Subiecte Geografia Fizica a Romaniei

1. Prezentati pe scurt elementele matematice care definesc pozitia geografica a Romaniei. Pozitia geografica sub raport matematic este indicata mai intai de paralela de 45 grade lat. N care trece prin apropierea localitatilor Ciclova Romana, Baia de Arama, Baicoi si Sulina. Tara noastra se afla exact la mijlocul distantei dintre extremele emisferei nordice terestra si in plina zona temperata intre punctele matematice date de localitatile Horodistea in N si Zimnicea in S. In al doilea rand, prin Romania se desfasoara meridianul de 25 grade long. E, care trece aproape prin centrul tarii pe langa orasul Fagaras ; se intersecteaza cu paralela de 45 grade lat. N la Pitesti. Extremitatile matematice sunt in V Beba Veche si in E Sulina. Matematic, teritoriul Romaniei se dezvolta pe 4 grade 3759 latitudine (cca 525 km) si 9grade2540 longitudine estica (cca 740 km).

2. Romania tara carpatica: enumerati 4 caracteristici. Carpaii - formeaz un adevrat inel pe teritoriul Romniei, n interiorul cruia se desfoar cea mai mare depresiune intracarpatic din Europa Depresiunea Colinar a Transilvaniei - ocup 28% din suprafaa rii (42% din total) - formele de relief externe i interne sunt dependente genetic i evolutiv de Carpai (prin materialele din care sunt constituite) - energia care a determinat formarea acestor uniti de relief i are originea tot n Carpai - joac rolul de barier orografic pentru masele de aer din V, E i S - prin altitudine influeneaz varietatea asociaiilor vegetale, faunistice, tipurile de sol i apariia unor topoclimate (climate locale) - au o lungime de cca 1300 km al III-lea lan muntos din Europa, din care 2/3 pe teritoriul Romniei (910 km)

3. Evolutia paleogeografica a teritoriul Romaniei raportata la dinamica microplacilor cuprinde 4 microplaci: Moldava, Moesica, Transilvana si a Marii Negre. Care dintre aceste microplaci este activa si astazi? Comentati pe scurt. Microplaca Mrii Negre mpreun cu cea Egeean/ Turc s-au desprins din Placa terestr African. Situat n sud-est, n dreptul curburii Carpatice, ntre falia Fierbini i falia Sf. Gheorghe-Gura Trotuului. Azi genereaz cutremurele din zona Vrancea.

4.Cele mai vechi structuri la zi apartin: regiunea de azi, perioada de formare........................? Podiul Dobrogei constituie singura mare unitate extra-carpatic, avnd aflorate cele mai vechi structuri geologice i morfologice din Romnia. La suprafa, cele mai vechi roci sunt isturile verzi proterozoice din Podiul Casimcei. n fundamentul Dobrogei de Sud exist roci mai vechi (arhaic), identificate n foraje i acoperite n prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice i neozoice, care au o vrst mult mai mare. Dobrogea de Nord este o unitate de orogen: Masivul Mcinului, subunitatea Niculiel, Tulcea, Babadag.

5.Vulcanismul din Romania este de doua tipuri: prezentati pe scurt cateva caracteristici pentru fiecare tip. n Romnia, din punct de vedere al reliefului, se disting dou categorii de vulcanism: neogen ( de la care se pstreaz forme vulcanice primare, dar n diferite stadii de evoluie) i vulcanism preneogen (care impune mai ales forme petrografice). Vulcanismul preneogen aparine unor cicluri vulcanice foarte vechi (hercinice i prehercinice) i ciclurilor mezozoice. Vulcanismul neogen s-a manifestat, conform majoritii geologilor, n trei cicluri, peste lanul eruptiv montan al Orientalilor i n sectorul sud-estic al Apusenilor (Metaliferi).

6.Foehnul (schema de formare, consecinte).

Foehnul vnt catabatic local, cald i uscat, care se formeaz la traversarea munilor pe versanii opui circulaiei dominante a aerului; determin creterea nebulozitii, umezelii aerului i frecvena precipitaiilor. Arealele cu manifestri foehnale sunt: - Exteriorul Subcarp de Curbur - Culoarul Alba-Iulia-Turda - Versantul nordic al Munilor Fgra (se numete Vntu Mare) - Banat

Pod Mehedini Esteul munilo vulcanici (dep Giurgeu, Ciuc...) Nordul m-ilor Rodnei Versantul de nord-vest al Munilor Piatra Craiului, denumit Pietrarul (Octavia Bogdan, 1990). Cele mai frecvente manifestri foehnale se produc n Dep Oraviei (Banat) unde au loc cele mai calde intervale nocturne din ar, ierni scurte i blnde, veri lungi i calde. -

7.Temperaturile medii anuale (de trecut pe harta). Cmpia de V: -2C/ 21-22C Depresiunea Colinar a Transilvaniei: -2..-3C/ 20 21C Cmpia Romn: -3C/ 22-23C Dobrogea: -1C/ 23C Subcarpaii de Curbur: -5C/ 16C Podiul Moldovei: -4C/ 24C Carpaii Meridionali: -11C/ 10C

8.Vanturile locale : trei exemple. Crivul caracterizat de viteze de 100-120 km/h. Aduce viscol i geruri puternice. Din criv se desprinde spre est prin pasul Oituz, Nemira ptrunde n dep Ciuc, Braov i ntrerupe starea de calm atmosferic. Austrul vnt uscat, iarna este geros, vara secetor, se resimte n sud-vestul rii. Bltreul bate dinspre blile Dunrii, ctre cmpie toamna i primvara i este nsoit de precipitaii Suhoveiul specific prii sudice a rii, este de obicei ncrcat cu praf, fiind fierbinte i uscat.

9. Pediplena carpatic: localizare, altitudini la care o gsim n Carpai, denumiri locale, vrst, condiii climatice n care a fost modelat. Reprezinta etapa de la care in Carpati, modelarea indelungata este consemnata sub forma unei campii de eroziune care reteaza toate unitatile cristaline. Conditiile climatice care au impus specificul modelarii au fost de tip tropical subtropical, cu sezoane distincte sub raportul gradului de umiditate. Conditiile climatice au fost deduse prin raportare la unele depozite de argila rosie rezultate prin spalarea lor de pe uscatul carpatic si acumularea in bazinele marine vecine. Numele ei difera de la o unitate carpatica la alta : - Emm. de Martonne platforma marilor inaltimi carpatice si Borascu in Carp. Meridionali - Farcas Carligatele in Muntii Apuseni, Semenic in M. Banatului

T. Morariu platforma Nedeilor in Muntii Rodnei. Evolutia ulterioara formarii a fost marcata de fragmentari si ridicari deosebite de la o unitate la alta ceea ce face ca in present sa se afle la inaltimi diferite : in Carpatii Meridionali ii apartin doua trepte (la 1800 1900 m si 2000 2200 m), in Muntii Banatului exista o singura treapta la inaltimi deosebite (in Semenic de la 1400m si 1000 m la periferie, Almaj la 800 1100 m), in Muntii Apuseni se afla la 1600 m, in Muntii Rodnei la 1800 2000 m. -

10. Explicai i exemplificai formarea teraselor dispuse n sistem monolateral pe teritoriul Romniei (1 ex.). Terasele dispuse n plan monolateral terasele Jiului i Oltului la traversarea Cp. Olteniei (Jiul are terase numai pe stnga iar Oltul are terase numai pe dreapta ntre ele se afla cmpul Romanai); acest lucru se datoreaz prezenei unei anteclize (bombri) a fundamentului pe direcie N-S, ce a impus tot timpul deplasarea Oltului ctre E i a Jiului ctre V.

11. Comentai imaginea alturat. Tip de roc, vrst, localizare. Localizare - Detunatele Muntii Metaliferi (Apuseni) Tip de roca- bazalte columnare cuaternare Varsta -Erupiile cuaternare reprezentate n general prin bazalte.-roci aduse la zi Coloanele de bazalt de la Detunata reprezinta resturi ale unor vulcani de varsta neogena. Lava in procesul de solidificare a luat forme ciudate de coloane asezate vertical precum tuburile unei orgi din bisericile gotice, dar si in forme curbate sau asezate orizontal. Detunata Goala si-a pastrat mai bine coloanele de bazalt, la baza acesteia formandu-se grohotisuri alcatuite din bazalte. Atunci cand traversezi aceste grohotisuri simti o racoare ce isi are originea in ghetarul aflat sub grohotis. Caracteristic bazaltului de la Detunata sunt coloanele patrulatere, pe cnd n alte regiuni mai frecvente sunt coloanele hexagonale. Explicaia este timpul diferit de rcire a lavei.

12. Enumerai i caracterizai pe scurt principalele sinclinale suspendate din aria fliului carpatic (2 ex.). Ceahlu un sinclinal suspendat care se impune prin abrupturi mari, un platou structural i trepte, polie, brne; pe platou s-au format diverse reliefuri cu specific petrograficoconglomeratic; Ciuca prezint i intercalaii de gresii; ca forme se impun: abrupturi marginale, cu coloane, mici suprafee structurale, hogback-uri, polie, brne, trepte i tigile petrografice. Bucegi conglomerate groase (1000 m), intercalate cu gresii, blocuri mari de calcar (Mecetul Turcesc), i unele strate calcaroase; prezint abrupturi ctre N,E,V, un platou structural cu iruri de cueste aliniate N-S i n potcoav fa de V. Ialomiei; Cuestele externe au frontul orientat ctre Prahova i ctre Bran, cuestele interne se aliniaz vii Dorului; Prezint brne, polie, trepte, pe platou babe i un sfinx;

13. Clipele calcaroase din Apuseni: localizare, mod de formare (1 ex.). Calcarele Jurasice se dezvolt i n clipele calcaroase ca suprafa n raport cu creasta principal, la diverse poziii altitudinale cum sunt cele din Valea Ampoiului. Clipele calcaroase sunt rspndite mai ales n partea de est a Munilor Trascu i alctuiesc trei lanuri principale. La sfritul Cretacicului se ncheie procesele de formare a Munilor Metaliferi (V.Ianovici i colab. 1969) i ncepe activitatea vulcanic. Peste depozitele cretacice se dispune vraconianul cenomanianul, cu gresii conglomerate (conglomerate de Negrileasa), strate de Valea lui Paul formate din gresii friabile nisipoase n care cantoneaz clipele calcaroase.

14. Localizai i caracterizai pe scurt principalele regiuni cu frecven mare a alunecrilor de teren de pe teritoriul Romniei (2 ex.). Se desfoar n regiunile n care alunecrile afecteaz peste 50% din suprafaa versanilor modelarea prin ravenare; n Pod. Moldovei alunecrile se produc pe roci sedimentare miocene i pliocene reprezentate prin: conglomerate, marne, nisipuri ce alterneaz cu pachete mari de argile marne prinse n strate monoclinale; Pod. Sucevei alunecri n cuiburi; alunecri superficiale datorit suprapunerii perioadelor de nghe-dezghe cu ploi; alunecri n brazde afecteaz depozitele de pe versant (deluviale); Cmpia Moldovei: alunecri de mare amploare: alunecri de versant pe suprafee mari corpul alunecat are forma unor movile ntlnite n faa unor linii de cuest; alunecri de tip cli dezvoltate pe versanii rurilor: Jijia, Bahlui, Bahlue, Sitna; Pod. Transilvaniei: depozite de vrst miocen (argile, marne, conglomerate, tufuri). Sunt alunecri vechi de tip glimee dezvoltate pe flancurile domurilor i pe structura monoclinal; (am lasat 4 ex.. vedeti voi care le retineti..)

15. Asemnri i deosebiri ntre Ciucevele i Geanurile Cernei. Ciucevele i Geanurile Cernei (masivele calcaroase mici din lungul Cernei) Ciuceve i Geanuri aliniament de creste stncoase fragmentate de toreni. In lungul Cernei intre cristalinele getic si danubian se afla o fasie calcaroasa care se lateste spre obarsia Cernei si alcatuieste relieful de ciuceve si geanturi, caracteristica aparte a acestei vai. Ciucev termen regional pentru culme calcaroas ngust, cu versani abrupi, secionai transversal de numeroase vi. Gean termen regional (Banat, Oltenia) pentru creste calcaroase cu abrupturi. Asemanari: -ambele sunt creste asimetrice -sunt formate in calcar Si ce e inclinat sunt diferente..

