Sinteză realizată de: Vlad Bobeică, 9J.

I. Întemeierea Romei
Roma -oraș stat întemeiat în 753 î.Hr. de către Romulus;
-au fost puse bazele pe 7 coline, la vărsarea fluviului Tibru
(în Marea Mediterană). Treptat s-a extins pe celelalte 6 coline;
-supranumita “Cetatea celor 7 coline”.

II.1. Roma regală (753-509 î.Hr.) – monarhie

-a fost condusă de 7 regi, de origine etruscă, latină și sabină
(primul rege a fost Romulus);

Există 2 clase socio-economice:

●plebeii: -populația de rând, săracă;
-nu aveau dreptul la vot; aveau multe obligații și puține
drepturi.
●patricienii: -aristocrația – puțin numeroasă, 100-200 membri;
-organizați în ginți (familii mari);
-se bucurau de toate drepturile; singurii care aveau calitatea
de cetățeni.

-Roma este dominată de patricieni, din rândul cărora sunt

desemnați membrii Senatului – Sfatul Bătrânilor, format din
reprezentanți ai ginților.
-regele era ales din rândul patricienilor;
-în 509 î.Hr., populația se răscoală împotriva ultimului rege,
Tarquinius Superbus.

II.2. Roma republicană (509-27 î.Hr.) – republică

-la conducere se aflau 2 consuli, aleși în fiecare an, din Senat;
-divergențele dintre plebei și patricieni s-au adâncit, au dus la o
“ruptură” între cele două categorii;
-în semn de protest, plebeii au părăsit Roma și se retrag pe
Muntele Sacru (Aventin). Patricienii le promit aceleași drepturi ca ale
lor. Plebeii se întorc la Roma (în mijlocul secolului 5 î.Hr.). Promisiunile
nu au fost în totalitate respectate;
-sunt acordate drepturi doar plebeilor bogați: dreptul de a se
căsători cu patricieni, dreptul de a ocupa funcții în magistratură, dreptul
de a trimite în Senat 2 tribuni plebeieni care să le apere interesele;
Sinteză realizată de: Vlad Bobeică, 9J.

-se formează un nou grup social: nobilitas (nobilimea), care deține

puterea politică și economică în stat;
-se continuă politica de cuceriri incepută în timpul romei regale.
Într-o primă etapa (sec. 5 î.Hr.), Roma ia o poziție majoritar defensivă.
Treptat, pâna în secolul 4 î.Hr., romanii au cucerit toată peninsula
italică, reușind să-i înfrângă succesiv pe etrusci, sabini, samiți, gali; au
înfrânt Liga Latină (confederație a populațiilor din Latium) și Tarentul
(cucerit în anul 272 î.Hr.);
-în secolele 3-2 î.Hr. (264-146) au loc războaiele punice.

●Cartagina: -colonie feniciană care a devenit o mare putere militară

navală;
-a reușit să-și creeze un propriu “imperiu” (format din vestul
siciliei, sudul peninsulei iberice și nordul africii).

-cele 3 războaie punice se termină cu înfrângerea Cartaginei. S-a

remarcat un general cartaginez:
●Hannibal: -a folosit elefanți în luptă (pt prima dată în istoria
europei);
-a hotărât să atace Roma “la ea acasă”;
-a obținut 3 victorii, dar nu a putut cuceri Roma;
-a fost înfrânt în anul 202 î.Hr. la Zama, de către
generalul roman Cornelius Scipio (Scipio Africanul).
-în secolul 2 î.Hr., Macedonia și Grecia sunt cucerite și
transformate în provincii romane;
-în orient: Asia Mică, Siria, regatul seleucid și regatul Pontului
(condus de Mitridate, cucerit în urma a 3 războaie dificile, în 63 î.Hr.)
sunt cucerite de către Pompei;
-Roma devine o putere majoră a europei. Teritoriul s-a extins,
treptat, pe 3 continente (Europa, Asia, Africa). Războaiele permanente
duc la reducerea numărului de soldați. La sfârșitul secolului 2 î.Hr.,
Caius Marius efectuează o reformă militară, în anul 107, iar efectivele
armatei beneficiază de o creștere;

●Armata: -instrumentul politicii de expansiunii a Romei;

-organizată în 2 parți: legiuni (din cetățeni romani) și trupe
auxiliare (din necetățeni). Fiecare legiune are 10 cohorte, iar numărul
soldațiilor variază între 4200 și 6000. Trupele auxiliare, organizate în
cohorte și ale (singular ală – cavalerie), au aproximativ 6000 de soldați.
Sinteză realizată de: Vlad Bobeică, 9J.

-în secolul 2 î.Hr., apar 2 partide politice:

●Partidul Optimat – reprezenta interesele patricienilor,
este aristocrația conservatoare;
●Partidul Popular – promova plebeii săraci, format din
adepții reformelor.
-Tiberius și Caius Gracchus, în calitate de tribuni ai plebeilor,
inițiază reforme în favoarea plebeilor (în 133, respectiv 123 î.Hr.), dar
optimații reacționează și cei 2 sunt asasinați;
-între anii 73-71 î.Hr., are loc o răscoală a sclavilor (gladiatorilor)
condusă de Spartacus. Marcus Crassus, unul dintre cei mai bogați
oameni de la Roma, reușește să o înfrângă;
-lui Caius Marius i-a urmat Cornelius Sylla. Timp de 6 luni Sylla se
proclamă dictator. Declanșează o răscoală împotriva popularilor. Au fost
publicate liste cu dușmani politici care puteau fi asasinați fără pedeapsă.
Peste 4 ani Sylla s-a retras de la putere.

