Roma Roma Antica Antica

Iotme 4e otganizate politica in ntichitate

Roma Roma Antica Antica
Res pvblica romana
Cam in acelasi timp cu
dezvoltarea Athenei ca ,cetate
educatoare a Greciei in
centrul campiei atium pe raul
1ibru este atribuita intemeierea
si dezvoltarea cetatii Romei, in
i. Hr. de catre Romulus si
Remus descendenti ai eroului
razboiului troian Enea ajuns in
Italia)
Cam in acelasi timp cu
dezvoltarea Athenei ca ,cetate
educatoare a Greciei in
centrul campiei atium pe raul
1ibru este atribuita intemeierea
si dezvoltarea cetatii Romei, in
i. Hr. de catre Romulus si
Remus descendenti ai eroului
razboiului troian Enea ajuns in
Italia)
Inteme|erea s| dezvo|tarea c|v|||zat|e| romane
Res pvblica romana
'enirea etruscilor, peste populatiile de pastori indo-europeni, latini si sabini),
organizati mai bine din punct de vedere militar si social asemeni grecilor a
contribuit la nasterea Romei. Este perioada cand Roma a Iost condusa de 7 regi
etrusci, latini si sabini.
'enirea etruscilor, peste populatiile de pastori indo-europeni, latini si sabini),
organizati mai bine din punct de vedere militar si social asemeni grecilor a
contribuit la nasterea Romei. Este perioada cand Roma a Iost condusa de 7 regi
etrusci, latini si sabini.
Res pvblica romana
!0riodizar0

| nr
- Lpoca kega||tat||

|nr
- er|oada kepub||c||
| nr
d nr
- er|oada Imper|u|u| 1 rlnclpaLul 27 284
2 uomlnaLul 284 476
Res pvblica romana
at0 important0
- Legea celor xll Lable
431 l Pr
- razboalele punlce
dlnLre 8oma sl CarLaglna
penLru hegemonle ln
MedlLerana
264
146 l Pr
Res pvblica romana
apta vit00asc a lui Hannibal tr0cnd Alpii cu 0l01an(i d0 rzboi a cursat dr0pt o l00nd
0urop0an d0taliu dup o 1r0sc circa 110, Muz0ul Capitoliului - #42,
Res pvblica romana
W atr|c|en|| organlzaLl
ln qeotes (qlotl)
deLlneau puLerea clvltos
W |ebea ma[orlLaLea
populaLlel
W -ob|||tas care vor
deLlne puLerea ln
perloada 8epubllcll
Res pvblica romana
Istoria Romei incepe cu o
dubla conIruntare pe plan intern
plebeii impotriva patriciatului, iar
in plan extern lupta Romei pentru
suprematie in Italia.
Pe plan intern se incheie cu
instaurarea Republicii,
beneIiciarii conIlictelor - plebeii
bogati, iar extern la sIarsitul
secolului III cand se incheie
cucerirea Italiei, Roma devine o
mare putere in opzitie cu
Cartagina situata pe coastele
nordice ale AIricii si cu baze
comerciale in Sicilia si sudul
Spaniei)
Res pvblica romana
Armata era organizata in legiuni cu cca 5000 de soldati cei mai multi
pedestrasi si unitati auxiliare de cavalerie
Romanii au cunoscut si inIrangerii, dar prin diplomatie si organizare
superioara au reusit sa domine.
