Referat

Criza economică

Chișină u -2022
 Ciclicitatea economică
• Ciclicitatea economică reprezintă forma de miscare si dezvoltare a activitatii
economice in care perioadele alterneaza cu cele de contradictii economice.
• Un ciclu economic cuprinde evolutia unei economii de la inceputul relansarii
economice pana la urmatoarea relansare. Cauza principala a ciclicitatii o constituie
evolutia eficientei utilizarii factorilor de productie.
• Astfel, factorii de productie de o anumita structura si calitate sunt utilizati intr-o
anumita combinatie si perioada cu o eficienta ascendenta, asigurand expansiunea
economica.
• Urmeaza o perioada de timp in care randamentul factorilor respectivi stagneaza sau
chiar scade, iar activitatea economica se afla in scadere constanta. Intre cele doua
faze exista o stransa interdependenta, fiecare conti­nand premisele aparitiei
celeilalte si asigurand continuitatea activitatii economice.
Curba ciclică
 Criza economică
• Criza economică este o perioadă de declin economic caracterizată printr-o
scădere dramatică a activității economice mondiale.  Fazele crizei
economice se manifestă printr-o perioadă de stagnare, de recesiune însoțită
de inflație, cauzate de o conjunctură complexă.
• Termenul criză economică poate fi aplicat unei game largi de situații în care
unele produse financiare își pierd brusc o parte semnificativă din valoarea
nominală. Multe crize economice au fost asociate cu "fuga la bancă". De
asemenea, multe perioade de recesiune au coincis cu aceste panici. Alte
situații care sunt în mod normal numite crize economice includ prăbușiri la
bursă și spargerea unor bule economice, crize în cadrul pieței de schimb
valutar.
 Începutul Crizei Economice - 1929

• Începutul marii crize economice în

Statele Unite este asociat cu
prăbușirea bursei de acțiuni din așa-
numita "Marțea neagră".
• Eveniment ce a avut loc în data de
29-Octombrie-1929.
Motivele Marii crize economice

Odată cu terminarea Primului Război

Mondial relațiile economice naționale și
internaționale s-au confruntat cu probleme
ca:
• dispariția unor resurse umane și de
producție;
• emiterea banilor fără acoperire;
• haos în relațiile economice;
• supraproducție/respectiv scăderea
dramatică a cererii;
• speculații la bursă;
 Efectele Crizei Economice