16. Consecintele geografice ale pozitionarii (paralela de 45 grade lat. N si meridianul de 25 grade long. E) : dati trei exemple: n mod generalizat, Romnia se afl la ntretierea paralelei 45N cu meridianul 250 E .Cele dou coordonate se intersecteaz n comuna ieti (n Gruiurile Argeului). Totui, punctul central al rii se afl la circa 20 km nord de oraul Fgra, unde se ntretaie meridianul de 25 cu paralela de 46 N. Consecinte: Aceast poziie plaseaz Romnia n climatul temperat , impus de intensitatea i variaia radiaiei solare la aceast latitudine. Ca urmare, suportm patru anotimpuri i o modificare permanent a duratei zilelor i nopilor . Ct privete rsritul Soarelui, acesta apare mai devreme n Est cu aproape 38 minute. Fusul orar care acoper Romnia are ca ax meridianul de 30, ce trece prin estul rii, adic suntem la GMT + 2. Vara, aceast or se d n avans cu 60 minute (trecnd la ora oficial a meridianului de 45E). Urmare a climatului temperat este i favorabilitatea dezvoltrii anumitor tipuri de plante sau culturi. Printre altele, peste nordul rii trece limita nordic a viei-de-vie(Paris-Bonnnord de Marea Azov-nord de Marea Caspic).

17. Romania tara pontica: enumerati doua caracteristici. Lungimea litoralului este de 247 km, ceea ce asigur rii noastre: - legtura cu Oc. Planetar (prin strmtorile Bosfor i Dardanele, respectiv Gibraltar sau Canalul de Suez) - legtura cu alte ri din bazinul pontic - un important potenial turistic heliomarin

o zon important de dezvoltare a aezrilor din cele mai vechi timpuri (Histria, Callatis, Tomis)

18. Formarea Carpatilor (Aria cristalina): perioada de formare, structuri tipice, repartitie geografica. Aria morfostructural cristalin i cristalino-mezozoic se ntlneste n toate cele 3 tronsoane carpatice, avnd o poziie axial i constituie coloana vertebral a teritoriului carpatic. n toate cazurile, aceast arie e constituit din ituri cristaline epi i mezometamorfice (ituri sericito-cloricioase, cuarite albe i negre, filite, calcare cristaline etc). Structurile geologice presupun existena unor strate cutate, dar de fiecare dat aceste structuri cutate nu sunt normale, ci n pnze de ariaj. n Carpaii Orientali, aceast arie ncepe de la grania de nord a Romniei i se continu pn la Obria Vii Trotuului (Munii Maramureului, Rodnei, uhard, Giumalu, Bistria pn la obriile Mureului i Oltului. Din punct de vedere tectono-structural Orientalii se ntind pn la Valea Dmboviei, incluznd i grupa Bucegilor. n aceste condiii, aria cristalin reapare n Masivul Leaota i Cadlei. Stucturile geologice ale acestei arii sunt n pnze de ariaj, cele mai caracteristice fiind pnzele bucovinice (infrabucovinic, subucovinic, bucovinic). Aceast arie are la exterior (spre Est) o zon numit cristalino-mezeozoic. Aceasta este alcatuit dintr-un vas sinclinal, care prezint un fundament cristalin, umplut cu depozite sedimentare de varst mezozoic. Dintre depozitele mezozoice cele mai tipice sunt calcarele i dolomitele. Aceste sinclinale au o poziie mult nlat, formnd aa numitele sinclinale suspendate, deci constituie mari inversiuni de relief. Acestei zone i aparin n orientali 3 mari masive: Raru, Hma, Piatra Craiului. n Meridionali aria cristalin cuprinde cea mai mare parte a teritoriului, fiind caracteristic tuturor grupelor, de la Valea Dmbovicioarei pn la Dunre. Aceast arie este constituit tot din roci metamorfice, n care sunt prinse mari blocuri granitoide (vechi corpuri de granite ulterior metamorfizate), structura geologic este cutat, n pnze de ariaj ntreg ansamblul fiind constituit din autohtonul danubian peste care a nclecat pnza getic. Zona cristalino-mezozoic se dispune la exteriorul ariei montane ndeosebi n partea sudic, cu precdere la vest de Olt. n acest sector se succed o serie de sinclinale suspendate ncepnd din Munii Coziei, continund cu Munii Cptnei, Vulcanului, pn n Muniii i Podiul Mehedini i n Munii Cernei. Pe fancul nordic, zona cristalino-mezozoic se dezvolt ndeosebi n Munii ureanu i pe ramura Depresiunii Haeg. Acelai asamblaj l ntlnim i n Munii Poiana Rusc care aparin ariei cristaline, dar i n Muntii Banatului, n Munii Semenic i Dognecea i parial n Munii Almajului i Locvei. n Munii Banatului, zona cristalino-mezozoic este foarte bine reprezentat n Munii Aninei continuai cu aria joas dintre Reia i Moldova Nou, dar i parial n Munii Almajului spre Defileul Dunrii. n Apuseni, aceast arie este cea mai complex. Rocile metamorfice sunt ordonate ntr-un sistem de pnze de ariaj n care autohtonul de Bihor este nclecat de pnza de Codru. Aceast arie cristalin este caracteristic pentru cea mai

mare parte din Munii Bihorului, avnd apoi o extensie deosebit n ansamblul Gilum, Muntele Mare, n care este un imens corp granitoid, iar parial aceast arie se extinde n nord n Mese i Plopi, ct i n Munii Zarandului i local, n Codru Moma. Zona cristalino-mezozoic este foarte bine reprezentat, calcarele i dolomitele mezozoice fiind prezente n partea central a Munilor Bihor (platoul Padi), apoi n partea de sud-est, n Munii Trascului, ct i n vestul Apusenilor, n Pdurea Craiului i Codru Moma. Ariile cristaline se remarc prin masivitatea reliefului, nlimile foarte mari n toate catenele carptice genernd altitudinile cele mai mari. Zonele cristalino-mezozoice se remarc prin deosebita spectaculozitate avnd n vedere personalitatea n relief a calcarelor i a dolomitelor.

19. Circulatia generala a maselor de aer ( enumerati cele patru tipuri). Circulaia vestic are o frecven de 45% din totalul cazurilor. Pe teritoriul Romniei, situaiile cu circulaie vestic determin ierni blnde, n cursul crora predomin precipitaii sub form de ploaie. Vara, circulaia vestic determin o mare variabilitate n aspectul vremii i un grad accentuat de instabilitate, mai ales n regiunile nordice ale rii. Circulaia polar reprezint 30% din cazuri, aceast circulaie antreneaz spre Europa central i de sud-est, mase de aer de origine oceanic, de la latitudini polare, ce determin scderea temperaturii, creterea nebulozitii i cderea precipitaiilor, mai ales sub form de averse. Circulaia tropical reprezint 15% din cazuri i asigur transportul excesului de cldur din regiunile tropicale n cele polare. Aceasta se manifest deasupra regiunilor noastre, fie pe direcia de sud-vest, cnd aerul tropical trece pe deasupra Mrii Mediterane, aducnd o cantitate substanial de vapori de ap, fie pe direcia de sud-est, cnd trece peste Asia Mic, ajungnd deasupra Romniei subt forma unui aer cald, chiar fierbinte, srac n precipitaii. Acest tip de circulaie pentru ara noastr determin apariia unor ierni blnde cu precipitaii bogate, i a unor veri calde i secetoase. Circulaia de blocare are loc cnd deasupra continentului european se instaleaz un regim de presiune ridicat ce deviaz perturbaiile ciclonale ce apar n Oceanul Atlantic ctre nordul i nord-estul Europei, blocnd direcia de deplasare spre partea central i spre sud-estul acesteia. Fiecare din tipurile principale ale circulaiei aerului menionate are, la rndul su, mai multe variante, n funcie de poziia i de intensitatea principalelor sisteme barice (cicloni i anticicloni), care le genereaz i le influeneaz permanent.

20. Temperaturile lunilor Ianuarie si Iulie (de trecut pe harta). Temperaturile medii ale lunilor ianuarie si iulie.( harta) Criana -2 grade C / 21 22 Transilvania -2-3 grade C/ 20-21 grade C Oltenia -3/ 22-23 grade C Dobrogea -1/23 grade C Pod Moldovei -4/24 grade C N Fgra -11/10 grade C

Subcarp Curburii -5/16 grade C

21. Repartitia precipitatiilor in functie de treptele hipsometrice. n repartiia precipitaiilor exist diferenieri ce apar datorit desfurrii treptelor hipsometrice: 400-600 mm/an n cmpii i dealuri joase 500-800 mm/an n dealurile nalte; 700-1000 mm/an n munii joi 1000-1200 mm/an n muni cu altitudini de 1200 2000 mm/an i peste 1200 mm/an pe crestele cele mai nalte; dar i datorit influenelor maselor de aer.

22.Schimbari climatice: enumerati trei efecte vizibile ale schimbarilor climatice din Romania -Modificarile climatice locale sunt cele mai multe, de ele legandu-se crearea unor microclimate specifice ( de sera, de asezari urbane, rurale, de platforme industriale). In principal acestea sunt orientate pe schimbari in regimul temperaturilor, umiditatii, starilor de calm, cer acoperit, in accentuarea producerii unor fenomene meteorologice. -Modificarile climatice regionale se refera la spatii mult mai largi in cuprinsul carora se insumeaza efectele celor locale. In Carpati, semnificative sunt despaduririle ce faciliteaza pe versantii inclinati, indeosebi in etajul alpin si subalpin producerea de avalanse, scurgerea rapida a apei din ploi insotita de cresteri bogate ale debitelor raurilor si inundatii, limitarea ca timp a pastrarii stratului de zapada. In dealuri si podisuri ca si in campie extinderea asezarilor,a suprafetelor agricole si intesificarea exploatarii resurselor de subsol au produs numeroase dezechilibre de mediu care sub raport climatic au insemnat cresterea valorilor de temperatura, eliberarea in atmosfera de gaze, particule, apoi modificari ale nivelului umiditatii aerului etc. -Implicatiile severe apar in arealele complexelor industriale devenite importante surse de poluare a aerului pe durata de la cateva ore la cateva zile prin emiterea de gaze si particule nu numai nocive pentru om si celelalte vietuitoare (se resimt in crestrea gradului de uscare al plantelor inclusiv al arborilor din padurile limitrofe), dar si intr-o schimbare mai lenta sau mai rapida a peisajelor (sunt inca insemnate pe culoarele vailor si in depresiunie unde functioaneaza unitatile economice din sectoarele chimic, metalurgic, termoenergetic,petrolier, ciment precum la Baia Mare, Tarnaveni si Copsa Mica, Chiscadaga, Chistag, Medgidia, Ploiesti, Galati etc.) -Efectele globale.Toate aceste actiuni conduc la consecinte care se inscriu intr-un proces geberal de incalzire a climatului, de perturbari locale si regionale in circulatia maselor de aer, in modificari ale regimului de producere si evolutie a fenomenelor meteorologice, toate cu rmari asupra mediului si a calitatii vietii.

23.Rolul de bariera orografica a Carpatilor: prezentati pe scurt trei caracteristici. Carpatii constituie o insemnata bariera pentru masele de aer , ceea ce se reflecta in nuantari ale climatului temperat mai uscat in est, mai umed si racoros in centru si vest, mai umed si mai cald in sud-vest. De asemenea acestia impus o diferentiere topoclimatica in functie de altitudinede la topoclimatul depresiunilor si culoarelor de vale la cel al muntilor si cel al crestelor alpine. Fiind o bariera in raport cu directia de deplasare a maselor de aer, Carpatii impun frecventa ploilor orografice (pe versantii expusi deplasarii) si manifestari foehnale pe ceilalti. Existenta culoarelor de vale si a depresiunilor extinse faciliteaza patrunderea usoara a maselor de aer din regiunile vecine sau stationarea lui de unde modificari de vreme, inversiuni de temperatura. Carpatii au impus prin modul de dezvoltare al reliefului nu numai diferentieri climatice ci si distributia principalelor tipuri de soluri (molisoluri in campie, argiluvisoluri in dealuri si spodosoluri in munti) si a formatiunilor vegetale (stepa, silvostepa, paduri de conifere si pajisti alpine).

24. Suprafaa culmilor medii carpatice: localizare, altitudini la care o gsim n Carpai, denumiri locale, vrst, condiii climatice n care a fost modelat. Suprafaa culmilor medii carpatice - S-a numit aa datorit poziiei intermediare: - deasupra Pediplena carpatic; - dedesubt Suprafaa carpatic de bordur (periferia Carpailor); - Suprafaa culmilor medii carpatice s-a format n detrimentul pediplenei carpatice; - Este prima suprafa de nivelare care se extinde i n aria fliului; n C. Meridionali: Ru-es (alt. 1400-1700 m); n C. Orientali: apare ca a doua suprafa de eroziune n zona cristalino-Mz. dar ca prim suprafa de eroziune n unitatea fliului, unde ocup cele mai nalte culmi ale acestuia (platforma Btrna (Rodnei) Plaiurile I, II ... n restul Orientalilor; M. Banat: Crja-Tomnacica (700-1000 m M. Semenic); 550-800 n M. Almj; M. Apuseni: Mguri-Mriel (Platforma ara Moilor) (800-1200 m n centru; 700-800 n culmile periferice);

25. Explicai ce tip de depozite avem n imaginea alturat. In imaginea de mai jos sunt sedimente de terasa Dunarea la Drobeta Turnu Severin.

