P. 1
armata romana

armata romana

|Views: 68|Likes:
Published by Elena Anca

More info:

Published by: Elena Anca on Dec 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/14/2011

pdf

text

original

Armata romană timpurie era organizată în trei triburi, fiecare dintre acestea oferind câte 1.

000 de oşteni pedeştri comandanţi de un tribunus militum, plus trei escadroane formate din 100 de oşteni călare (aceştia puteau fi equites sau celeres), comandaţi de un tribunus celerum. La începuturile armatei romane, echipamentul din fier era relativ rar. Pumnalele, spadele de bronz şi lăncile au fost treptat înlocuite. Armura conţinea uneori platoşă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliţi , introdusă în Italia probabil de coloniştii greci. Denumirea hopliţi era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu un diamentru de circa 90 de centimetri. Era confecţionat din lemn şi acoperit cu un strat de bronz. Principala armă a hopliţilor era o lance folosită la împuns, de o lungime de circa 2,45 metri. O armă secundară era, de obicei, o spadă scurtă. Hopliţii erau oameni realtiv înstăriţi şi îşi puteau procura dotare militară scumpă. Adoptarea falangei de către romani nu a dus la abandonarea modurilor mai vechi de luptă. Gărzile de corp ale regelui erau recrutate preponderent din unităţile ecvestre de tip equites. O reformă importantă a armatei a avut loc în timpul lui Servus Tullius, care a creat sistemul servian. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Livius" \o "Titus Livius" Titus Livius şi Dionysus au relatat detaliat despre acest sistem. Valoarea averii tuturor bărbaţilor romani era înregistrată într-o listă de recensământ, numită census. După avere, erau repartizaţi în cinci clase. Acestea erau organizate în centurii, astfel că cei din ordinul evcestru serveau în cele 18 centurii de cavalerie. Fiecare HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Clas%C4%83" \o "Clasă" clasă era împărţită în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centurie&action=edit&redlink=1" \o "Centurie — pagină inexistentă" centurii de seniores şi iuniores, după HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rst%C4%83&action=edit&redlink=1" \o "Vârstă — pagină inexistentă" vârstă.

EXERCITUS ROMANORUM Armata romană

Armata romană este termenul generic pentru forţele armate terestre ale Regatului Romei (până în 500 î.Hr.), Republicii Romane (500 î.Hr. - 31 î.Hr.), Imperiului Roman (31 î.Hr. - 476 d.Hr.) şi ale Imperiului Roman de răsărit. Dezvoltarea armatei romane poate fi împărţită în opt etape istorice mari. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_roman%C4%83_timpurie" \o "Armata romană timpurie" Armata romană timpurie a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Roman" \o "Regatul Roman" regatului roman şi a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Roman%C4%83" \o "Republica Romană" Republicii timpurii (cca. 300 î.Hr.). Pentru această perioadă, când războiul consta în principal în scurte incursiuni de jaf, s-a sugerat că armata romană a urmat modelul etrusc sau grec de organizare şi echipare. Armata romană timpurie se baza pe un impozit anuală şi pe recrutarea cetăţenilor pentru o singură campanie (un sezon). De aici a rezultat termenul de legiune folosit pentru unitatea militară romană de bază, cuvânt derivat din latinescul legere „a percepe”. Armata romană din timpul Republicii, armata de manipule sau armata polibiană, (cca. 300-88 î.Hr.). Manipula este o unitate tactica in armata romana compusa initial din 100 apoi din 200 de soldati. 20 de manipuli formau o legiune În această perioadă, romanii, menţinând în acelaşi timp şi sistemul de impozitare, au adoptat ca organizare pentru legiunile lor manipulele ( HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83" \o "Limba latină" latină manipulus) după modelul celor folosite de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Samni%C8%9Bi&action=edit&redlink=1" \o "Samniți — pagină inexistentă" samniţi. Armata romană din perioada lui Cezar (88-30 î.Hr.) marchează tranziţia de la recrutarea cetăţenilor din timpul Republicii la forţe profesioniste permanente ale epocii imperiale, forţe preponderent voluntare. În această perioadă, comandanţii supremi ai armatelor cvasipermanente erau HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperator" \o "Imperator" imperatorii, lideri militari puternici, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar" \o "Cezar" Cezar, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompei" \o "Pompei" Pompei şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Marc_Antoniu" \o "Marc Antoniu" Marc Antoniu, care au iscat războaie civile în competiţia pentru adjudecarea puterii supreme în stat. Ca urmare a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_Social_%2891-88_%C3%AE.Hr.%29&action=edit&redlink=1" \o "Războiul Social (91-88 î.Hr.) — 91-88 î.Hr.), tuturor locuitorilor peninsulei Italice li s-a acordat cetăţenia romană. Vechile HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alae&action=edit&redlink=1" \o "Alae — pagină inexistentă" alae au fost desfiinţate şi membrii lor integraţi în legiuni. Cavaleria, formată din cetăţeni ai Republicii, a fost mult redusă ca număr şi înlocuită de cavaleria indigenă din provinciile romane. Armata romană imperială, Armata romană târzie, Armata bizantină, Armata bizantină din timpul Dinastiei Comnen, Armata bizantină din timpul Dinastiei Paleolog

