Mironescu (Negrușeri) Maria

Facultatea de Economie Administrație și Afaceri

Program de studii: Master, anul I
Specializarea: Globalizare și Diplomație Economică

Lumea e rotundă. Pericole ascunse pentru economia globală - recenzie

David M.
Smick

Cartea „Lumea e rotundă. Pericole ascunse pentru economia globală”, care are drept
autor pe economistul David M. Smick, structurată pe 9 capitole, este o continuare a lucrării lui
Thomas L. Friedman „Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI”. Dacă Friedman
descrie modul în care tehnologia digitală a scurtat distanțele dintre țări și a revoluționat
planurile de aprovizionare globală, Smick pune accentul pe pițele financiare și pe aspectele
negative ale globalizării asupra acestora.

Cap 1. Sfârșitul lumii

Primul capitol al cărții, intitulat „Sfârșitul lumii” descrie panica creată de criza din
2007,
când deodată piața considerată investiția cea mai sigură și mai lichidă din lume devenise
„suspectă”.
Acest lucru a condus la un scepticism al pieței globale, care a început să se îndoiască de
credibilitate „arterelor principale ale sistemului global de creditare și a pieței împrumuturilor
garantate prin active”. Astfel, autorul face referire la nesiguranța economiei globale, la
inechitatea câștigurilor. Până și lichiditatea este corelată cu încrederea. Astfel „supraviețuirea
sistemului financiar mondial depinde de un joc global complicat numit încredere”, precizează
autorul.
De asemenea, se face referire la direcția spre care se îndreaptă economia mondială, și
anume spre „o epocă nouă, mai mercantilistă, a rivalităților de culise, afacerilor și tensiunilor
bazate pe agende politice naționale ambițioase și pe deplasări ale capitalului controlate de
guverne”

Cap 2. Un ocean de bani periculos

În acest capitol, autorul vorbește despre vizita sa în Singapore, despre întâlnirea cu Lee
Kuan Yew, despre directiva Comisiei Europene care anula controlul capitalului, permițând
circulația internațională liberă a banilor. Acest lucru a condus la o creștere masivă a
comerțului global de bunuri și servicii. Se menționează aici că acest liber schimb a dat
naștere globalizării. Tot această liberă circulație a capitalurilor au condus la importante
dezechilibre comerciale.
Se mai face referire în acest capitol și la decuplarea restului lumii economice de Statele
Unite, precum și la dispersarea prosperității și puterii financiare deținute de SUA, Europa și
Japonia. Așadar, marea provocare a Americii devine aceea de a menține acele politici care să
o facă atractivă pentru investiții, de a imagina politici care să corecteze dezechilibrele fiscale
fără a pune în pericol prosperitatea i slujbele create de sistemul capitalismului antreprenorial.

Cap 3. Antreprenorii într-o lume a investițiilor private de capital și probleme cu fondurile

de acoperire

Capitolul 3, așa cum se poate observa și din titlu, face referire la fondurile de acoperire.
Deși
[Tastați aici]

criticii consideră că aceste fonduri sunt creatoare de probleme, David Smick este de părere că
ele au produs o încetinire a economiei globale. De asemenea, el susține că fondurile de
acoperire reacționează la evenimente, nu le produce. Apoi autorul face trimitere la
antreprenori, care au tendința de a părea puțin nebuni. Ei sunt „visătorii iraționali, (...)
principalii creatori de prosperitate și slujbe. Poate că par nebuni, dar în realitate sunt vicleni
ca o vulpe.” Succesul lor este dat de cele mai multe ori de curajul cu care subestimează
riscurile.

Cap 4. Tony Soprano călărește dragonul chinez

Acest capitol face referire la impactul devastator pe care l-ar putea avea explozia bulei
economice și financiare a Chinei, care „se bazează masiv pe tehnici de control
guvernamentale
primitive, leneșe și imprecise”. Cu toate acestea ea a devenit o putere
economică globală importantă. Astfel, capitolul 4 al cărții este atât o recunoaștere a
importanței Chinei la nivel mondial, cât și o critică la adresa acesteia în ceea ce privește
modalitatea de guvernare, maniera în care sunt luate deciziile economice etc. Este, în opinia
mea, o atitudine invidioasă la succesul răsunător al Chinei și la impactul pe care îl are la nivel
mondial.

