Artă romană

Civilizaţie etruscă

• Sec. IX-VIII î. Ch. apariţia civilizaţiei etrusce pe teritoriul Italiei.

 Artă romană

• Roma regală
• După 754 î. Ch. grecii întemeiază primele colonii în Peninsula italică şi Sicilia. Aceste colonii vor primi
numele de Grecia Magna şi vor influenţa esenţial dezvoltarea culturii romane prin pătrunderea elementelor
elene. Coloniile feniciene din vestul Siciliei, Motya, Solus, Panormos, devin sprijinul stăpânirii
cartagineze.
• 21 aprilie 753 î. Ch. întemeierea Romei, după istoriografia antică. Enea fuge din Troia după distrugerea
acesteia de către ahei şi se opreşte la vărsarea Tibrului în Marea Tireniană. Ascaniu, fiul lui Enea,
întemeiază oraşul Alba Longa. Fiica unuia dintre urmaşii săi, Rhea Silvia, naşte doi gemeni, Romulus şi
Remus, abandonaţi pe Tibru, crescuţi de un păstor şi o lupoaică. Ei vor întemeia pe Palatin Roma, în
cinstea lui Romulus. În epoca regală, 753-510 î. Ch., Roma ar fi fost condusă de şapte regi, patru de origine
latină sau sabină şi trei de origine etruscă (HM, 278).
• Istoriografia sec. XIX-XX consideră că întemeierea şi personalităţile romane din perioada regalităţii sunt
ficţiune. Aşezarea urbană din jurul Tibrului s-ar fi organizat prin 650-575 î. Ch., iar numele de Roma ar
deriva de la numele gintei etrusce Rumlna.
• Populaţia Romei era împărţită în trei triburi, treizeci de curii şi trei sute de ginţi. Regele conducea alături
de senat (sfatul bătrânilor, format din 100 până la 300 de membri) şi adunarea cetăţenilor (comitia curiata).
Populaţia era formată din patricieni (cetăţeni cu drepturi depline) şi plebei (HM, 279)
• Roma republicană
• După tradiţie, în 510-509 î. Ch. ultimul rege, Tarquinius Superbus, de origine etruscă, este izgonit din
Roma în urma unei răscoale populare condusă de iunius Brutus. Acum se instaurează republica ce va
dăinui cinci secole şi va face din Roma, care era un modest oraş-stat din Latium, mai întâi stăpâna întregii
Peninsule Italice, iar apoi puterea principală a lumii antice.
• În principiu, republica aristocratică era condusă de popor. De facto, ea era condusă de senat. Agricultura
era ocupaţia principală, iar din rândurile ţărănimii se recrutau legiunile.
• Între 509-338 î. Ch. de pe urma răsturnării monarhiei beneficiază patricienii, veşnic în conflict cu plebeii.
• În 494/493 î. Ch. secesiunea plebeilor determină instituirea unui tribunal al plebeilor care le apără
interesele și are drept de veto cu privire la hotărârile ce privesc pe plebei.
• Din 474 î. Ch. puterea maritimă etruscă începe să decadă.
• 443 î. Ch. instaurarea censurii, doi censori aleşi o dată la 5 ani dintre foştii consuli, realizează
recensământul (census), înscrierea cetăţenilor într-un trib teritorial sau într-o centurie, alcătuirea listei
senatorilor.
• 396 î. Ch. Roma cucerește orașul etrusc Veii.
• 387 î. Ch. bătălia de la Allia, celții (numiţi de romani gali) cuceresc, jefuiesc şi incendiază Roma, în afara
Capitoliului.
• Din 338 î. Ch. se instituie hegemonia Romei în Latium. Până în 264 î. Ch. nici Confederaţia triburilor
samnite, nici Uniunea oraşelor etrusce, nici triburile celtice nici Grecia Magna nu îşi mai exercită influenţa
în Latium.
• Din secolul al III-lea începe să se afirme creaţia latină. Livius Andronicus traduce Odiseea, Naevius scrie
Bellum Punicum, iar Plaut este autor comic.
• 312 î. Ch. censura lui Appius Claudius Caecus, acum se construiește prima șosea, Via Appia, între Roma și
Capua, și primul mare apeduct Aqua Appia.
