DEFINITII

1. ESTUAR

Estuarul este un tip de gur de vrsare a unui fluviu sau a unui ru mai mare n mare sau n ocean. Are
de cele mai multe ori forma unei plnii. Se formeaz la rmul mrilor i oceanelor cu maree puternice,
care mpiedic acumularea aluviunilor; altfel, n zonele cu maree reduse, gura de vrsare ia forma
unei delte sau a unui liman. Exemple tipice sunt estuarele fluviilor Amazon din Brazilia, Saint
Lawrence din Canada, Tamisa din Anglia sau Tejo din Portugalia.

2. METROPOLA

Metropola reprezint un centru urban de dimensiuni mari, foarte dezvoltat economic, politic i cultural,
fiind centrul unei ri sau al unei regiuni, avnd un rol important n rela iile regionale i interna ionale.
Definirea metropolelor i a zonelor metropolitane difer de la stat la stat.

Noiunea de metropol e derivata din grecescul (metropolis), (meter mam, polis ora).
Termenul metropolis s-a folosit n Grecia Antic pentru a desemna oraul care era centrul unei colonii.
Metropola avea o influen politic hotrtoare la nivelul coloniei i era centrul religios, economic, cultural
i social al regiunii.

n timpul Imperiului Roman termenul s-a extins i la oraele mari cu roluri importante i complexe n
zonele n care se aflau.

3. MORENA

Moren se numete un depozit de materiale aluvionare, care se prezint ca o grmad de material

detritic (pietri, nisip, sfrmturi de stnci) i argil, transportat de gheari n alunecarea lor sau depus
de gheari disprui, n locul de topire a gheii. [1]

Morenele se situeaz n zonele terminale sau marginale ale unui ghe ar alpin. n Munii Carpai, morenele
indic limita extinderii fotilor gheari cuaternari.

n prezena grohotiurilor, este greu de depistat o moren de fund i una de suprafa , ce se

caracterizeaz prin forme i alctuiri. Singura metod de recunoa tere a unei morene o constituie analiza
petrografic a depozitelor respective i a celor din apropiere.

Cea mai tipic moren din Carpaii Meridionali se afl pe valea Soarbele, din Parcul Naional Retezat
 4. TERASARE

Metod de combatere a eroziunii produse de ape de scurgere, constnd n executarea pe terenurile

nclinate a unui sistem de terase.

5. OROGENEZA

Orogeneza reprezint un complex de procese tectonice cu durat ndelungat (de ordinul sutelor de
milioane de ani), produse n zonele mobile ale scoarei terestre i care au ca rezultat:

n sensul cel mai larg: geneza reliefului

n sens comun: naterea lanurilor de muni

Orogeneza poate fi efect al coliziunilor plcilor tectonice sau al activitii vulcanice. Adesea structurile
de roci implicate n orogenez sunt deformate i/sau metamorfozate, iar unele aflate la adncimi mari pot
fi mpinse la suprafa.

Ce mai important manifestare este reprezentat de apari ia lan urilor de mun i. Acest proces are doua
faze[1]: tectogeneza (structogeneza), care reprezint cutarea sedimentelor dintr-un geosinclinal i,
morfogeneza, care reprezint nlarea sedimentelor i a fundului geosinclinalului peste nivelul marii.
Orogenul difer de lanul muntos prin faptul c poate s fie erodat aproape complet. El poate fi identificat
doar prin studiul geologic al rocilor supuse anterior proceselor orogenetice. Orogenele sunt de obicei
benzi lungi i nguste de roci cu structur liniar pronunat - rezultnd suprafe e sau blocuri de roc
deformat.
Centurile orogenice sunt constituite din lungi fii de roc paralele, cu caracteristici similare. Ele se
asociaz cu zonele de subducie.
 GEOGRAFIE PORTOFOLIU

