloanele sunt stabilite pentru tot ciclul proiectului. Laloanele sunt stabilite n funcie de raportrile privind realizarea programului, care se refer de obicei la dou perioade de timp privind, i" evenimente programate s se realizeze n cursul anului fiscal i ii" evenimente prevzute a se realiza n cursul lunii curente. &etoda de colectare i organizare a datelor este similar cu tehnica Iantt, dar difer prin prezentarea grafic. 13. ,iagrama logic a proiectului ) soluie simpl pentru structurarea unui proiect o reprezint organizarea etapelor/stadiilor cheie ale acestuia ntr-o secven logic n vederea asigurrii unui paralelism maxim de desfurare a activitilor prin aplicarea tehnicii de paralelism maxim de desfurare a activitilor prin aplicarea tehnicii de tas7boarding . (ehnica de task oarding presupune implicarea fiecrui membru al echipei sub conducerea managerului de proiect n realizarea i validarea diagramei logice a proiectului. 1!. Planificarea resurselor i acCi iiilor ()*P+ %ocumentarea necesarului de resurse pentru fiecare faz a proiectului, stabilirea modalitii de obinere a resurselor i a furnizrii de pregtire profesional a resurselor n caz de nevoie. ,-()RI-R-+ 4e determin cantitile de resurse, disponibilitatea acestora i costurile necesare. 4unt, de asemenea, identificate i planificate cerinele de formare profesional. ,*)01-./-+ P$0GU$ %5 04'IU-0-5 0 -54U-45$)-, <UI5(U$. Programarea resurselor presupune luarea n considerare a forei de munc, materialelor, spaiului de activitate, lichiditilor, echipamentelor i utila3elor necesare pentru realizarea unui proiect. #n acest scop se utilizeaz structurarea proiectului pe lucrri elementare :<4" i se stabilete pentru lucrare 8

necesarul de resurse complexe. -esursele se nsumeaz pe tipuri i categorii i apoi se ealoneaz pe durata implementrii proiectului astfel nc!t s se coreleze cu posibilitile de furnizare fizic. 15. (tabilirea costurilor proiectului <ugetul proiectului pe componente este un important instrument de management pentru definirea cerinelor de resurse i a ateptrilor privind profitul sau beneficiile proiectului. <ugetul proiectului este bazat pe estimrile de costuri. #n mod uzual prima estimare de cost este necesar pentru analiza fezabilitii nainte ca elementele de baz ale proiectului s fie definite. &ai t!rziu, cerinele proiectului sunt cunoscute de3a la un nivel de detaliu suficient pentru a construi o estimare de costuri mai precis, care s constituie suportul critic al deciziilor privind procedurile de achiziii, politica de preuri, dezvoltarea de noi produse i servicii i planul strategic al proiectului. 1=. -tapele de stabilire a costurilor proiectului+ *. stabilirea unui cost int limit a bugetului" pe total proiect. >. alegerea unui mod de stabilire a costurilor, ca de exemplu pe baza principalelor categori de sarcini necesare realizrii proiectului =or; brea;do=n structure". ?. stabilirea bugetelor int pentru personal, materiale, cltorii etc.. @. alocarea relativ procentual" a eforturilor pe componentele proiectului la nivelul principalelor categorii de sarcini necesare realizrii proiectului =or; brea;do=n structure". Procentele adunate trebuie s constituie *CC. D. stabilirea bugetului int pentru o or de lucru pe fiecare component a proiectului, pe baza alocrii procentuale din total buget. E. distribuirea tuturor informaiilor de cost ctre membrii echipei cu responsabiliti n realizarea componentelor proiectului. F. consultarea responsabililor pentru fiecare component a proiectului asupra necesarului de for de munc i altor costuri asociate echipei. 0ceast estimare pe componente se face de sus n 3os, pe baza structurii pe sarcini elementare, in!nd cont de experiena trecut sau prin parametri de comparaie. %up estimarea iniial se recomand o rafinare a estimrilor, pentru a se apropia de costurile int. A. persoanele responsabile pentru estimare pun la dispoziia managerului de proiect urmtoarele seturi de date, a. cea mai bun estimare a costurilor eforturilor". b. ghidul de calcul al costurilor. c. analiza cost-performan. d. propuneri de structuri de costuri alternative. B. pe baza analizei cost-performan managerul de proiect selecteaz propunerile acceptabile pentru consolidarea la nivelul proiectului. *C. recalcularea eforturilor relative procentelor", pentru toate componentele proiectului. **. pe baza ghidurilor de calcul a costurilor la fiecare component managerul de proiect, mpreun cu responsabilii pe componente, stabilesc soluii alternative i variante de costuri la nivel de proiect. #n cazul n care nu s-a a3uns la un consens ntre membrii echipei i supervizorul proiectului se revine la 9

pasul ase i se reia procesul p!n la gsirea unei soluii satisfctoare. 1?. Planificarea acCi iiilor ()*P+ 4tabilirea metodelor de achiziii ce urmeaz a se aplica, a scopului achiziiilor de produse i servicii i identificarea responsabilitilor privind achiziiile pe durata ntregului ciclu al proiectului. )*.9I.0/+ 4e stabilesc produsele i serviciile necesare proiectului i se determin/3ustific necesarul de achiziii ca diferen ntre nevoi i existent. 4e stabilesc criterii de evaluare pentru oferte i surse de finanare. ,*)01-./-+ P$0GU$ %5 09M'N'O'' 1A. Planificarea strategiei @n domeniul calitii ()*P+ 4tabilirea cerinelor de calitate i a modului de asigurare a calitii. &anagementul calitii n cadrul unui poriect contribuie la creterea siguranei i la reducerea riscurilor de eec ale proiectului. 5l implic un proces de management al schimbrii ca reacie la problemele i incidentele care apar pe parcursul implementrii proiectului. ,-()RI-R-+ 4e determin cerinele i se stabilesc modalitile de asigurare i de control ale calitii. ,*)01-./-+ P$0GU$ %5 90$'(0(5 cu lista activitilor de G" 0sigurarea calitii" i G) 9ontrolul calitii" 0ceste documente sunt ntocmite n funcie de cerinele specifice ale fiecrui proiect i de aceea se pot structura ntr-un numr mare de variante. #n esen, planificarea managementului calitii trebuie s parcurg urmtoarele etape+ 19. Planificarea atingerii unor cerine specifice de calitate petru rezultatele proiectului care trebuie s rspund scopului. #n acest scop este necesar s se stabileasc pentru fiecare activitate cerine de calitate i criterii de evaluare a calitii conform cerinelor. !. Strategia de calitate, care include, produsele critice ale proiectului care trebuie s rspund scopului urmrit/asumat de proiect i criteriile prin care s se determine conformitatea. procesele + activitile din planul de lucru care trebuie s se realizeze corect. cerinele de calitate care apar at!t n dezvoltarea produselor, c!t i a proceselor proiectului. standardele relevante care trebuiesc aplicate. n ce fel aceste standarde sunt satisfctoare. 1. Planul de "anage"ent al calitii# conine urmtoarele componente, filozofia calitii. metodologii relevante i standarde ce vor fi aplicate at!t n realizarea produselor, c!t i n execuia proceselor. integrarea proiectelor ntr-un program sau a sub-proiectelor ntr-un proiect. monitorizarea i raportarea procedurilor. managementul schimbrii, problemelor i riscului. proceduri de control. 10

 sistemul de documentare i pstrare a nregistrrilor. responsabilitile actorilor cheie sta;eholders" implicai n proiect referitor la Planul de &anagement al 9alitii. 22. Planificarea strategiei de management al riscurilor ()*P+ %efinirea modului de identificare a riscurilor, stabilirea persoanelor responsabile de identificarea riscurilor, stabilirea intervalelor de reevaluare a riscurilor, alegerea instrumentelor de monitorizare a riscurilor, alegerea modalitilor de transfer a riscurilor i a tratrii riscurilor. ,-()RI-R-+ 4e definete procesul de identificare a riscurilor, precum i responsabilitile privind managementul riscurilor. 4e ntocmete matricea riscurilor pentru evaluarea atributelor i impactului. ,*)01-./-+ 4(-0(5I'0/P$0GU-'$5 %5 &0G0I5&5G( 0$ -'49U-'$)-. Planurile de management al riscurilor trebuie realizate n urmtoarele etape, identificarea motivelor de ngri3orare. identificarea factorilor de risc i a surselor. evaluarea riscurilor i a consecinelor asupra proiectului. evaluarea opiunilor de tratare a riscului. prioritizarea eforturilor de management a riscului. ntocmirea planurilor de management a riscurilor. autorizara implementrii planurilor de management a riscurilor. Un plan de management a riscurilor poate fi structurat astfel, 23. Introducere scopul planului de management al riscurilor. descriere proiect :<4, descriere lucrri, interfee". rezultate. organizare proiect. programul proiectului. 3aloane. control. 2!. Practica managementului riscului identificare. evaluare. nregistrare. urmrire. 25. Informaii pri#ind riscurile riscuri definite prin contract. urmrirea riscurilor identificate sau planificate", 11

- propunere. - lansare. - monitorizare. descriere i evaluare riscuri, - matricea riscurilor. - atributele cheie ale riscurilor identificate. 2=. Instrumente de managementul riscurilor+ testri. analiza. simulri. verificri periodice. verificri la date critice. 2? Referine2eHperien @n proiecte anterioareI 2A. ,ocumentaii suport. 2B. 1anagementul riscului 9e este risculK Posibile descrieri ale riscului sunt, 1lucruri care merg prost2. 1resurse insuficiente2. 1manageri care nu se implic suficient n proiect2. 1persoane fr talent n domeniu implicate n proiect2. 1persoane care nu i respect promisiunile2, 1-iscul este o posibil barier ctre succes + toate lucrurile care pot merge prost2. 9are este diferena dintre cuvintele risc i problemK ) problem este o ntrebare fr rspuns. %ac nu se gsete rspunsul pentru ntrebare, atunci problema poate deveni un risc pentru proiect. $iscul este definit ca un ele"ent incert# dar posibil ce apare per"anent %n procesul activitilor socio-u"ane# ale crui efecte sunt pgubitoare &i ireversibile. 3D. )um se gestionea risculJ &anagementul riscului reprezint totalitatea metodelor sau mi3loacelor prin care este gestionat incertitudinea n scopul ndeplinirii obiectivelor descrise n proiect. 31. )e trebuie fcut+ 'dentificarea zonelor de risc, structurarea factorilor de risc i definirea probabilitii apariiei lor, gestionarea optim a resurselor n scopul reducerii factorilor de risc, crearea unor alternative pentru fiecare factor de risc cu probabilitate mare de apariie. 32. (trategii de reducere a riscurilor "ccept riscul + atunci c!nd riscurile sunt foarte mici. -#it riscul + acceptarea de modificri pentru evitarea riscului. 1onitori area riscului i pregtirea planurilor pentru situaii impre#i ibile + stabilirea unui set de indicatori i urmrirea acestora pe ntreaga durat a proiectului. crearea unor planuri de rezerv. 12

 /ransfer riscul+ asigurri. 33. Identificarea riscului Gu este o cale uoar de identificare a tuturor riscurilor unui proiect. -egistrul riscurilor este o parte esenial a documentaiei de proiect. 5l listeaz riscurile identificate, probabilitatea de a a avea loc i consecinele asupra proiectului. Un model de registru de riscuri este prezentat n cele ce urmeaz. 9oloana *, .umr de risc + un numr care este ataat fiecrui risc identificat. 5l a3ut la documentaie i comunicare. 9oloana >, ,escrierea riscului + o descriere succint a naturii riscului respectiv. 9oloana ?, Impactul + efectul asupra proiectului dac riscul survenit a fost inclus ntr-una din cele treie categorii, mare, mediu sau mic 9oloana @, Probabilitate + probabilitatea ca riscul survenit s fie inclus n una din cele trei categorii, mare, mediu sau mic. 9oloana D,. , (trategii + aciuni care pot fi luate pentru a reduce riscul. 0vei n vedere faptul c n unele cazuri este posibil s fie nevoie de alte modaliti de administrare a riscului sau de simpla acceptare a sa. Principalele riscuri nt!lnite n practic sunt, cerine incomplete asupra proiectului. insuficienta implicare a partenerilor din proiect. resurse insuficiente. estimri nerealiste asupra rezultatelor. insuficiena suportului executiv. schimbarea cerinelor i specificaiilor n timpul derulrii proiectului. insuficienta planificare a activitilor. management defectuos. ipsa echipamentelor necesare derulrii proiectului. #n anumite circumstane, riscurile au o probabilitate mai mare. 0ceste circumstane pot fi, c!nd ceva se face pentru prima dat nu exist experien practic". c!nd se folosete tehnologie de ultima or ea nu este testat sau cunoscut". c!nd scopul proiectului nu este foarte clar. c!nd exist mai muli furnizori ai proiectului. c!nd lanul de aprovizionare este lung. c!nd nu exist un finanator sigur sau o structur managerial. 3! Instrumente de anali a riscului -iscul, poate fi definit ca fiind orice eveniment care poate mpiedica realizarea proiectului i ndeplinirea ateptrilor celor interesai n execuia acestuia. 'dentificarea riscurilor i adoptarea msurilor de protecie mpotriva acestora conduce la maximizarea evenimentelor pozitive i minimizarea consecinelor unor evenimente adverse. 13