• Între 300-280 î. Ch. plebeii obţin egalitatea cu patricienii. Plebiscita (hotărârile plebei) în Concilia plebis
tributa (adunarea plebeilor pe triburi) devin obligatorii pentru întregul popor.
• 270 î. Ch. Roma bate primele monede de argint, după model grecesc. După această dată Roma devine stăpâna
peninsulei italice, devenind apoi cea mai mare putere maritimă, după înfrângerea Cartaginei, a Regatului Seleucid, a
Macedoniei şi a cetăţilor greceşti.
• Opere literare: Ennius scrie Annales, prima epopee naţională latină, Terenţiu scrie comedii iar Cato cel Bătrân apără
tradiţia romană împotriva elenizării, în Origines.
• După 262 î. Ch. Roma construieşte o flotă de război cu care va debarca în Africa de nord.
• După 241 î. Ch. Roma cucereşte de la cartaginezi Sicilia care, în afară de Siracuza, devine prima provincie romană.
• 228 î. Ch. romanii sunt acceptaţi la Jocurile Istmice şi la misterele eleusine, ceea ce indică scoaterea lor din rândul
popoarelor “barbare”.
• Din 221 î. Ch. comanda forțelor cartagineze din Spania revine lui Hannibal, fiul lui Hamilcar Barcas. În 218 218 î.
Ch. Hannibal treaversează Pirineii şi Alpii şi înfrânge armata romană.
• 212 î. Ch. romanii cuceresc Siracuza şi îl ucid pe Arhimede.
• 211 î. Ch. Hannibal ajunge la porţile Romei. Din 210 î. Ch. Cornelius Scipio preia comanda forţelor romane din
Spania. În 204 Scipio debarcă în Africa, iar în 201 î. Ch., după ce îl înfrânge pe Hannibal, Roma devine cea mai
importantă forţă maritimă a Mediteranei, iar Spania e transformată în două provincii romane, Hispania Citerior şi
Hispania Ulterior. În anii următori este cucerit Regatul Seleucid şi Macedonia. În 146 î. Ch. este cucerită Cartagina
şi se constituie provincia Africa.
• 133-31 î. Ch. “secolul revoluţiilor”, cele mai multe răscoale ale sclavilor şi războaie civile.
• Lucrări literare importante. Cicero, Salustiu şi Caesar, Lucreţiu (poezia, poem didactic De rereum natura), Luculiu,
Catul.
• Tiberiul Sempronius Gracchus şi Caius Sempronius Gracchus sunt ucişi în încercarea de a propune reforme
democratice.
• 120 î. Ch. este creată provincia Gallia Narbonensis. Populaţii germanice, cimbrii şi teutonii încep să coboare spre
Alpi şi intră în conflict cu Roma, înfrâng armatele romane între 113-105 î. Ch. Vor fi la rândul lor înfrânţi în 102 î.
Ch.
• 89 î. Ch. Roma se transformă dintr-un stat-cetate într-un stat teritorial. În 77 î. Ch. Caius Iulius Caesar se i
mpune ca orator. În 74 î. Ch. Cirenaica şi Bitinia devin provincii romane. În 73-71 î. Ch. răscoala sclavilor
conduşi de Spartacus
• 60 î. Ch. Pompeius, Crassus şi Caesar încheie o înţelegere de sprijin reciproc împotriva aristocraţiei senator
iale, primul triumvirat. Se va destrăma prin 53 î. Ch., Crassus moare iar Pompeius se apropie de tabăra sen
atorială.
• 58-51 Caesar cucereşte întreaga Gallie
• 52 î. Ch. Caesar înfrânge răscoala gallilor conduşi de Varcingetorix. În 49-48 î. Ch. Caesar îl înfrânge pe P
ompeius.şi este numit dictator la Roma. În 48-47 î. Ch. Caesar intervine în favoarea Cleopatrei pentru prelu
area puterii în Egiptul Lagid. În 45 î. Ch. intră în vigoare calendarul iunian al astronomului Sosigene din A
lexandria. În 15 martie 44 î. Ch. Caesar este asasinat de o conjuraţie condusă de Cassius Longinus şi Iunius
Brutus. Caesar îl lasă moştenitor prin testament pe nepotul său, Caius Octavianus.
• 43 î. Ch. Caius Octavianus, Marcus Antonius şi Aemilius Lepidus încheie al doilea triumvirat. În 36 î. Ch.