însă nu doar în funcţie de avere. spadă. Armatele erau conduse de magistraţi aleşi pentru un an.200. Fiecare velites era echipat cu scut rotund. iar în census erau înregistraţi cetăţenii suficient de înstăriţi pentru a putea fi recrutaţi. . al proprietarilor impreună. coif.) În Roma republicană dreptul de a servi în armată a fost un privilegiu al cetăţenilor assidui. armata romană era o miliţie temporară. le încredinţate operaţiuni de o anvergură mai mică. Pretorii aveau rang inferior consulilor. 300-88 î. Cetăţenii săraci care dispuneau însă de bani suficienţi pentru a fi recrutabili alcătuiau formaţiunile de velites sau cavaleria uşoară.Hr. Soldaţii din cavaleria romană luptau în formaţie strânsă şi aveau în dotare lance. timp de peste 16 ani.200 de pedeştri şi 300 călăreţi. ci şi de vârstă. Bărbaţii cei mai bogaţi formau unităţile equites şi erau împărţiţi în zece turmae comandate de trei decurioni. De obicei. platoşă şi un scut circular. iar pretorul o legiune. Soldaţii nu erau obligaţi să lupte mai mult de 16 campanii. Consulii erau aleşi anual şi aveau sarcini militare importante. Legiunea obişnuită era formată din 4. acestea formau classis sau populus. în timpul lui Polybius. Unii dintre velites purtau coifuri. consulul avea în subordine două legiuni. deşi nu se ştiu prea multe amănunte despre ei. În timpul lui Polybius. Soldaţii pedeştri ai legiunii aveau rosturi diferite. Aceştia erau în număr de 1.Armata romană din timpul Republicii (cca. Senatul decidea numărul oştenilor de mobilizat şi unde anume să fie trimişi.). Senatul putea să le prelungească mandatul.H. alături de soldaţii prea tineri ca să lupte în prima linie. suliţe uşoare şi spadă (cel puţin de la mijlocul secolului II î.

Alae era unitate auxiliara de cavalerie in armata romana.Cea mai importantă forţă a legiunii era infanteria. un manipul de hastati sau principes era format din 120 de soldaţi. Astfel. care la rândul lor erau formate din trei manipule. Fiecare legiune avea un efectiv de 6. Toţi legionarii aveau pilum şi gladius. În timpul lui Marius. erau dotaţi cu suliţe şi pectorale. care dura 25 de ani. Infanteria grea ocupa cel mai important loc. La incheierea serviciului. erau formate din 80 de oameni. din rindul populatiei fara cetatenie romana. care era formată din trei şiruri. al doilea şir era format din principes. În luptă erau aşezaţi în faţa infanteriei pentru a arunca prima rundă de suliţe. Velites era o categorie de soldaţi din păturile inferioare. în timp ce infanteria uşoară a fost abandonată. era formată din zece cohorte. cei mai bătrâni şi mai experimentaţi. Soldaţii erau în continuare împărţiţi în centurii. Cohorta oferea mai multe avantaje faţă de efectivul organizat în manipule. leves. Marius.000 de oameni. Alele erau recrutate din provincii. Al treilea şir era format din triarii. cu calotă înaltă şi vârf rotund. Nu erau organizaţi în formaţii distincte ci erau ataşaţi unei hastati manipule. care însă. oşteni mai tineri. Au fost cunoscuţi de-a lungul vremii sub diferite nume: ferentarii. În primul şir erau hastati. bărbaţi în vârstă de între 20 şi 40 de ani. Serviciul militar obligatoriu era de 16 ani. Despre coifurile romane din această perioadă ştim faptul că cel mai răspândit model era coiful Montefortino. Lideri militari şi de stat ca Caesar. alele (alae) au dispărut. . trupele fiind recrutate în legiuni organizate la fel. Două centurii formau un manipul. procubitores. iar un manipul de triarii avea un efectiv 60 de oameni. soldatii primeau diplome militare. Sulla şi Pompei au demostrat flexibilitatea legiunilor formate din cohorte. după care se retrăgeau în spatele liniei. În cadrul unei legiuni au dispărut diferenţele între clasele sociale. Profesionalismul şi faptul că legiunile erau permanente a adus multe avantaje. Fiecare şir era împărţit în zece manipule.

