FORME MAJORE ALE

RELIEFULUI TERESTRU
 Bazinele oceanice
• Reprezinta cele mai mari adâncituri ale scoartei
terestre;
• În ele s-a acumulat apa şi s-au format oceanele;
• Sunt alcatuite din scoarta oceanica;
• Au forme de relief suboceanic:
- platforma continentala –coboara de la 0 la
200 m adancime, neteda si usor inclinata.
aici se desfăşoară majoritatea activităţilor omului
legate de mare (pescuitul, extracţia de petrol şi
gaze naturale etc.).;
 -abruptul continental(povârnişul oceanic) –
coboara de la 200 la 3000-4000m;
- campia abisala(fundul oceanului) –coboara
pana la 6000m;
- Rifturi –crapaturi ale scoartei terestre pe
unde iese magma din mantaua superioara;

-Fose (gropi abisale) - sunt porţiunile cele mai

adânci din ocean. Sunt prezente acolo unde are
loc procesul de subducţie. Cea mai adâncă
groapă abisală este Groapa Marianelor (-
11.022
m) din Oceanul Pacific.;
• -Dorsale oceanice(lanturi de munti
suboceanici) - situate de o parte şi de alta a
rifturilor. Vârfurile lor cele mai înalte pot apărea
deasupra nivelului mării sub formă de insule
vulcanice.;
• Exista patru bazine oceanice mari: Bazinul
Oceanului Pacific, Bazinul Oceanului
Alantic, Bazinul Oceanului Indian şi
Bazinul Oceanului Arctic
Oceanul Pacific –partea de vest
Oceanul Pacific-partea de est
Oceanul Atlantic
Oceanul Indian
Oceanul Arctic
 Linia de contact dintre uscat si apa poarta
numele de tarm
• Ţărmul nu este drept, ci prezintă diferite
articulaţii (crestături). Acestea sunt:
– insulele;
– peninsulele;
– golfurile
– capurile;
– istmurile;
– strâmtorile.
• Insulele sunt porţiuni de uscat înconjurate din toate
părţile de apă. După origine, insulele pot fi:
– continentale (atunci când s-au desprins dintr-un continent).
Ex.: I. Marea Britanie.
– vulcanice (dacă au fost clădite de vulcani). Ex.: I. Islanda.
– coraligene (dacă au apărut ca urmare a dezvoltării coloniilor
de corali).
• O grupare de mai multe insule formează un
arhipelag (ex.: Arhipelagul Indonezian – cel
mai mare din lume, Arhipelagul Britanic,
Arhipelagul Hawaii).
• Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă.
Acestea sunt înconjurate de apă din trei părţi
(ex.: Peninsula Iberică, Peninsula Italică,
Peninsula Scandinavă, Peninsula Arabică).
• Peninsule
• Golfurile sunt pătrunderi (intrânduri) ale apei în
interiorul uscatului (de exemplu, Golful Mexic,
Golful Persic, Golful Biscaya).
• Capurile reprezintă porţiunile cele mai înaintate ale
uscatului în mare (Capul Roca, Capul Nord, Capul
Bunei Speranţe).
• Istmurile reprezintă fâşii înguste de uscat care fac
legătura dintre două porţiuni de uscat mai mari. De
exemplu, Istmul Panama leagă cele două Americi, iar
Istmul Suez uneşte Africa şi Asia. Unele istmuri au
fost tăiate de om pentru a construi canaluri (Canalul
Panama, Canalul Suez, Canalul Corint).
• Strâmtorile sunt fâşii înguste de apă care leagă două
mări sau oceane ori porţiuni de mări sau oceane.
Exemple: Strâmtoarea Gibraltar (uneşte Marea
Mediterana si Oceanul Atlantic)
Golfuri
Capuri
Istmul si Canalul Panama
Stramtoarea Gibraltar
 Continentele
• Sunt cele mai mari ridicaturi si portiuni de
uscat ale scoartei terestre.
• Sunt alcatuite din scoarta continentala
• Continenetele Terrei sunt urmatoarele:
Asia, Africa, America de Nord, America de
Sus, Antarctica, Europa, Australia,
Oceania( care cuprinde insulele mici din
Oceanul Pacific si intinderile de apa dintre
ele).
 RELIEFUL CONTINENTELOR
• Este format din munţi,podişuri,dealuri şi
câmpii;
• Munţii reprezintă cele mai înalte forme de
relief ale uscatului depăşind de obicei
1000 metri;
• Se compun din poale,versanţi,culme,vârf,
trecători sau pasuri şi depresiuni;
• Munţii se clasifică astfel:
• A.după vârstă:tineri(Alpii,Carpaţii
Himalaya) şi bătrâni(Ural);
• B.după modul de formare:vulcanici şi de
încreţire
• C.după dispoziţia spaţială:masive,lanţuri
şi sisteme muntoase
• Cei mai înalţi munţi de pe Glob sunt
Himalaya-8.848m-vf.Everest(8878 m după
unele surse).
ACONCAGUA-AMERICA DE SUD
AHHAGAR-AFRICA
ANZII
ALPII ELVEŢIEI
BUCEGI
CARAIMAN
EVEREST(CHOMOLUNGMA-8.872 m)
HIMALAYA
KILIMANDJARO-AFRICA
VF.MOLDOVEANU-CARPATI-2.544 METRI
MUNŢII
STÂNCOŞI-AMERICA DE NORD
TRECĂTOARE ÎN ALPI
BUCEGI-VF.OMU-2.505 METRI
NEGOIU
GHEŢAR ÎN ALPI
MUNŢII BALCANI
CANADA-MUNTELE LOGAN
MASIVUL RORAIMA-VENEZUELA
VULCAN DIN ISLANDA
ALPI-VF. MONT BLANC-4.807 METRI
LANŢUL ANDIN
MUNŢII JURA
TAUNUS-GERMANIA
MUNŢII KUNLUN
Muntele Fuji
Munţii Ural
Vulcanul Stromboli
• PODIŞURILE-sunt forme de relief netede
sau deluroase cu altitudini mai mari de
300 metri.
• DEALURILE-sunt forme de relief
asemănătoare munţilor dar cu altitudini
mici în care domină suprafeţele ocupate
de versanţi;nu depăşesc de obicei câteva
sute de metri.
• CÂMPIILE-sunt forme de relief
joase,netede cu înălţimi sub 300 metri.
DEALURI
DEALURILE TRANSILVĂNENE
DEPR.BRAŞOV
PODIŞUL GOBI
POD.BRAZILIEI
POD.NEGEV
• Campia Amazonului
C.PITEŞTIULUI