M. Antonius se căsătoreşte cu Cleopatra, iar Lepidus părăseşte triumviratul. Disputa dintre Marc Antonius
şi Caius Octavianus se încheie prin bătălia navală de la Actium din 31 î. Ch. şi prin cucerirea Alexandriei d
e către Caius Octavianus în 30 î. Ch. Antonius şi Cleopatra de sinucid.
• Se încheie războaiele civile
• Principatul
• Instaurarea monarhiei. În 27 î. Ch. senatul îi acordă lui Caius Octavianus numele sacral de Augustus.
Acesta se auto intitulează princeps, de unde denumirea de principat dată imperiului. Dintr-un organ al
aristocraţiei, statul este transformat în această perioadă într-un organ al clasei proprietarilor de sclavi. Pax
romana durează aproape două secole, de la Augustus la Antoninus Pius.
• Anii de domnie ai lui Augustus, 27 î. Ch. – 14 d. Ch. reprezintă perioada de apogeu a culturii latine
patronată de împărat sau de alte persoane, Maecena. Vergiliu(Eneida), Horaţiu (Satire şi Ode) Titus Livius
(Ab urbe condita), Vitrviu (arhitectură) , Strabon (geografie)
• 26-9 î. Ch. sunt transformate în provincii romane întreaga Peninsulă Iberică , Galatia, teritoriile Dunării
Superioare şi Mijlocii.
• 8-17 d. Ch. Ovidiu este exilat la Tomis unde scrie Tristele şi Ponticele.
• 14-68 d. Ch. dinastia iulia-claudia. Literatura îşi creează un nou stil în care domină teatralitatea,
ornamentul excesiv, formularea scânteietoare. Un alexandrinism latin???? Seneca, Persius, Lucanus.
• 14-37 d. Ch. domnia lui Tiberius, fiul vitreg al lui Augustus. Moesia , Cappadocia, Commagene sunt
constituite ca provincii romane, trupele romane sunt retrase pe linia Rinului care va rămâne graniţa cu
lumea germanică liberă.
• 29 sau 30 d. Ch. este răstignit Iisus Christos
• 37-41 d. Ch. domnia lui Caligula. Politică despotică. 41-54 d. Ch. Claudius. Moare otrăvit de Agrippina,
soţia sa. 54-68 d. Ch. Nero, fiul Agrippinei.
• 61 d. Ch. răscoala antiromană în Britannia, condusă de regina icenilor, Boudicca.
• 18-19 iulie 64 incendierea Romei care distruge în 9 zile două treimi din oraş
• 68-69 d. Ch. criză a principatului. Se succed patru împăraţi.
• 69-96 d. Ch. epoca Flaviilor. Perioadă de prosperitate. Vespasianus, primul împărat de origine
nesenatorială.
• 70 d. Ch. cucerirea Ierusalimului răsculat.
• 24-26 august 79 erupţia Vezuviului acoperă Pompei, Herculaneum şi Stabiae. 15 000 de victime printre
care şi Plinius Secundus, autorul Naturalis Historia în 37 de cărţi.
• 81-96 d. Ch. Domiţian. În 85 d. Ch. invazia dacilor la sud de Dunăre. Domiţian însuşi intervine pe frontul din
Moesia.
• 86-106 domnia lui Decebal
• 96-192 d. Ch. epoca Antoninilor, “secolul de aur” al imperiului. Expansiunea maximă teritorială şi economică.
• Tacit, istoric, şi Juvenal, autor de satire, scriu încă în latină. În greacă scriu Epictet şi Aelius Aristide, filosofi,
Plutarh, Pausanias şi Lucian din Samosata, prozatori şi autor de satiră, medicul Galenus, astronomul Ptolemeu ,
Marc Aureliu (Cugetări).
• 27 octombrie 97 d. Ch. M. Cocceius Nerva adoptă pe generalul M. Ulpius Traianus, guvernatorul Germaniei
Superior, desemnându-l coregent şi succesor.
• 27 ianuarie 98 d. Ch. Traian, originar din sudul Spaniei, este primul provincial care ocupă tronul. Cel mai
însemnat cuceritor după Caesar.
