Armata romană timpurie era organizată în trei triburi, fiecare dintre acestea oferind câte 1.

000 de oşteni pedeştri comandanţi de un tribunus militum, plus trei escadroane formate din 100 de oşteni călare (aceştia puteau fi equites sau celeres), comandaţi de un tribunus celerum. La începuturile armatei romane, echipamentul din fier era relativ rar. Pumnalele, spadele de bronz şi lăncile au fost treptat înlocuite. Armura conţinea uneori platoşă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliţi , introdusă în Italia probabil de coloniştii greci. Denumirea hopliţi era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu un diamentru de circa 90 de centimetri. Era confecţionat din lemn şi acoperit cu un strat de bronz. Principala armă a hopliţilor era o lance folosită la împuns, de o lungime de circa 2,45 metri. O armă secundară era, de obicei, o spadă scurtă. Hopliţii erau oameni realtiv înstăriţi şi îşi puteau procura dotare militară scumpă. Adoptarea falangei de către romani nu a dus la abandonarea modurilor mai vechi de luptă. Gărzile de corp ale regelui erau recrutate preponderent din unităţile ecvestre de tip equites. O reformă importantă a armatei a avut loc în timpul lui Servus Tullius, care a creat sistemul servian. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Livius" \o "Titus Livius" Titus Livius şi Dionysus au relatat detaliat despre acest sistem. Valoarea averii tuturor bărbaţilor romani era înregistrată într-o listă de recensământ, numită census. După avere, erau repartizaţi în cinci clase. Acestea erau organizate în centurii, astfel că cei din ordinul evcestru serveau în cele 18 centurii de cavalerie. Fiecare HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Clas%C4%83" \o "Clasă" clasă era împărţită în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centurie&action=edit&redlink=1" \o "Centurie — pagină inexistentă" centurii de seniores şi iuniores, după HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rst%C4%83&action=edit&redlink=1" \o "Vârstă — pagină inexistentă" vârstă.

EXERCITUS ROMANORUM Armata romană

Armata romană este termenul generic pentru forţele armate terestre ale Regatului Romei (până în 500 î.Hr.), Republicii Romane (500 î.Hr. - 31 î.Hr.), Imperiului Roman (31 î.Hr. - 476 d.Hr.) şi ale Imperiului Roman de răsărit. Dezvoltarea armatei romane poate fi împărţită în opt etape istorice mari. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_roman%C4%83_timpurie" \o "Armata romană timpurie" Armata romană timpurie a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Roman" \o "Regatul Roman" regatului roman şi a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Roman%C4%83" \o "Republica Romană" Republicii timpurii (cca. 300 î.Hr.). Pentru această perioadă, când războiul consta în principal în scurte incursiuni de jaf, s-a sugerat că armata romană a urmat modelul etrusc sau grec de organizare şi echipare. Armata romană timpurie se baza pe un impozit anuală şi pe recrutarea cetăţenilor pentru o singură campanie (un sezon). De aici a rezultat termenul de legiune folosit pentru unitatea militară romană de bază, cuvânt derivat din latinescul legere „a percepe”. Armata romană din timpul Republicii, armata de manipule sau armata polibiană, (cca. 300-88 î.Hr.). Manipula este o unitate tactica in armata romana compusa initial din 100 apoi din 200 de soldati. 20 de manipuli formau o legiune În această perioadă, romanii, menţinând în acelaşi timp şi sistemul de impozitare, au adoptat ca organizare pentru legiunile lor manipulele ( HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83" \o "Limba latină" latină manipulus) după modelul celor folosite de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Samni%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" \o "Samniți — pagină inexistentă" samniţi. Armata romană din perioada lui Cezar (88-30 î.Hr.) marchează tranziţia de la recrutarea cetăţenilor din timpul Republicii la forţe profesioniste permanente ale epocii imperiale, forţe preponderent voluntare. În această perioadă, comandanţii supremi ai armatelor cvasipermanente erau HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperator" \o "Imperator" imperatorii, lideri militari puternici, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar" \o "Cezar" Cezar, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompei" \o "Pompei" Pompei şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Marc_Antoniu" \o "Marc Antoniu" Marc Antoniu, care au iscat războaie civile în competiţia pentru adjudecarea puterii supreme în stat. Ca urmare a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Social_%2891-88_%C3%AE.Hr.%29&action=edit&redlink=1" \o "Războiul Social (91-88 î.Hr.) — 91-88 î.Hr.), tuturor locuitorilor peninsulei Italice li s-a acordat cetăţenia romană. Vechile HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alae&action=edit&redlink=1" \o "Alae — pagină inexistentă" alae au fost desfiinţate şi membrii lor integraţi în legiuni. Cavaleria, formată din cetăţeni ai Republicii, a fost mult redusă ca număr şi înlocuită de cavaleria indigenă din provinciile romane. Armata romană imperială, Armata romană târzie, Armata bizantină, Armata bizantină din timpul Dinastiei Comnen, Armata bizantină din timpul Dinastiei Paleolog

