Armata romană timpurie era organizată în trei triburi, fiecare dintre acestea oferind câte 1.

000 de oşteni pedeştri comandanţi de un tribunus militum, plus trei escadroane formate din 100 de oşteni călare (aceştia puteau fi equites sau celeres), comandaţi de un tribunus celerum. La începuturile armatei romane, echipamentul din fier era relativ rar. Pumnalele, spadele de bronz şi lăncile au fost treptat înlocuite. Armura conţinea uneori platoşă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliţi , introdusă în Italia probabil de coloniştii greci. Denumirea hopliţi era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu un diamentru de circa 90 de centimetri. Era confecţionat din lemn şi acoperit cu un strat de bronz. Principala armă a hopliţilor era o lance folosită la împuns, de o lungime de circa 2,45 metri. O armă secundară era, de obicei, o spadă scurtă. Hopliţii erau oameni realtiv înstăriţi şi îşi puteau procura dotare militară scumpă. Adoptarea falangei de către romani nu a dus la abandonarea modurilor mai vechi de luptă. Gărzile de corp ale regelui erau recrutate preponderent din unităţile ecvestre de tip equites. O reformă importantă a armatei a avut loc în timpul lui Servus Tullius, care a creat sistemul servian. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Livius" \o "Titus Livius" Titus Livius şi Dionysus au relatat detaliat despre acest sistem. Valoarea averii tuturor bărbaţilor romani era înregistrată într-o listă de recensământ, numită census. După avere, erau repartizaţi în cinci clase. Acestea erau organizate în centurii, astfel că cei din ordinul evcestru serveau în cele 18 centurii de cavalerie. Fiecare HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Clas%C4%83" \o "Clasă" clasă era împărţită în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centurie&action=edit&redlink=1" \o "Centurie — pagină inexistentă" centurii de seniores şi iuniores, după HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rst%C4%83&action=edit&redlink=1" \o "Vârstă — pagină inexistentă" vârstă.

EXERCITUS ROMANORUM Armata romană

Armata romană este termenul generic pentru forţele armate terestre ale Regatului Romei (până în 500 î.Hr.), Republicii Romane (500 î.Hr. - 31 î.Hr.), Imperiului Roman (31 î.Hr. - 476 d.Hr.) şi ale Imperiului Roman de răsărit. Dezvoltarea armatei romane poate fi împărţită în opt etape istorice mari. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_roman%C4%83_timpurie" \o "Armata romană timpurie" Armata romană timpurie a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Roman" \o "Regatul Roman" regatului roman şi a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Roman%C4%83" \o "Republica Romană" Republicii timpurii (cca. 300 î.Hr.). Pentru această perioadă, când războiul consta în principal în scurte incursiuni de jaf, s-a sugerat că armata romană a urmat modelul etrusc sau grec de organizare şi echipare. Armata romană timpurie se baza pe un impozit anuală şi pe recrutarea cetăţenilor pentru o singură campanie (un sezon). De aici a rezultat termenul de legiune folosit pentru unitatea militară romană de bază, cuvânt derivat din latinescul legere „a percepe”. Armata romană din timpul Republicii, armata de manipule sau armata polibiană, (cca. 300-88 î.Hr.). Manipula este o unitate tactica in armata romana compusa initial din 100 apoi din 200 de soldati. 20 de manipuli formau o legiune În această perioadă, romanii, menţinând în acelaşi timp şi sistemul de impozitare, au adoptat ca organizare pentru legiunile lor manipulele ( HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83" \o "Limba latină" latină manipulus) după modelul celor folosite de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Samni%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" \o "Samniți — pagină inexistentă" samniţi. Armata romană din perioada lui Cezar (88-30 î.Hr.) marchează tranziţia de la recrutarea cetăţenilor din timpul Republicii la forţe profesioniste permanente ale epocii imperiale, forţe preponderent voluntare. În această perioadă, comandanţii supremi ai armatelor cvasipermanente erau HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperator" \o "Imperator" imperatorii, lideri militari puternici, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar" \o "Cezar" Cezar, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompei" \o "Pompei" Pompei şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Marc_Antoniu" \o "Marc Antoniu" Marc Antoniu, care au iscat războaie civile în competiţia pentru adjudecarea puterii supreme în stat. Ca urmare a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Social_%2891-88_%C3%AE.Hr.%29&action=edit&redlink=1" \o "Războiul Social (91-88 î.Hr.) — 91-88 î.Hr.), tuturor locuitorilor peninsulei Italice li s-a acordat cetăţenia romană. Vechile HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alae&action=edit&redlink=1" \o "Alae — pagină inexistentă" alae au fost desfiinţate şi membrii lor integraţi în legiuni. Cavaleria, formată din cetăţeni ai Republicii, a fost mult redusă ca număr şi înlocuită de cavaleria indigenă din provinciile romane. Armata romană imperială, Armata romană târzie, Armata bizantină, Armata bizantină din timpul Dinastiei Comnen, Armata bizantină din timpul Dinastiei Paleolog

