Armata romană timpurie era organizată în trei triburi, fiecare dintre acestea oferind câte 1.

000 de oşteni pedeştri comandanţi de un tribunus militum, plus trei escadroane formate din 100 de oşteni călare (aceştia puteau fi equites sau celeres), comandaţi de un tribunus celerum. La începuturile armatei romane, echipamentul din fier era relativ rar. Pumnalele, spadele de bronz şi lăncile au fost treptat înlocuite. Armura conţinea uneori platoşă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliţi , introdusă în Italia probabil de coloniştii greci. Denumirea hopliţi era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu un diamentru de circa 90 de centimetri. Era confecţionat din lemn şi acoperit cu un strat de bronz. Principala armă a hopliţilor era o lance folosită la împuns, de o lungime de circa 2,45 metri. O armă secundară era, de obicei, o spadă scurtă. Hopliţii erau oameni realtiv înstăriţi şi îşi puteau procura dotare militară scumpă. Adoptarea falangei de către romani nu a dus la abandonarea modurilor mai vechi de luptă. Gărzile de corp ale regelui erau recrutate preponderent din unităţile ecvestre de tip equites. O reformă importantă a armatei a avut loc în timpul lui Servus Tullius, care a creat sistemul servian. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Livius" \o "Titus Livius" Titus Livius şi Dionysus au relatat detaliat despre acest sistem. Valoarea averii tuturor bărbaţilor romani era înregistrată într-o listă de recensământ, numită census. După avere, erau repartizaţi în cinci clase. Acestea erau organizate în centurii, astfel că cei din ordinul evcestru serveau în cele 18 centurii de cavalerie. Fiecare HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Clas%C4%83" \o "Clasă" clasă era împărţită în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centurie&action=edit&redlink=1" \o "Centurie — pagină inexistentă" centurii de seniores şi iuniores, după HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rst%C4%83&action=edit&redlink=1" \o "Vârstă — pagină inexistentă" vârstă.

EXERCITUS ROMANORUM Armata romană

Armata romană este termenul generic pentru forţele armate terestre ale Regatului Romei (până în 500 î.Hr.), Republicii Romane (500 î.Hr. - 31 î.Hr.), Imperiului Roman (31 î.Hr. - 476 d.Hr.) şi ale Imperiului Roman de răsărit. Dezvoltarea armatei romane poate fi împărţită în opt etape istorice mari. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_roman%C4%83_timpurie" \o "Armata romană timpurie" Armata romană timpurie a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Roman" \o "Regatul Roman" regatului roman şi a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Roman%C4%83" \o "Republica Romană" Republicii timpurii (cca. 300 î.Hr.). Pentru această perioadă, când războiul consta în principal în scurte incursiuni de jaf, s-a sugerat că armata romană a urmat modelul etrusc sau grec de organizare şi echipare. Armata romană timpurie se baza pe un impozit anuală şi pe recrutarea cetăţenilor pentru o singură campanie (un sezon). De aici a rezultat termenul de legiune folosit pentru unitatea militară romană de bază, cuvânt derivat din latinescul legere „a percepe”. Armata romană din timpul Republicii, armata de manipule sau armata polibiană, (cca. 300-88 î.Hr.). Manipula este o unitate tactica in armata romana compusa initial din 100 apoi din 200 de soldati. 20 de manipuli formau o legiune În această perioadă, romanii, menţinând în acelaşi timp şi sistemul de impozitare, au adoptat ca organizare pentru legiunile lor manipulele ( HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83" \o "Limba latină" latină manipulus) după modelul celor folosite de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Samni%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" \o "Samniți — pagină inexistentă" samniţi. Armata romană din perioada lui Cezar (88-30 î.Hr.) marchează tranziţia de la recrutarea cetăţenilor din timpul Republicii la forţe profesioniste permanente ale epocii imperiale, forţe preponderent voluntare. În această perioadă, comandanţii supremi ai armatelor cvasipermanente erau HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperator" \o "Imperator" imperatorii, lideri militari puternici, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar" \o "Cezar" Cezar, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompei" \o "Pompei" Pompei şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Marc_Antoniu" \o "Marc Antoniu" Marc Antoniu, care au iscat războaie civile în competiţia pentru adjudecarea puterii supreme în stat. Ca urmare a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Social_%2891-88_%C3%AE.Hr.%29&action=edit&redlink=1" \o "Războiul Social (91-88 î.Hr.) — 91-88 î.Hr.), tuturor locuitorilor peninsulei Italice li s-a acordat cetăţenia romană. Vechile HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alae&action=edit&redlink=1" \o "Alae — pagină inexistentă" alae au fost desfiinţate şi membrii lor integraţi în legiuni. Cavaleria, formată din cetăţeni ai Republicii, a fost mult redusă ca număr şi înlocuită de cavaleria indigenă din provinciile romane. Armata romană imperială, Armata romană târzie, Armata bizantină, Armata bizantină din timpul Dinastiei Comnen, Armata bizantină din timpul Dinastiei Paleolog