• 101-102 primul război dacic. Traian traversează Dunărea pe două poduri de vase. La Tapae romanii sunt
învingători. La începutul anului 102 dacii atacă, prin Dobrogea, provinciile sud dunărene, dar sunt din nou
înfrânţi la Adamclisi. Monumentul triumfal va fi ridicat aici în 109. 103-104 Apollodor din Damasc construieşte
între Drobeta şi Pontes un pod de piatră peste Dunăre, lung de 1135 m. 105-106 al doilea război dacic.
Sarmisegetusa este asediată şi cucerită iar Decebal se sinucide. Între 106-271 Dacia este provincie romană.
• 13 mai 113 inaugurarea la Roma a Columnei lui Traian.
• Sub domnia lui Traian vor fi cucerite noi teritorii care vor deveni provincii romane cu numele de Arabia,
Mesopotamia, Asiria. În 117 Traian moare Asia Mică. La moartea sa, Imperiul are cea mai mare întindere.
• Sub domnia lui Hadrian, 117-138, Imperiul are o politică externă defensivă. Este dezvoltat sistemul limesului la
zonele de frontieră. Urmează, până în 192, Antonius Pius, Marcus Aurelius şi Commodus, care este şi sfârşitul
dinastiei Antoninilor. Din192 în 285 Principatul cunoaşte o a doua criză, după cea a anului celor patru împăraţi,
68-69, la capătul căreia se instaurează, o dată cu Diocleţian, dominatul. Între 193-235, dinastia Severilor.
• În 166 este consemnată prezenţa unui sol roman la curtea imperială chineză a dinastiei Han de Est, 25-220.
• 250 prima mare persecuţie anticreştină sub domnia lui Decius.
• 271 Aurelian retrage armata romană din Dacia. În 274 Aurelian adoptă titulatura de Dominus et Deus, pas spre
instaurarea dominatului.
• Dominatul
• Din 284 împărat este Dioclețian. Statul roman devine o monarhie absolută de drept divin. Senatul și
magistraturile aproape dispar. Armata este împărţită în limitaneni şi comitatenses, armată de graniţă şi
operativă, în general formată din unităţi recrutate dintre barbari. Ierarhizarea socială se face între două
tabere, honestiores şi humiliores. Viaţa urbană cedează treptat locul celei rurale iar economia naturală o
înlocuieşte pe cea monetară.
• Diocleţian iî acordă lui Maximianus titlul de august, acesta devenind astfel coîmpărat, iar apoi iniţiază
tetrarhia, celor doi auguşti fiindu-le subordonaţi doi cezari. 299-306 se construiesc termele lui Diocleţian.
• 23 februarie 303 primul edict, din cele patru, prin care se condamnă creştinismul este urmat de una din cele
mai sângeroase persecuţii anticreştine.
• În 305 Diocleţian şi Maximianus abdică. Urmează lupte pentru formarea unei noi tetrarhii.
• 312 Constantin, fiul cezarului Constantinus Chlorus îl înfrânge pe Maxenţiu, fiul lui Maximian.
• 313 Edictul de la Milano, creştinismul devine o religie egală cu toate celelalte ale statului.
• În 324 Constantin cel Mare îl înfrânge pe Licinius şi devine singurul împărat.
• 325 primul Conciliu ecumenic al Bisericii creştine, la Niceea. Este combătut arianismul. Al doilea are loc
la Constantinopol în 381. Se definitivează forma Credo-ului.
• În 328 este construit un pod peste Dunăre, între Sucidava şi Oescus, de către arhitectul Theophilus
Patricius.
• În 330 inaugurarea Constantinopolului ca nouă capitală a Imperiului. Centrul imperiului este mutat în
Orient. După moartea lui Constantin, în 337, imperiul este împărţit între fiii săi.
• 370-375 hunii pătrund spre vest, nimicesc mai întâi regatul ostrogoţilor de la nord de Marea Neagră şi
atacă apoi triburile vizigote. Aceasta este data considerată începutul migraţiilor popoarelor nomade.
• 376 vizigoţii refugiaţi din faţa hunilor, în sudul Dunării, în provincia Tracia, pornesc o răscoală
antiromană. Armata romană va fi înfrântă la Adrianopol (Edirne) doi ani mai târziu.
• În armata romană pătrund din ce în ce mai mulţi ofiţeri barbari, în special germanici.
