ALCĂTUIREA INTERNĂ A PĂMÂNTULUI ȘI RELIEFUL

ALCĂTUIREA INTERNĂ A PĂMÂNTULUI

1. Nucleul – situat în centrul Pământului, de la 0 la 3500 km. adâncime;

- Este alcătuit dintr-un nucleu intern și unul extern;
- Nucleul intern este solid, iar cel extern este lichid;
- În nucleu temperaturile sunt foarte mari (3000-4000 0C)
2. Mantaua – înconjură nucleul;
- Este situat la adâncimi cuprinse între 3500 – 6340m;
- Este formată din parte inferioară, mai densă și o parte
superioară, formată din materie topită, numită magmă;
- Mantaua superioară se mai numește astenosferă, este
alcătuită din magmă și este foarte importantă deoarece pe
acesta plutesc plăcile tectonice;
3. Scoarța terestră – este ultimul înveliș al Pământului și înconjură mantaua, plutind practic pe aceasta;
- Pornind din centrul Pământului, este cuprinsă între 6340-6370 km;
- Nu este continuă, ci este ruptă în mai multe bucăți numite plăci tectonice sau plăci litosferice;
- Aceste plăci nu stau pe loc, ci sunt se mișcă permanent, una spre alta (cutremure, munți) sau în direcții diferite.
- Pot fi foarte mari (plăci majore – Americană, Euroasiatică), medii și mici (microplăci);
Peste ultimul înveliș al Pământului, s-au dezvoltat și alte învelișuri, de formă sferică: ATMOSFERA(învelișul de
aer), HIDROSFERA (învelișul de ape), BIOSFERA (învelișul de plante și animale – organisme vii),
PEDOSFERA(învelișul de soluri), ANTROPOSFERA sau SOCIOSFERA (învelișul de oameni).

RELIEFUL

Formele de relief – reprezintă totalitatea ridicăturilor şi adânciturilor pe care le îmbracă scoarţa terestră.
- după mărimea lor, se împart în 3 categorii
1. De ordinul I – numite forme de relief PLANETARE
- sunt cele mai mari
- includ cele mai mari ridicături= CONTINENTELE şi
adâncituri=OCEANELE
 CONTINENTELE – reprezintă cele mai mari forme de relief ale uscatului, totalizând 29% din glob
- sunt în număr de 6, în ordinea mărimii, fiind:
a. Asia–cel mai întins din lume,situat între Oc. Arctic(N),Oc.Indian(S),Oc.Pacific(E),Europa (V–Mţii Ural)
b. America-cuprins între Oc. Arctic(N), Oc.Atlantic+Oc. Pacific(S), Oc.Atlantic(E), Oc. Pacific(V)
- se împarte în 3 : America de N, America C. şi America de S.
c. Africa-între Marea Mediterană(N),Oc. Indian+Oc.Atlantic(S),Oc.Indian,Marea Roşie(E),Oc.Atlantic(V)
d. Antarctica-situat în jurul polului S, deci toţi vecinii săi vor fi în N: Oceanele Pacific, Atlantic şi Indian
e. Europa-cel mai important pentru noi, continentul nostru, pe care este situată şi România
- este cuprins între Oc. Arctic(N), Marea Mediterană(S), Asia(E – Munţii Ural), Oc. Atlantic(V)
f. Australia-cel mai mic continent, situat în totalitate în emisf. S, între Oc.Pacific(N şi E) şi Indian(S şiV)

 BAZINELE OCEANELE – reprezintă cele mai adâncituri ale scoarţei terestre, totalizând 71%
- pe Terra sunt 4 oceane, în ordinea mărimii fiind.
a. Oc. Pacific – cel mai întins şi mai adânc(11.034 m, Groapa Marianelor)
- cuprins între America+Asia(N), Antarctica(S), America(E), Asia, Australia(V)
b. Oc. Atlantic – al doilea ca mărime, are forma literei „S”, fiind cel mai circulat de vapoare
- situat între Oc. Arctic(N), Antarctica(S), Europa, Africa(E), America(V)
c. Oc. Indian – al treilea ca mărime, între Asia(N), Antarctica(S), Australia(E) şi Africa(V)
d. Oc. Arctic - cel mai rece(Oc. Îngheţat – acoperit cu o pătură uriaşa de gheaţă, numita banchiză polară)
- situat în jurul polului N–deci toţi vecinii vor fi la S:America de N, Oc.Arctic, Europa, Asia

2. De ordinul II – numite forme de relief MAJORE

- sunt mai mici decât cele planetare, fiind situate pe acestea
- cuprind munţii, podişurile, dealurile şi câmpiile
 a. Munţii – forme de relief cuprinse între 1000m-8872m(Vf. Everest sau Chomolungma, din Mţii Himalaya);
după modul de formare sunt de două categorii:
 De cutare – formaţi atunci când două plăci tectonice se ciocnesc;procesul de formare a munţilor de cutare
se numeşte OROGENEZĂ (oros=munţi + geneză=formare)
- Ex:Himalaya, Ural(Asia), Anzi(America), Atlas (Africa), Alpi, Carpaţi(Europa)
- Sunt sub forma de lanţuri montane, mai înalte=cele noi mai joase, fragmentate=vechi
- Elementele munţilor de cutare: poale, versant, culme, vârf, depresiune, etc.
 Vulcanici – formaţi atunci când prin spaţiul
dintre două plăci tectonice sau printr-o despicătură a unei plăci
urcă magmă din astenosferă; atunci când iese la suprafaţă
se numeşte lavă, iar în contact cu aerul rece se răceşte, se
întăreşte (în straturi succesive) formând munţii vulcanici.

- Elementele unui vulcan: vatra (punga cu magmă),

Coşul (pe unde urcă magma) craterul (pe unde iese
lava), conul vulcanic(muntele format)
- Cei mai mulţi vulcani sunt în jurul Oc. Pacific,
formând „Cercul de foc al Pacificului”
- ex. Aconcagua(America de S),
Fuji San, Kliuce, Krakatau (E Asiei)
b. Podișurile – sunt forme de relief de ordinul II, cu aspect neted, cuprinse între 200 și 1000 m. Dar există si
podisuri mai inalte de 1000m, care ar putea fi considerate munti, dar nu sunt munti din cauza formei lor
netedă(Ex. Pod. Gobi, Tibet și Pamir din Centrul Asiei depășesc 5000 m altitudine).
Tipuri de podișuri, după modul de formare:
a. Podișuri formate prin erodarea munților vechi și foarte vechi, care scat in inaltime la sub 1000 m și astfel
devin podișuri: Ex Pod. Central Francez, Pod. Dobrogei de N(Europa).
b. Podișuri formate prin umplerea cu sedimente a unei vechi portiuni de apa (mare, lac, ocean). Ex: Pod.
Transilvaniei, Pod. Moldovei (Europa).
c. Podișuri piemontane – formate prin depunerea sedimentelor aduse de râurile ce coboară din munți, la
picioarele (poalele) acestora. Piemont provine din limba franceza: pied=picior și mont=munte; Ex. Pod.
Getic, Piemontul Alpilor (Europa)
c. Dealurile - sunt forme de relief cu aspect ondulat, de ordinul II cuprinse tot între 200 și 1000 m.
Tipuri de dealuri, după modul de formare:
a. Prin fragmentarea podișurilor de către apele curgătoare.
b. Prin cutare, exact ca muntii, dar spre sfârșitul OROGENEZEI, cand incretirea scoartei nu mai este atat de
puternică și nu mai are forta sa-i inalte la inaltimi mai mari de 1000m, ramanand astfel la stadiul de dealuri:
Ex: Dealurile Subcarpatice din Romania.
d. Câmpiile – sunt forme de relief netede, orizontale, cuprinse între 0 și 200 m.
Tipuri de câmpii, după modul de formare:
a. Câmpii de acumulare maritime – prin umplerea unei vechi mări sau lac cu sedimente.Ex.Câmpia Română,
Câmpia Germano-Polonă(Europa), Câmpia Chinei de Est (Asia), Câmpia Siberiei (Asia).
b. Câmpii de acumulare fluvială – prin umplerea unor portiuni din mări sau oceane cu sedimente cărate de
marile fluvii și depuse la vărsare: Câmpia Amazonului (America de S) Câmpia Mississippi (America de N),
Câmpia Indului, Gangelui, Mesopotamiei (Asia), Delta Dunării (Romania – o câmpie aflată în plină formare),
Delta Nilului (Africa).
c. Câmpii litorale – apar ca niste fâșii înguste, la contactul dintre uscat și apa oceanelor, în Africa, Europa,
America, Asia.