Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fluctuaţiile sezoniere se derulează, de regulă, pe parcursul unui an, ca urmare a influenţei unor factori
naturali sau sociali şi sunt în general explicabile şi previzibile. Astfel, sub incidenţa unor factori naturali-
climaterici, volumul producţiei, al ocupării, al activităţii economice în general, cunoaşte fluctuaţii pe
parcursul unui an în agricultură, construcţii, turism, în unele subramuri ale industriei etc. Variaţiile
sezoniere ale activităţii economice se datorează şi unor împrejurări sociale (obiceiuri şi tradiţii, sărbători
religioase sau laice ş.a.). Datele statistice evidenţiază că în perioadele care premerg importante sărbători
religioase sau laice au loc creşteri ale volumului vânzărilor, producţiei industriale şi transporturilor, se
îmbunătăţeşte gradul de ocupare şi folosire a factorilor de producţie. Ulterior acestor evenimente au loc,
pentru perioade mai mari sau mai mici, reduceri ale desfacerilor şi producţiei, ale gradului de ocupare
etc. Ciclul economic sezonier se explică prin influenţa factorilor naturali, psihologici şi prin preferinţele
consumatorilor, care au evoluţii specifice pe parcursul unui an, reproducându-se cu o anumită
regularita te de la un an la altul. Pentru unele activităţi, fluctuaţiile sezoniere şi ciclurile lor au la bază
evoluţia fluctuantă, ciclică a ofertei; pentru altele, ele ţin în special de fluctuaţia şi ciclicitatea cererii, a
factorilor (condiţiilor) ce o determină.
Fluctuaţiile întâmplătoare, accidentale, sunt determinate de factori aleatori sau evenimente neaşteptate:
cataclisme naturale, evenimente sociale şi politice deosebite, decizii neaşteptate ale unor agenţi
economici, o anumită stare de spirit a populaţiei etc.
Fluctuaţiile ciclice sunt determinate de factori ce ţin de funcţionarea activităţii economice, de
interdependenţele dintre părţile sale. Sunt fluctuaţii agregate şi se reproduc cu o anumită regularitate,
deşi nu pot fi încadrate în termene riguroase, exacte.
Asemenea fluctuaţii s-au manifestat pregnant de la începutul secolului al XIX-lea, iar prin cercetarea lor s-
a desprins concluzia că alternanţa perioadelor de expansiune şi contracţie a afacerilor, a activităţii
economice în general, se derulează cu o anumită regularitate în timp.
Evoluţiile principalelor fenomene economice sunt pulsatorii, se derulează sub formă ondulatorie, au un
caracter ciclic. Ca expresie a fluctuaţiilor ciclice, activitatea economică trece prin anumite faze, fiecare cu
trăsături distincte şi care se derulează aproximativ în aceeaşi succesiune.
În caracterizarea ciclicităţii, ca formă de mişcare a activităţii economice, se porneşte de la succesiunea şi
repetabilitatea în timp a unor stări ale economiei (numite faze ale ciclului) care seamănă în linii generale
de la un ciclu la altul; în fiecare fază, starea şi performanţele agregate ale economiei (ritmul venitului
naţional, al producţiei industriale şi agricole, gradul de ocupare a forţei de muncă, dinamica nivelului de
trai, etc.) au anumite caracteristici, diferite de la o fază la alta.
Fazele mişcării ciclice se condiţionează reciproc şi, în unitatea lor, pregătesc premisele care asigură
activităţii economice continuitate, schimbări calitative şi progres. De aceea, teoria economică a desprins
concluzia că ciclicitatea reprezintă forma normală de evoluţie a activităţii economice.
Ciclul scurt (Kitchin, minor) reprezintă o mişcare ciclică pe parcursul a circa 40 luni care afectează
ansamblul ramurilor unei economii.
Ciclul scurt se încadrează în interiorul ciclului mediu (Juglar), între două crize sau manifestări de criză
şi contribuie la modificarea amplitudinii expansiunii şi contracţiei caracteristice ciclului Juglar.
Pe parcursul unui ciclu Juglar de 6 ani se derulează în medie 2 cicluri scurte, şi 3 cicluri scurte în cele
care au avut o durată medie de 10 ani. Ciclurile scurte (Kitchin) au două faze: expansiunea şi
incertitudinea (reducerea) creşterii economice, iar trecerea de la expansiune la încetinire nu presupune
declanşarea unei crize economice
Ciclul decenal (Juglar). Cercetarea economică, privind evoluţiile ciclice în economiile cu piaţă
concurenţială, este concentrată, în primul rând, asupra ciclului decenal, numit şi ciclul mediu sau
Juglar căruia îi este dedicată o bogată literatură, conţinând o mare varietate de puncte de vedere.