26. Relieful litoral dobrogean. Enumerai i prezentai pe scurt patru caracteristici ale acestuia. Relieful litoral actual este rezultatul oscilatiilor de nivel ale Mrii Negre. Caracteristici: 1) In optimum climatic (mijlocul holocenului) nivelul marii s-a ridicat la +5m (transgresiunea Marea Neagra Noua) insotit de dezvoltarea unor golfuri (sudul Bugeacului,Delta,Razim-Sinoe,Siutghiol) extinse mult spre vest , golfuri mai mici au rezultat prin inundarea albiilor dobrogene.Deci un tarm crestat cu o peninsula mare (Mahmudia-Dunavat) si mai multe insule si capuri.Catre final se realizeaza o mare parte din grindurile maritime din golful viitoarei delte. 2) Urmeaza o retragere a nivelului marii cu o amplitudine de 4m,ceea ce conduce la deplasarea liniei de tarm spre est insotita de prelungirea raurilor dobrogene pe platforma litorala.Din partea a doua a primului mileniu si pana in prezent nivelul marii s-a ridicat (transgresiune valaha) provocand refacerea vechilor golfuri si a tarmului crestat. 3) Actiunea curentilor litorali si a valurilor in conditiile unui debit solid bogat adus de Dunare si a unor depozite marine de pe platforma submersa a condus la realizarea de cordoane ce-au inchis treptat gurile de varsare ale raurilor dobrogene si golfurile. 4) La vest de aliniamentele grindurilor fluvio-maritime Letea Saraturile se dezvolta grinduri fluviale si se intensifica procesele de aluvionare.In ultimul secol pe de-o parte are loc accentuarea colmatarii lagunelor unele fiind in stadiu de mlastini (Mangalia,Neptun) altele devenind campii fluvio marine. 5) Pe de alta parte pe fondul tendintei generale de indreptare a liniei de tarm se produc local retrageri (datorita actiunii curentilor secundari),mici inaintari (la gurile de varsare ale fluviului indeosebi la gurile de varsare ale bratelor Chilia,Sf. Gheorghe) si multe modificari de natura antropica (de la Navodari la Mangalia).

27. Desenai pe imaginea alturat principalele elemente ale unui ghear de vale: circul, pragurile i valea glaciar. In poza de mai jos este ilustrata Curmtura Blei cea mai tipic a de transfluen dintre circurile Doamnei si Blea. Circ glaciar - excavaie cu aspect semicircular, nadrat de versani abrupi, cu aspect de perei, n interiorul cruia se afl cantonat ghearul (cldare, znoag). Retragerea pereilor circului se face prin gelivaie, iar modelarea fundului chiuvetei glaciare prin presiunea gheii i a eroziunii, cu ajutorul materialelor morenaice. Pragurile glaciare roci mutonate (berbeci glaciari,spinari de berbeci) - Roci mutonate i striuri (elemente de morfologie glaciar, cu aspect de mici anuri neregulate,sculptate de ghear cu ajutorul materialelor morenaice, relativ fine) Prag glaciar impus de structura

Vile glaciare au adesea n lungul lor praguri glaciare (transversale) pe care se pot observa (atunci cand roca este dur), scrijelituri, denumite striuri glaciare i roci mutonate. Cele mai adesea asemenea forme se pstreaz pe pragul ce desparte circul de vale

Alte forme de relief intalnite: Saua Balei/Balii Custura Fagarasului Curmatura Balii Saua Caprei Creasta Fagarasului

28. Caracterizai pe scurt relieful structural din Obcina Feredeu : Din punct de vedere structural este grafata pe Unitatea de Audia (sisturi negre) cea mai vestica unitate a flisului extern,formata din depozite cretacice : Stratele sunt intens cutate cute solzi deversate catre NE,cu duritati diferite ; Cutele solzi se dispun transversal (V E) ; Longitudinal se dispun paralel ;

Aceasta structura in solzi cu duritati diferite explica multimea culmilor prelungi,paralele,separate de inseori si vai longitudinale : Culmile se dezvolta pe roci dure (gresii) Seile,vaile longitudinale,vai secundare se dispun pe roci moi (orizonturi argilo-marnoase)

Obcina Feredeu (succesiunea de hogback-uri etajate creasta monoclinala) :

SV Culoarul Moldovei NE Culoarul Moldovitei

Prezenta reliefului de hogback- consecinta a alternarii stratelor de roci dure cu roci moi,dispuse monoclinal datorita cutarii in solzi.Functiile hogback-urilor si cuestelor sunt orientate catre NE si sunt separate de vai subsecvente. In ansamblul sau Obcina Feredeu poate fii considerata un Hogback a carui frunte domina culoarul depresionar al Moldovitei cu 300-400m si al carui revers este format dintr-o succesiune de culmi secundare,asimetrice (hogback-uri),parelele cu directia de cutare si care pierd treptat in inaltime spre culoarul Moldova Sulita. Hogback-urile si cuestele s-au axat pe panzele flisului.Cand apar mai multe aliniamente de cueste pe o panza,frontul estic este cel mai inalt.

29. Menionai ce tipuri de structur se ntlnesc n Subcarpaii Vlcii. Se desfasoara intre raurile Topolog si Oltet avand o structura geologica complexa cu monoclin (paleogen,miocen,pliocen) si cute diapire (miocene). Anticlinalul Ocnele Mari Govora structura cutata samburi de sare (diapirism).In lungul acestui anticlinal s-a adancit paraul Sarat buroniera Ocnele Mari Ocnita. Complexul lacustru Teica -situat pe versantul stang al paraului Sarat,dealul Teica.Este un fenomen de prabusire de mare amploare generat de proasta gestionare a procesului de exploatare a sarii prin injectare de apa si extragere de solutie salina,fenomen ce continua si in prezent,consecintele pentru comunitatea locala fiind majore. Prabusirile Ocnele mari favorizate si de substratul litologic.Formatiuni sedimentare predominant nisipo-argiloase (micene). Culmile sunt relativ inguste si paralele,orientate in general sau in conformitate cu structurile geologice N-S alcatuite din roci paleogene,mio-pliocene,favorabile eroziunii torentiale si deplasarilor in masa (Dealurile Govorei,Slatioarei). Depresiunea Horezu siclinal drenata de Luncavat. Magura Slatioarei anticlinal (o inchide la S)