H. platoşă şi un scut circular.Armata romană din timpul Republicii (cca. acestea formau classis sau populus. Consulii erau aleşi anual şi aveau sarcini militare importante. Senatul decidea numărul oştenilor de mobilizat şi unde anume să fie trimişi. Soldaţii nu erau obligaţi să lupte mai mult de 16 campanii. În timpul lui Polybius. Soldaţii din cavaleria romană luptau în formaţie strânsă şi aveau în dotare lance.). Bărbaţii cei mai bogaţi formau unităţile equites şi erau împărţiţi în zece turmae comandate de trei decurioni. iar pretorul o legiune. alături de soldaţii prea tineri ca să lupte în prima linie. iar în census erau înregistraţi cetăţenii suficient de înstăriţi pentru a putea fi recrutaţi. deşi nu se ştiu prea multe amănunte despre ei. Armatele erau conduse de magistraţi aleşi pentru un an. spadă. Pretorii aveau rang inferior consulilor.200. Cetăţenii săraci care dispuneau însă de bani suficienţi pentru a fi recrutabili alcătuiau formaţiunile de velites sau cavaleria uşoară. Legiunea obişnuită era formată din 4. suliţe uşoare şi spadă (cel puţin de la mijlocul secolului II î. 300-88 î. armata romană era o miliţie temporară. De obicei. Senatul putea să le prelungească mandatul. Soldaţii pedeştri ai legiunii aveau rosturi diferite. coif. Unii dintre velites purtau coifuri. Aceştia erau în număr de 1. consulul avea în subordine două legiuni. timp de peste 16 ani. le încredinţate operaţiuni de o anvergură mai mică. Fiecare velites era echipat cu scut rotund.) În Roma republicană dreptul de a servi în armată a fost un privilegiu al cetăţenilor assidui.Hr.200 de pedeştri şi 300 călăreţi. ci şi de vârstă. în timpul lui Polybius. . al proprietarilor impreună. însă nu doar în funcţie de avere.

în timp ce infanteria uşoară a fost abandonată. erau dotaţi cu suliţe şi pectorale. bărbaţi în vârstă de între 20 şi 40 de ani. Alae era unitate auxiliara de cavalerie in armata romana. Despre coifurile romane din această perioadă ştim faptul că cel mai răspândit model era coiful Montefortino. iar un manipul de triarii avea un efectiv 60 de oameni. al doilea şir era format din principes. Fiecare legiune avea un efectiv de 6. Sulla şi Pompei au demostrat flexibilitatea legiunilor formate din cohorte. care însă. În luptă erau aşezaţi în faţa infanteriei pentru a arunca prima rundă de suliţe.Cea mai importantă forţă a legiunii era infanteria. din rindul populatiei fara cetatenie romana. În cadrul unei legiuni au dispărut diferenţele între clasele sociale. La incheierea serviciului. Infanteria grea ocupa cel mai important loc. trupele fiind recrutate în legiuni organizate la fel. Astfel. cu calotă înaltă şi vârf rotund. cei mai bătrâni şi mai experimentaţi. oşteni mai tineri. erau formate din 80 de oameni. procubitores. Lideri militari şi de stat ca Caesar. Două centurii formau un manipul. Serviciul militar obligatoriu era de 16 ani. Toţi legionarii aveau pilum şi gladius. care dura 25 de ani. un manipul de hastati sau principes era format din 120 de soldaţi. În timpul lui Marius. Alele erau recrutate din provincii. era formată din zece cohorte. Nu erau organizaţi în formaţii distincte ci erau ataşaţi unei hastati manipule. . leves. Soldaţii erau în continuare împărţiţi în centurii. alele (alae) au dispărut. Velites era o categorie de soldaţi din păturile inferioare. Au fost cunoscuţi de-a lungul vremii sub diferite nume: ferentarii. Cohorta oferea mai multe avantaje faţă de efectivul organizat în manipule. după care se retrăgeau în spatele liniei. În primul şir erau hastati. Marius. Profesionalismul şi faptul că legiunile erau permanente a adus multe avantaje. care la rândul lor erau formate din trei manipule. care era formată din trei şiruri. soldatii primeau diplome militare.000 de oameni. Fiecare şir era împărţit în zece manipule. Al treilea şir era format din triarii.

hastatus posterior .-284 d. un berbec puternic.Hr. cu catarge mobile care asigurau o deosebită manevrabilitate. Equites legionis-Unitate de cavalerie ataşată fiecărei legiuni. Ele aveau o lungime de 120 de picioare şi erau propulsate de vâslaşi aranjaţi pe trei rânduri. Fiecare legiune a armatei romane era formată din zece cohorte. sau aquilifer. Nu se ştie sigur dacă această unitate avea acelaşi comandant ca şi legiunea. fiecare cohortă fiind formată din 480 de oameni. Urma apoi postul plătit de două ori(duplicarii). În timpul lui Augustus. fiecare comandată de un centurion. După aceea urmează cinci tribuni augusticlavi sau tribuni ecveştri. care la rândul lor erau împărţiţi în 6 centuriae. pilus posterior. legiunea ce avea numărul cel mai mare era Legiunea XXII Deioteriana( numele provenea de la Deiotarius.princeps prior. În perioada imperială mulţi sclavi eliberaţi îşi începeau viaţa lucrând pe nave. principala destinaţie a navei devine transportul.H. . Baza armatei era formată în continuare din legiuni. etc. la fel ca optio. Necesitatea unei flote a apărut după războiul punic. O centurie era formată din 80 de oameni împărţiţi în zece grupuri. Diferenţele între armata romană din secolul IV d. princeps posterior. În cazul împăratului se adăuga şi augusti. Denumirea derivă de la rândurile de vâslaşi şi anume: 2 rânduri la nivelul superior.e. Primele nave romane au fost construite după modelul capturilor cartagineze şi cu ajutorul expertizei constructorilor din oraşele greceşti din sudul Italiei. Această unitate. exact ca tesserarius sau cornicen. este echivalentul călare al gărzii pretoriene. şi armata romană din perioada Principatului constau în existenţa unei armate de câmp mobil. regele Galaţiei).). organizarea cavaleriei în organisme independente faţă de infanterie şi dimensiuni mai mici ale unităţilor legionare. Era formată la început din 120 de soldaţi iar în perioada târzie a imperiului. numite contubernia. Roma s-a folosit de naţiunile cucerite pentru a-şi construi flota. ei petreceau câteva luni în tabără. 2 rânduri la nivelul de mijloc şi unul la nivelul inferior. spre deosebire de perioada republicană când destinaţia principală era vasul de luptă.De asemenea. signifer. soldaţii obişnuiţi. Apoi intrau într-o legiune unde ăşi petreceau primele luni ca recruţi. În partea de sfârşit a grilei se aflau milites gregarii. Triremele erau construite pentru viteză şi mobilitate. a crescut la 760.Armata romană imperială (30 î.Hr.n. survenită în anul 14 d. nava de luptă de bază devine quinquerema. echipat cu platforme pentru trăgători. Prima oară erau promovaţi ca sesquiplicarius.. denumite equites singularis. când Roma era înconjurată de naţiuni cu flote mari şi cu multă experienţă navală.H. Flota imperiului roman era împărţită în două categorii: classis praetoria misenensis (în principiu flota maritimă centrală) şi classis praetoria ravennatis (în principiu flota provincială riverană).) Până la moartea lui Augustus. armata romană a devenit o instituţie formată din profesionişti şi permanentă. Augustus a moştenit un număr de 60 de legiuni. însă a redus-o la doar 28. azat pe standardul triremei. Equites singularis-Împăratul şi guvernatorii provinciali aveau în unităţile de pază contingente de cavalerie. Flota navală era desconsiderată şi se afla sub conducerea armatei. După înrolare. erau şi 120 de cavalerişti. După bătălia de la Actium (31 î. Centurionii purtau titluri după vechime: pilus prior. Iniţial romanii evitau marea. hastatus prior. dintre care unele au continuat să existe timp de secole. Sub Augustus a fost numit un comandant permanent-legtus legionis( acesta era un senator care avea deobicei între 30 şi 40 de ani). o legiune totalizând în jur de 5500 de soldaţi.

Pedepsele Castigatio. Pedeapsa cu moartea pentru un grup de persoane din care se alegea aleator tot a zecea persoană. Pedeapsă prin prelungirea serviciului militar. Militatiae mutatio sau Gradus deiectio. se pierdeau drepturile de la terminarea serviciului militar. Corona vallaris. . Măsură rară. Se referă la salvarea unei formaţii de luptă într-un asediu. Degradare. Pedeapsa cu moartea pentru fapte extrem de grave. Hasta pura. Oferea mari privilegii sociale. Coroana aurită era oferită centurionilor şi principalilor pentru fapte deosebite precum rezistenţa şi apărarea unui loc strategic. Execuţie. Excludere din armată. Corona civica. Vexillum. Munerum indictio. Era realizată din frunze de stejar şi era oferită soldatului care prin fapte de vitejie salva viaţa altor soldaţi.Decoratiile Corona aurea. Era realizată din iarba unde avea loc fapta de vitejie. în general din cauze de raliere politică faţă de uzurpatori. Dizolvarea unei unităţi. Pecunaria multa. O suliţă de argint oferită se pare la terminarea serviciului unui primus pilus. Pedeapsă corporală. Pedeapsă financiară. Corona graminea (obsidionalis). Un stindard de argint în miniatură. Era realizată din aur şi oferită primului soldat care forţa palisada inamică. Aceştia erau decapitaţi sau omorâţi cu pietre de colegi. Missio ignominiosa. Era relizată din aur şi era oferită primului soldat care escalada zidul unei fortificaţii inamice asediate. Era una din decoraţiile rar oferite. Corona muralis. Decimare.