UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din PLOIEŞTI

FACULTATEA :
Programul de studii :

Managementul proiectelor în industria

petrolieră și ppetrochimică - proiect

COORDONATOR, Masterand,

PLOIEŞTI

2019
Tema: METODĂ DE CONDUCERE
SI DE SUPRAVEGHERE
A PROCESULUI TEHNOLOGIC
DE EXECUȚIE ȘI MONTAJ
A INSTALAŢIEI DE FORAJ

2
 CUPRINS

1. ELABORAREA MODELULUI DE LUCRU …………………4

2. METODĂ DE CONDUCERE ȘI DE SUPRAVEGHERE ….5

2.1. Stabilirea planului proiectului …………………………………………………….5
2.2. Introducerea timpilor necesari efectuării lucrărilor………………………7
2.3. Stabilirea activităţilor centralizatoare…………………………………………..9
2.4. Stabilirea corelaţiilor între activitățile proiectului…………………….. …9
2.5. Vizualizarea graficului Gant ………………………………………………………….10
2.6. Determinarea duratei totale a proiectului …………………………………….11
2.7. Stabilirea drumului critic ……………………………………………………………….12
2.8. Stabilirea resurselor necesare ……………………………………………………….13
2.9. Alocarea resurselor către activităţi ………………………………………………14
2.10. Vizualizarea încărcării resurselor ………………………………………………….15
2.11. Determinarea duratei totale, precum şi calculul costului
procesului tehnologic de montaj …………………………….20
2.12. Determinarea costului pe activităţi …………………………20
2.13. Introducerea costurilor multiple ……………………………21
2.14. Implementarea proiectului ……………………………………22
2.15. Eliminarea supra-alocărilor ………………………………….23
2.16. Salvare cu linie de bază ………………………………………28
3. CONCLUZII ………………………………………………………………29
Bibliografie ……………………………………………………………30

3
 1. ELABORAREA MODELULUI DE LUCRU

În general, proiectul se prezintă sub forma unui plan al proiectului.

Ansamblul activităţilor care sunt cuprinse în planul proiectului se
prezintă sub forma unei structuri ierarhice, arborescente, subliniindu-se
poziţia unor activităţi în cadrul unor grupări mai largi a acestora (fig. 1).

PLANUL PROIETULUI

Subactivitatea 1.1.1

Activitatea 1.1 Subactivitatea 1.1.2

Faza 1
Activitatea 1.2 Subactivitatea 1.1.m

Activitatea 1.n

Subactivitatea 2.1.1

Activitatea 2.1 Subactivitatea 2.1.2

Faza 2
Activitatea 2.2 Subactivitatea 2.1.m

Activitatea 2.n

Subactivitatea n.1.1

Activitatea n.1 Subactivitatea n.1.2

Faza n
Activitatea n.2 Subactivitatea n.1.m

Activitatea n.n

4
 Fig 1. Prezentarea planului proiectului sub forma unei structuri ierarhice.

La planificarea unui proiect, pentru a putea folosi o tehnică de tip reţea,

trebuie ca proiectul să fie împărţit în părţile sale componente: faze,
activităţi şi evenimente.
Componentele de bază ale unei activităţi sunt:
1− descrierea/denumirea activităţii şi codul acesteia;
2− durata în timp (minute, ore, zile, săptămâni, luni);
3− resursele (umane, materiale, echipamente) implicate;
4− costurile asociate.

2. METODĂ DE CONDUCERE ȘI DE SUPRAVEGHERE

Pentru a stabili modul în care Microsoft Project poate fi utilizat în

conducerea, urmărirea şi optimizarea unui proces tehnologic de execuție și
montaj a instalaţiei de foraj, se prezintă în continuare etapele de lucru.

2.1. Stabilirea planului proiectului

În conformitate cu obiectivul general al proiectului, se stabilește planul

proiectului (fig. 2).

5
 Fig. 2. Planul proiectului.

Proiectul este structurat în cinci etape centralizatoare de lucru (fig. 3).

6
 Fig. 3. Planul proiectului - etape centralizatoare.

2.2. Introducerea timpilor necesari efectuării lucrărilor (fig. 4).

7
Fig. 4. Stabilirea duratei lucrărilor.

8
2.3. Stabilirea activităţilor centralizatoare (capitolele principale ale unui proiect) –
fig. 5.

Fig. 5. Stabilirea activităţilor centralizatoare.

2.4. Stabilirea corelaţiilor între activitățile proiectului (introducerea

predecesorilor – fig. 6).