Bărbaţii cei mai bogaţi formau unităţile equites şi erau împărţiţi în zece turmae comandate de trei decurioni. alături de soldaţii prea tineri ca să lupte în prima linie.) În Roma republicană dreptul de a servi în armată a fost un privilegiu al cetăţenilor assidui. Fiecare velites era echipat cu scut rotund.Hr. Senatul decidea numărul oştenilor de mobilizat şi unde anume să fie trimişi. timp de peste 16 ani. coif. armata romană era o miliţie temporară. în timpul lui Polybius. le încredinţate operaţiuni de o anvergură mai mică. ci şi de vârstă. suliţe uşoare şi spadă (cel puţin de la mijlocul secolului II î. Armatele erau conduse de magistraţi aleşi pentru un an. Soldaţii pedeştri ai legiunii aveau rosturi diferite. Soldaţii din cavaleria romană luptau în formaţie strânsă şi aveau în dotare lance. Legiunea obişnuită era formată din 4.200. Soldaţii nu erau obligaţi să lupte mai mult de 16 campanii.Armata romană din timpul Republicii (cca. . Consulii erau aleşi anual şi aveau sarcini militare importante. însă nu doar în funcţie de avere. În timpul lui Polybius. De obicei. deşi nu se ştiu prea multe amănunte despre ei.). Pretorii aveau rang inferior consulilor.H. iar pretorul o legiune. Aceştia erau în număr de 1. platoşă şi un scut circular. Senatul putea să le prelungească mandatul. consulul avea în subordine două legiuni. al proprietarilor impreună. Cetăţenii săraci care dispuneau însă de bani suficienţi pentru a fi recrutabili alcătuiau formaţiunile de velites sau cavaleria uşoară. iar în census erau înregistraţi cetăţenii suficient de înstăriţi pentru a putea fi recrutaţi. 300-88 î.200 de pedeştri şi 300 călăreţi. spadă. Unii dintre velites purtau coifuri. acestea formau classis sau populus.

Nu erau organizaţi în formaţii distincte ci erau ataşaţi unei hastati manipule. Serviciul militar obligatoriu era de 16 ani. care însă. iar un manipul de triarii avea un efectiv 60 de oameni. după care se retrăgeau în spatele liniei. Sulla şi Pompei au demostrat flexibilitatea legiunilor formate din cohorte. Lideri militari şi de stat ca Caesar. Despre coifurile romane din această perioadă ştim faptul că cel mai răspândit model era coiful Montefortino. În luptă erau aşezaţi în faţa infanteriei pentru a arunca prima rundă de suliţe. În cadrul unei legiuni au dispărut diferenţele între clasele sociale.000 de oameni. un manipul de hastati sau principes era format din 120 de soldaţi. care la rândul lor erau formate din trei manipule. care dura 25 de ani. Cohorta oferea mai multe avantaje faţă de efectivul organizat în manipule. Toţi legionarii aveau pilum şi gladius. al doilea şir era format din principes. în timp ce infanteria uşoară a fost abandonată. Două centurii formau un manipul. Profesionalismul şi faptul că legiunile erau permanente a adus multe avantaje. Fiecare şir era împărţit în zece manipule. bărbaţi în vârstă de între 20 şi 40 de ani. alele (alae) au dispărut. La incheierea serviciului. soldatii primeau diplome militare. din rindul populatiei fara cetatenie romana. Astfel. Au fost cunoscuţi de-a lungul vremii sub diferite nume: ferentarii. cei mai bătrâni şi mai experimentaţi. leves. Alae era unitate auxiliara de cavalerie in armata romana. Al treilea şir era format din triarii. oşteni mai tineri.Cea mai importantă forţă a legiunii era infanteria. era formată din zece cohorte. erau dotaţi cu suliţe şi pectorale. Alele erau recrutate din provincii. erau formate din 80 de oameni. procubitores. În primul şir erau hastati. Marius. Fiecare legiune avea un efectiv de 6. În timpul lui Marius. . trupele fiind recrutate în legiuni organizate la fel. cu calotă înaltă şi vârf rotund. Infanteria grea ocupa cel mai important loc. Soldaţii erau în continuare împărţiţi în centurii. care era formată din trei şiruri. Velites era o categorie de soldaţi din păturile inferioare.

