Sunteți pe pagina 1din 2

Experimentul Stanford Prison

A fost un studiu psihologic asupra reactiilor pe care le au oamenii n captivitate si asupra


comportamentului acestora n relatie cu autoritatile si cu ceilalti detinuti.
ncercarea a fost n 1971 de catre psihologul american Philip Zimbardo de la Universitatea Stanford .
Planificat pentru saptamani! acest e"periment a fost incheiat in doar # $ile! din 1% august pana in &
august 1971.
A fost impovi$ata o inchisoare in subsolul universitatii Stanford.
'n acelasi timp Zimbardo si echipa sa vroiau sa demonstre$e ipote$a ca trasaturile de personalitate ale
pri$onierilor si gardienilor sunt principala cau$a a comportamentului abu$iv din inchisori.
(a un anunt emis de catre oamenii de stiinta s)au pre$entat mai mult de 7& de studenti. n interviurile
de diagnostic si un test de personalitate! s)au ales % de elevi de se" masculin! ma*oritatea apartinand
rasei albe! clasa sociala de mi*loc! psihic sanatos si stabil.
+i au fost deacord sa participe pentru o perioada de 7)1% $ile! pentru fiecare $i fiind platiti cu 1, -.$i.
Acestia au fost impartiti in grupuri/ 1 pri$onieri si 1 gardieni.
Zimbardo a avut rolul de inspector! a proiectat e"perimentul! n scopul de a induce de$orientare!
depersonali$are.
Pri$onierii au fost supusi unor torturi psihice de catre gardieni. Atat pri$onierii! cat si gardienii si)au
intrat foarte repede n roluri si n scurt timp au dat dovada de sadism! cu urmari dintre cele mai
neplacute. Unii au suferit traume emotionale puternice si au fost scosi din e"periment nainte de
vreme. 0oi dintre pro$onieri au iesit din e"periment timpuriu ceea ce a dat peste cap intreg
e"perimental care s)a inchieiat brusc in # $ile de la initierea lui.
Anumite portiuni ale e"perimentului au fost filmate iar unele imagini sunt publice.
1ardieni si pri$onieri s)au adaptate rolurilor mai mult decat s)au asteptat! pas cu pas dincolo de
limitele pre$ise ceea ce duce la situatii periculoase si psihologic daunatoare. 2 treime dintre gardieni a
fost e"pusa unor 3tendinte sadice veritabile3! n timp ce multi detinuti au fost traumati$ati emotional.
Zimbardo a fost n imposibilitatea de a ramane un observator neutru! deoarece el a influentat directia
e"perimentului ca director al nchisorii.
n contrast cu afirmatia potrivit careia participantii nu au primit nicio instructiune despre cum sa se
comporte! gardienii au fost directionati in sensul ca ar trebui sa asupreasca pri$onierii. n acest sens!
studiul a fost o e"plorare a efectelor de conducere tiranic.
n conformitate cu aceasta! politistii si)au schimbat comportamentul care il aveau inainte de inceperea
e"perimentului! din cau$a dorintei lor de a se conforma comportamentului pe care Zimbardo a
ncercat sa)l obtina.
Participantii au *ucat un rol! ba$andu)se pe ceea ce stiau despre despre comportamentul de pri$onieri si
gardieni. 4hiar daca a fost initial doar un rol! participantii au internali$at aceste roluri! modificandu)le
felul de a fi! unii dintre ei suferind traume.
2 alta parerea este ca e"perimentul nu a fost etic.
S)a a*uns de la un e"periment la un realit5 sho6 pentru ma*oritatea celor care au condus e"perimentul.
1ardienii in incercarea de produce o copie a comportamentului celor din sistemul penintenciar
devenisera din ce in ce mai sadici.Situatia scapand de sub control a cau$at probleme psihice celor
implicati.
+"sita multe aspecte ale vietii petrecute in inchisoare care nu se vor stii cu e"actitate iar singura
modalitate de a stii e"act ce se intampla in cadrul sistemului este de a fi plasat in cadrul acestui
+"perimentul Stanford a fost nfricosator din cau$a pericolului care pandeste n partea intunecata a
naturii umane.