Forme majore de relief

Bazinele oceanice
• Reprezinta cele mai mari adâncituri ale scoartei terestre;
• În ele s-a acumulat apa şi s-au format oceanele;
• Sunt alcatuite din scoarta oceanica;
• Au forme de relief suboceanic: - platforma continentala –coboara de la 0 la 200 m
adancime, neteda si usor inclinata. aici se desfăşoară majoritatea activităţilor
omului legate de mare (pescuitul, extracţia de petrol şi gaze naturale etc.).; -
abruptul continental(povârnişul oceanic) – coboara de la 200 la 3000-4000m; -
campia abisala(fundul oceanului) –coboara pana la 6000m; - Rifturi –crapaturi ale
scoartei terestre pe unde iese magma din mantaua superioara; -Fose (gropi
abisale) - sunt porţiunile cele mai adânci din ocean. Sunt prezente acolo unde are
loc procesul de subducţie. Cea mai adâncă groapă abisală este Groapa Marianelor
(- 11.033 m) din Oceanul Pacific.;
• Dorsale oceanice(lanturi de munti suboceanici) - situate de o parte şi de alta a
rifturilor. Vârfurile lor cele mai înalte pot apărea deasupra nivelului mării sub
formă de insule vulcanice.;
 Linia de contact dintre uscat si apa poarta
numele de tarm
• Ţărmul nu este drept, ci prezintă diferite articulaţii (crestături). Acestea sunt: – insulele; – peninsulele; –
golfurile – capurile; – istmurile; – strâmtorile.
• Insulele sunt porţiuni de uscat înconjurate din toate părţile de apă. După origine, insulele pot fi: –
continentale (atunci când s-au desprins dintr-un continent). Ex.: I. Marea Britanie. – vulcanice (dacă au fost
clădite de vulcani). Ex.: I. Islanda. – coraligene (dacă au apărut ca urmare a dezvoltării coloniilor de corali).
• O grupare de mai multe insule formează un arhipelag (ex.: Arhipelagul Indonezian – cel mai mare din lume,
Arhipelagul Britanic, Arhipelagul Hawaii).
• Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă. Acestea sunt înconjurate de apă din trei părţi (ex.: Peninsula
Iberică, Peninsula Italică, P
Golfurile sunt pătrunderi (intrânduri) ale apei în interiorul uscatului (de exemplu, Golful Mexic, Golful Persic,
Golful Biscaya).
• Capurile reprezintă porţiunile cele mai înaintate ale uscatului în mare (Capul Roca, Capul Nord, Capul Bunei
Speranţe).
• Istmurile reprezintă fâşii înguste de uscat care fac legătura dintre două porţiuni de uscat mai mari. De
exemplu, Istmul Panama leagă cele două Americi, iar Istmul Suez uneşte Africa şi Asia. Unele istmuri au fost
tăiate de om pentru a construi canaluri (Canalul Panama, Canalul Suez, Canalul Corint).
• Strâmtorile sunt fâşii înguste de apă care leagă două mări sau oceane ori porţiuni de mări sau oceane.
Exemple: Strâmtoarea Gibraltar (uneşte Marea Mediterana si Oceanul Atlantic)eninsula Scandinavă, Peninsula
Arabică).
 Continentele
• Sunt cele mai mari ridicaturi si portiuni de uscat
ale scoartei terestre.
• Sunt alcatuite din scoarta continentala
• Continenetele Terrei sunt urmatoarele: Asia,
Africa, America de Nord, America de Sus,
Antarctica, Europa, Australia, Oceania( care
cuprinde insulele mici din Oceanul Pacific si
intinderile de apa dintre ele).
 RELIEFUL CONTINENTELOR
• Este format din munţi,podişuri,dealuri şi câmpii;
• Munţii reprezintă cele mai înalte forme de relief ale uscatului
depăşind de obicei 1000 metri;
• Se compun din poale,versanţi,culme,vârf, trecători sau pasuri
şi depresiuni;
• Munţii se clasifică astfel:
• A.după vârstă:tineri(Alpii,Carpaţii Himalaya) şi bătrâni(Ural);
• B.după modul de formare:vulcanici şi de încreţire • C.după
dispoziţia spaţială:masive,lanţuri şi sisteme muntoase
• Cei mai înalţi munţi de pe Glob sunt Himalaya-8.848m-
vf.Everest(8878 m după unele surse).
 Podisurile
• forme de relief cu inaltimi variabile formate fie
prin eroziune (Podisul Casimcei) fie prin
ridicarea placilor tectonice pe care se afla.
• Au astect de platouri.
• forme de relief cu inaltimi variabile formate fie
prin eroziune (Podisul Casimcei) fie prin
ridicarea placilor tectonice pe care se afla.
• Au astect de platouri.
 Dealurile
•  Forme cu altitudini intre 300 - 1000 m au
culmi rotunjite (coline) si versanti inclinati dar
mai putin abrupti
• S-au format prin fragmentarea de catre apele
curgatoare a unor podisuri sau prin inaltarea
scoartei la marginea muntilor (ex: Subcarpatii)
 Campiile
•  forme de relief cu altitudini de pana la 300 m
în care vaile nu au versanti ci maluri. Pot fi:
•      - campii de eroziune (peneplena)
•      - campii de acumulare (marina, lacustra,
fluviala)