Terra - o planetă în transformare^

Ce ştiu despre
continente şi
oceane?
Aminteşte-ţi de la orele de
Geografie din clasa a IV-a ce ştii
despre continente şi despre
oceane. Care sunt cele şapte
continente şi cele patru oceane
ale Terrei? Aminteşte-ţi din lecţia
anterioară faptul că scoarţa
terestră este într-o continuă
transformare.

Relieful Terre
i
Continente şi bazine oceanice

Explore
z
Plăcile tectonice se deplasează continuu, dar cu o viteză atât de mică (circa 3 - 4cm
pe an) încât noi nu simţim. Chiar în acest moment, Placa Africană, de exemplu, se
apropie de Placa Euroasiatică, provocând erupţia unui vulcan sau declanşarea unui
mic cutremur. Asta înseamnă că, fără ca noi să percepem acest fenomen, Marea
Mediterană se îngustează de la an la an şi că, la un moment dat, peste milioane de
ani, va dispărea.

I Urmăreşte pe Terra • Acum 180 supercontine

imaginile din I exista o de milioane nte?
dreapta, răspunde singură masă de ani,
la întrebări urmând de uscat si un Pangeea s-a Pasul 3
• Identifică pe
fiecare pas, apoi singur ocean. rupt în două
imagine poziţia
explică de ce crezi Ce nume a blocuri actuală a
tu că s-au produs fost dat gigantice. continentelor şi a
aceste acestui Cum se bazinelor
transformări ale supercontinen numesc? oceanice. Care
scoarţei terestre. t? Dar Care este dintre
oceanului? numele mării continentele
Pasul 1 cunoscute azi au
formate între
• Acum 225 de Pasul 2 format Laurasia?
cele două Dar Gondwana
milioane de ani,
?

De-a lungul sutelor de milioane de ani, învelişul exterior al Pământului a suferit

puternice transformări, astfel că astăzi are o suprafaţa foarte neregulată. Totalitatea
denivelărilor de la suprafaţa scoarţei terestre reprezintă relieful. Aceste denivelări sunt

1
numite forme de relief şi se compun din suprafeţe diferite ca mod de formare, mărime şi
înfăţişare. Având în vedere aceste diferenţe, relieful terestru cuprinde:

- continente si bazine oceanice, cele mai mari şi mai complexe denivelări ale scoarţei
terestre, rezultate prin acţiunea forţelor venite din interiorul planetei; sunt numite şi
forme planetare sau macroforme de relief;

- relieful major al continentelor si al oceanelor, care include forme rezultate prin acţiunea
forţelor venite din interiorul scoarţei; formele majore de relief ale continentelor au înfăţi -
şări diferite, pe suprafaţa lor forţe externe (precum apa, vântul etc.) creând reliefuri de
dimensiuni mai mici (de exemplu, munţii sunt brăzdaţi de văile săpate de apele
curgătoare sau prezintă peşteri rezultate prin dizolvarea calcarelor sub acţiunea apei).
Continentele sunt cele mai mari întinderi de uscat ale planetei noastre, alcătuite din
scoarţă continentală, fiind înconjurate de apa oceanelor şi a mărilor. Întinderile de uscat
ocupă, în total, 29% din suprafaţa Pământului. Continentele Terrei sunt: Asia, Europa,
Africa, America de Nord, America de Sud, Australia şi Antarctica.

Bazinele oceanice reprezintă cele mai mari adâncituri ale scoarţei terestre (ca
adâncime şi suprafaţă), în care s-au acumulat cantităţi uriaşe de apă. Ele ocupă, în
total, 71% din suprafaţa Terrei, sunt alcătuite din scoarţă oceanică şi au rezultat din

Observă reprezentările grafice de pe coloana din stânga şi ordonează pe caiet, într-un

tabel, continentele şi oceanele Terrei de la cel mai mare la cel mai mic.

evoluţia rifturilor. Bazinele oceanice sunt: Atlantic, Pacific, Indian şi Arctic.