• Criza economică a avut efecte

devastatoare, atât în țările puternic
industrializate, cât și în cele mai puțin
dezvoltate.
• Nivelul comerțului mondial a scăzut rapid
• Veniturile personale au scăzut de altfel
• Profitul din afaceri a scăzut și el
• Mineritul și exploatarea lemnului au avut
probabil cea mai dramatică scădere
• Inflația și șomajul au crescut.
Efectul crizei economice pe glob (1)
• Marea depresiune economică în diferite ță ri ale globului s-a încheiat în
momente diferite. În majoritatea ță rilor au fost concepute programe de
refacere și cele mai multe au trecut prin diferite transformă ri politice,
care le-au împins spre extremele dreaptă sau stâ ngă . Societă țile bazate
pe democrația liberală au ieșit puternic slă bite din criză și dictatori,
precum Adolf Hitler au ajuns la conducerea unora dintre cele mai
puternice state și au pregă tit condițiile politico-militare pentru
declanșarea în 1939 a celui de-al Doilea Ră zboi Mondial.
Efectul crizei economice pe glob (2)
• Crahul bursei de valori a redus substanțial cererea globală americană .
Achizițiile de bunuri de folosință îndelungată și investițiile în afaceri au
urmat o scă dere considerabilă . O explicație ar fi generarea de că tre criza
financiară în râ ndurile populației o nesiguranță considerabilă în ceea ce
vizează veniturile viitoare, iar nesiguranța, la râ ndul ei, a determinat
consumatorii și agenții economici să amâ ne achiziția de bunuri de
folosință îndelungată .
• Prin sistemul de vase comunicante care lega SUA de celelalte state ale
lumii, întreaga economie mondială a început să fie afectată .
Efectul crizei economice pe glob (3)
• Deși pierderea de averi personale cauzată de căderea prețurilor pe acțiuni
a fost relativ redusă, crahul a scăzut cheltuielile de consum, fiind
principalul motiv al scăderii productivității, care a intrat în regres.
• În câteva luni economia americană se dezorganizează: falimente bancare,
întreprinderi industriale a căror producție este paralizată și care-și trimit
muncitorii și funcționarii în șomaj. Scăderea veniturilor provoacă o
reducere a consumului. Supraproducția agricolă provoacă prăbușirea
cursului mărfurilor alimentare determinând ruinarea fermierilor
Efectul crizei economice pe glob (4)
• În ansamblu, din 1929 până în 1932 venitul național al SUA scade, de la 87
la 39 de miliarde de dolari. Criza economică lovește toate categoriile sociale.
Semnul cel mai vizibil al crizei sociale: numărul șomerilor crește
considerabil, de la 1,5 milioane de șomeri în 1929 la 12 milioane în 1932,
adică un sfert din populația activă.
Urmatoare criză economică
• În februarie 2007, viitoarea criză mondială părea să fie mai mult o
problemă financiară americană. Şi asta pentru că din ce în ce mai mulţi
clienţi din Statele Unite nu şi-au mai achitat creditele ipotecare cu grad
ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituţii
bancare specializate. În luna august a aceluiaşi an, bursele americane
încep declinul iar băncile centrale intervin pe pieţe cu lichidităţi.
Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care
efectele crizei financiare se fac simţite atât în Europa cât în România și
Moldova
Naționalizari în lanț
• Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrală americană (FED) îşi scade rata
dobânzii de referinţă la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lună mai
târziu, pe 17 februarie, Banca britanică Northern Rock este naţionalizată
pentru a fi salvată de la faliment.
• În martie anul trecut, băncile centrale fac o nouă injecţie masivă de
lichidităţi pe piaţa creditelor, pentru a face faţă contracţiei acesteia. La
jumătatea lui martie, JPMorgan Chase anunţă achiziţionarea băncii de
investiţii Bear Stearns, la un preţ scăzut şi cu ajutorul FED.
• La jumătate de an după această achiziţie, trezoreria americană decide
naţionalizarea băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac, după ce acestea au
suferit pierderi financiare importante
• Pe 15 septembrie, şoc pe piaţa bancară americană. Banca de investiţii
Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă
cumpărarea Merrill Lynch. La numai o zi distanţă, compania de asigurări
AIG (American International Group) este salvată de Guvernul american,
care îi oferă 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79,9% din capital.
Reuniuni de urgentă și planuri de salvare
• La începutul lui octombrie, Camera Reprezentanţilor adoptă un plan de
salvare a sectorului financiar, în valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot
atunci, avea loc la Paris, pe  4 octombrie, reuniunea de urgenţă a liderilor
membrilor Europeni ai G8 care nu reuşesc să ajungă la un acord privind
înfiinţarea unui fond european pentru susţinerea instituţiilor financiare
aflate în dificultate. Londra anunţă un plan de salvare care include o
naţionalizare parţială a băncilor. Fondul Monetar Internaţional (FMI)
revizuieşte în scădere previziunile privind creşterea economică mondială,
în condiţiile în care bursele sunt în scădere.
• Tot în octombrie, BNP Paribas preia Fortis în Belgia şi Luxembourg,
devenind cea mai mare bancă de depozite din Europa. Pe 12 octombrie,
cele 15 ţări din Zona euro ajung la un acord privind un plan de acţiune:
garantarea creditelor interbancare şi posibila recapitalizare a băncilor. La
15 octombrie, Wall Strret înregistrează cea mai mare scădere de după
1987.
• Europenii, reuniţi la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit
mondial înainte de sfârşitul anului, pentru reformarea sistemului financiar
internaţional. Preţul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.
Industira auto, urmă toarea victimă a crizei
• Pe 18 noiembrie, GM, Ford şi Chrysler cer Congresului o nouă extindere
a alocărilor din bani publici, avertizând că industria auto este în pragul
dezastrului. Acţiunile General Motors şi Ford se depreciază, cunoscând o
scădere de 90%, respectiv 80%, în ultimele 12 luni. În aceeaşi perioadă,
preţul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril
pe piaţa de la New York. Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei
un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ţara să-şi
revina din criza financiară cu care se confruntă. Banca centrală a Elveţiei
a coborât dobânda cheie cu 1 punct procentual la 1%.
Concluzie
• După teoria marxistă , cauza fundamentală a crizelor economice de
supraproducţie se află în contradicţia fundamentală a sistemului
economic şi care conduce la declanşarea crizelor ciclice prin incidenţa
nemijlocită , directă a contradicţiilor derivate (forme de manifestare a
contradicţiei fundamentale) ajunse la un anumit grad de maturizare.
Sunt de reţinut dintre acestea: tendinţa de creştere mai rapidă a
producţiei decâ t a cererii solvabile, apariţia unor neconcordanţe între
structura ofertei şi a cererii, care conduc la formarea unei
"supraproducţii relative" şi reducerea tendenţială a ratei profitului.
• În concepţia keynesistă , succesiunea fazelor de prosperitate şi de
recesiune poate fi analizată în legă tură cauzală cu evoluţia eficienţei
marginale a capitalului, în interdependenţa cu rata dobâ nzii. Dezvoltâ nd
şi concretizâ nd concepţia keynesiană , P. Samuelson a elaborat modelul
evoluţiei ciclice pe baza interdependenţei multiplicatorului şi
acceleratorului, acţiunea combinată a celor două mecanisme fiind cauza
care poate determina expansiunea şi recesiunea ciclică .
Bibliografie
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Criz%C4%83_economic%C4%83
• https://www.trenfo.com/ro/istorie/marea-criza-economica
• https://www.slideshare.net/adinaromanescu/criza-economic-mondial
• https://historia.ro/sectiune/general/marea-criza-economica-1929-
1933-povestea-580286.html
• https://prezi.com/xumoctqupyey/marea-criza-economica/