http://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/ATENA-IN-SECOLELE-VIIVI-ICHR47.

php

( Attica – loc unde se afla Atena )

SOLON – un erudit - ales arhonte in 594 in urma conflictelor din

interiorul cetatii

masuri:
- abolirea datoriilor micilor propietari rurali care si-au zalogit
ogoarele cat si propria persoana, unii dintre ei devenind sclavi ->
redobandirea libertatii personale
- stimularea vietii economice ateniene, prin exportul de grau,
cultura vitei de vie si a maslinelor
- reforma constitutia statului atenian
-> 4 clase cenzitare
- Thetii sunt primiti in randul cetatenilor de drept, primid dreptul
de-a participa la adunarea cetateneasca (Ecclesia) – erau exclusi din
adunarile de magistrati, dar isi puteau spune cuvantul in adunare
- europatrizii – prima clasa sociala
- Solon pune bazele viitoarei democratii ateniene
- creeaza consiliul celor 400 – bule
- toata clasele au voie sa voteze
- masurile lui sunt inscrise pe niste tablite de lemn (axones) –
destinate a fi respectate timp de 100 de ani pentru care fiecare
cetatean era dator sa jure
- aminteste in poemele sale ca a salvat cetatea de jugul tiraniei
- baterea drahmei, a unei monezi atice
 ATENA dupa SOLON

- in ciuda reformei, conflictele interne continua sa persiste

datorita nemultumirilor celor ce li s-au refuzat anumite
privilegii economice de care se considerau indreptati –
privilegii de casta
- sfatul celor 400 – dispare cu totul
- locul de desfasurare al ecclesiei se restrange in preajma
ARIOPAGULUI
- curand in Atena se va instaura pentru jumatate de veac
Tirania la capătul cãreia nu vechile instituţii soloniene, ci o
nouã reformã instituţionalã, iniţiată de CLEISTHENES, va
aşeza Atena pe un făgaş PREFIGURIND DEMOCRATIA.

PISISTRATE – puterea este luata prin uzurpare

- realizeaza cu ajutorul lui Solon cucerirea Salaminei
- profitand de succesul campaniei, Pisistrate ajunge arhonte in
561
- inconjurat de o garda de 50, capata atributele unui tiran
- datorita opozitiei, Pisistrate este alungat
-> incearca din nou sa ia puterea dar este infrant si trimis
in exil
-> strange mijloace banesti prin exploatarea de mine de
aur, platind mercenari cu care reuseste sa recapate puterera
pana la finalul vietii – 528/ 527

- tirania lui nu intrerupe procesul de democratie

- caracterul tiraniei a fost antiaristocratica
-> pastreaza macar formal forma magistraturii traditionale,
in frunte cu arhontii
- domeniile eupatrizilor au fost confiscate si impartite ca
bunuri individuale -> beneficiarii erau datori sa plateasca
statului o taxa de 10%
- favorizeaza dezvoltarea agriculturii, a mestesugurilor si a
comertului
fapt ce imbunatateste situatia materiala a clasei de mijloc
- potrivit lui Aristotel, epoca lui Pisistrate a fost numita epoca
lui Chronos, epoca de aur a umanitatii
- aplica o politica sistematica de infrumusetare a orasului
-> fantana cu noua guri
-> construirea de temple – altarul celor 12 zei din agora
-> aplica un impozit de 5% in urma acestor cheltuieli
-> materialieaza prin care tiranii, protectori ai artelor,
apareau ca noii ctitori ai cetatii
- se organizeaza sarbatori ale orasului in acelasi scop
- Aristotel evidentieaza rolul pozitiv al tiraniei lui Pisistrate

- tirania nu a realizat foarte multe dupa moartea fondatorului

ei, in 528
- fii lui Pisistratos incearca a duce aceasi politica precum tatal
lor – HIPPIAS si HIPPARCHOS
- ultimii ani de de domnie a Pisistrazilor au pus intr-o lumina
prosta tirania, aflata in regresie in Polisul grec
- Hippias este ucis in 514
- Hipparchos este alungat de la putere si izgonit

- dupa caderea tiraniei, in Atica luptele interne intre facturi

reincep cu violenta
- CLISTENE conduce gruparile pedienilor si paralienilor,
avand un program de largire a reformelor promovate de Solon
- impotriva tendintelor de democratizare a Atenei se ridica
arhontele ISAGORAS care face apel la Sparta pentru
alungarea Alcmeonizilor
- CLEOMENES, regele Spartan intervine in Atica, insa este
alungat