Ştiai că? Înţeleg si reţin

/ii

Nu numai Marea Mediterană ar

putea dispărea într-un viitor
îndepărtat, peste milioane de ani,
ci şi Marea Roşie. Prin lărgirea
continuă a Marelui Rift African,
partea de la răsărit a acestuia se
va apropia tot mai mult de
Peninsula Arabia, în final unindu-se
şi provocând „închiderea" mării
care le desparte acum.

6,8% 6% 29,6%
*jir

12,1%

2
 Oceanul Indian 4,1% Oceanul
Arctic Lecţia 3

Oceanul Atlantic Oceanul Pacific

Litosfera

Relieful major
al bazinelor
oceanice

Explorez
Termeni noi

Ca aspect, bazinul
oceanic nu este neted,
ci prezintă forme de
relief specifice, cu
dimensiuni de mii de
kilometri, care s-au
format în decurs de
milioane si milioane de
ani.

I Identifică formele

majore de relief ale

bazinelor oceanice

notate cu cifre de la 1 la

5 în

I imaginea de mai jos.

2 povârnişul/abruptul 5 groapă abisală/
continental fosă oceanică

Înţeleg si reţin
///
 Bazinele oceanice
cuprind forme majore
de relief variate ca
aspect si dimensiuni.
Platforma continentală
(1) este o prelungire a
continentului sub apa
oceanului, cu aspectul
unei câmpii ce coboară
lin până la circa 200 m
adâncime. Povârnişul adâncime - distanţa măsurată în
(sau abruptul) metri de la nivelul mării
continental (2) este o (considerat la 0 metri) până la
suprafaţă abruptă, care orice punct aflat în interiorul sau
pe fundul mării sau oceanului.
face trecerea de la
platforma continentală
la fundul oceanic; Ştiai că?
povârnişul continental • Cea mai mare adâncime
poate coborî până la oceanică este atinsă în Fosa
adâncimi de 3 000 m. (Groapa) Marianelor din vestul
Oceanului Pacific, în sudul
Platforma continentală arhipelagului Mariane (de unde şi
şi povârnişul numele): 11 033 m. A fost
continental sunt explorată pentru prima dată în
anul 1951, iar mai recent (2012)
alcătuite din scoarţă
de submersibilul „Deep Sea
continentală. Câmpia Challenger", care a reuşit să
abisală sau platoul atingă punctul de adâncime
oceanic (3) este, de maximă şi să filmeze primele
fapt, fundul oceanului; imagini ale abisului.
• Insulele situate pe latura vestică
ocupă cea mai mare
a Oceanului Pacific s-au format ca
întindere din suprafaţa urmare a erupţiilor vulcanice, ele
bazinului oceanic şi reprezentând vârfurile unor conuri
coboară până la vulcanice submarine. Alte insule
adâncimi de 6 000 m. sunt de origine continentală,
Este alcătuită numai provenind din fracturarea scoarţei
continentale (de exemplu,
din scoarţă oceanică.
Groenlanda, cea mai mare insulă
Dorsalele (4) sunt lanţuri de pe glob, Madagascar etc.) sau
muntoase submarine au fost clădite de corali (se
formate de-o parte şi de numesc insule coraligene, de
alta a rifturilor prin exemplu, cele din arhipelagul
acumularea şi Maldive).
consolidarea magmei; pot
atinge înălţimi de peste 2
000 m în raport cu fundul
oceanic; când se înalţă
deasupra nivelului apei
oceanului formează
insule. Gropile abisale
sau fosele oceanice (5)
sunt porţiunile cele mai
coborâte ale reliefului
oceanic, situate la
adâncimi de peste 6 000
m, la marginile plăcilor
tectonice, acolo unde are
loc fenomenul de
subducţie
.

Cea mai mare dorsală

oceanică este Dorsala
Atlantică (marcată cu linie
roşie în imaginea
alăturată). Are 16 100 km
lungime şi o lăţime
maximă de 825 km. Se I Identifică pe Harta fizică a l
desfăşoară continuu, din
nordul insulei Islanda
până în
Antarcticii.
apropierea
Prezintă
I
numeroase creste şi vâr-
furi. Cele mai înalte
vârfuri ies la suprafaţă
sub formă de insule:
Islanda (1), Azore (2),
Madeira (3), Ascension
(4), Sfânta Elena (5),
Tristan da Cunha (6).

I lumii aceste insule.

Urmăreşte pe hartă desfă-
şurarea Dorsalei Atlantice.
 III

Ce ştiu despre mm Relieful major al continentelor formele de

relief?
Aplic

Aminteşte-ţi de la orele de Geografie din clasa a IV-a ce ştii despre munţi, dealuri, podişuri şi câmpii. Acestea sunt

Pe imaginea de mai jos sunt marcate cu cifre formele majore de relief ale continentelor. Identifică
aceste forme şi apoi notează-le pe caiet. Ordonează-le de la cele cu altiturlinpa npa mai marp la
I
PP P nu altiturlinpa npa mai mină

formele majore de relief ale continentelor.

Vârful Chomolungma (Everest), relief care se deosebesc prin altitudine, pantă (înclinare), vârstă, mod de
Munţii Himalaya
formare, rocile din care sunt alcătuite etc. Formele majore de relief ale

<£ continentelor sunt: munţii, dealurile, podişurile şi câmpiile.

Munţii sunt forme de relief a căror înălţime (altitudine) depăşeşte 1 000 m.

Părţile componente ale unui munte sunt poalele, versanţii (coastele),
P<
culmile şi vârfurile.
Termeni noi SJ Caracteristice munţilor sunt văile, depresiunile, păsurile sau trecătorile.

altitudine - înălţimea unui punct de pe suprafaţa Pământului, raportată la nivelul mării (0 metri).
r
La nivelul După modul în care s-au format se deosebesc:
uscatului există o • munţi de încreţire, formaţi prin mişcările de încreţire (cutare) şi înălţare
varietate de forme de ale scoarţei; aceste mişcări s-au produs ca urmare a presiunilor generate

Munţi de încreţim (Matterh'orn, Munţii Alpi)

6
de ciocnirea din şisturi cristaline sau granite sunt mai înalţi şi mai masivi decât munţii
(coliziunea) plăcilor formaţi din roci sedimentare). De obicei munţii apar grupaţi şi formează
tectonice continentale lanţuri muntoase cu lungimi de sute şi mii de kilometri (de exemplu
(Munţii Alpi, Munţii Cordilierii din America de Nord, Anzii din America de Sud, Alpii, Carpaţii din
Carpaţi, Munţii Europa etc.). Când apar izolaţi poartă numele de masive. Cei mai înalţi
Himalaya etc.); munţi de pe glob sunt Munţii Himalaya, care au în vârful Chomolungma

• munţi vulcanici,
formaţi din depuneri de (Everest) altitudinea de 8 850 m.
lavă, ca urmare a
erupţiilor vulcanice 1. Completează următoarea propoziţie cu termenii corespunzători dintre
(Kilimanjaro, Fuji, paranteze: Munţii au versanţi cu pante (abrupte, domoale) şi vârfuri
Mauna Loa, Călimani (ascuţite, plate).
etc.). 2. Cu ce culoare convenţională sunt marcaţi pe hartă munţii?
3. Identifică pe Harta fizică a lumii cele mai importante lanţuri muntoase şi
Munţii se mai
apoi notea- ză-le în caiet, grupându-le pe continente.
deosebesc după
vârstă (munţi vechi şi
munţi tineri) şi după ţ. Înţeleg şi reţin
<31
tipurile de roci din care
sunt alcătuiţi (de
exemplu, munţii formaţi În Africa sunt trei munţi ale căror vârfuri depăşesc 5 000 m şi care s-au format
prin erupţii vulcanice. Identifică aceşti munţi şi apoi notează-i pe caiet

Munţi vulcanici
(Aconcagua, Munţii Anzi)

7
 .

Litosfera I Lecţia 3

Înţeleg si retín
/ii

Dealurile sunt forme de relief cu altitudini cuprinse

între 300 m si 1 000 m care s-au format fie prin
cutarea straturilor de roci (la fel ca si munţii), fie
prin depunerea/acumularea materialelor
transportate de râuri la poalele munţilor. Sunt
alcătuite, în general, din roci sedimentare
(pietrişuri, nisipuri, argile, marne).

Podişurile sunt forme de relief cu altitudini de peste

300 m care, spre deosebire de dealuri, au culmile
mai late şi mai netede, nu au vârfuri, iar versanţii
pot fi uneori foarte abrupţi. Podişurile s-au format
prin depunerea materialelor transportate de râuri în
mări sau lacuri care apoi au devenit uscaturi sau
prin erodarea unor munţi vechi. Cele mai înalte
podişuri se află în Asia (Tibet, peste 4 500 m,

Pamir, peste 3 500 m). Câmpiile sunt cele mai

joase forme de relief, cu altitudini ce nu depăşesc
200 - 300 m. Au aspectul unor întinse suprafeţe
netede, străbătute de văi puţin adânci. Sunt alcătu-
ite din roci sedimentare.
1. Prin ce se deosebesc dealurile de podişuri?
2. Cu ce culoare convenţională sunt marcate pe
hărţi dealurile şi podişurile? Dar câmpiile?
3. Analizează Harta fizică a lumii şi identifică unde
sunt localizate şi cum se numesc principalele
câmpii şi podişuri din Europa, Asia, America de
Nord şi America de Sud.

Termeni noi
poale - partea cea mai joasă a
unui versant.
versant (coastă) - suprafaţă
înclinată, prezentă pe părţile
laterale ale unui deal sau ale
unui munte. Înclinarea (panta)
versanţilor este diferită, fiind mai
mică la dealuri şi mai mare la
munţi (majoritatea munţilor au
versanţi abrupţi). culme - partea
de sus, prelungă şi uşor înclinată
a unui munte sau a unui deal.
vârf - partea cea mai de sus,
ascuţită, a unui munte sau a unui
deal.
vale - formă de relief adâncită,
formată prin acţiunea unui râu
sau a unui gheţar.
depresiune - formă de relief cu
înălţimi mai joase, înconjurată de
forme de relief mai înalte.
pas - loc îngust şi mai coborât,
între munţi sau dealuri, prin care
se asigură trecerea dintre două
depresiuni sau două văi situate
în apropiere. trecătoare - loc
îngust şi mai coborât, între munţi
sau dealuri, de obicei în lungul
unei văi.

Articulatii ale ţărmurilor

Înţeleg si reţin
/ii

Relieful bazinului oceanic este despărţit de relieful

continentului prin linia ţărmului, de-a lungul căreia
se realizează contactul dintre apă şi uscat. Această
linie corespunde nivelului apei oceanice şi marine
şi are altitudinea de zero metri (0 m). De la acest

Portofoliu
Adună din cărţi, din reviste, din
enciclopedii sau de pe internet
imagini şi informaţii despre
formele majore de relief ale
continentelor. Realizează o fişă
cu imagini şi scurte informaţii
pentru fiecare formă majoră de
relief. Ataşează aceste materiale
la portofoliu.
 nivel începe măsurarea înălţimilor (altitudinilor)
reliefului continentelor şi adâncimilor reliefului
bazinelor oceanice. Ţărmul este supus acţiunii
apelor oceanice sau marine (acţiune de eroziune şi
depunere), aspectul său modificându-se
permanent. Ca urmare, linia ţărmului prezintă o
serie de neregularităţi numite articulaţii sau
crestături. Principalele articulaţii ale ţărmurilor sunt:
golfurile, peninsulele, insulele (o grupare de mai
multe insule formează un arhipelag), capurile,
strâmtorile şi istmurile.

Analiză critică

Fragmentul de hartă alăturat prezintă spaţiul cuprins 4 - porţiune îngustă de apă care le
între America de Nord şi America de Sud, cunoscut două întinderi marine sau ocean
sub numele de America Centrală.
1. Identifică pe hartă articulaţiile acestor
ţărmuri.
2. Fiecare dintre articulaţii este definită într-
una dintre casetele de mai jos. Notează în
caiet aceste definiţii şi scrie în locul
cifrelor denumirea corespunzătoare
articulaţiei ţărmului.