●Primul triumvirat - înțelegere secretă între 3 generali: Iulius Caesar

(cel care cucerise Gallia), Marcus Crassus și Pompei (s-a remarcat prin
distrugerea multor cuiburi de pirați din Marea Mediterană);
- cei 3 își propun să acționeze împotriva arisocrației
senatoriale;
- Crassus moare în Orient. Are loc o luptă pentru
putere între Caesar și Pompei. Caesar câștigă războiul civil și încearcă să
impună monarhia; ocupă principalele funcții în stat.
- învinuit că vrea să readuca regalitatea la Roma,
Caesar este asasinat la 15 martie 44 î.Hr.

●Al doilea triumvirat - format din susținătorii lui Caesar: Octavian

(nepotul adoptiv al lui Caesar), Lepidus (comandant al armatei lui
Caesar) și Marcus Antonius (unul dintre apropiații lui Caesar);
- Lepidus este trimis într-o campanie militară în
Africa. Lupta pentru putere are loc între Octavian și Marcus Antonius.
Octavian reușește să-l înfrângă pe Antonius (care s-a aliat cu Cleopatra –
din Egipt) în bătălia de la Actium(31 î.Hr.). Marcus Antonius și Cleopatra
au preferat să se sinucidă decât să fie luați prizonieri ai Romei;
- se sfârșește Republica la Roma.
Sinteză realizată de: Vlad Bobeică, 9J.

II.3. Roma imperială (27 î.Hr. – 476 d.Hr.) – imperiu

I) Principatul (27 î.Hr. – 284 d.Hr.)
-Octavian stabilește noua formă de organizare a statului Roman:
imperiul. Puterea armatei, puterea juridică și cea legislativă sunt
reunite. Octavian primește titlul de imperator;
-în 27 î.Hr., primește de la Senat titulatura de Augustus (“cel
venerabil”) și obține un caracter sacru. Succesorii săi poartă titlul de
“Imperator Caesar Augustus”.
-de la început, tronul se transmitea ereditar;
-principele împarte puterea cu Senatul. Ca Imperator, guvernează
provinciile de graniță, iar Senatul guvernează provinciile din interior.
Senatul are atribuții administrative;
-în provincii se formează un cult al Romei și al lui Augustus;
-până în secolul 3 (d.Hr.), la conducere se succedă 4 dinastii: Iulia
Claudia, a Flaviilor, a Antoninilor și a Severilor. Are loc o epocă de pace
și prosperitate a Romei;
-Imperiul Roman atinge cea mai mare întindere teritorială în
timpul domniei lui Traian (98-117).
-după moartea ultimului împărat din dinastia Severilor, în 235,
urmează o perioadă de 50 de ani de tulburări și revolte militare, numită
“anarhia militară”(235-284). Armata devine atotputernică și își impune
voința în stat.

II) Dominatul (284-476 d.Hr.)

●Dioclețian(284-305):
- a întemeiat un nou mod de conducere, tetrarhia – Imperiul
a fost împărțit ăn 4 zone, în fruntea căreia era fie un Caesar fie un
împărat (Augustus), Dioclețian rămânând conducătorul suprem;
- a intrat în conflict cu creștinii pt că voia să fie divinizat. A
declarat o campanie împotriva creștinilor;
- a împărțit teritoriul în provincii administrative noi, numite
dioceze. A reformat armata, crescând atribuțiile împăratului la
conducerea ei.

●Constantin cel Mare(306-337):

- a continuat seria reformelor începute, dar a anulat
tetrarhia;
- în 313 a elaborat “Edictul de la Milano”, prin care a acordat
libertatea cultului creștin (a ajuns sfânt în calendarul ortodox);
Sinteză realizată de: Vlad Bobeică, 9J.

- în 330, a întemeiat noua capitală a Romei, Constantinopol,

pe țărmurile strâmtorii Bosfor; a fost supranumit “A doua romă”.

-după moartea lui Constantin cel Mare, Imp. Roman intră într-o
perioadă de criză. În 395, împăratul Theodosius I, aflat pe patul de
moarte, împarte imperiul celor 2 fii ai săi:
●Imperiul Roman de Apus (I.R.A.), cu capitala la Roma;
●Imperiul Roman de Răsărit (I.R.R.), cu capitala la
Constantinopol;
-din acel moment, cele 2 imperii au evoluat diferit:
- I.R.A. s-a prăbușit în anul 476 și a disparut din istorie;
ultimul împărat roman este Romulus Augustulus. În vârstă de 13 ani, a
fost înlăturat de la conducere de comandantul gărzii imperiale, Odoacru.
Acesta se proclamă rege al Italiei și trimite însemnele imperiale la
Constantinopol.
- I.R.R. (Imp. Bizantin) continuă încă o mie de ani; se
prăbușește în anul 1453, sub loviturile sultanului Mahomed al II-lea.

*ani, secole – date;

*regi, consuli, împărați, generali, principi... – nume, tiluri;
*nume de conducători/persoane importante non romane;
*țări, orașe-state, capitale, civilizații, popoare;
*locuri, date geografice;