Indiferent de denumirile fazelor ciclului economic, acesta poate fi reprezentat în mod ideal sub formă
grafică, în care pe ordonată este surprins un indicator de volum (sau indice) al activităţii economice (în
mod alternativ pot fi luate în considerare venitul naţional, producţia industrială, ocuparea forţei de muncă
etc.), iar pe abscisă este surprinsă variabila timp.
Pe fondul anticipărilor că sporirea cererii de consum se prelungeşte, are loc un proces investiţional
susţinut pentru modernizarea capacităţilor de producţie existente şi crearea altora noi. Anticipările privind
mărimea cererii de bunuri de consum sunt factorul determinant al creşterii producţiei şi gradului de
ocupare a forţei de muncă, fapt pus în evidenţă prin principiul acceleratorului. Prin efectul de antrenare a
investiţiilor, se scontează pe o creştere mai mult decât proporţională a ofertei agregate şi a venitului viitor
(vezi teoria multiplicatorului investiţiilor).
În această fază, în care optimismul agenţilor economici este robust, are loc stimularea artificială a cererii
pe multiple căi, remarcându-se sporirea stocurilor în perspectiva unor desfaceri cu câştiguri mai mari.
Totodată, băncile acordă credite cu o oarecare uşurinţă, gradul de îndatorare a întreprinderilor depăşind
limitele prudenţei, iar creditul de consum se extinde. Cererea agregată în creştere este stimulată artificial
şi prin creşterea lentă, dar de durată a preţurilor: mai întâi a celor cu ridicata, iar apoi şi a celor cu
amănuntul.
Creşterea preţurilor mai este favorizată de amplificarea concurenţei pentru accesul la factori de producţie
limitaţi şi mai puţin mobili şi de atragerea în activitatea economică a noi factori de producţie cu nivel
calitativ şi de eficienţă inferioare celor în activitate. În faţa evidenţei fenomenelor inflaţioniste, prin politicile
economice şi acţiunile altor agenţi economici se adoptă măsuri pentru frânarea cererii globale, ceea ce
determină o frânare a investiţiilor; ea se accentuează atunci când întreprinzătorii constată că în unele
domenii a fost creat un aparat productiv a cărui capacitate depăşeşte cererea solvabilă, ceea ce face ca
rata efectivă a profitului la noile investiţii să fie mai mică decât cea anticipată (marginală). O primă reacţie
o reprezintă o anumită încetinire a reînnoirii şi modernizării capacităţilor de producţie.
Pe acest fond are loc intrarea într-o nouă fază, cea de cotitură superioară, cu manifestări de criză ciclică.
Preludiul acestei faze constă în faptul că în economie apar, iar în unele domenii se consolidează,
fenomene care determină o inversare a conjuncturii. Ele pot fi generate fie de unele măsuri restrictive
(adoptate de către guvern sau parteneri externi), fie de epuizare cauzelor care au stat la baza
expansiunii. Este de menţionat în acest sens tendinţa de reducere a ratei profitului, ca urmare a
numeroase cauze: sporirea costurilor datorită atragerii în circuitul economic a unor factori de producţie
mai scumpi sau având un nivel calitativ mai redus; mărirea stocurilor generată de o serie de împrejurări
(neconcordanţe structurale între cererea şi oferta de satisfactori, creşterea relativă a investiţiilor faţă de
evoluţia economiilor, accentuarea cererii de monedă pentru motivul precauţional etc). Operaţiunile
bursiere, în special cele speculative, anticipează uneori inversarea conjuncturii, generând un sentiment
de neîncredere între operatorii bursei. În faţa noilor fenomene, băncile tind să restrângă creditul, măresc
rata dobânzii, fapt ce amplifică procesul de frânare sau reducere a investiţiilor, sentimentul de
incertitudine la numeroşi agenţi economici.
Figura nr. 5 Fazele ciclului decenal
Ele se constituie în încercări de neutralizare a efectelor nocive ale forţelor de dezechilibru, fără a atinge
însă cauzele originare ale tulburărilor concretizate în încălcarea condiţiilor de echilibru stabil