Pretorii aveau rang inferior consulilor.Hr. al proprietarilor impreună. Soldaţii din cavaleria romană luptau în formaţie strânsă şi aveau în dotare lance. În timpul lui Polybius. le încredinţate operaţiuni de o anvergură mai mică. Fiecare velites era echipat cu scut rotund. iar pretorul o legiune. Soldaţii pedeştri ai legiunii aveau rosturi diferite. platoşă şi un scut circular. iar în census erau înregistraţi cetăţenii suficient de înstăriţi pentru a putea fi recrutaţi. De obicei. spadă. Cetăţenii săraci care dispuneau însă de bani suficienţi pentru a fi recrutabili alcătuiau formaţiunile de velites sau cavaleria uşoară. în timpul lui Polybius. însă nu doar în funcţie de avere.H. Senatul decidea numărul oştenilor de mobilizat şi unde anume să fie trimişi. coif.200. timp de peste 16 ani. Legiunea obişnuită era formată din 4. Unii dintre velites purtau coifuri. consulul avea în subordine două legiuni. suliţe uşoare şi spadă (cel puţin de la mijlocul secolului II î. alături de soldaţii prea tineri ca să lupte în prima linie. armata romană era o miliţie temporară.Armata romană din timpul Republicii (cca. Soldaţii nu erau obligaţi să lupte mai mult de 16 campanii. 300-88 î.). Consulii erau aleşi anual şi aveau sarcini militare importante. Senatul putea să le prelungească mandatul.) În Roma republicană dreptul de a servi în armată a fost un privilegiu al cetăţenilor assidui.200 de pedeştri şi 300 călăreţi. . Armatele erau conduse de magistraţi aleşi pentru un an. ci şi de vârstă. deşi nu se ştiu prea multe amănunte despre ei. Aceştia erau în număr de 1. acestea formau classis sau populus. Bărbaţii cei mai bogaţi formau unităţile equites şi erau împărţiţi în zece turmae comandate de trei decurioni.

erau dotaţi cu suliţe şi pectorale. în timp ce infanteria uşoară a fost abandonată. Velites era o categorie de soldaţi din păturile inferioare. Profesionalismul şi faptul că legiunile erau permanente a adus multe avantaje. Cohorta oferea mai multe avantaje faţă de efectivul organizat în manipule. leves. Toţi legionarii aveau pilum şi gladius. Nu erau organizaţi în formaţii distincte ci erau ataşaţi unei hastati manipule. La incheierea serviciului. Două centurii formau un manipul. Astfel.000 de oameni.Cea mai importantă forţă a legiunii era infanteria. În timpul lui Marius. procubitores. Marius. bărbaţi în vârstă de între 20 şi 40 de ani. Infanteria grea ocupa cel mai important loc. În luptă erau aşezaţi în faţa infanteriei pentru a arunca prima rundă de suliţe. alele (alae) au dispărut. . Fiecare şir era împărţit în zece manipule. cu calotă înaltă şi vârf rotund. erau formate din 80 de oameni. Soldaţii erau în continuare împărţiţi în centurii. oşteni mai tineri. după care se retrăgeau în spatele liniei. care însă. care la rândul lor erau formate din trei manipule. Serviciul militar obligatoriu era de 16 ani. iar un manipul de triarii avea un efectiv 60 de oameni. Despre coifurile romane din această perioadă ştim faptul că cel mai răspândit model era coiful Montefortino. soldatii primeau diplome militare. Au fost cunoscuţi de-a lungul vremii sub diferite nume: ferentarii. din rindul populatiei fara cetatenie romana. un manipul de hastati sau principes era format din 120 de soldaţi. Alae era unitate auxiliara de cavalerie in armata romana. În primul şir erau hastati. era formată din zece cohorte. al doilea şir era format din principes. Al treilea şir era format din triarii. Sulla şi Pompei au demostrat flexibilitatea legiunilor formate din cohorte. Lideri militari şi de stat ca Caesar. Fiecare legiune avea un efectiv de 6. În cadrul unei legiuni au dispărut diferenţele între clasele sociale. cei mai bătrâni şi mai experimentaţi. care dura 25 de ani. Alele erau recrutate din provincii. care era formată din trei şiruri. trupele fiind recrutate în legiuni organizate la fel.