'dentificarea i evaluarea riscurilor presupune, ntr-o prim etap, precizarea riscurilor interne pe care echipa proiectului le poate controla i influena" i a celor externe care nu sunt sub controlul participanilor la proiect", iar ntr-o a doua etap stabilirea cauzelor care pot conduce la astfel de evenimente. 5valuarea i monitorizarea riscurilor proiectului reprezint un proces dinamic ce se deruleaz pe tot parcursul ciclului de via al unui proiect i constituie managementul riscurilor. Pentru identificarea riscurilor asociate unui proiect se utilizeaz urmtoarele tehnici, reuniuni de brainstorming. chestionare i interviuri. analiza unor rapoarte de finalizare a altor proiecte. metoda scenariilor. analiza de sistem. cunotinele i experiena personal a membrilor echipei. 'dentificarea riscurilor se bazeaz pe rspunsurile la urmtoarele ntrebri cheie, n ce const riscul i care sunt caracteristicile saleK c!t de serios trebuie tratat riscul identificatK ce trebuie fcut pentru a micora impactul riscului asupra rezultatelor proiectuluiK 35. Probabilitatea de a se produce riscul identificat se poate face prin acordarea unei note n intervalul *-B * av!nd semnificaia unei probabiliti foarte mici de apariie, iar B semnific!nd o probabilitate de apariie foarte mare", pe baza experienei persoanelor consultate n privina riscurilor. 3=. ER"KI/"/- (I1P")/) 1ic *-?", dac efectele sunt mici at!t asupra termenelor, c!t i asupra costurilor proiectului, proiectul va fi afectat ntr-o mic msur i se poate anula riscul cu anumite a3ustri. 1edie @-E", n cazul n care pot fi afectate costurile, termenele sau calitatea, rezultatele i succesul proiectului pot fi afectate serios i sunt necesare a3ustri bine coordonate. 1are F-B", dac aceste riscuri se materializeaz, proiectul va eua sau va fi oprit cu totul i sunt necesare a3ustri ma3ore i/sau de natur strategic. 3?. PR*'"'I6I/"/- (ER",06 ,- RI())+ probabilitatea de realizare este foarte mic, prin urmare, nu este necesar o supraveghere strict a acestui risc, nu sunt ateptate consecine deosebite asupra proiectului, dar riscul respectiv trebuie revzut i reanalizat cu regularitate pentru eventuale recuantificri. probabilitatea de realizare este foarte moderat. este recomandabil ca un memebru al echipei s primeasc i sarcina supravegherii acestor riscuri. Pot exista consecine semnificative asupra proiectului, fapt pentru care riscul trebuie revzut i recuantificat periodic, dei nu va afecta punctele de verificare ale proiectului. probabilitatea de realizare este foarte mare. este necesar o supraveghere strict a acestui risc, este necesar ca un membru al echipei s primeasc i sarcina supravegherii stricte i permanente a acestor riscuri. Pe baza celor dou caracteristici, se poate determina Eradul de risc 14

4tabilirea riscurilor implic din partea managerului de proiect elaborarea unui plan de aciune pentru prevenirea sau acceptarea acestora, care s asigure, stabilirea responsabililor i a responsabilitilor pentru fiecare risc ce a fost identificat. monitorizarea i raportarea n urma aciunilor ntreprinse. cuantificarea efectelor ce se pot produce ca urmare a schimbrilor ce pot surveni. 3A. Planificarea managementului problemelor ()*P+ 0sigurarea condiiilor de identificare a problemelor i a modului de evaluare i rezolvare a acestora. Procesul trebuie s asigure vizibilitate, evidena tratrii problemelor i a rezolvrii n timp util. ,-()RI-R-+ 4e definete procesul de tratare a problemelor, se atribuie roluri i responsabiliti i se stabilete un sistem de eviden i nregistrare a evenimentelor. ,*)01-./-+ Planul de management al problemelor, -egistrul de eviden a problemelor. Procesul de identificare al problemelor are urmtoarele etape, *. definirea procesului pentru managementul problemelor. >. stabilirea persoanei responsabile pentru identificarea i urmrirea problemei. ?.ntiinarea echipei i a altor persoane interesate asupra modalitilor de tratare a problemelor. @. stabilirea de instruciuni, abordri i planuri de aciune pentru cei desemnai s urmreasc problemele. D, stabilirea responsabilitilor pentru identificarea i tratarea problemelor E. pentru fiecare problem, stabilirea unui plan de aciune. estimarea efortului necesar pentru rezolvarea problemei. stabilirea responsabilului. urmrirea stadiului. urmrirea apariiei momentului ncheierii/rezolvrii problemei. Planul de management al problemelor poate fi conform urmtorului model+ 15

09('P'(0(5 *. 'dentificarea problemei >. #nregistrare i urmrire 5xemple, Q 9onflicte n interiorul echipei Q %evieri funcionale Q Geconformiti ?. -epartizarea unei probleme pentru evaluare i rezolvare

9)&5G(0'' 5x, oricine"

-54P)G40<'$'(0( 5 5x. &anager proiect" 5x. &anager proiect"

6-59P5GO0 %5 U-&7-'-5 5x. sptm!nal" 5x. zilnic"

5x. &anager financiar"

3B. Planificarea strategiei de comunicare ()*P+ 4tabilirea strategiei de comunicare astfel nc!t s se asigure furnizarea informailor necesare pentru execuia proiectului membrilor echipei, beneficiarilor proiectului, precum i celorlalte persoane interesate. ,-()RI-R-+ 4e definesc grupurile int pentru diferite tipuri de comunicaii, frecvena, formatul i rezultatele comunicrii. ,*)01-./-+ planul de management al comunicrii. 9omunicarea este esenial n cadrul procesului de management. Pentru ca managerul proiectului s poat face o analiz eficient a unei situaii, s propun alternative, s anticipeze impactul i consecinele schimbrilor planificate, el trebuie s adopte un stil de comunicare managerial adecvat, care s-i asigure, claritate, corectitudine, concizie, precizie, naturalee, demnitate, credibilitate, continuitate, consisten i coninutul mesa3ului, canale multiple de comunicare, armonia cu auditoriul, transparena informaiilor, adaptarea i anticiparea reaciilor auditoriului. -egulile de comunicare trebuie definite n cadrul unui proiect astfel nc!t procesul de comunicare s se focalizeze pe aspectele de fond i nu pe cele de form. Procedurile de comunicare urmresc formalizarea urmtoarelor reguli, modalitatea de editare a comunicrilor scrise. informaii obligatorii n coninutul comunicrilor scrise. formate de comunicare standardizate. modaliti i index de abreviere, structurare i referire a datelor. modaliti de utilizare a canalelor de comunicare. 5tapele efective ale procesului de comunicare sunt, *. planificarea comunicrii + se conceptualizeaz ideile i se organizeaz mesa3ele pentru a fi comunicate eficient i se alege modalitatea de comunicare. >. stabilirea strategiei de comunicare + se elaboreaz scheletul comunicrii. ?. transmiterea mesa3ului + prin canalele alese. @. evaluarea gradului de recepionare i nelegere a mesa3ului de ctre receptori. D. evaluarea experienei i corectarea sistemului de comunicare. 16

!D. Planificarea monitori rii i e#alurii ()*P+ 4tabilirea instrumentelor i a metodelor pe baza crora urmeaz a fi monitorizat i evaluat proiectul pe parcursul derulrii lui. ,-()RI-R-+ 4e identific metodele de culegere a informaiilor n procesul de monitorizare, se stabilete ce anume urmeaz s se monitorizeze i s se evalueze n timpul derulrii proiectului, se stabilesc indicatorii de evaluare, precum i responsabilitile legate de monitorizare i evaluare. ,*)01-./-+ Planul de monitorizare i evaluare. I.(/R01-./-+ 'G%'90()-' 8' 4(0G%0-%5 !1. Indicatori 0t!t activitatea de evaluare, c!t i cele de monitorizare sau audit necesit un set de indicatori foarte bine definit. Un manager de proiect nu poate fi n acelai timp prezent n facilitile de producie, n secretariat, n birourile personalului, n faa clientului etc. %e asemenea, nu poate verifica personal toate produsele sau serviciile, toate rapoartele interne, toat corespondena. 9u toate acestea, trebuie s tie precis i n orice moment toate datele eseniale privitoare la oricare din aspectele menionate. 9umK &onitorizare, evaluare i audit. %ac ns indicatorii folosii n cadrul acestor procese sunt insuficieni, neclari, non 4&0-(, aceste procese nu vor avea efectul scontat. !2. )um trebuie s fie indicatoriiJ Pentru a asigura un set eficient i eficace de indicatori, managerul de proiect are la dispoziie dou instrumente, 6ormula R x R. 0naliza ')). 4ormula G H G () H )) #n principiu, orice obiect/obiectiv/proces/aciune/rezultat etc. trebuie observat sub aspectele fundamentale ale calitii i cantitii. (ot n principiu, un indicator composit se obine prin formula, ' S 9 x 9 9alitate x 9antitate" !3. Re ultate i >aloane de parcurs Principalul rezultat al fazei de planificare l constituie planul proiectului. 0cesta este n esen un fiier pe h!rtie sau n format electronic" care conine toat documentaia de planificare. 9oninutul tipic al planului de proiect este urmtorul, !!. (trategia de implementare+ enunarea clar a obiectivelor proiectului. strategia propus pentru o implementare eficieint ex. costuri minime, timp optim etc.". structura organizatoric a managementului. planul de aciune, incluz!nd toate activitile, planificate n timp. fezabilitatea tehnic. logistica proiectului. cerine legale privind proceduri de achiziie. 17

 planul de monitorizare i evaluare. planificarea relaiilor cu persoanele interesate n proiect sta;eholders".liT bugetul, politici financiare, de finanare i de planificare a costurilor. !5. Planul de mangement al proiectului managementul timpului. managementul riscurilor. managementul achiziiilor. managementul costurilor. revizuiri. raportarea progreselor proiectului. controlul proiectului i documentelor. asigurarea calitii. managementul comunicrii. Planul de management al proiectului este un document dinamic care trebuie s permit tratarea schimbrilor prin msuri de actualizare i re-planificare. #ns, aceste schimbri trebuie fcute cu gri3 conform unor cerine stabilite iniial prin strategia de implementare. Proiectele sunt intotdeauna influentate de factori aflati in afara controlului direct al managerilor de proiect. !=. 6a ni#elul acti#itatilorF se presupune ca la data demararii proiectului va exista cadrul institutional necesar pentru derularea acestuia, si anume , - echipa de implementare, cu sarcinii si atributii clare pentru fiecare membru in parte - contract de finantare a proiectului !?. 6a ni#elul re ultatelor + se presupune ca rezultatele proiectului vor fi atinse daca , - va exista capacitate suficienta si disponibila pentru finantarea investitiei - daca se vor otine toate avizele si autorizatiile necesare executiei - solutia tehnica a proiectului va putea fi realizata in conditiile specifice zonei - va exista capacitatea tehnica necesara executiei investitiei in timpul alocat - lucrarile contractate/subcontractate vor fi realizate in conformitatecu cerintele tehnice si calitative si in intervalul de timp alocat - vor exista surse materiale suficiente si disponibile la nivel calitativ si de pret estimat - vor exista conditii meteorologice favorabile executiei lucrarilor - va fi mentinuta stabilitatea cadrului legal si de specialitate existent la momentul intocmirii proiectului !A. 6a ni#elul obiecti#elor- se au urmatoarele ipoteze , - contractantii/subcontractantii realizeaza investitia conform cu solutia tehnica proiectata, se incadreaza in resursele financiare si de timp alocate si indeplinesc cerintele de calitate solicitate - exista o perceptie pozitiva a comunitatii cu privire la realizarea investitiei, drept urmare , aceasta va valorifica oportuinitatile astfel aparute - comunitatea isi va dezvolta sentimentul de proprietate asupra investitiei implicandu-se in exploatarea si intretinerea corespunzatoare a investitiei 18

!B. "nali a factorilor de risc+ .i#el 4actor de risc generat de+ -lipsa resurselor umane corespunzator pregatite pentru completarea echipei de implementare a proiectului.0cest risc poate sa apara in procesul de recrutare si selectie de personal nu exista suficienta motivatie si interes pentru anga3area in proiect -disponibilitate redusa a furnizorilor de a intocmi documente de ofertare 0ctivitat conforme cu procedurile de achizitii publice in vigoare.0ceasta indisponibilitate i poate fi determinata de complexitatea si volumul dosarelor de licitatie. -modificari legislative in domeniul administratiei publice care pot afecta si reorganiza activitatea consiliilor locale.-estructurarea unor compartimente,modificarea sarcinilor si atributiilor si atributiilor personalului etc.-iscul este mediu mai cu seama datorita faptului ca inca se produc modificari si reorganizari la nivel de ministere -capacitatea insuficienta de finantare si cofinantare la timp a investitiei.0ici se include aportul la finantarea proiectului din partea consiliului local,al populatiei,precum si al principalului finantator. -factori geo si hidrologi care sa ingreuneze abtinerea autorizatiilor si avizelor risc seismic,alunecari de teren,inundatii,debite hidrologice etc.", eventual neidentificati. -proiectarea neadaptata la conditiile specifice infrastructurii actuale si a situatiei din teren.0cest risc poate sa apara ca urmare a unei evaluari incorecte a starii actuale a infrastructurii. -intarzierea lucrarilor datorita alocarilor defectuoase de resurse din partea executantului.4ituatia poate sa apara daca executantul deruleaza alte lucrari in paralel. -nerespectarea specificatiilor tehnice si a standardelor de calitate in executia lucrarilor.4ituatia poate sa apara atunci cand executantul nu-si asuma in intregime obligatiile contractuale.-iscul poate fi diminuat prin asigurarea corespunzatoare a inspectiei din santier. -ezultat -variatia monetara si valutara.'nflatia si modificarea ratei de schimb valutar pot e duce la diminuarea sumelor in lei disponibile pentru finantarea proiectului. -cresterea preturilor la materii prime,materiale,sevicii.0cest risc apare mai ales datorita cresterii cererii pe piata a materialelelor de constructii pietris,nisip" ca urmare a lucrarilor de infrastructura ce se deruleaza in regiune. -variabilitatea calitatii materialelor cu mentinerea pretului -indisponibilitatea temporara a unor materiale de constructii ca urmare a cresterii cererii pe piata a materialelor de constructii

.i#el risc 4cazut

&ediu &ediu

&ediu 4cazut

4cazut 4cazut 4cazut

&ediu &ediu 4cazut &ediu 19

)biectiv e

-modificarea fiscalitatii,a aparitiei unor taxe si impozite suplimentare care sa ingreuneze finantarea proiectului -potentiala instabilitate a cadrului legislativ modificari care sa contribuie la alinierea la aJuis-ul comunitar" -potentiale modificari ale prescriptiilor tehnice legate de solutia tehnica privind reabilitarea drumurilor,a podurilor etc" -potentiale modificari ale standardelor de calitate -nerespectarea clauzelor contractuale a unor contractanti/subcontractanti -ne-functionalitatea aran3amentelor institutionale pentru intretinerea corespunzatoare a investitiei -exploatarea ne-corespunzatoare a infrastructurii pe durata reabilitatrii acesteia si dupa.0cest risc tine de utilizarea drumului in perioada de executie de catre utila3e cu gabarit depasit,deteriorarea drumului ca urmare a utilizarii utila3elor agricole etc.

&ediu &ediu &ediu 4cazut &ediu &ediu &ediu

-eactia la risc va cuprinde masuri si actiuni pentru diminuarea, eliminarea sau repartizarea riscului. 5D. ,iminuarea riscurilor se #a reali a prin+ programare dace dscurile sunt legate de termene de executie instruire pentru activitatile influentate de productivitate si calitatea lucrarilor prin reproiectarea 3udicioasa a activitatilor, fluxurilor de materiale si folosirea echipamentelor indepartarea/eliminarea riscurilor in cadrul proiectulul se va realize prin, initierea unor activitati suplimentare acolo unde este posibil stabilirea unor preturi acoperitoare riscurilor conditionarea unor evenimente. 51. Reparti area riscului - este un instrument de management al riscului ce se va realiza, pe baza criteriului Ualocarea risculuiU partii care poate sa-l suporte si sa-l gestioneze cel mai bine prin identificarea partilor care preiau in parte sau total responsabilitatea pentru consecintele riscului 52. Riscurile potentiate #or fi formali ate prin+ contracte cu furnizorii de materii prime, materiale, servicii in care se vor stipula solicitarile si garantiile reciproce contracte individuate de munca pentru acoperirea riscunlor legate de resursele umane" contracte de asigurare pentru preluarea unor riscuri neacceptate din punct de vedere comercial si uman. Risc -indisponibilitate a furnizorilor de a intocmi documente de ofertare conforme cu procedurile de achizitii publice in vigoare. 1asuri -organizarea unor intalniri cu potentialii furnizori si constientizarea asupra necesitatii respectarii procedurilor de achizitii -eliminarea procedurilor birocratice inutile -publicarea anuntului de licitatie in media cu impact mare 20

-modificari legislative in domeniul administratiei publice care pot afecta si reorganiza activitatea consiliilor locale. -capacitatea insuficienta de finantare si cofinantare la timp a investitiei

-documentarea distincta in fisa postului a sarcinilor corespunzatoare pozitiei de membru in echipa de implementare a proiectului. -alocarea unui timp suficient pentru fundamentarea si argumentarea necesarului de fonduri pentru includerea in bugetul de investitii a fiecarui consiliu local pentru anul >CCF->CCA -contractarea unei eventuale linii de credit pentru a asigura sustenabilitatea financiara -variatia monetara si valutara.'nflatia si - luarea in calcul a unor costuri acoperitoare riscurilor in modificarea ratei de schimb valutar pot duce faza de bugetare. la diminuarea sumelor in lei disponibile -prevederea in buget a unui fond de rezerva care sa poata pentru finantarea proiectului. fi accesat pentru acoperirea acestor riscuri -cresterea preturilor la materii - luarea in calcul a unor costuri acoperitoare riscurilor in prime,materiale,sevicii.0cest risc apare mai faza de bugetare ales datorita cresterii cererii pe piata a -prevederea in buget a unui fond de rezerva care sa poata materialelelor de constructii pietris,nisip" ca fi accesat pentru acoperirea acestor riscuri urmare a lucrarilor de infrastructura ce se -conditionarea contractelor comerciale de preluare a deruleaza in regiune. acestui risc de catre furnizor de lucrari ,serviciietc. -indisponibilitatea temporara a unor materiale -conditionarea participarii la procesul de achizitie a de constructii ca urmare a cresterii cererii pe lucrarilor de executie doar a executantilor care prezinta piata a materialelor de constructii dovada existentei unui stoc de materii si materiale sau surse certe de aprovizionare. -modificarea fiscalitatii,a aparitiei unor taxe si -prevederea in buget a unui fond de rezerva care sa poata impozite suplimentare care sa ingreuneze fi accesat pentru acoperirea acestor riscuri finantarea proiectului -potentiala instabilitate a cadrului legislativ - prevederea unor criterii calitative de calificare a executantului similare cu practicile comunitatii europene -potentiale modificari ale prescriptiilor - reproiectarea 3udicioasa a activitatilor ,fluxurilor de tehnice legate de solutia tehnica privind materiale si folosirea echipamentelor reabilitarea drumurilor,a podurilor etc" -nerespectarea clauzelor contractuale a unor - stipularea de garantii suplimentare in contractele contractanti/subcontractanti comerciale incheiate -ne-functionalitatea aran3amentelor -alocarea unui timp suficient pentru efectuarea unor institutionale pentru intretinerea aran3amente institutionale corespunzatoare corespunzatoare a investitiei -intocmirea unor proceduri de lucru adaptate situatiilor specifice si asumate -exploatarea ne-corespunzatoare a -constienizarea comunitatilor cu privire la conditiile de infrastructurii pe durata reabilitatrii acesteia si exploatare corecte a infrastructurii +organizarea unor dupa.0cest risc tine de utilizarea drumului in intalniri publice de informare perioada de executie de catre utila3e cu -emiterea unor hotarari de consilii locale pentru asigurarea gabarit depasit,deteriorarea drumului ca exploatarii corecte a investitiei precum si sanctionarea urmare a utilizarii utila3elor agricole etc. cazurilor de utilizare necorespunzatoare -neimplicarea comunitatii in realizarea si - constientizarea comunitatilor cu privire la nevoia si intretinerea investitiei in special in conditiilor de intretinere a infrastructurii decolmatarea santurilor de scurgere in -organizarea unor intalniri publice de informare cu privire 21

perioadele ploioase.

la implicarea comunitatii in intretinerea investitiei + emiterea unor hotarari de consiliu local pentru asigurarea intretinerii corecte a investitiei precum si sanctionarea cazurilor de intretinere necorespunzatoare.

53. 1atricea preliminara de repartitie a riscurilor de proiect

Categoria de Descriere Consecinte Eliminare Riscuri de amplasament Structura existen-Structurile exis- a!oritatea costu- Concesionarul tran- ta "moderni#ari$ tente sunt inarilor si timpului s%era riscul con dec&ate pentru a necesar pentru rea-structorului' care adapta de#&oltareali#area proiectuluise poate (a#a pe rapoarte de exper- ti#a te)nica *n %a#a de proiect +++ Conditii de Conditii de sol a!oritatea costu- Concesionarul tran- amplasament nepre&a#ut de rilor si timpului s%era riscul con grele necesar pentru rea-structorului' care li#area proiectuluise poate (a#a pe rapoarte de exper- ti#a te)nica *n %a#a de proiect +++ ,pro(ari -u pot %i o(tinute*ntar#ieri *n ince-*nainte de *nceperea toate apro(arile perea proiectului proiectului' Con necesare sau pot sau *n %inali#area cedentul reali#ea#a %i o(tinute cu lui si cresterea o in&estigare *n conditionari costurilor a%erentedetaliu a apro(ari- nepre&a#ute reali#arii prolor necesare iectului +++ Curatare si .regatirea tere- a!oritatea costu- Concesionarul tre- &ia(ili#are nului are ca re- rilor si timpului (uie sa %ie capa(il #ultat un cost necesar pentru re- sa-si utili#e#e si mult mai mare ali#area proiecsa-si mo(ili#e#e decat cel antici- tului resursele pentru a pat si necesita un acoperi costurile timp cu mult peste pentru curatarea si termenii contrac- &ia(ili#area tere- tuali nului +++ /itlul de Cresterea costuri- a!orarea costu0eri%icarea de catre proprietate lor si timpului rilor si timpului Concedent a regis- necesar pentru necesar pentru trelor cadastrale si ac)i#itia de tere-reali#area proluarea masurilor nuri de la proiectului necesare pentru re- prietari si1sau #er&area terenuri- pentru acordarea lor necesare proiec- dreptului de uti- tului

22

 li#are a terenuri- lor +++ ostenire Crestere a costu- a!orarea costuri- Concedentul poate culturala rilor si timpului lor si timpului anga!a experti pen- necesar ca re#ul- necesar pentru tru in&estigare si tat al unor desco-reali#area prosta(ilirea masurilor periri ar)eologiceiectului de minimi#are a si1sau de patri- costurilor si e&i- moniu national tarea intar#ierilor +++ ediu "2$ ,mplasamentele a!orarea costuri- Concedentul raspunde pentru proiect lor si timpului de acti&itatile des- pre#inta un grad necesar pentru %asurate pe terenu- de contaminare reali#area proiec- rile sale si con necunoscut tului trolea#a procesul de supra&eg)ere a po- luarii si de pena- li#are a poluatoru- lui +++ ediu "3$ .e parcursul im- Costuri de Concesionarul este plementarii pro- decontaminare o(ligat sa-si ia iectului se produc toate masurile ne- contaminari ale cesare pentru e&i- proprietatilor tarea unor ast%el de adiacente cu e%ect e&enimente4 ,nga!a- asupra proprieta- rea de experti pen- tilor puse la tru in&estigare si dispo#itia pro sta(ilirea masurilor iectului de minimi#are a costurilor si e&i- tarea intar#ierilor +++ Disponi(ilitatea ,ccesul la un *ntar#iere *n Concesionarul are amplasamentului anumit amplasamentimplementare si o(ligatia de a lua nu poate %i nema!orare de costuritoate masurile ne- gociat cu propri- cesare pentru asi- etatea acestuia gurarea accesului la amplasamentele puse la dispo#itia proiectului Riscuri de proiectare' constructie si receptie a lucrarilor proiectului .roiectare .roiectul %acili- Crestere pe termen Concedentul are tatii nu permite lung a costurilor dreptul de a reduce e%ectuarea presta-suplimentare sau platile *n cadrul tiilor la costul imposi(ilitatea proiectului sau de a anticipat asigurarii presta- reduce dreptul tiilor pe termen Concesionarului la lung *ncasari directe +++ Constructie ,paritia unui e&e-*ntar#iere *n Concesionarul tran- niment pe durata implementare si s%era riscul con constructiei' e&e-ma!orare de costuristructorului care niment care con- tre(uie sa ai(a

23

 duce la imposi(i- resursele si capaci- litatea %inali#arii tatea te)nica de a acesteia *n terme- se *ncadra *n condi- nul anticipat si tiile de executie la costul estimat +++ Receptie in&esti- Riscul este atat Consecinte pentru Concedentul nu &a tie %i#ic cat si ope- am(ii parteneri4 e%ectua nici un %el rational si se .entru Concesionar de plata pana la re%era la intar- si %inantatorii saireceptia in&estitiei #ierea e%ectuarii - &enituri intar#i-si *nceperea pres- receptiei in&es- ate si pro%ituri tatiilor solicitate titiei pierdute4 .entru Concedent - intar- #ierea *nceperii %urni#arii ser&i- ciilor cerute 5inantator si %inantare Do(an#i pe parDo(an#ile aplica- Cresterea1scaderea *n contractul de cursul in&estitiei(ile se sc)im(a' costurilor proiec- concesiune pot %i modi%icand para- tului4 incluse pre&ederi cu metrii %inanciari pri&ire la acest ai o%ertei risc +++ 5inantator Concesionarul de- -ereali#area pres- 6 corecta si apro- incapa(il &ine insol&a(il tatiilor solicitate%undata anali#a a sau e%ectuarea de Concedent si resurselor %inanciare prestatiilor nece-pierderi pentru pre#entate *n cadrul sita o %inantare participantii la o%ertei depuse de mai mare decat ceain&estitie &iitorul Concesionar estimata de "anga!amentele %i- Concesionar nantatorului$4 7a- rantarea de catre Concesionar a reali- #arii in&estitiei "7arantie (ancara de (una executie$ +++ 5inantare Concesionarul nu 8ipsa %inantarii Concedentul &a ana- indisponi(ila poate asigura pentru continuarea li#a cu mare atentie resursele %inan- sau %inali#area anga!amentele %inan- ciare si de capi- in&estitiei ciare ale Concesio- tal atunci cand narului si concor- tre(uie si *n danta cu programarea cuantumuri su%i- in&estitiei ciente +++ odi%icari de taxe.e parcursul pro- *mpact negati& 0eniturile Concesi- iectului regimul asupra &eniturilor onarul tre(uie sa de impo#itare %inanciare ale permita acoperirea general se sc)im(aConcesionarului di%erentelor ne%a- *n de%a&oarea &ora(ile' pana la un Concesionarului cuantum sta(ilit

24

 *ntre parti prin contract4 .este acest cuantum' di- %erenta &a %i supor- tata de Concedent' din surse legal constituite cu aceasta destinatie +++ 5inantare Datorita sc)im(a- Concesionarul nu Concesionarul poate suplimentara rilor de legisla- poate suporta %i- acoperi o parte din tie' de politica nanciar consecin- re%inantare *n limi- sau de alta naturatele sc)im(arilor ta resurselor dis- sunt necesare %i- poni(ile4 .artea nantari suplimen- ramasa neacoperita tare pentru recon- se suporta de structie' modi%i- Concedent4 care' re-ec)ipare' etc4 +++ .ro%ituri de 5inali#area in&es-Sc)im(are pro%ita- Concedentul tre(uie re%inantare titiei se %ace la (ila *n %inantarea sa se asigure ca un cost mai mic proiectului Concesionarul nu decat cel initial poate pro%ita exclu- si& de acest risc %a&ora(il 6perare Resurse la Resursele necesareCresteri de cost Concesionarul poate intrare pentru operare si' *n unele ca#urigestiona riscul prin costa mai mult e%ecte negati&e contracte de %urni- decat estimarile asupra calitatii #are pe termen lung initiale' nu au prestatiilor cu clau#e speci%ice calitate corespun-e%ectuate pri&ind asigurarea #atoare sau sunt calitatii %urnitu- indisponi(ile *n rilor4 cantitatile nece- sare +++ *ntretinere si Calitatea proiec- Cresterea costului Concesionarul poate reparare tarii si1sau a cu e%ecte negati&e gestiona riscul prin lucrarilor este asupra prestatiilorcontracte pe termen necorespun#atoare e%ectuate lung cu operatori a&and ca re#ultat corespun#ator cali- cresterea peste %icati si a&and ca- anticipari a cos- pacitati materiale turilor de *ntre- si resurse su%iciente tinere si reparatii +++ Sc)im(area cerin- Concedentul sc)im-Sc)im(area cerinte-Concedentul tre(uie telor Concedentu- (a cerintele dupa lor pe timpul rea- sa de%ineasca cat lui *n a%ara semnarea contrac- li#arii in&estitieimai exact cerintele limitelor agreate tului conduce la modi%i- sale *nca din %a#a prin contract carea proiectului' de pregatire a iar dupa receptie proiectului la cresterea costu-

25

 rilor de capital +++ 6perare Concesionarul nu *mposi(ilitatea Concedentul tre(uie corespunde %inan- e%ectuarii pressa examine#e *n de- ciar sau nu poate tatiilor taliu' *nca din %a#a e%ectua prestatii- de o%ertare' capaci- le con%orm con tatea &iitorului tractului Concesionar de a *ndeplini cu succes contractul +++ Solutii te)nice Solutiile te)nice 0enitul Concesio- *n %a#a de o%ertare' &ec)i sau inadec- propuse nu sunt narului scade su( &iitorul Concesionar &ate corespun#atoare datele de *nc)iderepoate propune con- din punct de &e- %inanciara a pro- ditii contractuale dere te)nologic iectului a&and ca care sa pre&ada con- pentru a asigura re#ultat pierderi4 stituirea unor re- reali#area proConcedentul nu surse de re#er&a iectului primeste prestati- pentru acoperirea ile solicitate e&entualelor de#&ol- tari te)nologice .iata *nrautatirea .roducerea unor 0enituri su( pro- *n %a#a de o%ertare' conditiilor sc)im(ari %unda- iectiile %inanciare&iitorul Concesionar economice generalementale si neas- anterioare poate propune con- teptate *n condi- ditii contractuale tiile economice care sa-i asigure generale' care conditii de acope- conduc la reduce- rire a riscului4 rea cererii pentru prestatiile con- tractate +++ Sc)im(ari 6 alta in&estitie'0enituri su( pro- Concesionarul &a competiti&e de!a existenta' iectiile %inanciareincerca sa se redre- este extinsa' im- anterioare ca ur- se#e %inanciar im- (unatatita sau re-mare a reducerii potri&a sc)im(arilor tari%ata' ast%el preturilor si1sau ace a%ectea#a *n mod *ncat competitia reducerii cererii' discriminatoriu *n domeniul pres- datorita concuren- proiectul' determi- tatiilor e%ectuatetei nate de competitia con%orm contrac- Concedentului4 tului creste Concedentul tre(uie sa se a(tina de la masuri care a%ectea- #a proiectul *n mod discriminatoriu +++ Competitie ,paritia pe piata 0enituri su( pro- Concesionarul tre- a concurentilor *niectiile %inanciare(uie sa anali#e#e cu domeniul presta- anterioare ca urma-atentie conditiile tiilor e%ectuate' re a reducerii pre-de piata4 Conceden- con%orm contrac- turilor si1sau a tul tre(uie sa se tului' de Conce- reducerii cererii' a(tina de la masuri

26

 sionar datorita concuren- care a%ectea#a piata tei +++ Sc)im(ari 6 sc)im(are demo- 0eniturile su( Concesionarul are demogra%ice gra%ica sau socio-proiectiile %inan- o(ligatia sa pre&ada economica a%ecciare anterioare *n calculele sale tea#a cererea e&entuale modi%icari pentru prestatiile de &enituri contractate +++ *n%latia 0aloarea platilor Diminuarea *n ter- Concesionarul poate *n timp este meni reali a &eni- propune un mecanism diminuata de turilor din proiectcorespun#ator pentru in%latie compensarea in%lati- ei' prin a!ustari ale preturilor4 Con- cedentul tre(uie sa e&ite ca Concesio- narul sa (ene%icie#e de supra-compensari sau sa (ene%icie#e de plati du(le Risc legal si de politica a Concedentului Reglementarea Existenta unui E%ect asupra costu-Concesionarul e&a- cadru statutar de rilor si &enituluea#a sistemul de reglementari care rilor reglementari si ia &or a%ecta Conce- masurile necesare sionarul +++ Sc)im(ati legis- Sc)im(are legisla-6 crestere semni- Concedentul poate sa lati&e 1de poli- ti&a si1sau a po- %icati&a *n costu- reduca raspunderea tica "2$ liticii Conceden- rile operationale pentru ast%el de tului' care nu ale Concesionaruluisc)im(ari prin moni- poate %i antici- si1sau necesitatea tori#area li limi- pata la semnarea de a e%ectua c)el- tarea sc)im(arilor contractului si tuieli de capital care ar putea a&ea care este adresatapentru a putea ast%el de consecinte direct' speci%ic raspunde acestor asupra proiectului4 si exclusi& pro- sc)im(ari Concesionarul &a iectului' ceea ce reali#a sc)im(arile conduce la costuri *n asa maniera *ncat de capital sau e%ectul %inanciar operationale su- asupra Concedentului plimentarea din sa %ie minimi#at partea Concesio- narului +++ Sc)im(ati legis- Sc)im(are legisla-6 crestere semni- Concedentul poate lati&e 1de poli- ti&a si1sau a po- %icati&a *n costu- diminua riscurile tica "3$ liticii Conceden- rile operationale prin excluderea tului' care nu ale Concesionaruluisc)im(arilor ca cele poate %i antici- si1sau necesitatea legate de taxe sau pata la semnarea de a e%ectua c)el- cele pentru care contractului si tuieli de capital Concesionarul este care este generalapentru a putea compensat pe (a#a

27

 *n aplicarea sa raspunde acestor unei a!ustari cu "nu speci%ica pro-sc)im(ari indicele .returilor iectului$' ceea ce de Consum si numai conduce la costuri *n (a#a unei 9sume de capital sau semni%icati&e9 pre- operationale su- agreate plimentarea din partea Concesio- narului +++ Retragerea Concedentul isi Consecinte asupra Concesionarul &a spri!inului retrage spri!inul &eniturilor incerca sa se redre- complementar complementar' se#e %inanciar pro- proiectul %iind iectul dupa sc)im- a%ectat negati& (arile ce a%ectea#a *n mod discrimina- toriu proiectul' *n special *n ca#ul proiectelor *n care utili#atorul tert este cel care pla- teste ,cti&ele proiectului Depreciere Deprecierea te)- Cresterea costuri- Concesionarul poate te)nica nica este mai marede rete)nologi#are lua masurile nece- decat cea pre&a- sare pentru e&itarea #uta unei ast%el de situatii 5orta ma!ora 5orta ma!ora 5orta ma!ora' ast-.ierderea sau a&a- Concesionarul poate %el cum este de- rierea acti&elor lua masuri de asi- %inita prin lege' proiectului si surare a acti&elor impiedica reali- pierderea1diminua- proiectului si ur- #area contractuluirea posi(ilitatii mareste repararea de o(tinere a &eni-sau *nlocuirea turilor preconi#ateacestora *n cel mai scurt timp posi(il .ro%ita(ilitatea proiectului .roiectul se :alanta de &eni- Supra-pro%ituri *n Concedentul tre(uie do&edeste mai turi-c)eltuieli %a&oarea sa includa mecanisme pro%ita(il decat di%era semni%ica- Concesionarului de reparti#are ec)i- pre&i#iunile ti& %ata de ta(ila a pro%ituri- reali#ate initial pre&i#iuni lor o(tinute peste limita luata *n calcul la sta(ilirea proiectiilor %inanciare ;<

28

5!. "nali a de risc pentru implementarea soluiei teCnice -ealizarea proiectelor de construcii presupune identificarea i asumarea unor riscuri multiple, legate de specificul acestui domeniu de activitate. %esfurarea lucrului sub aciunea direct a elementelor naturii, mobilitatea procesului de producie, durata mare de execuie, numrul mare de activiti ce trebuie conduse i coordonate, complexitatea procesului de producie, a relaiilor contractuale dintre numeroasele pri implicate - av!nd adesea interese divergente - sunt tot at!tea argumente n spri3inul afirmaiei anterioare. Gumim risc nesigurana asociat oricrui rezultat. Gesigurana se poate referi la probabilitatea de apariie a unui eveniment, sau la influena, la efectul unui eveniment n cazul n care acesta se produce. -iscul apare atunci c!nd, un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur. efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariia evenimentului este nesigur. at!t evenimentul, c!t i efectul acestuia sunt incerte. -iscul din activitatea de construcii include aceste elemente, referindu-se la probabilitatea de a nu se respecta contractul n termeni de performan nerealizarea standardelor de calitate prevzute", program nerespectarea duratei de execuie" i cost depirea bugetului". Gumim element de risc n cadrul unui proiect orice element care are o probabilitate msurabil de a devia de la plan. 0ceasta presupune desigur existena unui plan. #n construcii se utilizeaz ca instrumente de programare a produciei graficele reea. )rice element al unei astfel de structuri poate fi utilizat ca element de risc potenial. 9u c!t aceast structur este mai semnificativ, mai apropiat de realitate, cu at!t mai semnificative vor fi elementele de risc luate n considerare. Un element al proiectului, notat a", poate fi considerat element de risc dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele dou condiii, C V P a" V * $ a" S C 5 a" S efectul evenimentului a" asupra proiectului $ a" S evaluarea monetar a lui 5 a" &anagementul riscului este un proces ciclic care cuprinde mai multe faze distincte, identificarea riscului, analiza riscului i reacia la risc. 5!. 4a ele studierii riscului *" >"

unde, P a" S probabilitatea ca un eveniment a" s se produc

29

4"<'%5G('6'90-50 -'49U$U'

")9I0.I 'dentificarea riscurilor 'dentificarea riscurilor semnificative 5liminarea riscurilor neconcordane 5valuarea detaliat a riscurilor semnificative 5stimarea ferma a rezultatului 5stimarea ferma a probabilitii %eterminarea valorii ateptate -educerea riscurilor

0G0$'N0 -'49U$U'

-509O'0 $0 -'49

5liminarea riscurilor -epartizarea riscurilor

55. Identificarea riscului #n faza de identificare a riscului se evalueaz pericolele poteniale, efectele acestora asupra proiectului i probabilitile de apariie ale acestora pentru a decide care dintre riscuri trebuie prevenite. Practic, n aceast faz se identific toate elementele care satisfac condiiile *" i >". (otodat, se elimin riscurile neconcordante adic acele elemente de risc cu probabiliti reduse de apariie sau cu un efect nesemnificativ. 0ceasta nseamn c pot fi negli3ate acele elemente pentru care P a" sau $ a" tind ctre zero. 'dentificarea riscurilor trebuie realizat n mod regulat pe toat durata proiectului. 0ceasta trebuie s ia n considerare at!t riscurile interne, c!t i pe cele externe. -iscurile interne sunt riscuri pe care echipa care realizeaz proiectul le poate controla sau influena, n timp ce riscurile externe nu se afl sub controlul acesteia. -iscul poate fi identificat folosind diferite metode, ntocmirea unor liste de control care cuprind surse poteniale de risc, cum ar fi, contextul proiectului, rezultatele proiectului, membrii echipei de proiect, modificri ale proiectului solicitate de beneficiar, erorile i omisiunile de proiectare, estimrile costului i termenului de execuie etc.. realizarea unor diagrame de flux pentru clarificarea cauzelor i efectelor riscului. analiza documentelor unor proiecte similare celui n curs de realizare. utilizarea experienei personalului din teren efi de antiere, de echipe i muncitori" prin invitarea acestora la o edin formal de identificare a riscurilor. %e multe ori oamenii de pe teren sunt contieni de riscuri i probleme pe care cei din birouri nu le sesizeaz. ) comunicare eficient teren - birouri este una dintre cele mai bune surse de identificare i diminuare a riscurilor. 5=. "nali a riscurilor 30

6aza de analiz a riscului ia n considerare riscurile identificate n prima faz i realizeaz o cuantificare aprofundat a acestora. #n cuantificarea riscurilor se iau n calcul, tolerana la risc a acionarilor, sursele de risc, estimrile privind duratele activitilor i costurile etc. Pentru analiza riscului se folosete un instrumentar matematic divers, merg!nd de la analiza probabilistic la analiza &onte 9arlo. 0legerea instrumentarului matematic trebuie s fie adaptat necesitilor analizei i s in seama de acurateea datelor disponibile. 5?. Reactia la risc -eacia la risc este faza de aciune din cadrul ciclului managementului riscului, n care se ncearc, s se elimine riscurile. s se reduc riscurile i / sau s se repartizeze riscurile. 0ceste aciuni se deruleaz pe baza unui plan de management al riscurilor care include procedurile care se vor utiliza pentru conducerea i stp!nirea riscurilor, persoanele care sunt rspunztoare pentru anumite aciuni n diverse domenii de risc, resursele alocate n acest scop, modul de apreciere a rezultatelor obinute n managementul riscurilor. 5A. 'li"inarea riscurilor are scopul de a ndeprta riscul din proiect. 0ntreprenorul poate, s nu liciteze pentru proiect. s stabileasc un pre foarte mare, care s acopere riscurile. s condiioneze oferta. s nu liciteze asupra poriunii din proiect cu riscuri mari etc. 9ele mai multe dintre opiunile care elimin riscul tind s scoat organizaia din afacerile cu construcii. ) organizaie cu aversiune prea mare fa de risc nu va supravieui mult timp n industria construciilor i ar trebui s-i investeasc capitalul n alt parte. 5B. (i"inuarea riscurilor pe intregul proiect este de fapt o suma de reduceri ale riscurilor pentru fiecare activitate independenta cuprinsa in cadrul unui pachet de lucru, prin identificarea unei strategii adecvate pentru fiecare nivel de desfasurare al proiectului. 'n general riscurile identificate la nivelul activitatilor si prognozei bugetare, afecteaza in general parti mici ale proiectului de investitii, acesta neconstituind insa un motiv pentru a nu acorda o importanta deosebita acestui capitol, deoarece asa dupa cum am vazut, riscurile mici in conditii speciale devin critice conducand catre efecte catrastofale. =D. $epartizarea riscurilor este, de asemenea, un instrument performant de management al riscului. 0ceasta se refer la prile care vor accepta o parte sau ntreaga responsabilitate pentru consecinele riscului. -epartizarea riscului trebuie s se fac in!ndu-se seama de comportamentul fa de risc al diferitelor organizaii implicate n proiect. #n acest sens regula general de alocare a riscului este s se aloce riscul prii care poate s l suporte i s l controleze cel mai bine. Prile implicate n realizarea unui proiect de construcii i care pot lua parte la alocarea riscurilor constituie un grup eterogen care cuprinde , autoritatea contractanta investitorii proiectantul antreprenorul furnizorii de materiale i echipamente de construcii 31

6iecare proiect are setul su unic de riscuri. #n alocarea riscurilor se poate aborda proiectul n trei faze, preFconstrucie, construcie i postFconstrucie. #n fiecare faz exista multiple surse de risc. PLR9I P"R/I)IP"./RI()0RI 6ezabilitate tehnic 6ezabilitate financiar / comercial 5conomia proiectului Permise / autorizri 'ntervenia terilor 4chimbri politice Program 9ost Performana &odificri n proiect 9reterea ratei dob!nzii Pagube ma3ore 6or ma3or / risc de ar Pariaii ale cursului de schimb 4chimbri ale pieei 9deri ale utila3elor / #ntreruperi ale produciei #ntreruperea aprovizionrii cu combustibil i creterea costurilor 9reterea ratei dob!nzii Pariaii ale cursului de schimb 4chimbri de statut / Ireve 5venimente naturale )bligaiile terilor Paloarea rezidual a facilitii (/",II "utoritate contractanta o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o )onstructor

Pre F construcie

)onstrucie

o o o o o

Post % construcie

4trategia de contractare este mecanismul esenial n repartizarea riscului n construcii. -iscurile pe care i le asum constructorul sunt n mod obinuit formalizate printr-un contract cu in#estitorul ntreprinztorul" care include, - preul-ofert, prin care antreprenorul include o compensaie pentru riscurile identificate i evaluate. - clauze contractuale, prin care se stipuleaz acordarea unor prime ce pot fi c!tigate prin reducerea duratei de execuie sau a unor penalizri ce pot fi impuse pentru nt!rzieri. %e asemenea, el mparte riscul prin contractele pe care le ncheie cu subantreprenorii. #n ma3oritatea cazurilor, el poate transfera riscurile legate de materiale i echipamente furnizorilor acestora, prin garaniile pe care acetia le ofer. 32

Unele riscuri pot fi ndeprtate prin ncheierea unor contracte de asigurare pentru omisiunile i greelile din proiectare sau pentru riscurile asociate cu garaniile de bun execuie, asigurarea de nt!rziere i asigurarea de eficacitate. 9ompania de asigurri i asum o parte din riscuri n schimbul unui pre prima de asigurare". %ac riscul se produce n condiiile specificate prin contractul de asigurare, asiguratorul va rambursa partea asigurat sau toate pierderile suferite datorit riscului. %ac riscul nu apare, asiguratorul pstreaz prima de asigurare. 6oarte important n procesul de identificare i gestiune a riscului este ca antreprenorul s aib o orientare ctre interesele beneficiarului i s preia riscurile pe care i le poate asuma cu succes, restul atribuindu-le celorlali participani la realizarea proiectului. #n unele cazuri, reacia la risc planificat se dovedete insuficient i este necesar fie un rspuns suplimentar, mai puternic, fie chiar reanalizarea riscului respectiv i planificarea unui nou tip de reacie. %e asemenea, pot apare riscuri care nu au fost previzionate i ca urmare vor necesita o reacie imediat. 'at de ce, odat planificat reacia la risc, ea trebuie urmrit i aciunile corective necesare trebuie realizate operativ.

)lasificarea riscurilor @n funcie de natura lor+

Riscul de pia se refer la modul n care este primit de ctre pia 1produsul2 oferit de proiect se manifest prin variabilitatea volumului i/sau a preului produsului caz limit - 1produsul2 nu va fi vandabil msuri pentru reducerea riscului, realizarea unui studiu de pia cunoaterea mediului concurenial Riscul teCnologic se refer la posibilele efecte ale tehnologiei folosite asupra produselor, operatorilor sau a mediului specific proiectelor cu caracter industrial" riscurile tehnologice invizibilele toxic, chimic, incendiu, nuclear". trebuie tratate separat caz limit - tehnologia prevzut nu d rezultatele scontate. 1ideea2 tehnologic nu este corect i produce efecte nedorite msuri pentru reducerea riscului, schimbarea tehnologiei elasticitatea procesului tehnologic pentru a permite adaptri i schimbri 33

eforturi tehnologice investiionale Riscul fabricaiei generat de disfuncionalitile tehnologice i organizatorice n cadrul activitilor de producie eHemple, rebuturi, nencadrarea n consumurile planificate, defecte ale utila3elor etc. ca limit+ nerealizarea calitii i/sau a productivitii msuri pentru reducerea riscului, controlul calitii controlul sistematic al proceselor monitorizarea proceselor cu risc mrit calificarea muncitorilor verificarea / schimbarea mainilor utilizate asigurarea unui management tehnic competent Riscul economic determinat de evoluiile con3uncturale ale mediului economic cuprinde tot ce cauzeaz incertitudini n solduri, n costuri i n preuri conduce la modificri de profit Riscul creterii costurilor de fabricaie apare datorit fenomenului inflaionist care se manifest pe o pia nestabilizat n cazul proiectelor derulate pe o perioad mai ndelungat acest risc este important" creterea costurilor de fabricaie i a preurilor pentru materia prim i combustibil se pot datora i erodrii puterii de cumprare a monedei ce urmeaz a fi ncasat dup o anumit perioad ca limit, insuficiena resurselor msuri pentru reducerea riscului, introducerea unei mar3e asiguratorie la preul negociat introducerea n contract a unor clauze de revizuire sau de a3ustare a preurilor 34

Riscul social decurge din relaiile cu membrii echipei proiectului eHemple, demotivarea membrilor echipei, numrul persoanelor din echip, experiena de lucru n echip, fluctuaiile de personal, afinitatea dintre persoane, colaboratorii, cheltuieli prea mari cu fora de munc, lipsa de calificare pe tema dat a membrilor echipei ca limit, imposibilitatea terminrii proiectului din cauza lipsei personalului calificat msuri pentru reducerea riscului, evaluri periodice ale membrilor echipei Gr. -isc %efinirea riscului EF )btinerea cu intarziere a avizelor si permiselor prevazute in 9ertificatul de Urbanism si a 0utorizatiei de 9onstruire EA 4emnarea cu intarziere a contractului de lucrari 'mpact mare Probabilitate mare 4trategie de management 'n cazul in care se constata intarzieri in obtinerea autorizatiei de construire, 9onsultantul va notifica autoritatea contractanta recomandand amanarea semnarii contractului de lucrari. Prin aceasta masura se are in vedere reducerea riscului de aparitie a unor revendicari din partea 0ntreprenorului ca urmare a nepunerii in posesia santierului si, implicit, a unor costuri suplimentare. Pentru limitarea impactului acestui risc asupra perioadei de implementare a proiectului, 9onsultantul poate actiona in etapa de supervizare a lucrarilor, asigurandu-se cu privire la respectarea termenelor de executie planificate si la evitarea intarzierilor. Pentru limitarea impactului acestui risc asupra perioadei de implementare a proiectului, 9onsultantul poate actiona in etapa de supervizare a lucrarilor, asigurandu-se cu privire la respectarea termenelor de executie planificate si la evitarea intarzierilor. 9onsultantul se va asigura in perioada de supervizare cu privire la respectarea standardelor de calitate a materialelor si echipamentelor utilizate, a lucrarilor executate. 'ndiferent de nivelul calitativ al ofertei tehnice, 9onsultantul se va asigura ca sunt respectate cerintele minime din proiectul tehnic si detaliile de executie. 'n ceea ce priveste pretul foarte ridicat al contractelor, 9onsultantul va asigura masurarea 35

mare

mare

EB

4emnarea cu intarziere a contractului de lucrari 4emnarea unui contract de lucrari dezavanta3os din punct de vedere tehnic si financiar

mare

mare

FC

mare

mica

cantitatilor si verificarea atenta a situatiilor de lucrari prezentate de contractori. 4e va avea in vedere ca platile sa fie efectuate pentru lucrarile executate si conforme. 'n cazul unor contracte cu un pret scazut, 9onsultantul va avea in vedere respectarea cantitatilor de materiale, a tehnologiei propuse si a nivelului de calitate a lucrarilor. F* %iscrepante intre situatia faptica a terenului si proiectul tehnic mediu mediu 9onsultantul va asigura verificarea amplasamentelor in comparatie cu prevederile proiectului tehnic, va notifica autoritatea contractanta in cel mai scurt timp cu privire la discrepantele constatate si va formula recomandari pentru revizuirea in cel mai scurt timp a proiectului tehnic. 9onsultantul va participa la predarea amplasamentului si la trasarea lucrarilor, verificand si cu aceasta ocazia existenta unor posibile diferente intre situatia faptica si cea scriptica. -educerea impactului 9onsultantul va spri3ini autoritatea contractanta formuland recomandari si propuneri pentru revizuirea proiectului tehnic. 9onsultantul va asigura respectarea prevederilor Wcontractuale cu privire la variatii, in ceea ce priveste pretul unitar al unor lucrari identice sau similare cu cele existente in contract, dupa ce s-a asigurat cu privire la necesitatea respectivelor variatii.Pentru lucrari noi, 9onsultantul va recomanda un pret unitar dupa un studiu de piata. 'n ceea ce priveste modificarile ma3ore ale solutiei tehnice, 9onsultantul se va asigura ca acestea au fost vizate de verificatori atestati si ca au fost aprobate de autoritatea contractanta. 'n cazul in care personalul 0ntreprenorului se mobilizeaza intr-un ritm lent si de durata, acest aspect duce la intarzieri in demararea lucrarilor,fapt ce determina intarzieri si decala3e fata de programul initial de 'ucrari. 0ceasta poate conduce la depasirea termenului 36

F>

Pariatii fata de proiectul tehnic. modificari ale solutiei tehnice

mare

mediu

F?

