CRIZELE ECONOMICE

Brezovski Emanuel & Bîrlea Jonathan

Clasa a VII-a A
Criza economică este o
perioadă de declin economic
care poate avea mai multe
cauze, astfel apărând în
perioada crizei lumii
capitaliste datorate
supraproducției. Dar aceste
crize au apărut și în țările
socialiste, cauza principală
fiind probabil polarizarea la un
grup restrâns a celor bogați,
restul populației fiind sărace.
Termenul criză economică
poate fi aplicat unei game
largi de situații în care unele
produse financiare își pierd
brusc o parte semnificativă
din valoarea nominală. În
secolele XIX și XX, multe crize
economice au fost asociate cu
"fuga la bancă".
Rezultatul crizelor economice
este o pierdere de bani, dar nu
neapărat și în schimbări ale
economiei reale.
În viziunea Băncii Naționale a
Republicii Moldova, criza
economică reprezintă punctul de
cotitură dintre recesiune și
expansiune economică în cadrul
unui ciclu economic și care
semnifică reluarea creșterii
economice, de obicei ca urmare a
politicilor de expansiune, adică de
reducere a ratei dobânzii și de
ridicare a restricțiilor din calea
creditării, ceea ce favorizează
procesul investițional și/sau ca
urmare a îmbunătățirii climatului
economic internațional. Multi
economiști au produs teorii despre
cum se dezvoltă crizele economice
și cum ar putea fi prevenite. Nu
există un consens, dar crizele
economice continuă să apară din
când în când.
 Tipuri de criză economică
Criza bancară:
Fenomenul prin care mai mulți clienți se
hotărăsc brusc să retragă toți (sau aproape
toți) banii dintr-un cont se numește "fuga la
bancă". Ținând cont că o bancă dă cu
împrumut majoritatea numerarului pe care îl
primește din depozite, este foarte dificil să
se găsească fonduri pentru a plăti înapoi pe
loc toți clienții, dacă aceștia se hotărăsc să-
și retragă banii în același timp. O astfel de
fugă poate lăsa banca insolventă, ceea ce
duce la pierderea depozitelor clien ților.
Când fugile la bancă se înmulțesc, avem de-
a face cu o "criză bancară sistematică" sau
o "panică bancară". Exemple de "fugă la
bancă" includ Marea depresiune sau fuga de
la Northern Rock în 2007. Crizele bancare
apar, în general, după perioade de
împrumuturi riscante care rezultă în
incapacitate de plată a împrumuturilor.
Bule speculative și prăbușiri:
O bulă speculativă există în condițiile în
care un instrument financiar este evaluat la
suprapreț de-a lungul unei perioade
îndelungate. Prezența clienților care
cumpără un produs financiar cu speran ța că
îl vor putea re-vinde mai târziu pentru o
sumă mai mare este un alt factor care
contribuie frecvent la crearea de bule
financiare. Dacă apare o bulă economică pe
piață, atunci există riscul de "prăbușire" a
valorii instrumentului financiar respectiv:
clienții vor continua să cumpere atâta timp
cât consideră că există și alți cumpărători
pe piață, astfel încât, atunci când mulți
decid să vândă prețul, acesta va cădea. Din
păcate, este dificil de ghicit când pre țul
unui produs financiar reprezintă corect
valoarea fundamentală a acestuia, astfel
încât bulele economice sunt foarte greu de
detectat.
Criza economică internațională:
O "criză valutară" apare atunci când o țară
care menține o rată de schimb fixă este brusc
forțată să își devalorizeze valuta din cauza unui
atac speculativ. Neplata datoriilor suverane
(prăbușirea) apare în momentul în care o țară
nu mai poate să își plătească datoriile. Deși
devalorizarea și prăbușirea pot fi decizii
voluntare luate de Guvern, acestea sunt
adeseori percepute ca rezultatul involuntar al
unor schimbări în cadrul investitorilor care duc
la oprirea bruscă a capitalului care intră în țară
sau creșterea bruscă a capitalului care iese din
țară.
Criza economică în lume:
Creșterea negativă a produsului pe cap de
locuitor de-a lungul a mai mult de jumătate
de an se numește "recesiune". O recesiune
îndelungată sau severă se numește
"depresiune". O durată mai lungă de timp în
care creșterea economică este mică dar nu
neapărat negativă se numește stagnare
economică. Unii economiști consideră că
recesiunile au fost cauzate în mare parte de
crizele economice. Un exemplu important
este Marea depresiune, care a fost
precedată în multe țări de „fugi la bancă” și
prăbușiri ale burselor de valori. Criza
împrumuturilor imobiliare și spargerea altor
bule imobiliare de peste tot din lume a dus
la recesiune în SUA și în multe alte țări
dezvoltate între 2008-2009.
 Exemple cunoscute de crize economice și prăbușiri la bursă
Mania lalelelor olandeze, Criza
de pe Wall Street din 1929, Criza
imobiliară din Japonia din anii
1980, Bula dot-com (Bula
internetului) din 2000–2001, și
mai nou Criza imobiliară din
Statele Unite ale Americii (care
însă dă semne de revenire). În
anii 2000 a început o bulă
imobiliară prin care prețul
caselor a crescut semnificativ.