Sunteți pe pagina 1din 4

Armata romana

Acvila, simbol al statului roman, si inscriptia SPQR (Senatus Populusque Romanus/


‚Senatul si Poporul Roman’.

Acvila, element mitologic important, era un simbol celest si o incarnare a zeului suprem,
Jupiter Optimus Maximus. De aceea, apare in multe reprezentari cu fulgetul in gheare. Avea
o semnificatie religioasa si un statut sacru.

Istoricul roman Tacitus spunea ca acvilele erau „veritabile divinitati ale legiunilor”. In
timpul companiilor, acvila era tinuta intr-un cort sacru, un altar mobil al zeului Marte.

A pierde acvila era cea mai mare dezonoare pentru un comandant roman. Chiar si in cazul
unei infrangeri dezastruoase acvila trebuia salvata.

Soldatii romani primeau diferite distinctii, pentru fapte de eroism sau curaj.

Corona civica era un premiu pe care-l primeau cei care-si salvau camarazii de la moarte. Era
de fapt o coroana din frunze de stejar si ghinde.

Corona Muralis era rezervata primului soldat care trecea peste zidul unei cetati asediate.

Corona Aurea era acordata indeosebi centurionilor pentru ocuparea terenului la sfarsitul
unei batalii.
Torques era o decoratie pentru curaj purtata in jurul gatului.

Corona Radiata era rezervata imparatilor sau eroilor zeifcati.

Evolutia armatei
Pana in secolul III i.Hr., armata era formata din proprietarii de pamant
 armata avea un caracter temporar
 echipamentul militar era platit de fiecare cetatean
 la sfarsitul campaniei militare soldatii erau lasati sa plece la domiciliile lor
In timpul consulului Marius a fost realizata o reforma (transformare intr-un anumit domeniu
al vietii sociale) in armata
 armata a capatat un caracter permanent
 soldatii primeau solda
 soldatii primeau pamant la sfarsitul stagiului militar
In timpul domniei lui Octavian Augustus, soldatii nu aveau dreptul de a se casatori decat
dupa ce erau lasati la vatra
 daca un barbat era deja insurat, casatoria era anulata inainte de a deveni soldat
 interdictia de a se casatori a fost ridicata in timpul imparatului Septimius Severus
Incepand cu secolul III, in armata romana patrund numerosi barbari
Organizarea militara
 stagiul militar dura intre 20 si 25 de ani
 la finalul carierei militare, soldatii deveneau veterani
 disciplina era foarte stricta, fiind prevazute atat recompense, cat si pedepse
 cei care se remarcau in lupta erau recompensati: aveau dreptul de a-si insusi
prada, erau apreciati in fata camarazilor, participau la defilare la Roma
 cei care incalcau regulile militare erau pedepsiti: erau loviti, li se retragea
solda, li se confisca prada de razboi, pierdeau calitatea de cetatean, erau
condamnati la moarte
 componenta armatei romane:
 legiuni (unitate militara de elita)(o legiune are 10 cohorte)
 cohorte (o cohorta are 6 centurii)
 centurii (o centurie are 100 de soldati, ulterior numarul acestora reducandu-se la
60)
 tabara militara romana se numeste castru (tabara militara romana intarita)
 castrul avea un caracter temporar sau permanent
 planul unui castru roman: zidul de aparare, poarta de intrare, teren pentru
antrenamente, locuinte pentru soldati si ofiteri, tabara provizorie pentru trupele
auxiliare

Arme de lupta
 „berbecul”
 turnul de asediu
 catapulta
 balista
 „onagrul”
 „scorpionul”

Berbecul Catapulta
Turnul de asediu Balista si Scorpionul

Echipamentul unui soldat


 Coif
 Armura (platosa)
 Scut (din bronz sau lemn, intarit cu metal)
 Sabie scurta (cu doua taisuri, numita gladius)
 Sulita
 Sandale (numite caligae)
 Trupele auxiliare erau echipate cu arme specifice ale popoarelor cucerite

S-ar putea să vă placă și