Elev: STERIAN ANDREI

Clasa a 6-a A
O articulatie a Europei
Tarmul cu fiorduri

Apare de regula la marginea regiunilor inalte muntoase, ce in era pleistocena au fost acoperite de mase
de gheata. Masa de gheata care cobora din calota glaciara se dirija pe vaile preglaciare sculptand prin
eroziune zona respectiva. Acolo unde orizontul de roci era mai dur, iar gheata nu putea eroda s-au format
praguri glaciare. Odata cu incazirea climei gheata incepe sa se topeasca , fapt ce va duce la cresterea
nivelului oceanic si la invadarea acestor vai de catre apa . Se vor forma astfel fjordurile, un fel de golfuri
incadrate de versanti abrupti si care au adancimi mari. Apar in Norvegia, Suedia, Peninsula Labrador,
Chile, Scotia etc.

Fiordurile ofer unele dintre cele mai frumoase i ncnttoare priveliti din lume. Aceste forme de relief
sunt ntlnite doar n cteva zone ale planetei, Norvegia fiind unul dintre acestea. Fascinantele fiorduri
norvegiene sunt presrate cu aezri pitoreti n care linitea deplin domin atmosfera. Privelitile
contrastante pe care aceste golfuri le ofer i taie rsuflarea.

Aceste golfuri sinuase, formate n stncile abrupte sunt de o frumusee rar. Mii de turiti din toat
Europa viziteaz anual Norvegia pentru a se bucura de frumuseile i linitea acestei zone de pe btrnul
continent. Aceste minuni ale naturii pot fi vizitate de pe vasele de croazier. Descoper imagini uimitoare
care surprind frumuseea fiordurilor Norvegiei.

Muntii Pirinei
Muntii Pirinei se afla in extremitatea sud-vestica a Europei, in Peninsula Iberica, formand o granita
naturala intre Spania si Franta;

Lantul muntos are o lungime de 435 de km si fac legatura intre tarmul Oceanului Atlantic (Golful Biscaya)
si tarmul Marii Mediterane (Cap de Creus);

Muntii Pirinei au o latime maxima de 130 de km;

Cel mai inalte varfuri alr Muntilor Pirinei sunt Pico de Aneto (3.404 m) si Monte Perdido (3.550 m);

In ansamblu, Pirineii sunt munti inalti formati din roci cristaline ce formeaza nucleul central al muntilor cei
mai inalti, dar si roci paleozoice sedimentare (in principal calcar);

Este al doilea cel mai inalt lant muntos al Europei, dupa muntii Alpi;

Principatul Andorrei este situat in muntii Pirinei, la granita dintre Franta si Spania;

Peste muntii Pirinei se suprapun mai multe regiuni spaniole: Tara Bascilor, Cathar, Ariege, Roussillon-
Aude, Navarra, Aragon, Girona si, partial, Catalonia;

Muntii Pirinei sunt impartiti in trei sectoare, in functie de caracteristicile morfologice: Pirineii Occidentali
nu depasesc 2.000 m, au numeroase chei, defilee si depresiuni carstice; Pirineii Centrali depasesc
2.500 m, sunt formati din sisturi cristaline si granite; Pirineii Orientali culmi slefuite separate prin
depresiuni tectonice;

Ghetarii permanenti se gasesc pe pantele nordice ale Pirineilor Centrali si nu coboara cu mult in jos in
vale (cum se intampla in Alpi);

Pirineii detin numeroase resurse naturale si antropice cu potential turistic deosebit; aici se gasesc
numeroase statiuni de schi (Eaux-Bonnes, Gourette, Superbagnres, etc.) ce atrag anul zeci de mii de
turisti;
Un oras turistic european
ISTANBUL - Orasul de pe doua continente

Istanbul, cunoscut dupa anul 330 d.Hr. si sub denumirea de Constantinopol, a fost capitala a Imperiului
Roman, pentru scurte perioade intre anii 324-395, a Imperiului Roman de Rasarit, denumit si Imperiul
Bizantin ntre 395-1204, a Imperiului Latin din Orient, ntre 1204-1261, apoi din nou a Imperiul
Bizantin renascut, ntre 1261-1453 i a Imperiului Otoman dupa ce turcii au cucerit orasul in 1453 pana la
aparitia Republicii Turcia in anul 1923. Imperiul Roman de Rasarit a inceput a fi numit Imperiul
Bizantin incepand din secolul XVI prin initiativa istoricului Hieronymus Wolf. Intemeietorul legendar a fost
un anume Byzas, iar atunci cand Constantin cel Mare a trasat limitele viitoarei sale capitale a cuprins o
arie de sapte coline ca si n cazul Romei. Turcii au construit pe fiecare colina cate o moschee.

Istanbul este cel mai mare oras al Turciei i singurul megalopolis din lume intins pe dou continente:
Europa si Asia. n vechile cronici romanesti, orasul a fost numit Tarigrad, Stanbul, Stanbul sau Inalta
Poarta. Oficial fosta capitala a primit denumirea turca de Istanbul la 28 martie 1930, pana atunci
pastrandu-si pe plan internainal numele antic de Constantinopol.
Istanbul este un ora PLIN de obiective turistice, fiecare cu istoria i importana sa.

Cele mai importante sunt concentrate n zona central, dar exist i altele ce merit vizitate n alte
cartiere ale oraului.

1. Palatul Topkapi

Se afl n zona pieei Sultanahmet i reprezint unul dintre cele mai importante obiective din Istanbul. De
aici a fost condus Imperiul Otoman timp de 400 de ani i au fost luate decizii importante. Se ntinde pe o
suprafa de aprox. 700.000 mp (tot domeniul palatului), fiind nconjurat de ziduri cu o lungime de 5 km.
De aici a condus Imperiul Otoman i Sultanul Suleyman Magnificul. Se poate vizita doar palatul (25 lire
turceti/persoan) sau palatul + haremul (40 lire/persoan). Noi am ales turul complet i a fost foarte
interesant, reuind s ne facem o idee general. Topkapi se afl n zona pie ei Sultanahmet

2. Moscheea Albastra
 Moscheea Albastr e o imagine simbol a oraului Istanbul. Aceasta e singura moschee din
ora cu 6 minarete. Cum aceste turnuri sunt i o reprezentare a rangului unei moschei, sultanul a fost
criticat pentru ndrzneala de a alege un numr egal de minarete cu cel al moscheii din Mecca, de lng
piatra Kaaba. Soluia sa a fost s plteasc pentru o a aptea minaret la Mecca.

3. Catedrala Sfanta Sofia- Hagia Sofia

Numele diverse sub care e cunoscut atest soarta zbuciumat a locului: e denumit Sancta Sophia n
latin, Hagia Sophia, Agia Sofia sau dup pronunia local Ayasofya. Dar nu e nchinat unei sfinte cu
acest nume, denumirea complet fiind Biserica Sfintei nelepciuni a lui Dumnezeu. Hagia Sofia este unul
din cele mai importante exemple de arhitectura bizantina care a supravietuit. Templul, in sine, era asa
bogat si atat de decorat artistic inca Iustinian s spus "Solomon, mi-ai depasit orice inchipuire aici".
Iustinian a verificat ca era cea mai mare catedrala construita vreodata in acele vremuri, ea ramanand cea
mai mare catedrala timp de 1.000 de ani pana la terminarea Catedralei din Sevilia.

4. Istanbul Grand Bazaar

Marele Bazar din capitala cultural turc Istanbul este una dintre cele mai mari i mai vechi piee
acoperite din lume, care cuprinde un total de 61 de strzi acoperite i peste 3.000 de magazine.

n ciuda creterii constante a mall-urilor moderne din Turcia, Marele Bazar este n continuare cel mai
vizitat obiectiv turistic din ar. n 2014, Marele Bazar a devenit cel mai vizitat obiectiv turistic din ntreaga
lume. Anual are peste 91 de milioane de vizitatori.

6. Turnul Galata

Construit de genovezi, in sec. 14, turnul Galatei a fost precedat, pe acest loc, de un turn construit in sec
6, in timpul imparatului Justinian.
In 1453, ultimii aparatori ai Bizantului s-au refugiat in turn si au luptat pana la ultimul cu cuceritorii turci.
Turnul genovez a fost reconstruit de turci si apoi a fost restaurat de mai multe ori in sec. 19.
In 1967 i s-a facut o restaurare completa, a fost dotat cu doua lifturi; acum, la etajele superioare
functioneaza un restaurant, o cafenea si un bar de noapte cu program de dansuri turcesti, in piata din fata
turnului, intr-o pitoreasca atmosfera orientala, se pot cumpara fructe vandute de negustori ambulanti.

7. Cornul de Aur
Numit de turci Halic (estuar), Cornul de Aur este un brat de mare, care desparte orasul vechi de orasul
nou. Cateva poduri trec de pe un mal pe celalalt - podul Galata (Galata Kopriisii), podul Ataturk (Ataturk
Kopriisii), podurile Eski Galata si Halic.
Dinspre orasul vechi, Cornul de Aur este dominat de masa piramidala si de minaretele zvelte ale moscheii
Suleymaniye.
Pe podul Galata poti intalni pescari care vand peste pescuit si prajit pe loc, pe o tabla incinsa. Langa
podul Galata se afla statia bacului cu care se poate face o plimbare pe Cornul de Aur.

O metropola europeana- SANKT PETERSBURG

Sankt Petersburg este orasul situat in nord-vestul Rusiei, in estul Golfului Finic al Marii Baltice. Ca
marime, este al doilea oras din Rusia si al patrulea din Europa.
Supranumita Venetia Nordului, capitala lui Petru cel Mare este in primul rand un oras impresionant, unde
gasesti la tot pasul marturii ale trecutului grandios.
Si daca vara orasul este vestit pentru noptile sale albe, noptile de iarna sunt inegalabil de frumoase, chiar
daca sunt reci.
Metropola rusa, avand in prezent peste 4 milioane de locuitori, este situata pe raul Neva, la Marea
Baltica. Sankt Petersburg este un oras cosmopolit si traditionalist in acelasi timp.

Pana in 1918, orasul a fost capitala Imperiului Rus. Paradoxal, constructiile realizate de-a lungul a 300 de
ani de domnie tarista au scapat de buldozerele staliniste si se imbina elegant cu constructii moderene de
dupa 90.Orasul este considerat capitala a picturii, sculpturii, arhitecturii, muzicii si poeziei universale.
Nu trebuie ratate Fortareata Petru si Pavel, Palatul de Iarna- Muzeul Ermitaj, Catedrala Sf. Isaac, Piata
Artelor, Palatul Yusupov, Muzeul Puskin, Parcul Gradinii de Vara, Muzeul Rusesc, aceste fiind doar
cateva din multele destinatii obligatorii din punct de vedere cultural.
Centrul istoric al orasului face chiar parte din patrimoniul universal protejat de UNESCO.
Intregul oras abunda de palate pline de istorie si unde chiar a fost scrisa istoria.
Printre acestea se numara Palatul de Vara care a fost construit de Petru cel Mare, Palatul Mensikov,
Palatul de Iarna care este una dintre cele mai mari cladiri din lume, dar si una care prezinta un lux
ostentativ, orbitor, cum in putine parti s-a mai vazut. Palatul de Iarna este la ora actuala sediul Muzeului
Ermitaj.
Nevski Prospect este considerat Champs Elysee-ul cumparaturilor. Poti gasi aici articole de imbracaminte
create de faimosi designeri, obiecte deosebite de artizanat, de la matriosca si samovar la bijuterii din aur,
portelanuri, oua pictate, blanuri si tesaturi brodate.
Vestita bucatarie ruseasca abunda in mancaruri pe baza de peste, pui, borsuri, ciuperci, fructe de padure
si miere. Cazare se gaseste de la 50 de dolari pe zi, iar la 5 stele: 200 de dolari pe zi.
Teatrele si salile de concerte de aici sunt vestite in intreaga lume, la fel ca si ansamblurile de balet.
Daca este zapada nu trebuie ratata o plimbare cu troica.

Industria automobilelor

Introducere:
Industria automobilelor este industria care produce automobile si alte vehicule care folosesc benzina
pentru a merge cum are fi autobuze, camioane si motociclete. Industria automobilelor este una din
cele mai importante industrii din lume care afecteaza nu numai economia dar si cultura lumii. Asigura
slujbe pentru milioane de oameni, genereaza milioane de dolari in profituri globale. Automobilele au
revolutionat transportul in secolul 20, schimband pentru totdeauna modul in care oameni traiesc,
calatoresc si muncesc.
Automobilul i-a ajutat pe oameni sa calatoreasca si sa transporte bunuri mai repede si mai departe.
Industria automobilelor a redus costul per total a transportului folosind metode noi precum: productia in
masa( realizant mai multe produse in acela timp decat facand unul de la cap la coada intr-un timp),
marketing dezvoltat( vanzand produse la nivel national decat la nivel local). Intre 1886 si 1898, erau cam
300 de automobile construite, deci nu era dezvoltata o industrie adevarata. Un secol mai tarziu,
constructorii de masini si cumparatorii "dezvoltandu-se" permanent, constructia de masini a devenit cea
mai mare activitate industriala, cu aproape 54 de milioane de masini sunt construite anual.

Ca rezultat al unei transportari mai usoare si mai rapide economia americi si a lumii a devenit dependenta
de mobilitatea pe care o ofera automobilele, camioanele si autobuzele o ofera. Aceasta mobilitate a facut
astfel incat cele mai indepartate populatii sa interactioneze una cu celelalte sporind comertul. Transportul
de marfa de la consumator si de la consumator la marfa a devenit o industrie. Automobilul a adus cu el o
serie de probleme cum ar fi puloarea aerului, aglomeratii de trafic si accidente pe autostrada. Totusi,
industria automobilelor continua a fi una din cele mai importante surse de lucru si de transport pentru
milioane de oameni oriunde pe glob.

Importanta economica
Constructorii de masini sunt printre cele mai importante industrii din lume. Aceste companii sunt
multinationale, insemnand ca acestea sunt preluate de companii din strainatate.Aceste companii fac sau
importa parti facute de companii din alte tari. Industria de automobile americana consista din trei companii
mari americane si alte noua companii ori germane sau japoneze care produc vehicule usoare , plus alte
100 de companii care produc masini comerciale( cum ar fi autobuze sau camioane mari).Impreuna
industria a produs 12.1 milioane de autovehicule in 1997. Sunt trei mari companii care produc masini in
America - General Motors Corporation, Ford Motor Company, Chrysler Company( in vorbirea de zi cu zi
ele sunt denumite cele "Trei Mari") -care asigura trei patrimi din angajarile directe din America de Nord.
Producatorii de componente sunt o alta mare sectiune in America, alcatuit din aproape 5000 de firme
,incluzand firme din companii japonese europene si canadiene. Aceste firme asigura piata de
echipamente originale (pentru asamblare) si pentru piese de schimb (pentru reparatii si intretinere).
Numeroase alte industrii sustin industria automobilelor. Acestea includ asigurari, protectie, produse
petroliere, proiectari de autostrazi si strazi si industria de constructii. Si alte industrii precum motelurile,
cinematografele (cu acess cu masina) si fast foodurile , isi datoreaza existenta mobilitatii asigurate de
automobil.