Cap 5. Gospodinele japoneze ocupă pozițiile de comandă

Acest capitol descrie evoluția Japoniei și, în special a yen-ului, care, prin
tranzacționare, a finanțat expansiunea economică din întreaga lume. Se face, bineînțeles,
trimitere la criza din 1990,când piața bursieră s-a prăbușit. El susține că deciziile politicienilor
din perioada 1990 afectează și astăzi în mod negativ viața cetățenilor obișnuiți.
Gospodinele japoneze la care face referire titlul capitolului, se ocupau în anii 1950 de
finanțele casei. Acest paradox se datorează faptului că bărbatul casei este plecat toată ziua.
Decizia lor de a investi în obligațiuni și alte investiții străine au făcut ca Japonia să devină
una dintre cele mai puternice forțe de culise pe piața financiară globală.

Cap 6. Criza lirei sterline din 1992

În cadrul acestui capitol, David Smick apreciază edificarea credibilității Băncii Centrale
Europene, însă critică faptul că la nivelul Uniunii Europene există discuții între țările membre
care ar putea crea tensiuni economice serioase. Criza lirei sterline din 1992 este un exemplu
pertinent al impactului schimbărilor bruște produse de forțe financiare considerabile.

Cap 7. Incredibila comprimare a băncilor centrale

Acest capitol arată lipsa eficienței băncilor centrale în momentul în care se confruntă cu
evenimente de panică financiară. În opinia lui Smick, există limite noi ale agresivității cu care
băncile centrale pot răspunde prin stimuli monetari. Din păcate, folosirea excesivă a leverage-
ului conduce la o nelimitare a oceanului mobil de capital, cum îl numește autorul.
De asemenea, cea mai mare parte a acestui capitol face referire la deciziile de
contracarare a bulelor luate de Greenspan în perioada mandatului său. Deși acele decizii au
fost considerate ca fiind unele de succes, este important de sesizat că i condițiile economice
erau în avantajul său. Criticii susțin faptul că Greenspan ar fi cel care, prin deciziile luate, a
contribuit la criza imobiliarelor din 2007.
Concluzia la care se ajunge este că băncile centrale nu au capacitatea de a fi creditor de
[Tastați aici]

ultimă instanță. „Teoretic băncile centrale își pot dilata bilanțurile contabile fără limite,
practic, însă, ele sunt constrânse de impactul inflaționist potențial al acțiunilor lor”.

Cap 8. Lupta de clasă și politicile globalizării

„Lumea este astăzi rotundă tocmai din cauză că lumea politică i cea a pieței financiare se
înțeleg tot mai puțin una pe alta”. În acest capitol autorul face referire la deciziile actorilor
politici,
care de cele mai multe ori par să dirijeze în mod discriminatoriu capitalurile, nepermițând
oricui să devină un important jucător la nivel mondial, cum a fost cazul lui Bil Gates, Steve
Jobs, Warren Buffet etc. America susține antreprenoriatul, acesta fiind motorul economiei și
principalul motiv al creșterii numărului de locuri de muncă, al prosperității. Însă apariția
piețelor globalizate au avut ca efect slăbirea legăturii dintre PIB-ul național și prosperitatea
națională. „Viitorul globalizării este astăzi imprevizibil din punct de vedere politic”,
subliniază Smick.

Cap 9. A supraviețui și a prospera în această epocă a volatilității

Dacă începutul cărții făcea referire la descrierea teoriei financiare a crizei din 2007, la
final autorul realizează o analiză a consecințelor pe termen lung ale acestei crize. El face
trimitere la o posibilă contractare globală a creditării, din cauza problemelor cunoscute la
acest moment.
Globalizarea financiară poate fi un mijloc foarte eficient de distribuire a
capitalului antreprenorial și de creare a prosperității, dar este și un sistem debordând de o
volatilitate extremă, în care nu există nicio serie de adevăruri formale sau informale despre
regulile evoluției financiare.
În economia globală, controlarea panicilor bancare a devenit extrem de dificilă din
cauza
vitezei enorme oferite de progresul tehnologic. Banii se mi că astăzi într-o secundă. Pentru
salvarea economiei globale, factorii de decizie trebuie să folosească ansa de moment. „Dar
amenințarea supremă la adresa ordinii economice a lumii este ca globalizarea însăși să nu
reușească să supraviețuiască, iar lumea să se întoarcă la o perioadă prelungită de stagnare
economică similară celei din ani 1970 sau chiar mai rea”.