Această unitate. spre deosebire de perioada republicană când destinaţia principală era vasul de luptă.De asemenea. Baza armatei era formată în continuare din legiuni. Era formată la început din 120 de soldaţi iar în perioada târzie a imperiului. un berbec puternic. O centurie era formată din 80 de oameni împărţiţi în zece grupuri. etc. Centurionii purtau titluri după vechime: pilus prior. hastatus prior. echipat cu platforme pentru trăgători. principala destinaţie a navei devine transportul. numite contubernia. Equites singularis-Împăratul şi guvernatorii provinciali aveau în unităţile de pază contingente de cavalerie. După înrolare.-284 d. când Roma era înconjurată de naţiuni cu flote mari şi cu multă experienţă navală. Augustus a moştenit un număr de 60 de legiuni.n.Armata romană imperială (30 î. Urma apoi postul plătit de două ori(duplicarii). După bătălia de la Actium (31 î. însă a redus-o la doar 28. legiunea ce avea numărul cel mai mare era Legiunea XXII Deioteriana( numele provenea de la Deiotarius. fiecare cohortă fiind formată din 480 de oameni. În perioada imperială mulţi sclavi eliberaţi îşi începeau viaţa lucrând pe nave. Roma s-a folosit de naţiunile cucerite pentru a-şi construi flota. exact ca tesserarius sau cornicen. este echivalentul călare al gărzii pretoriene. Fiecare legiune a armatei romane era formată din zece cohorte. Apoi intrau într-o legiune unde ăşi petreceau primele luni ca recruţi. Nu se ştie sigur dacă această unitate avea acelaşi comandant ca şi legiunea. Primele nave romane au fost construite după modelul capturilor cartagineze şi cu ajutorul expertizei constructorilor din oraşele greceşti din sudul Italiei. Necesitatea unei flote a apărut după războiul punic. Diferenţele între armata romană din secolul IV d. ei petreceau câteva luni în tabără.Hr. Prima oară erau promovaţi ca sesquiplicarius. azat pe standardul triremei. dintre care unele au continuat să existe timp de secole. regele Galaţiei).H. armata romană a devenit o instituţie formată din profesionişti şi permanentă. a crescut la 760. denumite equites singularis. În partea de sfârşit a grilei se aflau milites gregarii. care la rândul lor erau împărţiţi în 6 centuriae. fiecare comandată de un centurion. şi armata romană din perioada Principatului constau în existenţa unei armate de câmp mobil. survenită în anul 14 d. cu catarge mobile care asigurau o deosebită manevrabilitate. Sub Augustus a fost numit un comandant permanent-legtus legionis( acesta era un senator care avea deobicei între 30 şi 40 de ani).).H. organizarea cavaleriei în organisme independente faţă de infanterie şi dimensiuni mai mici ale unităţilor legionare. princeps posterior. Flota imperiului roman era împărţită în două categorii: classis praetoria misenensis (în principiu flota maritimă centrală) şi classis praetoria ravennatis (în principiu flota provincială riverană). În timpul lui Augustus. Equites legionis-Unitate de cavalerie ataşată fiecărei legiuni. În cazul împăratului se adăuga şi augusti. Flota navală era desconsiderată şi se afla sub conducerea armatei. Denumirea derivă de la rândurile de vâslaşi şi anume: 2 rânduri la nivelul superior. pilus posterior.) Până la moartea lui Augustus. Iniţial romanii evitau marea. signifer.Hr. După aceea urmează cinci tribuni augusticlavi sau tribuni ecveştri.princeps prior.. Ele aveau o lungime de 120 de picioare şi erau propulsate de vâslaşi aranjaţi pe trei rânduri. . sau aquilifer.e. erau şi 120 de cavalerişti. nava de luptă de bază devine quinquerema. hastatus posterior . 2 rânduri la nivelul de mijloc şi unul la nivelul inferior. la fel ca optio. o legiune totalizând în jur de 5500 de soldaţi. soldaţii obişnuiţi. Triremele erau construite pentru viteză şi mobilitate.

Degradare. Militatiae mutatio sau Gradus deiectio. se pierdeau drepturile de la terminarea serviciului militar. Pedeapsă corporală. în general din cauze de raliere politică faţă de uzurpatori. . Decimare. Corona vallaris. Pedeapsă financiară. Pecunaria multa. Era una din decoraţiile rar oferite. Era realizată din frunze de stejar şi era oferită soldatului care prin fapte de vitejie salva viaţa altor soldaţi. Coroana aurită era oferită centurionilor şi principalilor pentru fapte deosebite precum rezistenţa şi apărarea unui loc strategic. Măsură rară. Execuţie. Era realizată din iarba unde avea loc fapta de vitejie. Aceştia erau decapitaţi sau omorâţi cu pietre de colegi. Era relizată din aur şi era oferită primului soldat care escalada zidul unei fortificaţii inamice asediate. Era realizată din aur şi oferită primului soldat care forţa palisada inamică. Se referă la salvarea unei formaţii de luptă într-un asediu. Oferea mari privilegii sociale. Corona graminea (obsidionalis). Pedeapsă prin prelungirea serviciului militar. O suliţă de argint oferită se pare la terminarea serviciului unui primus pilus. Dizolvarea unei unităţi. Un stindard de argint în miniatură. Missio ignominiosa. Corona civica. Munerum indictio. Pedeapsa cu moartea pentru un grup de persoane din care se alegea aleator tot a zecea persoană. Corona muralis. Excludere din armată. Pedepsele Castigatio.Decoratiile Corona aurea. Pedeapsa cu moartea pentru fapte extrem de grave. Hasta pura. Vexillum.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful