Unitatea V

Lumea romană
Fondarea Romei: istorie şi legendă

Lupoaica de pe Capitoliu, statuie de bronz

I. Peninsula Italică
„Marea Mediterană (desparte sau leagă
cele trei părţi ale Lumii vechi. În jurul ei
s-au aşezat în negurile timpurilor triburi,
care fac parte din rase diferite, dar care
formează un întreg istoric. (...) Istoria
Italiei este cea care urmează să fie
povestită aici.”
Theodor Mommsen, Istoria romană, vol. I
Priveşte harta şi răspunde la cerinţele de
mai jos, folosind şi cunoştinţele din
lecţiile anterioare.
1. Care sunt cele trei părţi ale Lumii
vechi?
2. Care dintre acestea lipseşte de pe
harta din imagine?
„Ţinuturile cele mai de nord ale Italiei – cele de la poalele Alpilor – sunt nişte
câmpii care se întind până în punctul cel mai înaintat al Mării Adriatice...
Munţii Apenini străbat Italia în tot lungul ei, dar lasă, în acelaşi timp, şi de o
parte şi de cealaltă (...) loc pentru câmpii şi dealuri dătătoare de minunate
roade (...) Se cuvine, totodată, să pomenim (...) numărul însemnat al cursurilor
de apă şi al lacurilor din Italia, mulţimea izvoarelor calde şi reci cu însuşiri
dătătoare de sănătate (...), belşugul de mine (...) marele număr al materialelor
de construcţie (...) hrana ei îmbelşugată pentru oameni şi dobitoace (...).”
Strabon, Geografia

1. Numeşte cele două lanţuri muntoase de pe teritoriul Italiei.

2. Descoperă particularităţile aşezării geografice a Italiei.
 • este situată în sudul Europei;

Costa Amalfi, sudul Italiei de azi

• relieful este format din munţi înalţi (Alpii şi Apeninii),
dealuri şi câmpii roditoare.

Vf. Cervino/ Matterhorn, în Munţii Alpi (4478 m)

Analizează harta pentru a obţine
informaţii, urmând paşii de mai jos:
1. Identifică Roma şi popoarele
învecinate.
2. Stabileşte în ce parte a Peninsulei
Italice se află Roma şi observă
distanţa la care se află faţă de mare.
3. Precizează numele poporului care
locuia în sudul Peninsulei Italice şi în
Insula Sicilia.
• în
Antichitate
era locuită
de mai
multe
neamuri:

Termele Saturnia,
regiunea Toscana 
a) ETRUSCII în nord;

Civita di Bagnoregio, o veche aşezare etruscă

b) italicii (latini, sabini şi samniţi) în centru;

Montepulciano, în centrul Italiei

 c) grecii în sud şi în I. Sicilia;

Templul Concordia, Agrigento, pe Insula Sicilia

II. Roma
„... ori de câte ori îmi venea în minte patria mea, mi se perindau prin faţa
ochilor toate priveliştile acestea: şi colinele şi câmpiile, şi Tibrul, şi
împrejurimile [...]. Nu fără rost şi temei zeii şi oamenii au ales aceste tărâmuri
pentru întemeierea oraşului, aceste coline de unde respiri un aer atât de curat,
atât de sănătos, un fluviu atât de binefăcător pe care se aduc roadele ţărilor de
la mijlocul pământului, unde se fac transporturile pe corăbiile maritime, un
oraş în vecinătatea mării, bucurându-se de toate foloasele, nefiind nici prea
apropiat de mare, ca să fie ameninţat de primejdia năvălirii străinilor ce vin cu
flotele lor. Un oraş care se află chiar în mijlocul regiunilor Italiei, un loc creat
parcă anume ca să fie prielnic pentru creşterea oraşului.”
Titus Livius, De la fundarea Romei, lucrare scrisă în perioada 26 îHr.-17dHr.
1. Identifică citatul care se referă la relieful regiunii unde se află Roma.
2. Identifică în text un avantaj al prezenţei Tibrului în vecinătatea Romei.
3. Ce părere are autorul despre aşezarea Romei la o anumită distanţă faţă de
mare?
• Roma era situată în centrul Pen. Italice, în câmpia Latium, pe
malul râului Tibru;

Râul Tibru, la Roma, în zilele noastre. În fundal se află Castelo Sant’Angelo, ridicat de împăratul
Hadrianus (117-138)
• Citeşte legenda întemeierii Romei, apoi
răspunde la cerinţe:
a) Identificaţi obiceiul roman care a dus la
proclamarea primului rege al Romei.
b) Precizaţi numele primului rege al
Romei.
• potrivit legendei, Roma a
fost fondată de gemenii
Remus şi Romulus (753
îHr.);

Păstorul Faustulus aducându-i pe Romulus şi

Remus soţiei sale, tablou de Nicolas Mignard
(1654) 
• Priviţi cu atenţie harta Romei şi indicaţi cele şapte coline ale oraşului.
• Roma a fost supranumită şi „Cetatea celor Şapte Coline” sau
„Cetatea Eternă”, iar romanii îşi spun „fiii lupoaicei”;