30. Relieful dezvoltat pe loess: localizare, caracteristici (minim 3 caracteristici).

Loessul i depozitele loessoide ocup 18% din suprafaa rii; Localizare: Cp. Romn, Cp. De Vest, Dobrogea inclusiv faleza, sudul Moldovei; Solurile fosile sunt dispuse n benzi negre, maronii sau rocate apar n legtur direct cu loess-ul; Prin tasare, sufoziune se formeaz crovurile, gvanele, padinile;

 Crovuri: Brgan, Burnas, Gvanu-Burdea; n crovuri pot fi cantonate lacuri; Altele au fost preluate de reeaua hidrografic vi de tip furcitur (descrise de Vlsan); prezint o particularitate aparte coturi brute (Cmpia Mostitei); Procesele de sufoziune sunt mai active n apropierea malurilor sau a versanilor de vale i pe suprafeele uor nclinate care faciliteaz circulaia subteran a apei de ploaie; La suprafa apar plnii de sufoziune, hrube de prbuire, stlpi, ace, arcade, n interior se formeaz tuneluri subterane; Se remarc prezena formelor concreionare (cnd conine calcar) de tipul ppuilor de loess; Atunci cnd loess-ul nu conine calcar se numete lehm.

31.Romania tara danubiana: enumerati 2 caracteristici. -De la Bazias si pana la Marea Neagra,pe o lungime de 1075 km (38%) din lungimea lui fluviul constituie granita Romaniei cu 4 state (Serbia si Muntenegru,Bulgaria,Republica Moldova,Ucraina) si strabate teritoriul tarii noastre intre Ostrov si estul orasului Galati. -97,8% din bazinele hidrografice ale Romaniei se includ in spatiul dunarean. -bazinul dunarean romanesc s-a dobandit treptat prin inaintarea fluviului dinspre Defileul de la Portile de Fier spre est pe masura umplerii si retragerii lacului pontic cuaternar si a preluarii raurilor din sudul si estul Carpatilor si din regiunile de podis si campie. -relieful culoarului vaii Dunarea este format dintr-o lunca extinsa si mai multe terase care reprezinta terenuri propice culturilor,desfasurarii de drumuri rutiere importante si dezvoltarii de asezari mari.(indeosebi pe terase)

32.Evolutia paleogeografica a teritoriul Romaniei raportata la dinamica microplacilor cuprinde 4 microplaci: Moldava, Moesica, Transilvana si a Marii Negre. Care dintre aceste microplaci este activa si astazi? Comentati pe scurt. Microplaca Mrii Negre a fost desprins din cea Moesic, oprit din deplasare, pe linia de fractur Dmbovia Fierbini-Trg. Microplaca Mrii Negre,mpins se pare de subplcile Turc i Arab, se deplaseaz spre nord-vest, ctre curbura fliului oriental, respectiv ctre un col al microplcii Transilvane. S-a format aici un plan Benioff curbat, pe care fruntea microplcii Mrii Negre se subduce cu o nclinare de circa 600. Peste ea se revars fliul arcuit al Curburii, lsnd n spate falia profund Bran-Braov-Oituz, iar n fa lund natere o fos subsident (Focani). Despictura braovean, din spate, s-a lrgit apoi prin distensie, umplnduse cu sedimente n principal fluviatile, devenind larga Depresiune a Braovului. Subducia este

funcional i azi, dovad fiind cutremurele vrncene. Sectorul Curburii, care cuprinde i un sector subcarpatic de asemenea aparte fa de ceilali subcarpai, este cel mai nou segment montan carpatic. El se impune printr-un arc de masive montane, extins ntre Trotu i Dmbovia, unde este deplasat cu 15 km mai la sud fa de Munii Fgra. Arcul Curburii este completat cu subcarpaii si, de asemenea curbai, care au suferit chiar n cuaternar nlri de circa 1000 m, dovad pietriurile de Cndeti din Mgura Odobeti. Totodat, acest sector are pe margini, mai ales ctre Braov, o treapt mai joas de munte, Clbucetele.Acestea, fiind lipite de Depresiunea Braovului (care, concomitent cu nlrile montane, a suferit i suport n continuare lsri subsidente) au rmas mai puin nalte (1000-1200 m), ca i latura montan nordic a depresiunii (Obcinele Braovului). Influenele microplcii Mrii Negre se resimt aadar pn n latura nordic a Depresiunii Braov, motiv pentru care i aceast latur, mpreun cu depresiunea, face parte din Carpaii Curburii. De asemenea, gruparea Piatra Craiului-Bucegi-Piatra Mare aparine Curburii; geologic, pnza respectiv este specific Orientalilor, dar poziia i structura geomorfologic o plaseaz la Curbur. A admite Subcarpaii Curburii pn la Dmbovia, dar Carpaii Curburii numai pn la Prahova, este o soluie care separ forma (Subcarpaii dintre Prahova i Dmbovia) de geneza sa.

33. Formarea Carpatilor ( Aria flisului): perioada de formare, structuri tipice, repartie geografica. Carpailor Romneti s-au constituit progresiv pe parcursul principalelor faze ale orogenezei alpine, din Cretacic pn spre finele Miocenului. Fliul este constituit dintr-o alternan ritmic de roci sedimentare depuse n difertite faciesuri ntr-o alternan care cuprinde doar roci sedimentare, majoritar consolidate n succesiunea : conglomerate, gresii, marne, isturi argiloase i argile. Aria fliului s-a constituit progresiv pe parcursul fazelor orogenetice postlaramice ale ciclului alpin, astfel, fiecare faz orogenetic a cutat i nlat i apoi a ariat aceste roci sedimentare genernd fii succesive care s-au adaugat celor preexistente. Fliul are cea mai tipic reprezentare n Carpaii Orientali, unde n aria curburii ocup ntreaga lime a teritoriului carpatic (Bodoc, Baraolt i parial Perani). Rocile sunt sedimentare rezultate prin cutri i nlri , ariaje care au mpins rocile de la est spre vest, n aceste condiii fliul prezint o serie de fii longitudinale de la marginea ariei cristaline i c m pn la liita cu Subcarpaii. Aceste fii din ce n ce mai noi spre exteriorul Carpailor corespund unor uniti cu rang de pnz de ariaj. Acestea sunt : pnza sau unitatea de Ceahlu, de Teleajen /Curbicortical, de Audia, de Tarcu, de Vrancea. Primele trei formeaz fliul intern, iar ultimele dou corespund fiului extern. n cazul fliului intern, respectiv n Unitatea de Ceahlu se remarc o serie de inversiuni de relief care sunt legate de prezena unor vaste sinclinale suspendate. Aceste mari sinclinale nlate corespund unor masive conglomeratice: Ceahlu, Ciuca-Zganu, Bucegi. n celelalte tronsoane carpatice, fliul este mult mai slab, lipsind aproape n totalitate din Meridionali, iar n Banat i Apuseni, local apar structuri flisoide la care se adaug i unele roci sedimentare mult mai vechi, de vrst paleozoic.