În timpul lui Augustus.) Până la moartea lui Augustus. Apoi intrau într-o legiune unde ăşi petreceau primele luni ca recruţi. Centurionii purtau titluri după vechime: pilus prior.Hr. fiecare cohortă fiind formată din 480 de oameni. hastatus prior. Baza armatei era formată în continuare din legiuni. Iniţial romanii evitau marea. Fiecare legiune a armatei romane era formată din zece cohorte. sau aquilifer. care la rândul lor erau împărţiţi în 6 centuriae.-284 d. Ele aveau o lungime de 120 de picioare şi erau propulsate de vâslaşi aranjaţi pe trei rânduri. exact ca tesserarius sau cornicen.princeps prior. hastatus posterior . Flota imperiului roman era împărţită în două categorii: classis praetoria misenensis (în principiu flota maritimă centrală) şi classis praetoria ravennatis (în principiu flota provincială riverană). Această unitate. După înrolare.H. Prima oară erau promovaţi ca sesquiplicarius.e.. signifer. După aceea urmează cinci tribuni augusticlavi sau tribuni ecveştri. fiecare comandată de un centurion. regele Galaţiei). denumite equites singularis. Roma s-a folosit de naţiunile cucerite pentru a-şi construi flota. principala destinaţie a navei devine transportul. şi armata romană din perioada Principatului constau în existenţa unei armate de câmp mobil. o legiune totalizând în jur de 5500 de soldaţi. ei petreceau câteva luni în tabără. După bătălia de la Actium (31 î. cu catarge mobile care asigurau o deosebită manevrabilitate.Hr. Era formată la început din 120 de soldaţi iar în perioada târzie a imperiului. etc. dintre care unele au continuat să existe timp de secole. Flota navală era desconsiderată şi se afla sub conducerea armatei. armata romană a devenit o instituţie formată din profesionişti şi permanentă. Equites legionis-Unitate de cavalerie ataşată fiecărei legiuni. Nu se ştie sigur dacă această unitate avea acelaşi comandant ca şi legiunea. Triremele erau construite pentru viteză şi mobilitate. Equites singularis-Împăratul şi guvernatorii provinciali aveau în unităţile de pază contingente de cavalerie. un berbec puternic. este echivalentul călare al gărzii pretoriene. soldaţii obişnuiţi. Urma apoi postul plătit de două ori(duplicarii).De asemenea. princeps posterior. numite contubernia. spre deosebire de perioada republicană când destinaţia principală era vasul de luptă. În perioada imperială mulţi sclavi eliberaţi îşi începeau viaţa lucrând pe nave. 2 rânduri la nivelul de mijloc şi unul la nivelul inferior. când Roma era înconjurată de naţiuni cu flote mari şi cu multă experienţă navală. organizarea cavaleriei în organisme independente faţă de infanterie şi dimensiuni mai mici ale unităţilor legionare. Primele nave romane au fost construite după modelul capturilor cartagineze şi cu ajutorul expertizei constructorilor din oraşele greceşti din sudul Italiei. la fel ca optio. survenită în anul 14 d. . nava de luptă de bază devine quinquerema. pilus posterior. Augustus a moştenit un număr de 60 de legiuni. În partea de sfârşit a grilei se aflau milites gregarii. legiunea ce avea numărul cel mai mare era Legiunea XXII Deioteriana( numele provenea de la Deiotarius. însă a redus-o la doar 28.Armata romană imperială (30 î. În cazul împăratului se adăuga şi augusti.). Necesitatea unei flote a apărut după războiul punic. a crescut la 760.n. Sub Augustus a fost numit un comandant permanent-legtus legionis( acesta era un senator care avea deobicei între 30 şi 40 de ani). echipat cu platforme pentru trăgători. azat pe standardul triremei. Denumirea derivă de la rândurile de vâslaşi şi anume: 2 rânduri la nivelul superior. O centurie era formată din 80 de oameni împărţiţi în zece grupuri.H. erau şi 120 de cavalerişti. Diferenţele între armata romană din secolul IV d.

Pecunaria multa. Coroana aurită era oferită centurionilor şi principalilor pentru fapte deosebite precum rezistenţa şi apărarea unui loc strategic. Era una din decoraţiile rar oferite. Oferea mari privilegii sociale. Militatiae mutatio sau Gradus deiectio.Decoratiile Corona aurea. Decimare. Pedeapsă prin prelungirea serviciului militar. Se referă la salvarea unei formaţii de luptă într-un asediu. Excludere din armată. Pedeapsa cu moartea pentru fapte extrem de grave. Măsură rară. Munerum indictio. Hasta pura. Era realizată din iarba unde avea loc fapta de vitejie. Pedeapsă financiară. Missio ignominiosa. Un stindard de argint în miniatură. O suliţă de argint oferită se pare la terminarea serviciului unui primus pilus. Corona civica. Pedeapsă corporală. Degradare. . Corona vallaris. Corona graminea (obsidionalis). Era realizată din frunze de stejar şi era oferită soldatului care prin fapte de vitejie salva viaţa altor soldaţi. Pedepsele Castigatio. se pierdeau drepturile de la terminarea serviciului militar. Pedeapsa cu moartea pentru un grup de persoane din care se alegea aleator tot a zecea persoană. Vexillum. Era relizată din aur şi era oferită primului soldat care escalada zidul unei fortificaţii inamice asediate. Execuţie. Era realizată din aur şi oferită primului soldat care forţa palisada inamică. Corona muralis. Dizolvarea unei unităţi. Aceştia erau decapitaţi sau omorâţi cu pietre de colegi. în general din cauze de raliere politică faţă de uzurpatori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful