Distribuția unităților de platformă pe teritoriul României

Sursa: Ionesi, 1994.

PLATFORMA MOLDOVENEASCĂ ( Podișul Moldovei) extremitatea sud-vestică a Platformei Est-Europeană

Fundamentul este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni granitice, înclină către S, SE ( depresiunea tectonică
Bârlad-falia Fălciu ), iar spre V ( se afundă sub unitatea orogenului carpatic)

Vârsta fundamentului-PROTEROZOICĂ.

Constituţia fundamentul Platformei Moldoveneşti

Sursa: (Săndulescu, 1984; Ionesi, 1994)

CUVERTURA SEDIMENTARĂ – alcătuită din formațiuni sedimentare care aparțin la trei cicluri sedimentare
majore (PROTEROZOIC SUPERIOR -SFÂRȘITUL PLIOCENULUI), separate între ele prin lacune
stratigrafice, cele mai vechi roci ce apar la zi sunt din CRETACIC.

GROSIMEA variază între 2.500 m (N) și 6.000 m (S).

Formațiunile sedimentare ce apar la zi înclină NNV-SSE relief monoclinal ( văile ce intersectează subsecvent
aceste formațiuni determină fronturi de cuestă orientate către NE)

 La sf. Sarmațianului este exondată partea de N a Podișului Moldovei.

 La sf. Moețianului este exondată partea centrală.
 La sf. Romanianului este exondată partea de sud.

Soclul este afectat de două sisteme de falii:

 Un sistem orientat N-S: falia Siretului, falia Solca.

 Un sistem orientat E-V: falia Vaslui.

Schiţa afundări soclului şi cuverturii de la est la vest, după datele obţinute din foraje
 II. PLATFORMA SCITICĂ

Cadrul morfostructural din zona pontică

Sursa:( Seghedi, 2008)

PLATFORMA SCITICĂ este mărginită la nord de Platforma Est-Europeană (= Platforma Europei Orientale) şi
spre sud de Orogenul Nord Dobrogean - Crimeii de Sud - Caucazul Mare şi Platforma Moesică.

Spre vest şi nord-vest este acoperită de pânzele moldavidice ale Orogenului carpatic. În est se continuă prin Pre-
Caucazia până în regiunea Kopet Dag.

FUNDAMENT din roci dure- PROTEROZOIC.

Ciclul Cambrian-Carbonifer inferior.

- În partea inferioară. Calcare și dolomite; la partea superioară: siltite, gresii cu intercalații de tufuri.

Ciclul Permian-Triasic inferior.

- În partea inferioară. Depozite epiclastice de culoare roșie; la partea superioară calcare cenușii, gresii
calcaroase, siltite, marne

Ciclul Jurasic-Cretacic-Eocen.

Sedimentarea se încheie mai timpuriu, în Apțian.

Jurasicul. Formațiunea inferioară calcaroasă, urmează formațiunea argiloasă și Formațiunea superioară

calcaroasă (calcare cenușii și gălbui în alternanță cu marne).
Cretacicul. Argile, siltite feruginoase, gresii fine cu ciment calcaros și dolomite cu gips.

Badenianul superior. Funcționează ca uscat.

Sarmațian- Romanian. Calcare lumașelice, nisipuri, argile, siltite roșcate și rare lențile de pietrișuri.

II.1. SECTORUL BÂRLAD

DELIMITAREA SECTORULUI

ÎN NORD – falia Fălciu - Plopana, continuată spre vest sub Orogenul carpatic cu falia Bistriţei;

ÎN VEST – la suprafaţă este delimitată de molasă (Pânza subcarpatică) de falia pericarpatică. Această unitate se
continuă spre vest şi nord-vest sub Orogenul Carpatic;

ÎN SUD – este delimitată de Platforma Moesică (Sectorul Valah) de falia Sf. Gheorghe – Oancea – Adjud;

ÎN EST – Platforma Bârladului este delimitată de frontiera de stat.

Raporturile Platformei Scitice în Sectorul Bârlad cu Orogenul Carpatic

II.2. SECTORUL DELTEI DUNĂRII

SECTORUL DELTEI DUNĂRII vine în contact la sud cu Orogenul Nord-Dobrogean, de-a lungul faliei Sf.
Gheorghe, care urmăreşte direcţia braţului Sf. Gheorghe pe un aliniament situat puţin mai la nord de acesta.

CUVERTURA SEDIMENTARĂ în sectorul românesc estic al Platformei Scitice (Sectorul Deltei Dunării) a fost
investigată cu foraje, pe baza cărora s-au separat 4 megacicluri de sedimentare marină:

- PALEOZOIC INFERIOR (SILURIAN – DEVONIAN – CARBONIFER);

- PERMIAN - TRIASIC INFERIOR;

- JURASIC – CRETACIC;

- SARMAŢIAN - ROMANIAN.

III. PLATFORMA MOESICĂ

PLATFORMA MOESICĂ se întinde între Orogenul Carpatic - în vest, aliniamentul reprezentat de Orogenul
Carpatic - Orogenul Nord Dobrogean - în nord şi Orogenul Balcanic - în sud. Spre est se continuă în şelful Mării
Negre.

PLATFORMA MOESICĂ -CÂMPIA ROMÂNĂ

Fundamentul este alcătuit din formațiuni metamorfice cu intruziuni granitice-vârstă PROTEROZOIC

SUPERIOR CAMBRIAN.

A fost interceptat în foraje la adâncimi de 2000 3700 m ( porțiunile mai ridicate ale fundamentului).

Cuvertura sedimentară ajunge la no grosime de 23 km în arealele de maximă scufundare ale fundamentului.

În intervalul CAMBRIAN-PLEISTOCEN, cât a durat sedimentarea, se diferențiază 4 cicluri de sedimentare,

separate între ele prin lacune stratigrafice de lungă durată.

Câmpia Română este exondată treptat de la V-E, odată cu retragerea lacului cuaternar către Bazinul Euxin; la zi
apar depozite cuaternare.

Depozite Cuaternare.

 În Pleistocen inferior- este exondată partea de V a Câmpiei Române.

 În Pleistocenul mediu – este exondată partea centrală.
 În Pleistocenul superior – este exondată partea de E.

Tipurile de soclu din Platforma Moesică

Sursa: (Săndulescu, 1984; Visarion et al., 1988, Ionesi, 1994)
PLATFORMA VALAHĂ-PODIȘUL DOBROGEI

Mult mai complex sub raport structural, tectonic, morfologic, este alcătuit din unități geostructurale, care s-au
format și au evoluat diferit unele de altele.

PLATFORMA DOBROGEI DE SUD

Delimitată în N de falia Capidava-Ovidiu

În S se continuă pe teritoriul Bulgariei.

În V este delimitat de falia Dunării prin care se separă de platforma Valahă.

În E este delimitat de șelful Mării Negre.

Podișul este alcătuit din două unități structurale: SOCLUL ȘI CUVERTURA SEDIMENTARĂ.

FUNDAMENTUL este alcătuit din roci metamorfice, șisturi cristaline cu intruziuni magmatice.

MASIVUL DOBROGEI CENTRALE (PODIȘUL CASIMCEI)

Delimitat spre S de falia Capidava-Ovidiu

Delimitat spre N de falia Peceneaga-Camena

Este alcătuit aproape în întregime dintr-o unitate de orogen intens peneplenizată, ce a intrat în regim de platformă
la începutulu PALEOZOICULUI.

FUNDAMENTUL este alcătuit din două etaje structurale.

1.Inferior(Proterozoic superior – Proterozoic inferior) – șisturi cristaline cu intruziuni granitice.

2.Superior-peste acest urmează al doilea etaj structural al fundamentului alcătuit din șisturi verzi metamortfozate
în timpul Proterozoic inferior .

Litostratigrafia fundamentului
Morfologia paleozoică a soclului Platformei Moesice
Sursa: (Paraschiv, 1979; Ionesi, 1994)
 I.OROGENUL NORD-DOBROGEAN

Aria cutată alpină, situată între falia Peceneaga-Camena, la sud și sud-vest, și falia Sfântu Gheorghe, la
nord și nord-est, constituie OROGENUL NORD-DOBROGEAN.
El se aflorează în cuprinsul Dobrogei septentrionale și se prelungește la nord-vest de Dunăre sub
depozite tinere de vârstă NEOGENĂ.

Schița tectonică a orogenului Nord-Dobrogean

I.1. PÂNZA DE MĂCIN

Cea mai internă unitate alpină recunoscută în cuprinsul Nord-Dobrogean este reprezentată de unitatea
sau pânza de Măcin.
Aflorează la est și sud de Dunăre, până la linia care marchează fruntea şariajului Lucaviţa - Consul în
est şi limita de transgresiune a Bazinului Babadag în sud.
În cuprinsul Pânzei de Măcin au fost distinși mai mulți solzi a căror parte frontală era marcată de
încălcarea formațiunilor metamorfice sau magmatice peste formațiunea de Carapelit sau peste
formațiuni mezozoice.
SE POATE DIVIZA ÎN DOUA SUBUNITĂȚI
Măcin-Balabancea (externă)
Carcaliu-Atmagea (internă)

Schița tectonică a Pânzei de Măcin

 I.2. PÂNZA DE NICULIȚEL

Aflorează între Dunăre - în nord, falia Lucaviţa - Consul în sud-vest, Platforma Babadag în sud-est şi
falia Sarica (= Poşta - Nalbant) în nord-est.
Caracteristic pentru PÂNZA DE NICULIŢEL ESTE SOCLUL format din magmatite simatice triasice
peste care se dispune o cuvertură sedimentară, subţire, de vârstă TRIASICĂ.

SOCLUL SIMATIC s-a format în Triasicul inferior în legătură cu activarea riftului, care separa scoarţa
continentală, între domeniile corespunzătoare Pânzei Măcin, în vest şi pânzei Tulcea, în est.
CUVERTURA SEDIMENTARĂ
Sedimentarea a început în Trisicul inferior (Werfenian) şi se menţine până în Triasicul superior
(Norian). Sedimentarea a debutat cu roci detritice, urmată de o sedimentare carbonatică, iar la partea
superioară de depozite arenito-pelitice.
 I.3. PÂNZA DE TULCEA

Aflorează între Dunăre - în nord, şariajul Sarica - în vest şi Platforma Babadag - în sud (Podişul
Babadag).
Este caracterizată de prezenţa soclului cristatalin, a depozitelor sedimentare paleozoice și triasic-
jurasice și frecvența redusă a corpurilor magmatice. Corespunde cu Dobrogea mezozoică.
SOCLUL CRISTALIN
Formaţiunile de soclu au o alcătuire litologică foarte asemănătoare cu cele din Pânza de Măcin. Sunt
constituite din roci mezometamorfice (= Formaţiunea de Uzum Bair, cu amfibolite, micaşisturi,
paragnaise) şi roci epimetamorfice (= Formaţiunea de Horia, cu şisturi sericitocloritoase, cuarţite,
filite, cuarţite grafitoase) şi pegmatite.
Vârsta acestor formaţiuni este Proterozoic superior – Cambrian.
Depozitele cuverturii sedimentare s-au format în Paleozoic şi Mezozoicul inferior şi mediu (Triasic şi
Jurasic).
Şisturile cristaline şi depozitele paleozoice sunt străbătute de corpuri magmatice acide şi bazice, într-
un număr și cu dimensiuni mult mai reduse decât în Dobrogea vestică.
 Depozite soclului şi cuverturii triasice în Pânza de Tulcea
Sursa: (din Mutihac, 1990)

Coloana litologică și biostratigrafică a Pânzei de Tulcea

Sursa: ( Ionesi, 1994)