34.Formarea Subcarpatilor : perioada de formare, structuri tipice, repartie geografica. Subcarpaii reprezint o unitate deluroas precarpatic (unitate de orogen) unitate deluroas precarpatic a fost consolidat la contactul cu platformele periferice, ncepnd cu miocenul. Aceast zon are caracter de avantfos, iar umplutura sa asepctul tipic de molas. Includem aici Subcarpaii Moldovei, de Curbur i Getici. Subcarpaii Moldovei sunt cuprini ntre vile Moldova i Trotu, prezint cea mai simpl structur, un sinclinoriu alungit i un anticlinoriu. S-au format n miocen. Subcarpaii Curburii sunt delimitai de viile Trotu i Dmbovia, este zona care cunoate i azi neotectonica (vulcanii noroioi), cuprinznd depozite mio-pliocene. Subcarpaii Getici se caracterizeaz prin ptrunderea celor doi pinteni paleogeni de fli sub form de cute anticlinale sinclinale. Prezint trei sectoare distincte dpdv structural. (Subcarpailor Transilvaniei le lipsete avantfosa)

35.Cantitatea de precipitatii medii anuale (de trecut pe harta). Transilvania 600-700 mm/an Cmpia de V 550-600 mm/an Cmpia Romn 450-550 mm/an Dobrogea 350-400 mm/an Carpai 1000 -1200 mm/an Apuseni 1200-1400 mm/an Subcarpai 600-750 mm/an 36.Schimbari climatice. enumerati trei efecte vizibile ale schimbarilor climatice din Romania Creterea uoar a temperaturii medii anuale, n ultimii 100 de ani cu 0,4 grade C. Creterea frecvenei zilelor caniculare. Descreterea frecvenei zilelor de iarn. Creterea cantitii de pp ns cu o concentrare a cantitii de pp pe perioade scurte de timp i o cretere a caracterului torenial. De ex, la nivelul ntregii ri, n anul 2005 cantitatea medie de pp a fost de 866,5 mm (normala climatologic fiind de 647 mm). Frecvena mare a fenomenelor meteo deosebite: viscol n sud i estul rii n ianuarie i februarie, iar n martie n Transilvania i Moldova.

37. Rolul de bariera orografica a Carpatilor: prezentati pe scurt 3 caracteristici. Carpatii constituie o insemnata bariera pentru masele de aer , ceea ce se reflecta in nuantari ale climatului temperat mai uscat in est, mai umed si racoros in centru si vest, mai umed si mai cald in sud-vest. De asemenea acestia impus o diferentiere topoclimatica in functie de altitudinede la topoclimatul depresiunilor si culoarelor de vale la cel al muntilor si cel al crestelor alpine.

Fiind o bariera in raport cu directia de deplasare a maselor de aer, Carpatii impun frecventa ploilor orografice (pe versantii expusi deplasarii) si manifestari foehnale pe ceilalti. Existenta culoarelor de vale si a depresiunilor extinse faciliteaza patrunderea usoara a maselor de aer din regiunile vecine sau stationarea lui de unde modificari de vreme, inversiuni de temperatura. Carpatii au impus prin modul de dezvoltare al reliefului nu numai diferentieri climatice ci si distributia principalelor tipuri de soluri (molisoluri in campie, argiluvisoluri in dealuri si spodosoluri in munti) si a formatiunilor vegetale (stepa, silvostepa, paduri de conifere si pajisti alpine).

38. Enumerati si explicati 2 categorii de factori ce au contribuit la formarea Podisului Getic. Formarea Podisului Getic a fost determinata de doua categorii de factori: tectonici si climatici a). Cauzele tectonice- inaltarea puternica a lantului carpatic in urma miscarilor valahe care au condus la aparitia unui front momtan cu potential mare de eroziune -miscarile tectonice au determinat migrarea zonei de subsidenta a avanfosei precarpatice- propice acumularilor b). Cauzele climatice impuse de existenta unui climat submediteranean sau unuia temperat cu nuante de aridizare. Aceste conditii au favorizat eroziunea, transportul fluvio-torential al meterialelor din regiunile inalte Incetarea subsidentei de la inceputul cuaternarului a permis formarea unei intinse campii piemontane pericarpatice ce avea o dezvoltare continua de la Dunare la Trotus.

39. Exemplificati ce tip de terase si-a format Argesul in Campia Pitesti si care au fost principalele cauze? Teras n evantai tip de teras regsit la intrarea n depresiuni sau cmpii. Terasele formate n conul piemontan al Argeului s-au format datorit faptului c Argeul s-a deplasat continuu ctre NE; Cauze: a. subsidena din zona Titu; b. Rul Arge a format un mare con de dejecie (format din suprapunerea mai multor conuri) n momentul n care a avut un nivel de baz mai cobort (aducea multe aluviuni).

