CAMPANIILE LUI ALEXANDRU MACEDON (356 î.Hr.-323 î.

Hr)

În tinerețe, Alexandru și-a ajutat tatăl să câștige bătălia decisivă de la Cheroneea din 338 î.Hr. împotriva Atenei și Tebei.
În 335 î. Hr., Alexandru i-a atacat și i-a supus pe iliri și pe traci pentru a controla valea Dunării de jos și a-și asigura astfel granița
de nord. A înfrânt o coaliție a cetăților grecești, în frunte cu Teba, care în toamna anului 335 î.Hr., este rasă de pe suprafața
pământului.
Invazia Imperiului Persan : -bătălia de la râul Granicos, 334 î.Hr., Alexandru a obținut o victorie importantă împortiva Imperiului
Persan
- bătălia de la Issos din 333 î.Hr., Alexandru a învins principală armată persană comandată de Darius
al III-lea. Împăratul persan a fost nevoit să fugă de pe câmpul de luptă, lăsându-și în urmă mama, suruorile și cea mai mare parte
din tezaur.
Alexandru a trecut din Asia Mică în Levant, cucerind Tir și Gaza. A ajuns în Egipt în 332-331 î.Hr unde a fost întâmpinat ca un
eliberator. Aici a fondat orașul Alexandria în Delta Nilului.
Apoi și-a condus armata spre nord-est în Asiria (acum Irakul de Nord). Acolo s-a purtat bătălia de la Gaugamela, unde l-a înfrânt
din nou pe Darius, care a fugit din nou de pe câmpul de luptă. Alexandru ajunge în Persepolis. Imperiul Persan a luat sfârșit.
Alexandru a trecut apoi la cucerirea Peninsulei Indiene. Au loc campanii împortiva clanurilor din Kamboja, clanul Aspasios, tribul
Assakenios. Apoi traversează râul Indus în 326 î.Hr. și poartă o bătălie de mari proporții, bătălia de la Hydaspes, contra Rajului
Puru (Porus în scrierile grecești). Acesta a fost învins și o parte din Punjab a ajuns sub controlul lui Alexandru. Armata lui
Alexandru a refuzat să treacă Gangele, aflat la est de regatul rajahului Puru. La râul Hyphasis (acum Beas) armata lui Alexandru s-
a revoltat. Aici aveau să înceteze cuceririle lui, iar aceasta avea să fie granița de est a enormului său imperiu.
Pe drumul de întoarcere în Orientul Mijlociu, Alexandru a murit. Pe 11 iunie 323 î.Hr. A decedat din cauze necunoscute în Babilon,
posibil malarie, în palatul lui Nabucodonor. Avea 32 de ani.
Consecințe:
- A creat cel mai mare imperiu al antichitățiii (N-Dunărea de jos, S-Egipt, V-Grecia, E-Valea Indusului);
- A răspândit cultura și civilizația elenistică (amestec între cultura greacă și cea orientală).
- A întemeiat numeroase orașe (ex. Alexandria din Egipt)
 Alexandru Macedon-campanii
I. Primii ani de domnie au fost folosiți pentru a pacifica regiunile din Tracia și Grecia care au încercat să-și recapete independența
după moartea lui Filip al II-lea. A distrus rezistența Ligii Thesaliene. Apoi se îndreaptă împortiva tracilor tribali , situați în munții
Haemus (Balcani), care se retrag în insula Peuce (zona Deșetei Dunării sau vărsarea Oltului în Dunăre). În timpul acestei expediții,
Alexandru trece Dunărea și ajunge în teritoriile locute de geți și sciți, tăind orice formă de sprijin pe care aceștia ar fi putut-o
acorda tracilor.. Coloniile grecești de la malul Mării Negre revin sub controlul Macedoniei. Îi înfrânge pe ilirii răsculați la vest de
Macedonia și înfrânge în 335 î.Hr., o nouă coaliție organizată împotriva sa condusă de Teba.
II. Din anul 334 î.Hr., Alexandru declanșează campania militară împotriva Imperiului Persan (eliberarea cetăților grecești de pe
coasta Asiei Mici și răzbunarea suferințelor îndurate de greci în timpul războaielor medice ( 490-449 î. Hr.,).
Prima ciocnire între macedoneni (35 000 de soldați) și trupele persane (50000) are loc în 334 î.Hr, pe malurile fluviului Granicos,
în Asia Mică. Armata persană a fost nimicită, iar cetățile grecești de aici (Milet, Efes, Halicarnas) au fost eliberate de sub controlul
persan.
Alexandru se îndreaptă spre sudul Asiei Mici.. Are loc bătălia de Issos, în care Darius Codomannos, al III-lea este înfrânt.
Alexandru va cuceri Siria,, Fenicia, Palestina, îndreptându-se spre Egipt. La Memfis se încoronează cu dubla coroană a faraonilor
egipteni. Întemeiază orașul Alexandria.
În anul 331 î.Hr. părăsește Egiptul pentru a cuceri Mesopotamia. Are loc o nouă confruntare, la Gaugamela/ Arbela, cu trupele
persane conduse de Darius al III-lea. Alexandru ocupă Babilonul, Susa, Persepolis, punân capăt Imperiului Persan. Cucerește, apoi,
zona din sudul Mării Caspice.În Sogdriana se căsătorește cu Roxana (327 î.Hr).
III. Își continuă campania spre India (nord-vest). Ajunge în Punjab și Sind, dar revolta soldaților săi, îl vor determina pe Alexandru
să se întoarcă în Babilon prin cumplitul deșert al Gedrosiei. După aproape treisprezece ani de domnie, Alexandru a murit în 323
î.Hr., cel mai probabil în urma unui acces de malarie.
Concluzii:
- A îmbinat tradițiile grecești cu cele orientale ( armata cuprindea soldați greci și orientali, a întemeiat școli de tradiție greacă
mai ales în orașele pe care le-a înălțat, a organizat o ceremonie de nuntă la înoarcerea în Babilon în care peste 10000 de
soldați și generali s-au căsătorit cu femei din Orient. Alexandru a mai luat de soție, pe lângă Roxana, pe fiica lui Darius
Codomannos și pe fiica unui înalt dregător persan.
- După moartea lui Alexandru, imperiul s-a destrămat în mai multe structuri statale distincte: Egiptul condus de Ptolomeu, Siria
condusă de Seleucos și Macedonia lui Antigonos. Statele catre s-au format după destrămarea Imperiului Macedonean s-au
numit state elenistice.
 Familia lui Alexandru Macedon