• 382 tratat (foedus) între romani şi vizigoţi, care promesc dreptul de a se stabili în calitate de foederaţi, în
Imperiu, şi de a avea propria organizare social-politică.
• 391-392 edict prin care se interzice mai întâi frecventarea templelor şi practicarea jertfelor, iar apoi toate cultele
păgâne în afara creştinismului care este decretat unică religie în Stat.
• 395 Imperiul este împărţit între fiii lui Theodosius I. Imperiul Roman de Răsărit are capitala la Constantinopol, iar
cel de Apus la Ravenna.
• 401 vizigoţii conduşi de Alaric pătrund în Italia. În 14 august 410 Alaric va cuceri Roma şi o va jefui trei zile. Vor
părăsi apoi Italia, vor invada Gallia şi apoi, în 415, Spania, de unde se vor retrage în 418 pentru a se stabili în sud
vestul Galliei, unde pun bazele unui regat federat cu reşedinţa la Tolosa (Toulouse)
• În 406 vandalii, conduşi de regele Guendericus, aliaţi cu alanii şi suebii, sub presiunea hunilor, se retrag spre vest,
pătrund şi se stabilesc în Gallia. În 409-411 vor traversa Pirineii şi se vor stabili în Peninsula Iberică de unde, sub
presiunea romanilor şi suebilor, vor traversa Gibraltarul şi vor întemeia în nordul Africii, sub conducerea regelui
Genseirc, un regat barbar.
• În 407 romanii se retrag din Britannia, care rămâne pradă picţilor, scoţilor, saxonilor şi anglilor. Burgunzii se
stabilesc în regiunea Rinului Mijlociu, creând în imperiu un stat federat cu capitala la Worms
• 413-439 Constantinopolul este înconjurat de ziduri de apărare, Zidul lui Theodosius
• 425-455 domnia lui Valentinian III şi a mamei sale, Galla Placidia, ca recentă.
• 426 Aurelius Augustinus (Fericitul Augustin) încheie De civitate Dei.
• 431 al treilea Conciliu ecumenic de la Efes. Confruntarea dintre Nestor, patriarhul Constantinopolului şi Ciril,
patriarhul Alexandriei. Nestorianismul este combătut.
• 434 conducerea confederaţiei hunice este preluată de Attila, care, în 441 şi 447 invadează provinciile romane
europene. Hunii controlează teritoriul dintre Rin, Dunăre, Volga şi Caucaz şi au subordonaţi alte popoare
migratoare, ostrogoţi, heruli, gepizi, alani.
• 451 al patrulea Conciliu ecumenic de la Chalcedon, condamnă monofizismul.
• 454 gepizii îi înfrîng pe huni la Nedao şi îşi extind autoritatea în Câmpia Panoniei şi în spaţiul intercarpatic.
• 476 ultimul împărat, Romulus Augustulus este detronat de scirul Odoacru, căpetenia mercenarilor germanici.
• 488 Theodoric, regele ostrogoţilor, cucereşte Ravenna, invadează Italia, îl înfrânge pe Odoacru şi pune bazele
unui regat germanic, 493-553. Căderea Imperiului Roman de Apus. Imperiul Roman de Răsărit îşi va continua
existenţa sub forma culturii greceşti încă un mileniu, ca Imperiu Bizantin.
Artă romană

Relieful Ara Pacis Augurta

9 ach Roma
• Camee 1s dch
• Bustul lui Hadrian 2s
dch
• Capul colosului
statuiilui Constantin
4s dch
Colosseum Roma 1s dch
• Columna traiană,
Roma 113 dch
Termele lui Caracalla, Roma
Forumul roman, Roma
Pompei
Pompei Wall Painting (1st century B.C.)
http://www.PlanetItaly.com/Culture/Art/painting.html
 Bibliografie
• Horia Matei, O istorie a lumii antice, Editura Albatros, Bucureşti, 1983, (HM)
• http://witcombe.sbc.edu/ARTHLinks.html
• Mediolanum = Milano
• Lutetia = Paris
• Mogontiacum = Mainz (Germania)
• Naissus = Niš (Iugoslavia)
• Eboracum = York
• Londinium = Londra
• Faesulae = Fiesole
• Tolosa = Toulouse
• Argentorate = Strasbourg