Impactul domestic:
Industria automobilelor influenteaza direct economia Sua si a lumii intregi. Intr-un an normal industria de
automobile genereaza aproape 17% din livrarile de bunuri durabile (proiectate sa tina cel putin 3 ani).
Productia de automobile consuma cantitati mari de fier, otel, aluminiu si cauciuc natural. Industria mai
consuma: cupru, zinc, geam, piele, plastic, plumb si platina consumand astfel mai mult decat orice alta
industrie din america. In 1997, vanzatorii de automobile au realizat un venit de peste 284 de milioane de
$, cam 3.5 din PIB (produsul intern brut).
Importurile excesive de automobile straine in 1980-1990 au amenintat puterea constructorilor domestici,
dar dupa 1990 vanzarile au explodat. Importurile au scazut de la 31% in 1987 la 16% in 1997. Cu
vanzarile de automobile straine inputinandu-se producatorii de automobile americani au avut numai de
castigat. In 1996 industria automobilelor avea o cota de 9% de americani care lucrau activ producand
bunuri de lung consum, cea mai mare valoare de la 1979 incoace. Angajatii in fabricile de automobile au
avut un salariu cumulat de aproape 13.4 miliarde de $ - o crestere cu 50% fata de 1990 - si totalizeaza
14% din totalul de bani platiti de producatorii de bunuri durabile.

Comertul in strainatate:
Vanzarile de automobile americane nu se vor mari substantial in viitor poate cu vreo 1 sau 2 % pe an, in
timpe ce alte tari vor avea un coeficient de export mai mare poate cu 2, 3, 5, sau chiar 10 ori mai mare
decat acum. Deoarece exportul de automobile va fi un mod de dezvoltare a industriei ...

Tema aleasa 1.
Canalul Manecii- o constructie care a sfidat imposibilul

Denumit n englez Channel Tunnel, este un tunel feroviar submarin avnd o lungime de 50.5 km, ce
leag vestul Franei cu sud-estul Angliei, pe sub Canalul Mnecii i poate fi parcurs n 35 de minute.
Acesta este al doilea tunel feroviar ca lungime din lume, depit fiind doar de tunelul japonez Seikan.

n fiecare zi, tunelul este tranzitat de 400 de trenuri ce transport, n medie, 50.000 de pasageri, 6.000 de
maini, 180 de autocare i 54.000 de tone de alte ncrcturi, anul trecut atingnd un numr record de
20,4 milioane de pasageri. Dup includerea n ofert a transportului pentru animale de companie, peste
un milion de cini i pisici au tranzitat tunelul. Transportul cltorilor este asigurat de compania Eurostar,
care utilizeaz trenuri de tip TGV modificate pentru a se adapta specificului tunelului i reelei britanice,
iar costul unei cltorii ncepe de la 49.

Ideea acestui tunel dateaz din anul 1875, cnd s-au nceput la Sangate spturile, fiind mai trziu, n
anul 1882 abandonate. Tunelul actual a fost construit ntre anii 1987 i 1994, prin cooperarea guvernelor
Regatului Unit i al Franei. Zece muncitori i-au pierdut viaa n timpul lucrrilor, iar construcia tunelului a
costat aproximativ 16 miliarde de euro, cu 80% mai mult dect fusese estimat iniial, buget asigurat de
investitori privai. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i preedintele francez Francois Mitterrand au
inaugurat tunelul la data de 6 mai 1994.

Spat n stratul de cret albastr la o adncime medie de 40 m sub nivelul mrii, tunelul este format din 3
galerii legate la fiecare 375 de metri prin culoare de comunicaie: dou tunele feroviare, cte unul pentru
fiecare sens, cu un diametru util de 7,6 m i o galerie de serviciu lat de 4,8 m, prin care circul vehicule
speciale.

Pentru sparea tunelului au fost folosite 11 maini de forat care cntreau mpreun 12.000 de tone,
fiecare avnd lungimea ct dou terenuri de fotbal. Una dintre ele a rmas ngropat n partea britanic,
n timp ce o alta a fost vndut pe eBay, n 2004, pentru 39.999 lire sterline.
Tema aleasa 2.
Cascada Bigar- cea mai frumoasa cascada din lume

Cascada Bigr, monument al naturii, este una dintre cele mai spectaculoase cderi de ap din lume, ce
impresioneaz prin forma sa, aa cum arat www.voceatransilvaniei.ro. Cascada este format de un izvor
de ap subteran care se scurge pe un perete calcaros, de forma unui con, nalt de aproximativ 7-8 metri,
acoperit integral de muchi.

Aflat n Parcul Naional Cheile Nerei Beunia, din jude ul Cara -Severin, n Valea Mini ului, la
jumtatea distanei dintre localitile Anina i Bozovici, pe DN 57B, Cascada Bigr este practic locul n
care izbucul Bigr se vars n rul Mini. n Banat, localnicii numesc izbuc un izvor din care apa iese la
lumin de sub stnc. Izbucul Bigr, a crui ap este de o puritate rar, este alimentat de un curs de ap
subteran ce iese de sub o stnc nalt de peste 50 metri. Acesta strbate pe tera cu acela i nume din
Munii Aninei i dup o distan de circa 200 metri, se vars n rul Mini formnd Cascada Bigr.

Cascada Bigr a devenit foarte cunoscut dup ce, n 2013, a fost declarat drept cea mai frumoas
cascad din lume, de ctre site-ul american "The World Geography" care a plasat-o pe primul loc ntr-un
top al celor mai impresionante cascade din lume. Anterior, n 2010, "National Geographic Traveler", un
ghid turistic internaional, fcea pentru prima dat prezentarea acestei cascade n presa turistic de
specialitate. Alturi de Cascada Beunia i Lacul Ochiul Beiului, Cascada Bigr, creaz un cadru de
poveste.

Rezervaia natural Parcul Naional Cheile Nerei Beunia din care face parte Cascada Bigr, a fost
nfiinat n 1982 i este locul de trecere al Paralelei 45 prin Romnia.
Tema aleasa 2.
Olanda Tara Morilor de Vant

Dei nu este o ar foarte mare, Olanda seamn cu o grdin cochet i foarte ngrijit. Morile de
vnt i abundena florilor i confer un aer de originalitate. Olanda este situat n vestul Europei cu rmul
la Marea Nordului ntre Belgia i Germania. Climatul este maritim cu veri rcoroase i ierni blnde iar din
punct de vedere al formelor de relief ara este dominat de o unitate de cmpie joas; Masivul Renan
ocup o mic poriune a rii. Podiul Limburg este format din calcare. Un loc aparte n peisajul olandez l
au polderele, cel mai mare fiind Oost Flevoland.

Raurile principale care formeaz o mare parte a reelei hidrografice sunt: Rhinul care ptrunde n
Olanda pe la grania estic, Maas i Achelde. Toate trei snt legate ntre ele printr-o reea de canale.
Olanda dispune de un numr mare de lacuri de mici dimensiuni. Flora este compus din arbori-stejar,
ulm, pin, tei i fag. Olanda este renumit pentru florile sale, laleaua olandez fiind recunoscut n lume.
Fauna este alctuit n mare parte din pescrui care se adun uneori n zona coastelor i din specii de
peti ce abund de-a lungul coastei Mrii Nordului, n lacuri i ruri. Un aspect inedit l prezint faptul c
aici nu exist animale slbatice. Olanda deine o reea de diguri avnd cea mai ridicat tehnologie din
Europa din pricina calamitilor naturale provocate de inundaiile care s-au abtut asupra rii i care au
provocat mari pierderi de viei omeneti de-a lungul istoriei. Marea Nordului a fcut de nenumrate ori
ravagii prin valuri imense, asemntoare cu cele de tip tsunami.

In Olanda vara este calda, temperatura medie a lunii iunie este de 16-17 C. Iarna este este un
anotimp racoros, temperatura medie a lunii ianuarie pe coasta fiind in jur de 2C, in interiorul tarii mai
scazuta. Masele de aer polar fac ca in multe ierni temperatura aerului sa scada sub temperatura de
inghet. Atunci cand ninge canalele si lacurile se acopera cu gheata. Cantitatea anuala de precipitatii este
in jur de 800 mm, in tinuturile aflate mai departe de mare este ceva mai mica.