STATUL ROMAN - EXPANSIUNEA

I. Roma – formele de organizare politică

a) REGATUL sau monarhia (753-509 îHr.). Roma a avut 7 regi
(rex), primul fiind Romulus;
„După ce toţi cetăţenii s-au strâns în for, Brutus [comandantul cavaleriei], în
discursul rostit în faţa poporului, [a vorbit] despre tirania regelui însuşi, despre
suferinţele şi chinurile îndurate de poporul roman, silit să trudească în
duhoarea cumplită a canalului şi a şanţurilor. Bărbaţii romani, mândri biruitori
ai atâtor noroade, războinici cu faimă altădată, au ajuns să fie astăzi nişte bieţi
muncitori cu ziua, nişte amărâţi cioplitori în piatră. (...) [Tarquinius Superbus],
înspăimântat de noua situaţie, se îndreptă spre Roma, ca să înăbuşe tulburările.
(...) Numai că a găsit porţile oraşului zăvorâte: poporul îi hotărâse exilul. (...)
După regi, în comiţiile centuriate ale poporului au fost aleşi la cârma statului
doi consuli (...).”
Titus Livius, Ab urbe condita, despre răscoala din 509 îHr.

1. Care au fost motivele răscoalei relatate de istoricul roman Titus Livius?

2. Cu cine au fost înlocuiţi regii la conducerea statului roman?
b) REPUBLICA (509-27 îHr.), instaurată în urma unei răscoale
care a dus la izgonirea regilor;

Pictură din sec. al XVI-lea, ilustrând răscoala din 509 îHr. Autorul este Sandro Botticelli
c) IMPERIUL (27 îHr. - 476 dHr.);
• Stabiliţi care a fost cea mai longevivă formă de organizare politică a Romei.
II. Republica romană
• REPUBLICĂ (lat. „res publica” = lucru public)  formă de
organizare a statului în care conducerea este exercitară de
persoane numite sau alese pe o perioadă determinată;
• Republica era condusă de:
Senatul decide ridicarea construcțiilor sau repararea monumentelor publice.
Dacă este nevoie să se ia legătura cu un alt popor, în afara Italiei, Senatul are
grijă de acest lucru. Consulii se ocupă de toate problemele zilnice, prezintă
proiectele de legi, aplică deciziile. Puterea lor este aproape absolută în privin ța
pregătirii şi conducerii unui război.
după Polybius, Istorii

1. Precizează care sunt cele două instituţii ale republicii menţionate în text.
2. Identifică în document o atribuţie a Senatului şi o alta a consulilor.
3. Precizează un motiv pentru care Senatul era considerat cea mai importantă
instituţie a Romei în perioada republicii.
a) SENAT (cea mai importantă instituţie politică)  300 de
membri;

Curia Iulia, sediu al Senatului

roman construit de Iulius
Caesar (sec. I îHr.) 
b) MAGISTRAŢI (conducători aleşi anual)  cei mai importanţi
erau cei doi CONSULI, care conduceau şi armata;

Marcus Claudius Marcellus (c.268-

208 îHr.), ales consul de cinci ori
„Aceste magistraturi se exercită în mod colegial, cu
scopul de a evita ca puterea să fie monopolizată de
un singur om. (...) nimeni nu poate deţine puterea
mai mult de un an. (...) În timpul mandatului,
magistraţii beneficiază de o oarecare imunitate şi
toţi cetăţenii le datorează respect.”

• Precizaţi, pe baza sursei, un motiv pentru care

magistraturile romane erau colegiale.

Marcus Claudius Marcellus (c.268-208 îHr.), ales consul de cinci

ori 
c) COMIŢII (adunările poporului)  alegeau magistraţii;
d) în caz de primejdie se alegea un
DICTATOR, care avea puteri nelimitate
timp de 6 luni;

Iulius Caesar, dictator între anii 49 - 44 îHr.

III. Războaie şi expansiune
teritorială
• Analizează harta şi identifică
adversarii Romei: samniţi, Tarent,
Cartagina. Care era mai
îndepărtat?
În perioada Republicii, Roma începe să se extindă, cucerind teritoriile
învecinate. Însă romanii nu au fost doar învingători. Ei au pierdut câteva
bătălii, în timpul războaielor pentru cucerirea Italiei (sec. IV-II îHr.), în faţa
samniţilor şi a grecilor, însă de fiecare dată au reuşit să revină şi să câştige.
Învinşi la Caudium de samniţi, romanii au fost puşi să treacă pe sub furci, în
râsetele şi strigătele batjocoritoare ale învingătorilor.
• Exprimă-ţi opinia: au acceptat romanii înfrângerea, sau umilinţa i-a
determinat să-şi mobilizeze energiile şi să revină pentru a câştiga?
„Neînţelegerile între cele două popoare, urmate de acuzaţii reciproce,
izbucniseră de la sprijinul acordat Tarentului de locuitorii Cartaginei [...].
Cartaginezii, deosebit de puternici încă din vechime, şi romanii, al căror stat se
afla în deplină expansiune, se priveau unii pe alţii cu suspiciune. Dorinţa de a
poseda mereu tot mai mult, sădită în sufletele multor oameni, mai ales când
toate le merg din plin şi, pe de altă parte, neîncrederea îi împinseră spre
începerea ostilităţilor [...]. În aparenţă, lupta părea că se duce pentru Messina şi
Sicilia, dar, în fapt, fiecare ştia că războiul astfel pornit însemna o luptă
îndârjită pentru apărarea propriei patrii.”
Cassius Dio, Istoria romană, text scris în jurul anului 200

1. Precizează despre ce adversar al Romei este vorba în text.

2. Precizează două cauze ale izbucnirii conflictului dintre romani şi
cartaginezi.
1. Ce îţi atrage atenţia în imagini?
2. Din ce motive crezi că foloseau
Hannibal, general cartaginez,
cartaginezii în luptă elefanţi?
statuie de la Louvre

 Traversarea Alpilor, de Heinrich Leutemann;

Bătălia de la Zama (202 îHr.), de Cornelius Cort
• cele mai importante războaie ale Republicii romane au fost cele
cu samniţii, punii (sau cartaginezii, urmaşi ai fenicienilor)

Ruinele cetăţii
Cartagina,
Tunisia de azi

şi galii;
Hannibal, general cartaginez,
statuie de la Louvre
Expansiunea romană până în sec. I îHr.