CLISTENE
- a fost eupatrid
- totusi era impotriva vechilor privilegii de casta, considerand
ca Atena nu poate functiona dupa ele precum odinioara
- intelege ca pieda dezvoltarii ateniene sunt rivalitatile din
interiorul ei
-> alege sa franga definitiv autoritatea sociala si politica a
aristocratiei
- efectueaza schimbari radicale dpdv adiminstrativ – noi
impartiri a cetatilor
-> locuitorii atici sunt organizati in 100 deme (subdiviziuni
ale teritoriului Atenei) si regrupati in 10 triburi
-> intareste legaturile cetatenesti, nu cele traditionale ->
PUNE BAZELE DEMOCRATIEI ATENIENE
- bule, consiliul celor 400 a fost transformat in consiliul celor
500 compus din cate 50 de membri proveniti din fiecare trib –
aveau mandatul de un an
- la finalul secolului 6 i.Hr, arhontii, acum 10 la numar, cate
unul din fiecare trib, au atributii aproape nesemnificative.
Prerogativele lor se limiteaza indeosebi la functii religioase si
juridice
- raspunderea operatiunilor militare in caz de razboi revine
acum strategilor, in numar de 10, propusi si alesi in Ecclesia.
Cu timpul, atributilor acestora depaseste rolul militar, fapt ce
explica cum PERICLE, in secolul viitor ajunge sa fie vazut
liderul Atenei
- meritul lui Pericle este largirea dreptului de a devein cetatean
- se pastreaza inca restrictile soleniene pentru eligibilitatea in
functiile inalte
- prin reforma militara, se reglementeaza obligatia fiecarui trib
de a pune la dispozitie statului atenian un numa de soldati
- reformele lui Clistene pun in pericol cetatile grecesti ce vor
sa-si pastreze modelul aristocratic

Sf. Secolului 6 – Eubeea si Beotia se alatura Spartei pentru a

pune capat experientei politice ateniene si pt a pune capat unei
rivale in plina expansiune – Atenienii inving coalitia – debarca
 in Eubeea, iar fertile campie din jurul Chalcisului este
impartita la mii de cetateni atenieni, care devin cleruhi.

15 ani mai tarziu, atenienii inving la Marathon pe Marele

Rege, afirmandu-se ca o forta militara si intelectuala

RAZBOAIELE MEDICE (492 – 479)

epoca clasică se deschide cu războaiele dintre greci şi perşi,
cunoscute sub numele de războaie medice (de la Medoi, numele
grecesc al mezilor);

 perioadă relativ bine cunoscută, mai ales Istoriilor lui Herodot,

care s-a informat despre cauzele şi desfăşurarea acestor
conflicte;

 cauzele trebuie căutate în tendinţele imperiului persan de a-şi

spori teritoriul pe seama prosperelor cetăţi greceşti;

 pretextul a fost oferit de REVOLTA CETĂŢILOR IONIENE

(situate în vestul Asiei Mici, au intrat în cadrul Imperiului
Persan după 546 î.Hr.);

 499 î. Hr. cetăţile ioniene au hotărât să declanşeze revolta

antipersană, în fruntea acestei răscoale aflându-se MILETUL;
s-a cerut sprijin din partea cetăţilor greceşti din Grecia
propriu-zisă, dar numai ATENA şi ERETRIA au trimis circa
2000 de luptători; Sparta a refuzat să îi sprijine pe răsculaţi;

în primă fază, răsculaţii au reuşit să înlăture dominaţia persană din

vestul Asiei Mici; dar, în anul 494 î. Hr., perşii mobilizează mari
forţe în Asia Mică şi, sprijiniţi de o puternică flotă, îi înving pe
răsculaţi, Miletul fiind în bună parte distrus, asemenea celorlalte
cetăţi răsculate;
regele Darius a vrut să-i pedepsească pe susţinătorii insurgenţilor şi
a început o nouă campanie militară împotriva greciei, care deschide,
de fapt, războaiele medice. acestea au 3 etape

1.492 î. hr. – ofensiva persană în peninsula balcanică. perşii reuşesc

să cucerească unele regiuni de coastă ale traciei şi să oblige pe regele
macedoniei să devină aliat al acestora;

 flota persană nu a reuşit să-şi îndeplinească misiunea, fiind

distrusă de o puternică furtună în apropierea muntelui Athos.