Urma apoi postul plătit de două ori(duplicarii). Această unitate. Equites singularis-Împăratul şi guvernatorii provinciali aveau în unităţile de pază contingente de cavalerie. signifer. organizarea cavaleriei în organisme independente faţă de infanterie şi dimensiuni mai mici ale unităţilor legionare. Apoi intrau într-o legiune unde ăşi petreceau primele luni ca recruţi. când Roma era înconjurată de naţiuni cu flote mari şi cu multă experienţă navală. Baza armatei era formată în continuare din legiuni. exact ca tesserarius sau cornicen.) Până la moartea lui Augustus. Diferenţele între armata romană din secolul IV d. Primele nave romane au fost construite după modelul capturilor cartagineze şi cu ajutorul expertizei constructorilor din oraşele greceşti din sudul Italiei. Flota navală era desconsiderată şi se afla sub conducerea armatei. ei petreceau câteva luni în tabără. Iniţial romanii evitau marea. Era formată la început din 120 de soldaţi iar în perioada târzie a imperiului. etc.H. numite contubernia. survenită în anul 14 d.Hr. Equites legionis-Unitate de cavalerie ataşată fiecărei legiuni. însă a redus-o la doar 28. În cazul împăratului se adăuga şi augusti. Prima oară erau promovaţi ca sesquiplicarius. la fel ca optio. spre deosebire de perioada republicană când destinaţia principală era vasul de luptă. Roma s-a folosit de naţiunile cucerite pentru a-şi construi flota. Necesitatea unei flote a apărut după războiul punic.n. Sub Augustus a fost numit un comandant permanent-legtus legionis( acesta era un senator care avea deobicei între 30 şi 40 de ani). regele Galaţiei). armata romană a devenit o instituţie formată din profesionişti şi permanentă. În partea de sfârşit a grilei se aflau milites gregarii. soldaţii obişnuiţi. nava de luptă de bază devine quinquerema. Triremele erau construite pentru viteză şi mobilitate. a crescut la 760. 2 rânduri la nivelul de mijloc şi unul la nivelul inferior. Denumirea derivă de la rândurile de vâslaşi şi anume: 2 rânduri la nivelul superior. fiecare cohortă fiind formată din 480 de oameni. o legiune totalizând în jur de 5500 de soldaţi.H. princeps posterior. Fiecare legiune a armatei romane era formată din zece cohorte. O centurie era formată din 80 de oameni împărţiţi în zece grupuri. erau şi 120 de cavalerişti. După bătălia de la Actium (31 î.princeps prior. În perioada imperială mulţi sclavi eliberaţi îşi începeau viaţa lucrând pe nave. legiunea ce avea numărul cel mai mare era Legiunea XXII Deioteriana( numele provenea de la Deiotarius. denumite equites singularis.e. După aceea urmează cinci tribuni augusticlavi sau tribuni ecveştri. dintre care unele au continuat să existe timp de secole. hastatus prior. este echivalentul călare al gărzii pretoriene. sau aquilifer. care la rândul lor erau împărţiţi în 6 centuriae.Hr. Flota imperiului roman era împărţită în două categorii: classis praetoria misenensis (în principiu flota maritimă centrală) şi classis praetoria ravennatis (în principiu flota provincială riverană).-284 d. un berbec puternic. Centurionii purtau titluri după vechime: pilus prior. În timpul lui Augustus. . Ele aveau o lungime de 120 de picioare şi erau propulsate de vâslaşi aranjaţi pe trei rânduri. pilus posterior. şi armata romană din perioada Principatului constau în existenţa unei armate de câmp mobil.Armata romană imperială (30 î. echipat cu platforme pentru trăgători.). cu catarge mobile care asigurau o deosebită manevrabilitate. După înrolare. azat pe standardul triremei. hastatus posterior .De asemenea. principala destinaţie a navei devine transportul. Nu se ştie sigur dacă această unitate avea acelaşi comandant ca şi legiunea. fiecare comandată de un centurion. Augustus a moştenit un număr de 60 de legiuni..

Degradare. Militatiae mutatio sau Gradus deiectio. Dizolvarea unei unităţi. Missio ignominiosa. Hasta pura. Era realizată din frunze de stejar şi era oferită soldatului care prin fapte de vitejie salva viaţa altor soldaţi. se pierdeau drepturile de la terminarea serviciului militar. Execuţie. Corona civica. Coroana aurită era oferită centurionilor şi principalilor pentru fapte deosebite precum rezistenţa şi apărarea unui loc strategic. Era relizată din aur şi era oferită primului soldat care escalada zidul unei fortificaţii inamice asediate. Se referă la salvarea unei formaţii de luptă într-un asediu. Un stindard de argint în miniatură. Vexillum. Munerum indictio. Pedeapsă financiară. Era realizată din iarba unde avea loc fapta de vitejie. Pedeapsa cu moartea pentru un grup de persoane din care se alegea aleator tot a zecea persoană. Corona vallaris. Aceştia erau decapitaţi sau omorâţi cu pietre de colegi. Oferea mari privilegii sociale. Pedepsele Castigatio. Pedeapsa cu moartea pentru fapte extrem de grave.Decoratiile Corona aurea. . Excludere din armată. Corona graminea (obsidionalis). Măsură rară. Decimare. Pedeapsă corporală. Pedeapsă prin prelungirea serviciului militar. Corona muralis. Pecunaria multa. Era una din decoraţiile rar oferite. în general din cauze de raliere politică faţă de uzurpatori. O suliţă de argint oferită se pare la terminarea serviciului unui primus pilus. Era realizată din aur şi oferită primului soldat care forţa palisada inamică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->