&obilizarea prea indelungata a personaluiui 0ntreprenorului

mare

mediu

F@

'ntarzieri in executia lucrarilor din cauza 0ntreprenorului

mare

mediu

final al contractului. -educerea impactului 9onsultantul va monitoriza perioada de mobilizare a 0ntreprenorului si va urmari permanent modul in care fiecare dintre persoanele nominalizate de 0ntreprenor ca fiind personal cheie isi desfasoara activitatea pe pozitia pe care o ocupa. 9onsultantul se va asigura 9u privire la indeplinirea tuturor conditiilor pentru inceperea lucrarilor 0utorizatia de construire valabila, organizarea de santier, sistem de asigurare a calitatii conform etc.", inainte de emiterea ordinului de incepere. 9onsultantul se va asigura 9u privire la mobilizarea de catre 0ntreprenor a echipamentelor, materialelor si resurselor umane in conformitate 9u oferta tehnica parte a contractului de lucrari" si cu specifcatiile tehnice, astfel incat resursele mobilizate sa fie suficiente pentru respectarea programului de lucrari. Pe perioada executiei lucrarilor, 9onsultantul se va asigura cu privire la respectarea programului de lucrari aprobat, la calitatea materialelor utilizate, la executarea lucrarilor in conformitate 9u detaliile de executie aprobate, evitand executarea unor lucrari neconforme care necesita timp pentru refacere. -educerea impactului 9onsultantul va monitoriza atent programul de lucrari si va solicita revizuirea acestuia in cel mai scurt timp de catre 0ntreprenor atunci cand stadiul lucrarilor demonstreaza faptul ca programul nu a fost respectat. 9onsultantul va solicita 0ntreprenorului prezentarea unui program de -ecuperare a intarzierilor, prin alocarea de resurse suplimentare. Prin rapoartele periodice, 9onsultantul va informa 0utoritatea 9ontractanta cu privire la intarzierile existente, iar in cazul unor intarzieri ma3ore va prezenta recomandari cu privire la formularea unor revendicari catre 0ntreprenor 37

FD

'nabilitatea 0ntreprenorului de a emite documente 3ustificative pentru lucrarile executate

mare

mare

FE

9alitatea lucrarilor executate nu corespunde proiectului tehnic si detaliilor de executie

mare

mica

4au la terminarea contractului, in conditiile in care 9ontractorul nu dovedeste capacitatea de recuperare a intarzierilor si de acoperire a costurilor suplimentare. 6ormularea unor de revendicari de catre 0utoritatea 9ontractanta nu asigura recuperarea intarzierilor, dar asigura recuperarea costurilor suplimentare de la contractor. 'n ceea ce priveste terminarea contractului, desi nu este de dorit o astfel de situatie, se poate recurge la o astfel de masura atunci cand contractorul nu demonstreaza capacitatea de recuperare a intarzierilor si de atingere a obiectivelor contractului 0cest lucru va conduce la intarzieri in certificarea de catre 9onsultant a lucrarilor executate si, implicit, nesigurarea unui cashflo= adecvat continuarii lucrarilor si finalizarii la timp a lucrarilor de catre 0ntreprenor. -educerea impactului 9onsultantul va informa 0utoritatea 9ontractanta cu privire 'a inabilitatea 0ntreprenorului de a emite documente 3ustificative pentru lucrarile executate, iar in cazul unor astfel de situatii, va prezenta recomandari cu privire la formularea unor revendicari catre 0ntreprenor sau la terminarea contractului, in conditiile in care contractorul nu dovedeste capacitatea de a emite documente 3ustificative pentru lucrarile executate. -educerea probabilitatii 9onsultantul se va asigura cu privire la conformitatea sistemului de asigurare a calitatii propus de contractor, la conformitatea laboratoarelor de testare, a echipamentelor si personalului care efectueaza teste. %e asemenea, executie 9onsultantul va verifica sursele de materii prime propuse de contractor, precum si capacitatea tehnica a subcontractorilor propusi. 9onsultantul va inspecta calitatea lucrarilor prin verificari si teste pe santier. -educerea impactului 38

'n cazul constatarii executiei unor lucrari neconforme, 9onsultantul va solicita refacerea acestora si se va asigura ca aceste lucrari nu sunt incluse in certificatele de plata. 0vand in vedere ca refacerea unor lucrari are un impact direct si asupra programului de lucrari, 9onsultantul va solicita revizuirea acestuia pentru a demonstra capacitatea contractorului de incadrare in termenele prevazute. Prin raportarile periodice, 9onsultantul va informa 0utoritatea 9ontractanta cu privire la neconformitatile constatate si, data este cazul, va prezenta recomandari cu privire la formularea unor revendicari catre contractori sau la terminarea contractului. FF Producerea unor accidente /incidente pe santier mare mica -educerea probabilitatii 9onsultantul va verifica Planul de 4ecuritate sl 4anatate in &unca propus de contractor si va asigura ca acesta Producerea unor corespunde cu prevederile %irectivei 95 nr. B>/DF/559 din accidents/ incidente @*>@ iulie *BB> privind implementarea cerintelor minime de pe santier siguranta in cadrul santierelor temporare sau mobile, precum si cu prevederile legislatiei nationale in domeniu. 'n cursul executiei lucrarilor, 9onsultantul se va asigura cu privire la respectarea Planului de 4ecuritate si 4anatate in &unca aprobat si, in cazul nerespectarii acestora, va propune aplicarea unor penalitati si masuri, in conformitate cu clauzele contractuale si prevederile legislatiei in vigoare. -educerea impactului 'mpactul unor accidente/ incidente pe santier nu poate fi redus decat prin recuperarea daunelor in baza unor polite de asigurare. 'n acest sens, 9onsultanul se va asigura cu privire la conformitatea politelor de asigurare prezentate de 0ntreprenor pe toata perioada de implementare a contractului, astfel incat acestea sa fie in permanent in vigoare si suficient de acoperitoare.

39

FA

0ntreprenorul intampina dificultati financiare

&ediu

mediu

FB

-evendicari/ dispute contractuale. (erminarea unor contracte

mare

mica

%ificultatile financiare ale 0ntreprenorului vor conduce la scaderea capacitatli de executie a lucrarilor si vor 'ntarzia sau vor face imposibila finalizarea Xor. -educerea impactului 9onsultantul va informa 0utoritatea 9ontractanta prin intermediul raportarilor periodice cu privire la posibilele %ificultati financiare constatate la antreprenor urmand a prezenta recomandari cu privire la formularea unor revendicari catre contractor sau la terminarea contractului. -educerea probabilitatii 9onsultantul se va asigura, in primul rand, ca 0utoritatea 9ontractanta isi respecta obligatiile contractuale cu privire la asigurarea posesiei santierului si ca aceasta a intreprins toate demersurile necesare pentru obtinerea oricaror avize si permise a caror necesitate apare in cursul executiei lucrarilor. 4chimbarile solutiilor tehnice fie ca urmare a discrepantelor dintre situatia terenului si prevederile proiectului tehnic, fie care urmare a schimbarii obiectivelor strategice" pot conduce la formularea unor revendicari de catre 0ntreprenor. 0stfel, 9onsultantul va actiona in cel mai scurt timp pentru revizuirea/ formularea unor recomandari pentru proiectui tehnic si detaliile de executie conform situatiei faptice a terenului astfel incat sa evite aparitia unor revendicari din partea 0ntreprenorului. 'n ceea ce priveste schimbarea obiectivelor autoritatii contractante, 9onsultantul se va asigura ca aceasta este deplin informata cu privire la consecintele acestor schimbari si ca este pregatita sa suporte costurile suplimentare. 9onsultantul va analiza revendicarile formulate de 0ntreprenor si se va asigura cu privire la conformitatea acestora cu propriile inregistrari din registrul de 'ucru pe santier. -evendicarile 0ntreprenorului vor fi combatute prin prezentarea instructiuni revendicari contractuale. Prin intreaga sa activitate, 9onsultantul va incerca sa dezvolte si sa mentina relatii 40

contractuale stabile, sa evite conflictele si disputele si sa se asigure cu privire la indepilnirea obiectivelor contractuale fara costuri suplimentare. -educerea impactului 'n cazul aparitiei unor dispute contractuale, 9onsultantul va spri3ini autoritatea contractanta furninzand intreaga documentatie tehnica necesara determinari, inregistrari de santier etc." pentru fundamentarea unui punct de vedere competent si va oferi solutii pentru remedierea situatiei. 9onsultantul va actiona in interesul autoritatii contractante, asigurandu-se ca decizia comisiel de solutionare a disputelor/ a organismului de arbitra3 este emisa in baza unor informatii si date concrete, bazate pe documente 3ustificative. 'n acest sens, in vederea asigurarii disponibilitatii unor astfel de informatii si documentente, 9onsultantul va acorda o atentie deosebita inregistrarilor de santier, respectand &anualul pentru procedurile de supervizare. 'n situatia terminarii contractului, 9onsultantul va spri3ini autoritatea contractanta in procedurile de terminare, evitand aparitia unor costuri suplimentare. %e asemenea, in functie de decizia autoritatii contractante, 9onsultantul va acorda spri3inul necesar pentru lansarea unor proceduri de atribuire in vederea finalizarii lucrarilor. AC 9onditiile mediu climaterice sunt deosebit de dificile in timpul constructiei mediu 'n timpul derularli contractului, conditiile climatice pot fi deosebit de dificile. 'n cazul conditiilor meteo nefavorabile acestea nu permit executarea lucrarilor si conduc la intarzieri. -educerea impactului 9onsultantul se va asigura ca in graficul estimat de lucrari exista perioada de iarna improprie lucrarilor, iar acesta se va actualiza in functie de conditlile meteo si de alte aspecte care conditioneaza efectuarea lucrarilor. %aca 0ntreprenorul nu va primi piata in conformitate cu prevederile contractuale, se 41

A*

0utoritatea 9ontractanta intarzie

mediu

mica

platile datorate 0ntreprenorului din motive care-i depasesc responsabilitatile

A>

-emedierea cu intarziere/ neremedierea defectelor constatate in perioada de notificare a acestora

mediu

mica

poate a3unge la intarzierea sau suspendarea lucrarilor si penalitati pentru 0utoritatea 9ontractanta. -educerea impactului 9onsultantul va mentine graficul de plata actualizat astfel incat 0utoritatea 9ontractanta sa isi poata programa din timp fondurile necesare pentru Pro3ect. -educerea probabilitatii 9onsultantul va efectua ispectii in perioada de notificare a defectelor, in functie de recomandarile si obiectiile cuprinse in procesul verbal la terminarea lucrarilor. 9onsultantul se va asigura cu privire la refacerea/ completarea lucrarilor conform acestor recomandari si obiectii si va verifica aparitia oricarui defect al lucrarilor receptionate. 'n baza verificarilor efectuate, 9onsultantul va informa autoritatea contractanta cu privire la defectele constatate si va instructa constructorul cu privire la remedierea acestora, solicitand un program detaliat de remediere a defectelor. -educerea impactului 9onsultantul va spri3i autoritatea contractanta prin asigurarea supervizarii si efectuarea verificarilor necesare pana la remedierea tuturor defectelor constatate. 9onsultantul va furniza solutii de imbunatatire a conditiilor de exploatare.

Gr 9rt A?

-isc 9onditii meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrarilor de constructii

(ehnici de control 5vitarea riscului

&anagement al riscurilor - daca este posibil variante de planificare a actiunilor - mixta. lineara secventiala" si concurentiala. 'n vederea reducerii impactului asupra implementarii cu succes a investitiei, se recomanda 42

-educerea

riscului

o planificare riguroasa a activitatilor proiectului si luarea in calcul a unor mar3e de timp. dupa semnarea contratului graficul de executie va fi armonizat astfel incat dimensionarea intregului proiect sa fie facuta tinand seama de conditiile meteo -in timpul perioadei de contractare responsabilii de aprovizionare vor cere clarificari suplimentare insitutilor financiar bancare in ceea ce priveste capabilitatea si capacitatea financiara a posibililor furnizori. %ocumentatia de atribuire va contine prevederi obligatorii in ceea ce priveste capacitatea financiara a ofertantilor ex. audituri certYficate, capacitatea de a sustine financiar proiectul pentru executie lucrarllor aferneta unei perioade de tamp egala cu perioada prevazuta pentru > cereri de rambursare" 9ontractarea de catre ofertant a unor linii de credit care sa permita sustinerea lucrarilor chiar in conditiile in care rambursarile intarzie -pentru ca acest risc sa poata fi prevenit este necesar ca in etapa de elaborare a documentatiei de finantare graficul Iantt al proiectului si bugetul estimat de costuri sa fie elaborate realist si pe baza unor intrari de fonduri certe. 'n acest sens , introducerea rezervelor financiare si de timp constituie o masura preventiva -in conditiile in care prevenirea acestui risc nu constituie o masura oportuna si realista, in contractul incheiat cu prestatorul trebuie stipulate clauze de penalitate si denuntare unilaterala -garantia de buna executie sa fie asigurata prin scrisoare de garantie bancara si nu prin reduceri succesive din situatiile de lucrari -la intalnirile de monitorizare vor fi prezenti reprezentanti ai <eneficiarului, 0ntreprenorului, %irigintelui de santier si ai 9onsultantului. datele prezentate vor fi intotdeauna aduse la zi. - proiectantul va prezenta o propunere pentru 43

A@

9ontractarea lucrarilor si serviciilor cu firme a caror capacitate financiara nu este indea3uns probata

5vitarea riscului

-educerea riscului

AD AE

'ntarzieri in derularea programului Geincadrarea efectuarii lucrarilor de catre prestator in graficul de timp aprobat si in bugetul stipulat in contractul de lucrari

5vitarea riscului 5vitarea riscului

-educerea riscului

AF

-isc legat de

-educerea

nerespectarea conditiilor 44&

riscului

planul de lucru care sa respecte toate normele 44& -0ntreprenorui , pornind de la planul intocmit de proiectant va actualiza si prezenta planul propriu 44& pentru acest obiectiv. - 0ntreprenorul va prezenta o lista cu utila3ele folosite care sa fie cu revizia tehnica la zi aceasta va verificata de %irigintele de santier lunar" -0ntreprenorul va incheia si prezenta beneficiarului o Polita de asigurare pentru toate resursele umane si tehnice din proiect -Prezenta reprezentantului 44& in santier zilnic - 0ntreprenorul va asigura prin organizarea de santier permanenta paza materialelor depozitate ce urmeaza a fi puse in opera si a utila3elor folosite 9ontractarea unui consultant/diriginte de santier cu experienta dovedita in realizarea unor astfel de lucrari. - 5laborarea unor rapoarte saptamanale privitoare la statusul proiectului si lucrarile ascunse - 0ntreprenorul va prezenta un plan de 'ucru estimativ pentru perioade viitoare care sa permita tuturor factorilor interesati sa participe la fazele importante ale proceselor 5fectuarea procesului de monitorizare si control conform normativelor si procedurilor aprobate. -contractarea unui consultant/diriginte de santier cu experienta dovedita in astfel de lucrari -elaborarea unor rapoarte saptamanale privitoare la statusul proiectului si lucrarile ascunse -materialele ce vor fi puse in opera doar daca prezinta certificate si agremente tehnice si sunt prevazute in proiectul tehnic -controale interne si audit la fiecare E luni -beneficiarul va prevede in buget sumele necesare realizarii proiectului in conformitate cu graficul de plati tinand cont de toate caracteristicile acestui proiect rambursarea cheltuielilor dupa realizarea verificarii de catre reprezentantii finantatorului" -antreprenorul va respecta graficul de executie comun stabilit cu beneficiarul -rapoartele de progres vor face intotdeauna referire 44

AA

-isc legat de expunere la furturi si degradari -iscul legat de nerespectarea proceselor tehnologice

-educerea riscului -educerea riscului

AB

BC

-iscul legat de nerespectarea calitatii materialelor

-educerea riscului

B*

-isc legat de -educerea nerespectarea graficului de riscului plati

B> B?

'ntocmirea eronata a notelor 3ustificative )rice alt risc legat de etapele si activitatile identificate in propunerea tehnica

5vitarea riscului 5vitarea riscului -educerea riscului

la plati preconizate, realizate" 5xpertii 3uridici si de achizitii vor valida notele 3ustificative inainte ca acestea sa fie prezentate reprezentantului legal )rice risc nou va fi imediat analizat si emis un plan de raspuns la risc inclusiv plan secundar de raspuns la risc daca este cazul"

B!. )orespondenta grafic de eHecutie , riscuri identificate, plan de masuri risc 5mitere ordin incepere &anagementul contractului -ealizarea planului de lucru 'ntarzieri in emiterea ordinului $ipsa interes factori interesati $ipsa interes factori interesati, date insuficiente

0probare plan de lucru

Plan de lucru slab calitativ, neaprobat la timp

'ntalniri de monitorizare faze de executie 9ontroale interne

$ipsa intalniri monitorizare, continut slab calitativ

Gerealizare . continut insuficient al rapoartelor

9oordonare executie

%evieri de la scop. buget. calitate

9onstructo termen > z 9oordonat transmite i specifica im 9onstructo obligativita lucru a tutu datelor init 0utoritatea acoperii to transmite s acest lucru contractulu 9onstructo metodolog contractan transmise t 9onstructo metodolog contractan transmise t 0utoritatea 9onstructo procedurile 45

&anagement financiar intocmire situatii de plata -ealizarea intalnirii de incheiere a proiectului

4ituatii incomplete $ipsa interes factori interesati, arhivare neadecvata

peronalulu periodice 'n cazul in plata conf acestora si 9oordonat de particip intalnirii. 4 depozitarii

-Hecutie lucrari 6ucrari pregatitoare Pichetare (rasare gresita

9uratare teren

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

9uratare platforma drum

4carificare

9ompactare

Probe compactare

-especta cel putin de catre s masurato existente -especta cel putin de catre s verificare -especta cel putin de catre s verificare -especta cel putin de catre s verificare -especta cel putin de catre s verificare Preluarea specializ rezultate santier

/erasamente Pichetare

(rasare gresita

4apatura

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-espectare cel putin in catre sefii masuratori existente -espectare cel putin in catre sefii 46

'mprastiere , nivelare

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-ealizare compactare

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea

(anturi de pamant 4apatura santuri si rigole

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-espectare cel putin in catre sefii verificarea

(anturi pereate 4apatura santuri si rigole

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

4trat drenant nisip

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-ealizare pereu beton

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea

Rigola ranforsata 4apatura santuri si rigole

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

4trat drenant nisip

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-ealizare pereu beton

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea

(uprastructura sistem rutier 4trat agregate naturale balast

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-espectare cel putin in catre sefii verificarea 47

9ompactare Probe compactare 9uratire in vederea aplicarii / amorsare 0plicare amorsa 0sternere strat mixtura asfaltica

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca 0ccidente de mediu , Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca, 0ccidente de mediu

-espectare -(5, 44& Preluarea p specializat se vor com -espectare -(5, 44& -espectare -(5, 44& -espectare cel putin in catre sefii verificarea

Podete tubulare dM 1!DD mm 4apatura

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

'mprastiere , compactare

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

5puizare mecanica a apelor

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

$ucrari de cofra3

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

$ucrari de turnare beton

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca, accidente de mediu

Procurare si montare elemente prefabricate Nidarie piatra bruta

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea 9R, -(5, -espectare -(5, 44& ale produse -espectare cel putin in catre sefii verificarea

Podete tubulare dM 5DD mm 4apatura

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca 48

-espectare cel putin in

'mprastiere , compactare

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

5puizare mecanica a apelor

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

$ucrari de cofra3

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

$ucrari de turnare beton

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca, accidente de mediu

Procurare si montare elemente prefabricate Nidarie piatra bruta

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea 9R, -(5, -espectare -(5, 44& ale produse -espectare cel putin in catre sefii verificarea

)amera de cadere podete 4apatura manuala

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

$ucrari de cofra3

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

$ucrari de turnare beton

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca, accidente de mediu

-espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare cel putin in catre sefii verificarea 9R, -(5,

"mena>are amonte si a#al podete trans#ersale 4apatura manuala Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

'mprastiere cu lopata, compactare cu

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca 49

-espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare

mai de mana (emnali area rutiera in timpul eHecutiei lucrarilor 4emnalizarea rutiera in timpul executiei Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca, lucrarilor nerespectarea planului de management de trafic pe timpul executiei lucrarilor (emnali are #erticala Plantarea stalpilor si a semnelor de Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca circulatie 1arca>e rutiere -ealizare marca3e longitudinale Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Parapet protectie metalic semigreu 5xecutare fundatii

cel putin in catre sefii verificarea

-espectare manageme

-espectare -(5, 44&

-espectare manageme zilnic

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

&ontare stalpi si parapet metalic *rgani are de santier Preluare amplasament 0mena3are organizare santier 0ctivitati organizare santier 5liberare amplasament Receptia la terminarea lucrarilor -eceptia la terminarea lucrarilor

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca

-espectare cel putin in catre sefii verificarea -espectare -(5, 44&

Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca Gerespectarea procedurilor de lucru, accidente de munca 0manarea receptiei din cauza nefinalizarii lucrarilor

-espectare -espectare -espectare -espectare

9onstructo daca e cazu partiala da

50

P6".I4I)"R-" 1L(0RI6*R ,- )*./R*6 *P-R"9I*."6 ,- 1-,I0 . r. cr t. BD 1odalitatea de planificare i control operaional *peraia2 acti#itatea "(1 Ienerare deseuri &suri planificate 'nstruire personal cu prevederile procedurii P)-*A 1 Iestionarea deseurilor2 9olectare si depozitare selectiva Predare spre eliminare firmelor specializate contractate 'nstruire pentru responsabilizarea personalului privind eficientizarea consumurilor energetice &entinerea inregistrarilor privind consumurile energetice -educerea consumului de eng. 5lectrica prin inlocuirea becurilor de iluminat cu becuri economice sau folosirea iluminatului fluorescent compact, instalatie de control al iluminarii cu detectori de miscare. 'nchiderea luminii in camerele neocupate/neutilizate. 6olosirea modurilor stand-bH la toate echipamenele , oriunde este posibil. -educerea consum de apa prin montare apometre si monitorizare consum. -educerea pierderilor de caldura prin etansarea oricaror crapaturi sau gauri din peretii magazii, aplicarea sisteme termoizolante la cladirile zidite, etc 0mena3are pichet de incendiu cu toate dotarile ce se impun 5laborare, instruire, aplicare plan de interventie in situatie de urgenta de incendiu Perificarea masinilor inainte de plecarea in cursa -espectarea programului de revizii/reparatii -esponsabil -esponsabil mediu 4efi compartiment -esp. mediu 4efi compartimente contabilitate 4erv. administrativ (ermen Permanent Permanent lunar

9onsum resurse gaze naturale/energie electrica/apa"

(rimestrial (rim. '

0ctivitati zilnice birouri/ateliere

4erv. administrativ director

(rim. '

4ituatie potentiala de incendiu

-esp. P4' -esp. P4' 9onducatori auto/sefi coloana auto/mecanizare 4ef mecanizare/

Permanent Permanent zilnic 9fr. program

BE 0ctivitati de transport materiale si produse 5misii de gaze si fum si/sau scurgeri de ulei datorate

pentru constructii BF &entenanta masinilor si utila3elor implicate in activitatea de constructii monta3

functionarii defectuoase a mi3loacelor de transport

BA Preparare beton

BB Preparare mixtura

*C 4ectia transportC mecanizare 0telier reparatii

-espectarea programului de inspectii tehnice periodice Ienerare deseuri 'nstruire personal cu prevederile procedurii P)-*A 9olectare si depozitare selectiva Predare spre eliminare firmelor specializate contractate 9onsum materiale de intretinere &entinerea inregistrarilor privind consumurile de unsori si lubrifianti Pierderi de ulei/acid , etc -espectarea programului de revizii/reparatii -espectarea instructiunilor de lucru Ienerare deseuri 9olectare spatii special amena3ate si eliminare periodica 5ventuale poluari accidentale 0sigurare materiale de interventie + substante pierderi combustibil, uleiuri, aditivi absorbante 0pe uzate 4palare instalatie preparare beton Pierderi de material agregate" la -eglarea debitului de alimentare a benzilor alimentarea benzilor transportoare transportoare. datorate supraincarcarii benzii sau 'nspectia zilnica a instalatiilor de productie blocarii portitei reglabile a alimentatoarelor emisii de gaze de ardere la uscarea 4chimbarea filtrelor la periodele prevazute sau agregatelor in uscator. emisii de corespunzator orelor de functionare efective. fum, vapori de bitum la nivelul malaxarii si descarcarii in autobasculanta. emisii de pulberi si reziduuri incandescente la nivelul depulverizatorului. scurgeri de bitum la nivelul valvei 0sigurare materiale de interventie + substante de alimentare sau pompei de absorbante. descarcare in malaxor. -espectarea programului de revizii/reparatii pierderi de ulei diatermic la Perificare instalatie si cai de transport transportul cu pompa Ienerare deseuri 9olectare selectiva , depozitare in spatii special amena3ate si eliminare periodica &onitorizare ape reziduale Prelevare probe ape uzate si efectuare

coloana auto 4ef mecanizare/ 9oloana auto 4ef punct de lucru 4ef punct de lucru 4ef punct de lucru 4ef mecanizare 4ef mecanizare mecanici 4ef statie betoane -esp. mediu 4ef statie

9fr. program Permanent Permanent lunar (rimestrial 9fr. program permanent lunar $a inceputul activitatii permanent

4ef statie

$a termenele prevazute sau la nevoie

-esp. &ediu 4ef statie 4ef statie 4ef coloana auto si sef atelier 4ef atelier reparatii

permanent zilnic lunar anual

5ventuale poluari accidentale pierderi combustibil, uleiuri, aditivi *C * (oate punctele de lucru %epozitare uleiuri si combustibili *C > incendii 4curgeri ulei/combustibil in timpul alimentarii rezervoare

determinari laborator 0P& 0sigurare materiale de interventie + substante absorbante &asuri de constientizare- instituirea unei zile ca zi de curatenie generala in cladire/statie/etc 'nstruire pe probleme de mediu 6olosirea rezervoare din depozite si utilitati 9uratirea zilnica de poluanti a depozitelor 6olosirea la umplere numai a pompelor care nu prezinta scurgeri accidentale Perificarea saptamanala a pompelor de catre sef depozit 9onstruirea depozitului si a facilitatilor in zona aprobata de conducere. 5chipamente de P4' in conformitate cu normele aplicabile

-esp. mediu 4efi activitati 4ef depozit

$a inceputul activitatii lunar permanent

9adru tehnic P4'

permanent

P6".I4I)"R-" 1L(0RI6*R ,- )*./R*6 *P-R"9I*."6 P-./R0 ((* )ompartimentul, 4antier constructii .r Risc potential ((* . *peraia2 acti#itatea cr t. 1D *rgani are de santier -lovire 3 instalare baraci, legare -cadere de la acelasi nivel surse de apa, sursa -cadere de la inaltime electricitate, amena3are -deplasari, stationari in zone periculoase toalete" in zona de actiune a utila3elor, pe caile de acces auto" 1odalitatea de planificare i control operaional &suri specifice planificate -4emnalizare zona de lucru -interzicerea accesului in zona de lucru a persoanelor fara atributii de serviciu. -Nonele periculoase trebuie s fie marcate prin indicatoare de securitate, corespunztoare standardelor, iar noaptea acesul n zon trebuie s fie semnalizat prin lumini de culoare roie. -n zonele organizeze periculoase trebuie s se pilotarea mi3loacelor de -esponsabil 4ef santier/sef punct de lucru (ermen permanent

transport sau se vor stabili posturi de supraveghere i diri3are a circulaiei. - Pasarelele, scrile i platformele de lucru de l!ng utila3ele de construcii trebuie s fie ngrdite i ntreinute n stare de curenie. -Iropile i puurile de fora3 de pe teritoriul antierului trebuie acoperite i ngrdite -4e interzice depozitarea materialelor grele la distane mai mici de * m de marginea spturilor, a gropilor, a albiilor de r!u i a canalalelor 4antier impre3muit si controlul/limitarea 4ef santier accesului persoanelor in zona de lucru. 4emnalizarea si delimitarea corespunzatoare a zonei de lucru -Perificarea echipamentelor la termenele scadente, de ctre personal autorizat. -4e interzice utilizarea echipamentelor tehnice specifice lucrrilor de exploatare i ntreinere drumuri i poduri dac sistemele de funcionare cu care sunt dotate nu funcioneaz !5ste interzis oricrui salariat s lucreze sau s intervin la un echipament tehnic pentru care nu are instruirea, calificarea sau autorizarea necesar. !4e interzice ca salariaii s intervin pentru remedierea defeciunilor constatate la echipamentele tehnice aflate n funciune 0sigurarea unor spatii corespunzatoare de depozitare si controlul accesului in aceste spatii

0cces necontrolat al publicului, vecinilor

Permanent

1D !

0tili area ecCipamentelor teCnice

-anire/lovire anga3ati. Prindere membre.

4ef santier/sef punct de lucru

permanent

*C ,epo itare,utili are D substante periculoase, pulberi,

'ntoxicatie , afectiuni respiratorii

4ef santier

permanent

*C IncarcareFdescarcare si E manipulare materiale de constructii

*C /urnare miHtura si F beton asfaltic

$ovire , ranire, taiere - prindere, lovire sau strivire la alunecarea sau rasturnarea materialelor depozitate in stive in cazul unei depozitari sau manevrari necorespunzatoare , la caderea materialelor, la manipularea necorespunzatoare in depozit sau la locul de munca. - accidentare din cauza lipsa stabilitatii gramezilor sau stivelor care pot duce la daramare. - rostogolirea lemnelor de constructie cu sectiune rotunda, busteni, tevi si accidentarea muncitorilor daca acestea nu sunt sustinute de proptele laterale si sipci intre randuri. -)biecte sau suprafete periculoase, intepatoare, cu muchii taioase, abrazive, alunecoase $oviri, raniri datorate - stationarii si circulatiei in zona de lucru a mi3loacelor auto care transporta mixtura. - stationare sub bena autobasculantei. - temperaturi scazute/ridicate, presiunea aerului, calamitati naturale vant, trasnet, seism,alunecari, caderi de copaci, etc"

-%otarea cu echipament individual de munca casca si incaltaminte de protectie, manusi" -'nstruirea personalului si responsabilizarea fata de riscurile 44) identifcate. -0sigurarea unor spatii adecvate de depozitare materiale - asigurare dotari prim a3utor.

-esp. 44& 4ef punct de lucru

0nual permanent

-4e interzice prezena salariailor n caroseria autobasculantei pe timpul ncrcrii sau transportului mixturilor asfaltice. - 4e interzice prezena salariailor n timpul descrcrii mixturilor asfaltice sau a reaezrii benei pe asiu, la o distan mai mic de ? m fa de autobasculant. -5ste interzis asfaltice n autobasculantei. descrcarea timpul mixturilor deplasrii 4ef santier/sef punct de lucru

permanent

-4e interzice deplasarea autobasculantei cu bena ridicat *C /ransport , utili are lovire de catre alte mi3loace de transport -%otarea utila3ului cu sisteme 4ef permanent

utila>e

*C B

-anirea /lovirea anga3atilor 9aderi de la inaltime prin dezechilibrare sau alunecare pasire in gol suprafee alunecoase, denivelate, neasigurate, etc"

'mbolnaviri din cauza conditiilor igienico-sanitare precare electrocutare 0ccidente rutiere

corespunzatoare de semnalizare optica si acustica --espectarea intocmai a traseelor stabilite si a conditiilor de deplasare stabilite. -0sigurare spatiu corespunzator in 3urul vehiculelr pivotante. -0sigurarea accesului in conditii de securitate a muncitorilor la locurile lor de munca exemplu acces pe schele/scari", semnalizarea corespunzatoare a cailor de acces iluminat corespunzator, dupa caz" -&ontarea-demontarea schelelor sa fie executate de persoane competente. -Perificarea starii schelelor periodic, dar si dupa aparitia unor fenomene meteorologice nefavorabile exemplu vinturi puternice" -Prote3area cu capace clar marcate si bine fixate a golurilor care prezinta pericol de cadere . -suprevegherea permanenta a lucrului la inaltime , -instruirea lucratorilor, -asigurarea cu echipament individual de protectie, -verificarea d.p.d.v. medical a lucratorilor privind lucrul la inaltime, -0sigurarea dotarilor de acordare de prim a3utor. - asigurarea suficiente dotari sociale , igienico-sanitare, dotari de prim a3utor &arcarea circuitelor electrice existente subterane sau aeriene" pentru a fi identificate. -4epararea circulatiei vehiculelor de cea a persoanelor. -'nstruirea corespunzatoare a conducatorilor auto si operatorilor de utila3e . -'ntretinerea cailor de circulatie pentru a asigura securitatea traficului. -0sigurarea spatiului necesar in 3urul

santier/sef punct de lucru 4ef santier -esp. 44& Permanent

4ef santier 4ef santier 4ef santier

permanent permanent Permanent

0fectiuni dorso-lombare determinata de manevrarea unor greutati mari

solicitare fizica- pozitii de lucru fortate sau vicioase Prezenta la lucru in conditii psihofiziologice neorespunzatoare oboseala, sub influenta alcoolului sau a unor medicamente" Prindere, mana, sau articole din vestimentaie, de ctre organele de maini in micare - roti, lanuri de transmisie, betoniera" -, etc9aderea sau prabusirea unor materiale sau obiecte Prinderea, lovirea sau strivirea de masini , utila3e,echipamente de ridicat aflate in functiune.

** C

utila3elor/autovehiculelor pivotante. -&entinerea mi3loacelor de securitate acustice, protectorii " in stare de functionare. -'ntretinerea echipamentelor si utila3elor de lucru a.i. sa functioneze in conditii de securitate. -5liminare manipulara manuala prin utilizarea unor echipamente mecanizate. -$ivrarea materialelor sa se faca pe cat posibil la astfel de dimensiuni si greutati incat sa se reduca riscul de afectare a coloanei vertebrale. .asigurarea pauzelor de relaxare in urma solicitarilor fizice excesive, precum si a locurilor speciale in acest sens. - 9ontrol medical la anga3are si periodic conform normelor in vigoare -verificarea zilnica, inainte de inceperea lucrului a starii psihofiziologice a lucratorilor 0sigurare elemente de protectie utila3e

4ef santier -esp. 44&

Permanent

sef punct de lucru sef punct de lucru 4ef santier/sef punct de lucru sef punct de lucru 4ef santier/sef punct de lucru 4ef santier/sef punct de lucru

permanent

permanent

permanent

** *

9ontact cu, curent electric alimentarea temporara cu energie"

0sezarea corecta a materialelor, asigurarea incarcaturilor in timpul ridicarii,asigurarea zonelor adiacente demolarii. Utilizarea de masini , utila3e,dotate cu dispozitive sonore de avertizare, instruirea legatorilor de sarcina, echipamentele de ridicat certificate si autorizate '49'-, stabilirea vitezei de circulatie a masinilor in santier. 'nterventiile se fac numai de lucratorii electricienii" autorizati si desemnati in acest scop,organizarea traseelor de cabluri, prote3area cablurilor in zonele de trecere,

permanent

permanent

permanent

-Hecutare lucrari

0lte riscuri, santier expus conditiilor meteo , vant, intemperii, fulgere, temperaturii ridicate vara. pentru obiectivul prezentat". 5fectuarea, in afara sarcinii de munca + pornirea mi3loacelor de productie, transport, utila3e, instalatii, alimentare/intrerupere alimentare cu energie electrica de catre personal neautorizat in acest sens

verificarea periodica a prizelor de pamant., semnalizari de securitate specifice.,lucrul pe baza de permis, instructiuni proprii de 44&,instruirea lucratorilor, utilizarea echipamentului individual de protectie verificat echip. electroiz.- incaltaminte, manusi, viziere de protectie ,casca". 0sigurare de spatii pentru prote3are, modificari ale programului de lucru, asigurare apa minerala, imbracaminte corespunzatoare. Perificarea personalului din subordine privind respectarea sarcinilor de lucru

sef punct de lucru 4ef santier/sef punct de lucru

permanent

permanent

.r. )rt.
C

*biecti#
*

PR*ER"1 1"."E-1-./ ("."/"/- (I (-)0RI/"/- *)0P"/I*."6" 1od de reali are Responsabili

> ?

/ermene
@

**>

Prevenirea i reducerea %ocumentarea i aprobarea Politicii de 4anatate si continu a riscurilor de securitate ocupationala producere a accidentelor de 9omunicarea i instruirea personalului pentru munca si a bolilor nelegere i aplicare n vederea realizrii profesionale in cadrul obiectivelor generale de sanatate si securitate activitilor de producie i ocupationala conexe 0naliza si raport iniial privind riscurile de accidente de munca la lucrare, naintea nceperii lucrrilor , comunicare 0sigurarea cu servicii de sanatatea muncii si protectia muncii 4tabilire programe de monitorizare a instruirii privind protectia muncii - frecventa, mod de realizare, responsabili 0chizitie echipamente de protectie a muncii pentru

%'-59()&anager proiect/4ef santier -esponsabil 44) &anager proiect/4ef santier -esponsabil 44) &anager proiect/4ef santier 'n functie de raspunsurile la cererile de oferta 'n functie de rezultatele monitorizarii

**?

Planificare pentru managementul sanatatii si securitatii ocupationale

salariati 'dentificarea si descrierea procesului tehnologic al lucrarii, operatiile de munca, masinile si utila3ele folosite + parametri si carateristicile functionale, unelte etc. Precizarea sarcinilor de munca ce revin fiecarui executant pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale". %escrierea conditiilor de mediu existente la lucrare Precizarea cerintelor de securitatea muncii pe baza normelor si standardelor de securitate a muncii 9omunicarea cerintelor specifice de instruire a personalului privind protectia muncii catre sefii de procese. $ansarea comenzilor pentru achiziie standarde i legislaie -ealizarea instruirii personalului si #ntocmirea proceselor verbale de instruire i anga3are pentru conformare *.%ocumentarea procesului de control operational privind 44& >.'ntocmirea Programului de elaborare proceduri proprii pentru procese *.%ocumentarea procesului privind asimilarea de echipamente si tehnologii noi. *. 0sigurarea de resurse necesare pentru , materiale de propaganda P4' si P&. materiale de protectia muncii casca , manusi sudura , sort sudura, bocanci" materiale de lucru cizme , salopete, palmare " plata medicilor de intreprindere plata concediilor medicale

&anager proiect/4ef santier

4efi procese

&anager proiect/4ef santier Persoana desemnata pentru 44& Persoana desemnata pentru 44& Persoana desemnata pentru 44& Persoana desemnata pentru 44& 8efii de procese Persoana desemnata pentru 44& Persoana desemnata pentru 4anatate si securitate ocupationala Persoana desemnata pentru 4anatate si securitate ocupationala

**@

**D

**E **F

6uncionarea n conformitate cu legile i alte reglementri de sanatate si securitate ocupationala 'mplementarea 4istemului de &anagement de 4anatate si securitate ocupationala 'mplementarea tehnologiilor noi 'mbunatatire continua

P5-&0G5G(

P5-&0G5G(

P5-&0G5G( P5-&0G5G(

'n urma contabilizarii tuturor riscurilor identificate pentru executia activitatilor si ducerea la indeplinire a proiectului, a fost identificat un total de 11? (unasutasaptespre ece) riscuri,

ce cuprind si recomandarile de reducere/eliminare a lor.

*fertant,