2. 490 î. hr. – perşii au debarcat în Attica, dar la MARATHON au

fost înfrânţi de armata ateniană, mult mai puţin numeroasă,
condusă de MILTIADES CEL TÂNĂR, care a devenit erou naţional
atenian;

 după victoria de la Marathon, prestigiul atenei a crescut foarte

mult, gruparea condusă de THEMISTOCLES considera că,
pentru a asigura victoria, atenienii trebuiau să se sprijine pe o
flotă puternică, de aceea Atena a pus în operă construirea unei
mari flote de război;

 după moartea lui Darius, la conducerea imperiului persan vine

regele Xerxes, care reia planul lui Darius de a cuceri grecia;

 perşii mobilizează forţe uriaşe, care trec în peninsula

balcanică, grecii hotărând să riposteze; la CORINT, a fost
convocat un congres unde s-a creat o alianţă militară
defensivă, condusă de SPARTA;

 perşii trebuiau împiedicaţi să ajungă în grecia centrală, prin

strâmtoarea de la TERMOPILE; planul nu a reuşit, însă,
perşii, ajutaţi de un trădător, au reuşit să evite strâmtoarea şi
să cadă în spatele spartanilor, conduşi de regele LEONIDA;
 spartanii au fost nimiciţi.

 după această victorie, perşii cuceresc grecia centrală, obligând

pe atenieni să-şi părăsească cetatea.

3. septembrie 480 î. hr. – lupta de la SALAMINA, unde perşii sunt

înfrânţi, fiind nevoiţi să ceară flotei şi armatei de uscat să se retragă
puţin;

 479 î. hr. – perşii ocupă Atena pe care o jefuiesc, dar în urma

bătăliei de la PLATEIA din august 479 î.hr. şi a celei navale de
la MYCALE, grecii devin victorioşi, marcând sfârşitul
războaielor medice
 încheierea oficială are loc în 449 î.hr., prin PACEA DE LA CALLIAS.

RAZ BOIUL PELOPONESIAC

Premize:

I.
- dorinta hegemoniei in spatiul Grecesc
- diferentele de viziune politica – Atena
-> razboiul izbucneste odata cu cearta dintre CORINT si
CORCIRA

Evenimente:
- primavara anului 431 – armatele Ligii Peloponeze sub conducerea
Spartei intra in Atica unde fac distrugeri cumplite
-> cei mai loviti au fost taranii, care in urma sfaturilor lui PERICLE
si-au cautat sprijin in interiorul Atenei, lasandu-si ogoarele sa fie
cotropite de Spartani
- la Atena izbucneste ciuma
- nemultumiri provocate de izbucnirea ciumei si de noile invazii
imping Atenieni in a-l alunga pe Pericle
- in anul urmator este reales pentru scurta vreme, deoarece a cazut
victima ciumei
-apar lupte intre artistocrati – CLEON vs NICIAS
-> Cleon voia continuarea luptei cu Sparta
-> Nicias voia pacea
-> castig de cauza are Cleon

- flota ateniana ataca din nou coastele Peloponezului

-> generalul Spartan BRASIDAS intreprinde o armata
-> invinge Atena in Tracia, insa moare in lupta alaturi de Cleon
-> Nicias ia puterea
-> incheie pacea cu Spartanii – “Pacea lui Nicias” incheiata pe
timp de 50 de ani – 421 i.Hr
-> rivalitatile insa nu se incheie

II.

- ALCIBIADE reaprinde conflictul impotriva Spartei

-> pune la punct un plan de atac a Siracuzei, aliata Spartei
-> 415 – porneste in fruntea unei flote impotriva Siciliei
-> in ajunul plecarii, toate statuiele lui HERMES se gasesc a fi
mutilate – atenienii dau vine pe Alcibiade
-> acesta se refugiaza la spartani, carora le divulga planurile
Atenei

- Sparta trimite ajutoare Siracuzei

- concomitent cu razboiul din Sicilia, spartanii invadeaza din nou
Atica
- 20.000 de sclavi se refugiaza in Sparta
- Sparta reia legaturile cu persii, cerandu-le chiar ajutorul

-> Expeditia din Atena se incheie cu un dezastru pentru Ateniei –

capetenia lor moare si flota este nimicita
-> Alcibiade, certat cu spartanii, revine in Atena, si iertat de popor,
preia comanda unei noi flote
- dupa restaurarea democratiei in Atena, obtine cateva victorii pe
mare
- Sparta, cu ajutorul persilor, intoarce balanta in favoarea ei

405 – armata Spartana condusa de LISANDRU surprinde flota

ateniana si o nimiceste pe tarmurile HELESPONTULUI, la RAUL
CAPREI
404 – Lisandru asediaza Atena, aceasta capituland dupa scurt timp
din lipsa de alimente
- Sparta isi impune hegemonia aristocratica