9
 Fig. 6. Stabilirea relaţiilor de precedenţă.

2.5. Vizualizarea graficului Gant – fig. 7.

10
 Fig. 7. Vizualizarea graficului Gantt.

2.6. Determinarea duratei totale a proiectului – fig. 8.

11
 Fig. 8. Determinarea duratei totale a proiectului.

2.7. Stabilirea drumului critic şi a rezervelor de timp ale activităţilor care nu

se găsesc pe drumul critic – fig. 9.

12
 Fig. 9. Stabilirea drumului critic.

2.8. Stabilirea resurselor necesare – fig. 10.

13
 Fig. 10. Stabilirea resurselor necesare.

2.9. Alocarea resurselor către activităţi

În Microsoft Project, introducerea informaţiilor despre resurse (fig. 10)

impune stabilirea timpului cheltuit pentru execuţia operaţiei şi costului
aferent.
Microsoft Project utilizează două tipuri de resurse: resurse de lucru şi
resurse materiale. Resursele de lucru sunt reprezentate de personalul şi
echipamentele care realizează munca aferentă procesului tehnologic
(echipamentele nu se limitează numai la cele portabile, pot exista utilaje,
maşini-unelte, aparate de măsură şi control etc.). Alocarea resurselor către
activităţi este redată în figura 11.

14
 Fig. 11. Alocarea resurselor necesare activităţilor.

2.10. Vizualizarea încărcării resurselor (fig. 12…15).

Modul în care este gestionat timpul unei resurse peste program este
numit alocare şi poate fi:
- Sub-alocare: capacitatea maximă a resursei nu este ocupată de
repartizările resursei. De exemplu, o resursă cu normă întreagă, care are
doar 20 ore de muncă repartizate într-o săptămână de 40 de ore de lucru,
este sub-alocată.
- Alocare în întregime: capacitatea maximă a resursei este ocupată
de repartizări. De exemplu, o resursă cu normă întreagă, care are 40 de
ore de muncă repartizate într-o săptămână de 40 de ore de lucru, este
alocată în întregime.

15
 - Supra-alocare: capacitatea maximă a resursei este depăşită de
repartizări. De exemplu, o resursă cu normă întreagă, care are 60 ore de
muncă repartizate într-o săptămână de 40 de ore de lucru, este supra-
alocată.
În Microsoft Project capacitatea resursei de a lucra este măsurată în
unităţi. Unităţile sunt măsurate atât în numere (de exemplu 3 unităţi), cât şi
procentual (de exemplu 300% unităţi).
Resursele supralocate sunt prezentate în figura 12 – notate prin
culoarea roșie.

Fig. 12. Resurse supralocate – pagina resurselor.

16
Fig. 13. Vizualizarea încărcării resurselor – inginer mecanic proiectant.

17
Fig. 14. Vizualizarea încărcării resurselor – inginer foraj proiectant.

18
 Fig. 15. Vizualizarea încărcării resurselor – operator excavator.

Dacă o resursă este supra-alocată pentru doar o jumătate de oră

Microsoft Project va alerta, dar o astfel de supra-alocare minoră nu ar
putea fi o problemă ce necesită rezolvare, în funcţie de resursa implicată şi
de natura repartizării. Supra-alocarea severă – de exemplu, o resursă fiind
repartizată să lucreze de două ori mai mult decât norma repatizată pe o zi,
este întotdeauna o problemă.
Supra-alocările trebuie eliminate, pentru că este imposibil de acceptat
derularea unui proiect la care apar astfel de neconcordanţe. Resursele
supra-alocate sunt sesizate prin culoarea roşie cu care sunt marcate în
vizualizările Microsoft Project.

19
 2.11. Determinarea duratei totale, precum şi calculul costului
procesului tehnologic de montaj – figura 16.

Fig. 3.16. Determinarea duratei totale, precum şi calculul

costului procesului tehnologic de montaj.

2.12. Determinarea costului pe activităţi – figura 17.

20
 Fig. 17. Determinarea costului total pe activităţi.

2.13. Introducerea costurilor multiple - fig. 18.

21
 Fig. 18. Introducerea costurilor multiple.

2.14. Implementarea proiectului – grafivul de urmărire a

îndeplinirii sarcinilor (fig. 19).