40. Prezentai pe scurt relieful eolian din Cmpia Olteniei (maxim 3 caracteristici). In Cmpia Olteniei dunele ocup lunca i terasele Dunrii pn la Olt, precum i terasele de pe stnga Jiului la sud de Craiova. Acestea ocup 250 000 ha, au lungimi de 3-4 km, nlimi de 15 m, depresiuni interdunale cu limi de cca. 800 m; dunele sunt orientate NV-SE; Mobilitatea dunelor a cunoscut o puternic reactivare la sfritul sec. XIX, datorit defririi pdurilor de stejar brumriu i suprapunatului. De la sfritul secolului al XIX-lea dunele naintau cu 150 m pe an invadnd multe localiti: Desa, Ciuperceni, Nedeea, Bistre etc. Dup 1880 regiunea cu dune din Cmpia Olteniei au fost plantat cu salcm; Reactivarea dunelor (1960-1970) pdurea de salcm parial a fost defriat, dunele nivelate, cultivate cu vi-de-vie; Dup 1990 s-a constat o nou activitate de spulberare puternic a nisipurilor datorit tierii de ctre noii proprietari a perdelelor de protecie a solului;

41. Analiz comparativ ntre sectoarele vulcanice Oa-Guti i Climani-GurghiuHarghita: perioada de formare, forme de relief caracteristice. Vrsta erupiilor vulcanice neogene: miocen pliocen; n Oa-ible badenian; n Climani-Harghita pannonian; ponian cuaternar; ncetarea erupiilor s-a fcut tot dinspre nord ctre sud, n urma cu circa 6,8 mil. ani n Oa i cu circa 0,3 mil. ani n sudul Harghitei (W. Schreiber, 1994). n Climani-Harghita exist ns doua etaje, cel inferior pus n loc n pannonian i cel superior (al conurilor) erupte dominant n ponian-cuaternar. 1. Sectorul Oa-Guti: Primele erupii vulcanice; Nu pstreaz aparate vulcanice ci doar resturi; domin formele derivate prin eroziune: neck-uri vulcanice care s-au format prin punerea n eviden a lavelor consolidate n courile vechilor aparate vulcanice; dike-uri - Creasta Cocoului 1428 m (M. Guti); platouri vulcanice alctuite din lav andezitic (vscoas, acid) Platoul Igniului (M. Guti); Vratec; caldeira Mara (8 km n diametru), caldeira Spna (6 km n diametru) resturi vulcanice;

2. Sectorul Climani-Gurghiu-Harghita: n acest sector au predominat erupiile mixte (curgeri+explozii), aparatele vulcanice au fost de mari dimensiuni i multe din craterele vulcanice au fost de tip caldeir; n acest sector neovulcanic relieful este reprezentat n principal printr-o cupol vulcanic, care formeaz partea central a masivelor, continuat periferic mai ales ctre Transilvania cu un platou vulcanic mai cobort ex. platoul vulcanic al Harghitei din apropierea Vlhiei. Prezena stratovulcanilor erupii repetate (lave alternante cu cenui vulcanice); n Climani se pstreaz caldeira Climani (diametru de 10 km) deschis spre N de r. Neagra (Mutihac et al., 2004); Prin eroziune difereniat au luat natere forme de relief interesante: stncile uriae Pietrele Roii i 12 Apostoli, stncile din jurul vrfurilor Tihu (Nefertiti) etc. n Gurghiu: caldeira Fncel-Lpuna (n N) i Saca-Ttarca (S) (Mutihac et al., 2004); n Harghita: craterul adventiv (secundar Ciomatu Mare), caldeira HarghitaMdra (lacul Sf. Ana (crater nedrenat) i turbria Moho crater drenat);

42. Comentai ce tip de relief ntlnim pe imaginea alturat.

Fgra - isturi cristaline, relief petrografic Relieful dezvoltat pe roci cristaline Includ rocile metaamorfice i rocile vulcanice vechi; Releiful este specific masivelor cristaline din Carpai (Meridionali, Orientali, Apuseni, mgurile din Jugul Intracarpatic, M. Mcin, Dobrogea Central, Pod. Mehedini); Caracteristici: Forma de refief rezultat: masive i/sau culmi netede, obcine;

 Vile au un profil transversal n form de V ascuit, cu versani nclinai; formeaz defilee (Lpu, Jiu, Olt) sau chei (Morlaca-Huiedin, Marca-Barcu); Abrupturile marginale (iniial de falie la contactul cu unitile de relief mai joase); Pstreaz reliefuri vechi (peneplene /pediplene - suprafee de nivelare, umeri de eroziune, pedimente, inselberguri); masivele cu etaj alpin (Meridionali, Orientali - Rodna): rel. glacir, periglaciar cu creste (custuri), circuri, vi glaciare, grohotiuri; resturi ale pediplenei carpatice; Conserv relieful glaciar i relieful periglaciar; Procese: alterare, dezagregare procese dirijate pe pliurile isturilor cristaline sau pe fisurile rocilor vulcanice; rezultate: scoar de alterare, grohotiuri, nie nivale la baza versanilor, arene granitice, blocuri sferoidale (poalele M. Mcin);

43. Enumerai dou sinclinale suspendate din aria cristalin carpatic. Munii Coziei, continund cu Munii Cptnei, Vulcanului, pn n Muniii i Podiul Mehedini i n Munii Cernei. Muntele Vulcan Pasul Buce *Hmau Mare *Munii Bucegi *Masivul Piatra Craiului 44. Explicai pe scurt ce tip de structur ntlnim n Muscelele Argeului. Muscelele Argeului Dmbovia Olt; ntre Dmbovia i Bughea structur cutat (Subcarpaii Mului); n rest monoclin; - prezint culmi paralele separate de vi paralele (Topolog, Arge, Vlsan, Rul Doamnei, Bratia, Bughea, Rul Trgului, Argeel) orientate N-S; - interfluviile suprafee structurale uor nclinate pe direcia N-S (interfluvii consecvente numite muscele - mult mai nalte spre munte unde i rocile sunt mai dure); - frunile cuestelor sunt orientate cu faa ctre N; - cueste unghiulare; - rocile sunt mai vechi i mai dure lng munte (paleogene) i mai moi i mai noi n partea sudic (mio-pliocene); 45. Explicai modul de formare al trovanilor de la Costeti, jud. Vlcea. Formarea trovanilor gigant s-a datorat unirii mai multor nuclee mai mici ; pachetele de nisipuri au fost intercalate cu mluri (argile); Datorit condiiilor locale de temperatur, presiune i greutii nisipului de deasupra trovanii s-au format imediat deasupra stratului impermeabil. Trovani Costeti, Vlcea Condiii eseniale de formare a trovanilor: 1. Existena unor sedimente nisipoase i conservarea unei largi poroziti n ciuda compactrii normale cauzate de presiune;

2. Prezena concentraiilor locale (cu distribuire neuniform) segregaii de minerale specifice de componeni secundari dispersai n roca gazd (fluide carbonatice n nisipuri); Trovanii de la Costeti, jud. Vlcea concreiunile sunt aglomerri punctuale de substan mineral, cu structur masiv sau concentric, zonar, formate diagenetic prin cretere centrifug. Trovanii impresioneaz prin diversitatea formelor i a dimensiunilor (de la 2-3 cm pn la 5 m)