Stapaneste centrul campiei Latium in sud Campania, iar in nord Etruria
Res pvblica romana
#es publica treburile politice
Cele mai multe institutii isi au originea in anii
regalitatii
Cei mai inalti magistrati ~ consuli pe doi ani
In timpuri exceptionale ~ dictator luni)
Inaltii magistrati 2, 5 , 10 drept de veto
Pretorii atributii judecatoresti
Marii pontiIi cultul religios
ranizar0a r0publicii ranizar0a r0publicii
Res pvblica romana
270 i. Hr. Roma incheie cucerirea Italiei
14 i. Hr. - cucereste Cartagina Mediterana centrala
149 i. Hr. cucereste Macedonia
14 i. Hr. cucereste Grecia
i. Hr. cucereste Asia Mica si Siria Pompei)
impotriva lui Mitridates, regele Pontului
0 i. Hr. - cucereste Egiptul ctavian), in timpul reginei
Cleopatra
Cucereste Hispania si Galia occident Iulis Ceasar)
v0nim0nt0 important0 v0nim0nt0 important0
Res pvblica romana
!0rsonalitati !0rsonalitati
ne|us ompe|us
Magnus
10 i. Hr 4 i. Hr
ne|us ompe|us
Magnus
10 i. Hr 4 i. Hr
Augustus Cctav|anus
r|nceps
2 i. Hr 14 i. Hr
Augustus Cctav|anus
r|nceps
2 i. Hr 14 i. Hr
a|us Iu||us
aesar
100 i. Hr 44 i. Hr
a|us Iu||us
aesar
100 i. Hr 44 i. Hr
Res pvblica romana
Criza r0publicii roman0 Criza r0publicii roman0
uupa secole de razboale sl confllcLe lnLerne clvlle se produc dezechlllbre care ln
Llmp duc la erodarea republlcll sl a lnsLlLuLlllor sale
MomenLele prlnclpale sunL
reprezenLaLe de
ConIlictele dintre
aristicratia senioriala care
adunase bogatii imense din prazile
de razboi si cavalerii care adunau
averi din administrarea
provinciilor pe de o partea si de
alta a clasei micilor propietari
soldatii care saracisera din cauza
lungilor campanii militare.
ConIlictele dintre
aristicratia senioriala care
adunase bogatii imense din prazile
de razboi si cavalerii care adunau
averi din administrarea
provinciilor pe de o partea si de
alta a clasei micilor propietari
soldatii care saracisera din cauza
lungilor campanii militare.
ConIlictele dintre clasele sociale
sustinatoare ale reIormelor propuse de
%iberius Gracchi 1 i. Hr. pentru
Iiecare proprietar 125 ha din ager
publicus) si Caius 12 I. Hr. popularii
invinsi in prima Iaza). si optimatii
aristocratii) . %iberius si Caius erau
nepotii lui Scipio AIricanul, invingatorul
lui Hannibal si Iii Corneliei, o Iemeie de o
inalta tinuta morala
ConIlictele dintre clasele sociale
sustinatoare ale reIormelor propuse de
%iberius Gracchi 1 i. Hr. pentru
Iiecare proprietar 125 ha din ager
publicus) si Caius 12 I. Hr. popularii
invinsi in prima Iaza). si optimatii
aristocratii) . %iberius si Caius erau
nepotii lui Scipio AIricanul, invingatorul
lui Hannibal si Iii Corneliei, o Iemeie de o
inalta tinuta morala
Res pvblica romana
Criza r0publicii roman0 Criza r0publicii roman0
Revolta marginalilor
poparele italice) si a aliatilor care
dusesera politica Romei, in anul
88 i. Hr se soldeaza cu obtinerea
oamenilor liberi din Italia a
statutului de cetateni
Revolta marginalilor
poparele italice) si a aliatilor care
dusesera politica Romei, in anul
88 i. Hr se soldeaza cu obtinerea
oamenilor liberi din Italia a
statutului de cetateni
Un alt moment crucial este rascoala
exclusilor sclavilor unelte cuvantatoare)
si a gladiatorilor, culminand cu rascoala
gladiatorului trac $partacus 7-71 i. Hr.
care cu 0 000 de luptatori obtine victoria
impotriva armatelor romane, dar este
invins de generalul Crassus care drept
pedeapsa cruciIica 000 de rasculati pe
drumul Jia Appia intre Capua si #oma
Un alt moment crucial este rascoala
exclusilor sclavilor unelte cuvantatoare)
si a gladiatorilor, culminand cu rascoala
gladiatorului trac $partacus 7-71 i. Hr.
care cu 0 000 de luptatori obtine victoria
impotriva armatelor romane, dar este
invins de generalul Crassus care drept
pedeapsa cruciIica 000 de rasculati pe
drumul Jia Appia intre Capua si #oma
Res pvblica romana
Aonia sau 1inalul Aonia sau 1inalul
Este reprezentata de momentul cand
generalii romani precum Caius Marius
intreprinde o reIorma militara marind
eIectivul legiunii de la 5000 la 000; in
Iapt alegerea lui ca si consul de ori
inseamna o dictatura militara in 105 -
100 i. Hr;
$lla 82-79 i. Hr., dupa moartea lui
Caius Marius impune o adevarata
dictatura personala sustinut de optimatii,
o adevarata monarhie) din care
surprinzator se retrage.
Este momentul aparitiei pe scena
politica a primului triumvirat.
Este reprezentata de momentul cand
generalii romani precum Caius Marius
intreprinde o reIorma militara marind
eIectivul legiunii de la 5000 la 000; in
Iapt alegerea lui ca si consul de ori
inseamna o dictatura militara in 105 -
100 i. Hr;
$lla 82-79 i. Hr., dupa moartea lui
Caius Marius impune o adevarata
dictatura personala sustinut de optimatii,
o adevarata monarhie) din care
surprinzator se retrage.
Este momentul aparitiei pe scena
politica a primului triumvirat.
Res pvblica romana
!rimul Triumvirat
60 i. Hr
- rassus lmpoLrlva sclavllor (moare
ln orlenL ln 33 l Pr)
- ompe| lmpoLrlva lul MlLrldaLes
(susLlnuL de tlmotll )
- aesar om pollLlc abll razbol
clvll cu ompel numlL dlcLaLor
perpeLuu moare ln urma unul
comploL (44 l Pr)
Al oil0a Triumvirat 4 i.
Hr
- Marcus Anton|us deLlnea orlenLul
- Cctav|anus conducea occldenLul
razbolul clvll
- Lep|dus deLlnea Afrlca lnsa se
reLrage
- lnchelaL cu vlcLorla lul Cctav|anus de
la AcLlum dln 31 l Pr acesLa devlne
lmparaL 27 l Pr 14 d Pr
lnaugurand rlnclpaLul
- rlnclpalele lnsLlLuLll sunL de orlglne
orlenLala (lmparaLle regallLaLe)
aracteristicile principatului si ale dominatului
!rincipatul
cca s0col0 - 2 - 284 d. Hr
-oul sLapan al 8omel paLreaza aparenLele republlcane dar devlne LrepLaL sLapan
absolul al sLaLulul
W LsLe menLlnuL SenaLul llmlLaL la 600 de membrll cu prlm senaLor 9loces
Convoaca SenaLul
rezldeaza sedlnLele
Conduce pollLlca exLerna (razbol sl pace)
rlmul ceLaLean al 8epubllcll
W Cctav|anus Augustus (cel veJolc Je closte cel veoeobll)
W meot LlLlu oferlL de SenaL dlarhle (sLapanlre ln dol) are grl[a de granlLe sl de
armaLa lar senaLul se ocupa de Lreburlle lnLerne
W 9otlfex Moxlmos
W @lboo sl cosol puLerea ll esLe lncredlnLaLa de popor pe Lermen nellmlLaL
W 9ote otloe parlnLele paLrlel legaLura cu poporul
!rincipatul
cca s0col0 - 2 - 284 d. Hr
S0v0rilor
Caracalla 211 - 21
Antoninilor
Traianus 98 - 11
lavilor
V0spasian 69 - 9
Iulia-Claudia
Caliula -41 N0ro 4-68
!rincipatul
cca s0col0 - 2 - 284 d. Hr
Apogeul dezvoltarii sale secolul II este un secol
calm ~ pax Romana .5 mil km
2
pentru cca 50-70
mil locuitori)
Federatie de cetati care nu avea principiu coerent
de organizare, nu era centralizat nu era reglementat
raportul intre Senat si autoritatea imperiala. Fara
constitutie statul este la dispozitia armatei si astIel se
ajunge la criza Principatului care punea in discutie
&nitatea statului.
Apogeul dezvoltarii sale secolul II este un secol
calm ~ pax Romana .5 mil km
2
pentru cca 50-70
mil locuitori)
Federatie de cetati care nu avea principiu coerent
de organizare, nu era centralizat nu era reglementat
raportul intre Senat si autoritatea imperiala. Fara
constitutie statul este la dispozitia armatei si astIel se
ajunge la criza Principatului care punea in discutie
&nitatea statului.
ominatul
284 - 47 d. Hr.
W Salvarea imperiului
vine din partea imparatilor
de origine ilirica incepand
cu Aur0lian care proclama
cultul eus sol invictus
W Religie unica care
restabileste ordinea;
W Salvarea imperiului
vine din partea imparatilor
de origine ilirica incepand
cu Aur0lian care proclama
cultul eus sol invictus
W Religie unica care
restabileste ordinea;
ominatul
284 - 47 d. Hr.
W iocl0tian 284 05
este Iondatorul noi Iorme
de organizare in stat
iarhia domnia in doi si
continua cu %etrarhia
domnia in patru 2 augusti
si 2 ceasari); -
centralizeaza administratia
si inIinteaza preIecturile ,
diocezele si proviincile;
W iocl0tian 284 05
este Iondatorul noi Iorme
de organizare in stat
iarhia domnia in doi si
continua cu %etrarhia
domnia in patru 2 augusti
si 2 ceasari); -
centralizeaza administratia
si inIinteaza preIecturile ,
diocezele si proviincile;
ominatul
284 - 47 d. Hr.
W Constantin c0l Mar0 0
7 d. Hr Iace din religia
crestina religie de stat, Niceea
25. Ideologia crestina este
teoretizata de Eusebiu din
Cezareea ~ mparatul este alesul
lui umne:eu pe pamant).
W In 1, la Milano, reinnoieste
edictul de toleranta al lui Galeriu
libertatea de cult crestinilor), iar
in 0 inalta metropola pe BosIor,
viitoarea metropola imperiala
Constantinopol
W Constantin c0l Mar0 0
7 d. Hr Iace din religia
crestina religie de stat, Niceea
25. Ideologia crestina este
teoretizata de Eusebiu din
Cezareea ~ mparatul este alesul
lui umne:eu pe pamant).
W In 1, la Milano, reinnoieste
edictul de toleranta al lui Galeriu
libertatea de cult crestinilor), iar
in 0 inalta metropola pe BosIor,
viitoarea metropola imperiala
Constantinopol
i x a r e a u n o s t i i n t e l o r
1. Pr|ra per|oada a lrper|u|u|;
2. 0escerderl a| |u| Erea;
3. Palr|c|er|| earu orgar|zal|| |r .;
1. '0|clalor pe v|ala - |rvadalor a|
8r|lar|e|;
5. Adversara Rore| |r razooa|e|e pur|ce;
. 0o| auusr| s| do| oezar|;
Z. Ce| our (vredr|c) de c|rsle.;
8. Rege |r Porl;
9. 5000 de so|dal| rorar|;
10.Pr|ru| celalear;
11.0|ad|alor lrac;
12.Vajor|lalea popu|al|e|;
13.urrasu| |u| Ca|us Var|us;
11.Relorralor a| arrale|, a|es corsu| de
or|;
15. ure|le cuvarlaloare;
1.Asas|r |r 3eral;
1Z.Caraca||a aparl|rea d|rasl|e| ..
1. Pr|ra per|oada a lrper|u|u|;
2. 0escerderl a| |u| Erea;
3. Palr|c|er|| earu orgar|zal|| |r .;
1. '0|clalor pe v|ala - |rvadalor a|
8r|lar|e|;
5. Adversara Rore| |r razooa|e|e pur|ce;
. 0o| auusr| s| do| oezar|;
Z. Ce| our (vredr|c) de c|rsle.;
8. Rege |r Porl;
9. 5000 de so|dal| rorar|;
10.Pr|ru| celalear;
11.0|ad|alor lrac;
12.Vajor|lalea popu|al|e|;
13.urrasu| |u| Ca|us Var|us;
11.Relorralor a| arrale|, a|es corsu| de
or|;
15. ure|le cuvarlaloare;
1.Asas|r |r 3eral;
1Z.Caraca||a aparl|rea d|rasl|e| ..
1 P R I N C I P A T U L
2 R M U L U S
G E N T E S
4 C A E S A R
5 C A R T A G I N A
T E T R A R H I E
7 C T A ' I A N U S
8 M I T R I D A T E S
9 L E G I U N E
10 P R I N C E P S
1
1
S P A R T A C U S
1
2
P L E B E A
1

S Y L L A
1
4
C A I U S M A R I U S
1
5
S C L A ' I
1

B R U T U S
1
7
S E ' E R I L R
Material Material
reali:at reali:at de de
prof prof..
Cristina Cristina Curea Curea
2010 2010