22
 Fig. 18. Tracking Gantt.

2.15. Eliminarea supra-alocărilor se poate face în mai multe moduri:

a) Corectarea suprapunerilor prin modificare 100% manuală a
duratelor activităţilor, a nivelelor de alocare şi de disponibilitate a
resurselor. Această manieră este potrivită în cazul proiectelor de mică
amploare şi care nu prezintă prea multe supra-alocări.
b) Nivelarea manuală a supra-alocărilor, este un proces de inserare
de întârzieri ale activităţilor şi de ajustări ale repartizărilor resurselor, cu
scopul eliminării supra-alocărilor.
c) Nivelarea automată, se produce chiar în timpul alocării resurselor
şi de fapt preîntâmpină apariţia supra-alocărilor.
Efectele eliminării supra-alocării resurselor pot fi urmărite prin
următoarele vizualizări:
- în graficul Gantt apar intreruperi ale activităţilor datorită faptului ca
pentru resursa supra-alocată s-au căutat zilele libere când aceasta
poate desfasura activităţi (fig. 19); ca urmare durata totală a
lucrărilor s-a mărit (fig. 20).
- în graficul resurselor nu mai apare atenţionarea realizată prin
marcarea resurselor supra-alocate prin culoarea roşie (fig. 21);
Utilitatea metodei poate fi justificată şi prin modul cum pot fi redate
vizualizările prin care se conduce procesul tehnologic specificat. De
exemplu, în figura 22 este prezentat modul în care sunt grupate resursele
procesului tehnologic pe activităţile care se desfăşoară. Acest mod de
prezentare este util în pratică pentru fişele de pontaj.

23
Fig. 19. Întreruperi ale activităţilor.

24
Fig. 20. Mărirea duratei totale a proiectului.

25
Fig. 21. Eliminarea supra-alocării.

26
Fig. 22. Vizualizarea repartizării resurselor pe activităţi.

27
2.16. Salvare cu linie de bază – fig. 23.

Fig. 23. Salvare cu linie de bază.

28
 3. CONCLUZII

Caracteristicile conducerii proiectelor cu Microsoft Project prezintă

următoarele aspect:
1− Formează baza planificării şi predicţiei proiectului şi furnizează
conducerii proiectului posibilitatea de a adopta cea mai bună folosinţă
a resurselor în scopul obţinerii unui rezultat cunoscut, într-un timp
limitat şi având costuri limitate.
2− Permite o viziune schematică a proiectului şi totodată controlul asupra
proiectelor unice.
3− Ajută echipa de management al proiectului să rezolve probleme de
incertitudine care pot apărea în desfăşurarea proiectului, prin găsirea
răspunsurilor la întrebări de genul: Cum va fi afectată terminarea
proiectului de o întârziere pentru anumite elemente (activităţi,
evenimente) ale sale? Unde există rezerve de timp între elemente?
Care elemente sunt determinante pentru respectarea termenului
proiectului? Aceste răspunsuri furnizează conducerii proiectului
mijloace de evaluare a alternativelor/opţiunilor pentru redresarea
situaţiei.
4− Utilizează o analiză de tip reţea a timpului drept metodă de bază
pentru determinarea forţei de muncă, a materialelor şi a
echipamentelor şi, totodată, pentru furnizarea mijloacelor de verificare
a progresului realizat în desfăşurarea proiectului.
5− Furnizează structura de bază pentru prezentarea rapoartelor de
informare.
6− Evidenţiază interdependenţele dintre elementele sale.
7− Permite scenarii de genul “Ce se întâmplă dacă…”.
8− Identifică cel mai lung traseu sau drumul critic.
9− Permit stabilirea termenelor pentru efectuarea analizelor de risc.

29
 BIBLIOGRAFIE

.1 Cristea V., Grădişteanu I., Peligrad N., Instalaţii şi utilaje pentru forarea sondelor, Editura tehnică,
Bucureşti, 1985
.2 Lambrescu, I., Nae, I. Managementul proiectelor, Editura Universităţii din Ploieşti, Ploieşti, 2004
.3 Nae I., Petrescu M. G., Managementul proiectelor construcţiilor industriale, Editura Universităţii
Petrol-Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2006
.4 Nae I., Elemente fundamentale privind managementul proiectelor, Editura Universităţii Petrol-
Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2008
.5 Nae I., Managementul proiectelor – tehnici de planificare şi de control, Editura Universităţii
Petrol-Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2009
.6 * * * Normative generale privind lucrările de montaj ale instalaţiei MR 8000, 2006 -2008
.7 * * * Nomenclatorul lucrărilor care se efectuează la montajul instalaţiei MR 8000, 2006 -2008

30