Filip a II-lea al Macedoniei (tatăl)-stăpânea Tracia, Macedonia, Grecia.

Filip era fiul regelui Amintas al III-lea. La moartea lui Amintas, tronul este preluat de Perdicas al III-lea,
fratele lui Filip. Acesta moare in 359 î.Hr, iar Filip devine tutorele moștenitorului minor al tronului, fiul lui
Perdicas. În 356 î.Hr., îl îndepărtează de la tron pe nepotul său.
Olympia / Olympiadei, fiica luiNeoptolemos, regelui molossilor din Epir, este mama lui Alexandru.
Alexandru ajunge pe tron în 336 î.Hr.
De mic i s-a insuflat ideea că ar fi descendentul îndepărtat al zeilor Greciei: din Zeus prin tatăl său, din
Hercules prin mama sa, Olympia.
În urma căsătoriei cu Roxana, Alexandru a avut un copil, Alexandru al IV-lea Aegus.
 Orase intemeiate de Alexandru

Orașe:
Alexandria, Egipt
Asiana alexandria, Iran
Alexandria în Ariana, Afganistan
Alexandria din Caucaz, Afganistan
Alexandria Oxus, Afganistan
Alexandria a Arachosians, Afganistan
Alexandria Indus, Pakistan
Bucephalous alexandria, Pakistan
Alexandria Eschate, "mai departe", Tadjikistan
Iskenderun (Alexandretta), Turcia
Kandahar (Alexandropolis), Afganistan
Iskandariya (Alexandria), Irak
VICTORIA DIN SAMOTRACE-SCULPTURĂ
VENUS DE MEDICI-SCULPTURĂ ATRIBUITĂ LUI LISIP
Altarul lui Zeus din Pergamon (reconstrucţie parţială)
VENUS DIN MILO
 BIBLIOGRAFIE

Castleden Rodney, Conflicte care au schimbat lumea, vol. 1, Editura Meteor Publishing, București, 2015;
Golfin Nicolau-Marin, Istoria Artei, vol. 1, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970;
Nancu Mihaela, Memorator de istorie universală pentru clasa a 9-a, Editura Booklet, București, 2007;
Stan Magda, Vornicu Cristian, Dicționar- personalități și evenimente istorice, Editura Niculescu, București, 2005;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_elenistic%C4%83